asigurari medicale facultative.

18
Tema: Asigurarea facultativă medicala 1. Esenţa şi destinaţia asigurării facultative de asigurări medicale 2. Distincţiile dintre asigurarea obligatorie şi cea facultativă. 3. Elementele asigurării facultative de asistenţă medicală 4. Avantajele şi dezavantajele asigurării facultative medicale 5. Asigurarea cheltuielilor de tratament medical în perioada aflării temporare peste hotare. Medicina este un lux costisitor în întreaga lume. În practica mondială sînt răspîndite 3 tipuri de instituţii a ocrotirii sănătăţii: - de asigurări; - private; - de stat. În diferite ţări - în diferite proporţii şi în diferite forme. În toate ţările statul ia asupra sa principala grijă în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii: cel mai scump tratament, maladiile grave (bolile oncologice, neurochirurgia, cardiochirurgia), de regulă aceasta se efectuează prin programele de stat. Fiecare cetăţean, indiferent de starea sa financiară, poate conta pe asistenţa medicală. De altfel statul garantează păturilor vulnerabile un spectru mai larg de servicii decît celor asigurate financiar. În general nivelul garantat şi volumul serviciilor medicale depind de situaţia financiară a ţării. Medicina prin asigurare şi cea particulară acoperă cheltuielile serviciilor mai calitative în condiţii mai confortabile. În majoritatea ţărilor sînt poliţe de asigurare cu diferite nivele de protecţie – cu diferit volum de ajutor medical.

description

esenta,rolul,necesitatea, conditii de contractare

Transcript of asigurari medicale facultative.

Tema: Asigurarea facultativ de asigurrimedicale

Tema: Asigurarea facultativ medicala1. Esena i destinaia asigurrii facultative de asigurri medicale

2. Distinciile dintre asigurarea obligatorie i cea facultativ.

3. Elementele asigurrii facultative de asisten medical

4. Avantajele i dezavantajele asigurrii facultative medicale5. Asigurarea cheltuielilor de tratament medical n perioada aflrii temporare peste hotare.Medicina este un lux costisitor n ntreaga lume. n practica mondial snt rspndite 3 tipuri de instituii a ocrotirii sntii:

de asigurri;

private;

de stat.

n diferite ri - n diferite proporii i n diferite forme. n toate rile statul ia asupra sa principala grij n ceea ce privete ocrotirea sntii: cel mai scump tratament, maladiile grave (bolile oncologice, neurochirurgia, cardiochirurgia), de regul aceasta se efectueaz prin programele de stat. Fiecare cetean, indiferent de starea sa financiar, poate conta pe asistena medical. De altfel statul garanteaz pturilor vulnerabile un spectru mai larg de servicii dect celor asigurate financiar.

n general nivelul garantat i volumul serviciilor medicale depind de situaia financiar a rii.

Medicina prin asigurare i cea particular acoper cheltuielile serviciilor mai calitative n condiii mai confortabile. n majoritatea rilor snt polie de asigurare cu diferite nivele de protecie cu diferit volum de ajutor medical.

Asigurarea medical n definirea clasic reprezint sistemul ocrotirii sntii care include n sine dou tipuri de asigurare:

1. social obligatorie;

2. particular facultativ.

Asigurarea obligatorie asigur finanarea volumului serviciilor medicale la nivelul garaniilor sociale a statului cu toate c acestea depind de mrimea depunerii de asigurare ns, depunerea nu depinde de sntatea asiguratului.

Asigurarea facultativ reprezint o completare i cuprinde toate tipurile de servicii medicale, care nu snt cuprinse n sistemul asigurrilor medicale obligatorii. Mrimea primei de asigurare pe acest tip este proporional cu riscul asigurat care depinde de starea sntii asiguratului. Sistemul asigurrilor facultative are ca scop acoperirea dificitului de ajutor medical caracteristic sistemului asigurrilor medicale obligatorii.

n condiiile nepregtirii absolute a structurilor de stat pentru imediata realizare a sistemului asigurrilor medicale obligatorii este necesar ca n urmtorii doi trei ani s fie cointeresai ofertanii locurilor de munc n oferirea colectivelor sale a garaniilor sociale i garantarea sntii prin intermediul asigurrilor facultative de sntate.

Republica Moldova este o ar european i trebuie s activeze corespunztor condiiilor europene, astfel introducerea asigurrilor medicale obligatorii trebuie s fie efectuate mpreun cu cele necesare i minuios gndite.

Fiind studiat procesul de apariie i dezvoltare a institutului asigurri, indiferent de perioad, tip i obiect, se stabilete factorul comun al sistemelor de asigurare.

ncepnd cu primele apariii n Roma Antic i finaliznd cu etapa actual, unde sunt cunoscute diferite tipuri de asigurri, linia roie a asigurrilor este preluarea riscului de ctre asigurtor, la ndeplinirea anumitor condiii de ctre asigurat, prevzute de actele normative n vigoare pe teritoriul de aplicare.

Prin asigurarea medical facultativ nelegem transferul unui risc eventual, inclusiv al riscului unei pierderi financiare i/sau al unei pagube materiale, de la asigurat la asigurtor, n conformitate cu contractul de asigurare, dac legea nu prevede altceva. Asigurarea reprezint o garanie, o punere n sigurana, o protejare, o ocrotire a persoanelor fizice n cazul diminurii sau pierderii capacitii de munca n urma unor boli ori accidente sau n urma unor pierderi materiale.

Lund n consideraie orientarea Republicii Moldova spre integrarea european, care impune conformarea cadrului normativ a statului cu cel al comunitii europene, la data 21 decembrie 2006, Legiuitorul adopt o nou lege cu privire la asigurri, unde asemeni delimiteaz asigurarea benevol de cea obligatorie (art. 5, Legea nr. 407-XVI din 21.12.2006)II Distinciile dintre asigurarea obligatorie i cea facultativ

Fiind minuios studiat principiul asigurrii benevole de sntate, se stabilesc distincii de asigurrile de sntate obligatorii , care se exprim prin:

Nr.d/oAsigurarea benevolAsigurarea obligatorie

1.Forma de asigurare cu activitate financiar- comercial, care se refer la asigurarea de persoane.Un compartiment din sistemul de asigurri sociale.

2.Se reglementeaz prin Constituia Republicii Moldova, Codul civil al Republicii Moldova, Legea cu privire la asigurri, alte acte legislative, actele normative ale Autoritii de supraveghere emise ntru executarea prezentei legi, acordurile internaionale n domeniu la care Republica Moldova este parte.

Conform al.2, art.2 a Legii cu privire la asigurri, asigurarea obligatory de sntate nu nimerete sub incidena prezentei legi, se reglementeaz numai prin Legea cu privire la asigurarea obligatory de asisten medical , Hotrri de Guvern.

3.Regulile de asigurare se stabilesc de societile de asigurri.Regulile de asigurare se stabilesc de ctre stat.

4.Are caracter benevol.Are caracter obligatoriu

5.Se realizeaz individual sau n grup.General

6.Se realizeaz de ctre Companiile de asigurri cu diferite forme de proprietate.Se realizeaz de obicei de societi de asigurri cu caracter non-profit.

7.Se realizeaz din contul veniturilor individuale ale cetenilor, beneficiul ntreprinderilor.Se realizeaz din contul contribuiilor bugetului de stat i primelor achitate de contribuabili.

8.Programul de asigurare se realizeaz n baz de contract ncheiat ntre asigurat i asigurtor.Pachetul de servicii se aprob anula prin hotrre de Guvern.

9.Veniturile pot fi folosite n orice activitate comercial.Nu sunt prevzute venituri, fondurile cumulate se utilizeaz strict conform destinaiei asigurrile obligatorii.

III Elementele asigurrii facultative de asisten medical

Asigurarea facultativ de asigurare medical este un produs de asigurare elaborat i lansat pe piaa de asigurri cu scopul de a oferi cetenilor RM protecie n caz de mbolnvire i acoperirea cheltuielilor de tratament n ambulator sau staionar.

Avem urmtoarele tipuri de asigurri facultative medicale:

Asigurarea individual

Asigurarea familial

Asigurarea colectiv

Tipurile de asigurri sunt alese de fiecare companie n parte. Unele practic toate tipurile de asigurri, altele se pot margina doar la cele colective.

Asiguratul - persoan fizic sau juridic n favoarea creia este ncheeat contractul.

Asigurtorul este compania de asigurri care dispune de licen pe aa gen de activitate i care n schimbul unei prime ncasate de la asigurat i asum obligaia de a plti despgubirea n cazul produceriii riscului asigurat.

Obiectul asigurrii l constituie sntatea persoanei asigurate care prevede achitarea de ctre asigurtor a cheltuielilor legate de asistena medical prestat persoanelor asigurate, la survenirea cazului de asigurare

Subieci ai asigurrii pot fi persoanele RM , persoane strine sau persoane fr cetenie, care i desfoar activitatea de antreprenoriat.

Vrsta persoanelor asigurate difer de la o companie la alta. Ele pot fi de la 0 la 65-70 ani. Nu pot fi asigurate persoanele care:

1) Sunt HIV infectai sau bolnavi de SIDA

2) Sunt bolnavi oncologici

3) Sunt ncadrai n grad de invaliditate

4) Se afl la tratament n condiii de staionar

5) Se afl la eviden n dispensarele narcologice, psihologice, fiziatrie, dermato - venerologie.

6) Sufer de maladii ereditare.

Caz de asigurare dereglarea sntii persoanei asigurate n rezultatul unui accident unei maladii survenit n perioada de asigurare

Nu se consider caz de asigurare

1) Traume, mbolnviri, otrviri survenite ca urmare a strii de ebrietate alcoolic.2) Traume comise premeditat de ctre asigurat.3) Traume rezultate ca consecin a tentativei de sinucidere (cu ex excepia cazurilor cnd asiguratului i-a fost provocat o asemenea stare de spirit prin aciuni ilegale a unor tere persoane)

4) Traume i boli aprute n rezultatul forelor majore: participri la aciunile militare, tulburri n mas, actelor teroriste etc.

La unele companii de asigurare spre ex. Asito se mai adaug:

maladii oncologice

maladii sexual transmisibile

maladii psihice i complicaiile lor

aflarea n staionar pentru simpla beneficiere de asisten de curatel i reabilitare medical tratamentul taxicomaniei, narcomaniei, alcoolismului

maladii ereditare

tratament cu caracter experimental i tiinific, transplantul organelor i esuturilor etc.

Fiecare companie care contracteaz asigurrile facultative medicale ncheie individual contracte cu instituiile medicale care dorete.

Relaiile dintre asigurat i asigurtor se stabilesc prin contractul de asigurare redactat n form scris i semnat de ambele pri, care difer de la ocompanie la alta.

Cererile pentru contractele colective difer de cele individuale, ele se perfecteaz de ctre persoana supus asigurrii i de ctre medicul expert al companiei.

n cererea colectiv se indic doar numrul de persoane supuse asigurrii.

Contractul trebuie s conin:

1. Numele i adresele nregistrate ale prilor contractante, seria i numrul de nmatriculare a contractului, codul unic de nregistrare i numrul de nregistrare al asigurtorului de Registrul Comerului.2. Tipul i volumul serviciilor medicale i ale altor servicii.3. Condiiile de asigurare a serviciilor care sunt garantate de asigurtor pentru asigurai

4. Data nceperii e data ncetrii rspunderii5. Primele de asigurare

6. Sumele asigurate

7. Alte elemente care stabilesc drepturile i obligaiunile prilor.Prin contractul de asigurare, asiguratul se oblig s plteasc prima de asigurare , iar asigurtorul se oblig c la producerea unuia din riscurile asumate prin contract s plteasc n numele asiguratului tipul i volumul de servicii medicale n limitele i termenele convenite, precum i cheltuielile conexe lagate de serviciile respective.

Persoanelor fizice li se elibereaz polia de asigurare.

Perioada de asigurare - perioada de timp stipulat n contractul de asigurare i n polia de asigurare , n decursul creia, la survenirea cazului asigurat, asiguratul poate beneficia de asisten medical conform contractului i programelor de asigurare iar asigurtorul i asum obligaiunea s organizeze prestarea serviciilor medicale i s achite plata pentru serviciile prestate asigurailor.

Termenul de valabilitate - perioada de timp prevzut de contractul de asigurare , n limita cruia asigurtorul poart rspundere pentru achitarea serviciilor medicale n conformitate cu contractul de asigurare. De obicei termenul este de un an.Risc asigurat probabilitatea survenirii evenimentului (dereglarea sntii ) la producerea cruia asigurtorul garanteaz organizarea prestrii serviciilor medicale , acordate de instituiile medicale n volumul prevzut de programele de asigurare

Prin risc cumulativ nelegem totalitatea riscurilor prin care se acumuleaz probabilitatea de apariie a unuia i aceluia caz de asigurare. El apare n cazul epidemiilor i a nivelului sczut de rezisten a organismului i are consecine serioase pentru asigurtor

Msurile profilactice pot fi:

1. Controlul riscului (spre ex. Persoanele pot s ncerce s pstreze o diet corespunztoare, s se menin n form din punct de vedere fizic , s nu fumeze)

2. Evitarea riscului (de ex. Nepracticarea unor sporturi periculoase)

3. Folosirea franizelor la asigurarea cheltuielilor medicale i constituirea unei rezerve pentru cheltuielile medicale neasigurate i pentru perioadele scurte de incapacitate.

4. Asigurarea (cumprarea unei polie de asigurare care s acopere cheltuielile medicale , venitul din perioada de incapacitate sau costurile pentru ngrijirea medical pe termen lung

5. Transferul riscului (anumite costuri medicale ce ar putea fi suportate de patroni , pentru asiguraii lor)

O persoan evaluiaz aceste opiuni prin prisma situaiei specifice a familiei sale i le selecteaz pe cele care corespund cel mai bine riscurilor legate de propriai sntate cu care se confrunt .

Reprezentarea grafic a riscului poate fi:

Identificarea riscului=>aprecierea riscului =>controlul riscului

Exist 2 tipuri de factori de risc:

1. Factorii externi(condiiile de munc , nivelul de trai, fumatul, abuzul de alcool etc)

2. Factori interni apariia lor este determinat de organizm (vrsta, sexul, boli ereditare, patologii cronice netratate)

Evaluarea riscului se efectuiaz prin aprecierea coeficienilor de majorare a primei de asigurare. Coeficienii pot varia de la 1 la 3 conform condiiilor de asigurare ale companiei.

In rile UE o importan deosebit se acord principiului de selectare a riscului. Pentru o anumit categorie a populaiei acoperirea prin asigurare este inaccesibil. Companiile ce presteaz asigurri facultative de sntate formeaz reeaua lor de instituii medicale, pentru a reduce riscurile morale pentru prestatorii de servicii medicale.Pentru a micora riscul moral al persoanei asigurate se folosesc mai multe metode cu scopul de a sensibiliza persoana asigurat la preurile pentru serviciile medicale.

1. Sistemul de ndreptri de la medicul generalist

2. Implicarea n cheltuieli a persoanei asigurate

3. Introducerea sumei de asigurare a franizei

4. Stimularea celor ce nu au folosit polia de asigurare n perioada asigurrii.

Unii specialiti consider c c un astfel de stimulent poate fi o metod efectiv pentru a stpni cheltuielile, alii ns consider c aceast stpnire va conduce la nvechirea unor maladii ce vor influena negativ asupra sntii

Prima de asigurare - suma de bani n valut naional calculat n baza tarifelor de prime de asigurare n vigoare la data ncheerii contractului de asigurare Prima de asigurare difer n funcie de :

programul de asigurare

instituia medical solicitat

Pentru contractele colective, acoperirea prin asigurare intr n vigoare din ziua a doua de la data achitrii primei de asigurare (n mod unic sau n rate)

La achitarea n rate acoperirea este valabil dac s-a ncasat nu mai puin de 25% din valoarea primei de asigurare integral

Pentru contractele familiale sau individuale acoperirea intr n vigoasre din ziua a 10 de la data achitrii primei de asigurare integrale (prima unic) dac altele nu sunt specificate n programul de asigurare procurat.

Suma de asigurare - suma de bani n limita creia asigurtorul garanteaz organizarea i achitarea serviciilor medicale prestate asigurailor. Valoarea sumei de asigurare este dependent de programul de asigurare solicitat i categoria instituiei medicale care deservete persoana asigurat

Volumul serviciilor propuse la unele companii nu este limitat i depinde de starea pacientului i conine:

Condiii de ambulator: cosultaii, investigaii, tratament fizioterapeutic, solicitarea i deservirea pacientului la domiciliu, vaccinarea, serviciul de asistan medical de urgen etc.

Condiii de staionar: spitalizarea, aplicarea tuturor metodelor de tratament, investigri instrumentale i de laborator, aprovizionarea cu medicamente, materiale de pansament dispozitive; Consultarea specialitilor de calificare nalt

Soldul sumei de asigurare - diferena dintre suma de asigurare i sumele achitate pentru prestarea serviciilor medicale la survenirea cazurilor de asigurare

Despgubire - suma recompensei cheltuielilor suportate de ctre asigurat la producerea riscului asigurat

Despgubirea de asigurare se achit n limitele sumei de asigurare prin recuperarea cheltuielilor de asisten mediccal i dup depunerea cererii de plat a despgubitrii.

Nu se pltete despgubirea (nu se recupereaz cheltuielile) dac :

Persoanei asigurate i-au fost acordate servicii medicale neaprobate de Ministerul Sntii, care nu sunt prevzute n Programul de asigurare solicitat sau nu au fost indicate de ctre medicul curant i sunt recunoscute ca inutile pentru tratamentul cazului asigurat suportat;

Serviciile medicale au fost aprobate fr consimmntul Asigurtorului n instituiile medicale neprevzute de Contractul de asigurare;

Contractantul a furnizat Asigurtorului informaia incomplet sau incorect, necesar pentru determinarea riscului de asigurare.

Asigurtorul nu poart rspundere pentru cazurile calificate ca caz de asigurare conform prezentelor Condiii, survenite dup expirarea termenului de valabilitate a Contractului de asigurare.

IV. Avantajele i dezavantajele asigurarilor facultative de sanatate:

Avantajele pentru asigurat Serviciile medicale sunt prestate n instituiile medicale solicitate de ctre deintorii poliei de Asig Facult de Snt cu care colaboreaz compania de asigurare Deintorii poliei au posibilitatea de a efectua investigaii medicale i tratament n limita sumei asigurate

Au posibilitatea de a efectua tratamente de recuperare pentru cazurile de asigurare care necesit astfel de tratamente Suma de asigrare este mult mai matre ca prima de asigurare

Prima de asigurare pentru contractele colective poate fi achitat trimestrial sau prin negociere.

Conform Hotrrii Guvernului al RM nr. 484 din mai 1998 pentru persoanele juridice este permis deducerea cheltuielilor pentru asigurarea facultativ de sntate din venitul provenit din activitatea de ntreprinztor

Creeaz surse financiare suplimentare pentru instituiile medicaleDac n Asigurarea Obligatorie de Sntate pacientul este pasiv obinnd ceea ce i se ofer , n cadrul asigurrii facultative el devine activ, att prin consumarea , ct i n estimarea serviciilor de care beneficiaz.Avantajele asigurtorului

Promovarea produsului pe piaa asigurrilorPerfectarea i adaptarea condiiilor de asigurare Perfectarea i crearea produselor noi de asigurareRidicarea indicilor de sntate a lucrtorilor organizaiilor cu scopul micorrii

ulterioare a cheltuielilor.

Posibilitatea efecturii unor studii statistice

Volumul serviciilor de sntate n cadrul AOS nu sunt bine delimitate, deaceea angajatul recurge la procurarea polielor facultative negnd deseori serviciile AOS Acest lucru influeneaz benefic asupra instituiilor medicale, economisind astfel resursele AOS.

Deoarece primele de asigurare n cadrul contractelor individuale i familiale sunt impuntoare , accesul la astfel de asigurare l pot avea doar persoanele cu venituri mari i ca rezultat poate surveni efectul de risc moral" V. Asiguraea cheltuielilor de tratament medical n perioada aflrii temporare peste hotareSe consider caz de asigurare atunci cnd Asiguratul/Beneficiarul pe parcursul ederii sale peste hotare se adreseaz dup asisten medical n caz de mbolnvire acut sau n cazul survenirii unui accident, precum i decesul Asiguratului, care s-a produs pe perioada de aciune a contractului de asigurare.ndemnizaia de asigurare se acord n limita sumei asigurate indicate n polia de asigurare. Cheltuielile compensate pot fi:

- Asisten medical de urgen

Materialele pentru pansament Tratamentul de staionar

Cheltuielile de ambulan Interveniile chirurgicale

Cheltuielile de tratare a dinilor etc.

Asigurtorul compenseaz cheltuielile:

1. De ntoarcere n ar sau repatriere pentru transportaarea bolnavului din ara aflrii temporare dac pentru aceasta exist prescripiile medicului i numai dac cheltuielile sunt confirmate documentar, dar nu i pentru persoanele care-l nsoesc.

2. Repatrierea corpului nensufleit (n caz de deces)- cheltuielile de transportare pn la cel mai apropiat aeroport (port, gar) internaional al rii traiului permanent (cu excepia cheltuielilor de nhumare). De obicei aceste cheltuieli sunt de 5 000 Euro, iar dac n cazul dat se folosete transportul aerian special se achit o sum de pn la 10 000 lei.3. Pentru mesajele urgente legate de cazul asigurat, care sunt adresate Asigurtorului prin telefon sau fax.Nu sunt considerate cazuri asigurate toate cele enumerate mai sus dac ele s-au produs n cazul:

1. Aciunilor militare, aciuni a energiei nucleare, de contaminare chimic sau biologic.2. Comiterea crimei premeditate de ctre Asigurat sau Beneficiar.3. Sinuciderii sau tentativei de sinucidere, mutilare, cu excepia cnd Asiguratul a fost adus la o asemenea stare prin aciuniilicite ale terilor. Toate aceste aciuni se consider confirmate n temeiul deciziei judectoreti, hotrri sau documente ce dovedescfaptul celor comise n modul stabilit de legislaia n vigoare.Asigurtorul nu compenseaz cheltuielile Asiguratului cein de:1. Tratarea unor maladii cronice, care au fost cunoscute pn la momentul ncheerii contractului i au necesitat tratament pn la nceputul perioadei de asigurare.2. Tratarea tulburrilor psihice precum i celor de hipnoz i psihoterapie.

3. Tratarea consecinelor intocsicaiilor alcoolice sau toxice n urma preparatelor medicale dac acestea nu au fost prescrise de medic.

4. Cheltuieli pentru examinare, ngrijire sau tratament n legtur cu sarcina.

5. Cheltuieli de protezare dental.

6. Cheltuieli pentru mijloace accesorii (ochelari, lentile, aparate auditive etc.)

7. Tratarea bolilor venerice ,SIDA sau HIV infecie Suma asigurat se stabilete n baza nelegerii dintre prile contractante care depinde de rile vizitate i sunt stipulate n polia de asigurare.Cuantumul primei de asigurare se stabilete n baza Tabelului tarifar aprobat n dependen de:

termenul asigurrii, suma asigurat vrsta Asiguratului

ara i scopul cltoriei (deplasare, sport, turism alpin sau acvatic etc.)Prima poate fi achitat unic sau n rate. Asigurtorul poate aplica coeficieni de majorare sau reducere a primei n dependen de gradul de risc i ali factori. Calculul primei de asigurare se efectuiaz n EURO, dar se achit n MDL la cursul oficial de schimb valutar stabilit de BNM la data achitrii. Contractul se consider ncheeat la achitarea primei de asigurare, unde Asiguratul va primi polia de asigurare, care i atest ncheerea contractului.

Din protecia de asigurare sunt excluse: SUA, Israel, Japonia, precum i rile zonelor de conflict militar: Daghestan, Inguetia, Cecenia, Osetia de Nord, Osetia de Sud

Contractul de asigurare este ncheeat n baza cererii n form scris i este valabil numai n timpul aflrii peste hotare unde perioada este indicat n Polia de asigurare i este semnat de ctrere prezentantul Asigurtorului i Asiguratului.Asigurarea este valabil din ziua indicat n Polia de asigurare (nceputul asigurrii), dar nu mai devreme de data plecrii (trecerii frontierii). Asigurarea expir n ziua ntoarcerii din strintate , dar nu mai trziu de termenul expirrii contractului. Dac urmrile cazului asigurat nu au fost lichidate pn la expirarea contractului, iar Asiguratul nu poate fi transportat , Asigurtorul va achita n limita sumei asigurate stipulat n poli, suplimentar despgubirea pentru cazul de asigurare dat pentru o perioad ce nu depete 21 zile din momentul expirrii termenului de asigurare indicat n poli.

Prima suplimentar pentru prelungirea aigurrii nu se achit.!!!Despgubirea de asigurare se achit n limitele sumei asigurate stipulat n poli. i numai dup prezentarea documentelor necesare ce atest survenirea cazului asigurat Asigurtorul poate achita despgubirea nemijlocit reprezentantului legal al Asiguratului sau Contractantului care a prezentat actele de confirmare i dovada de achitare a cheltuielilor de tratament n particular medicului curant sau spitalului. Suma total de despgubire nu poate depi suma total de asigurare i toate cheltuielile fcute n valut strin se restituie n valut naional, care se efectuiaz la cursul zilei respective stabilit de BNM.Pentru primirea despgubirii Asiguratul/Beneficiarul asigurrii dup ntoarcerea n ar timp de 10 zile lucrtoare prezint o cerere dup modelul stabilit de Comp de ASIGla cere se anexeaz :

Contractul de asigurare(Polia)

Actele care confirm faptul, data prestrii serviciilor, locul i circumstanelen care a avut locul asiguratcu indicarea diagnozei, maladiei.

Originalul certificatului-cont al Instituiei medicale privind tratamentul i plata serviciilor medicale cu indicarea familiei pacientului, diagnoza data adresrii durata tratamentului etc. Termenul de asigurare este indicat n poli, iar n cazul n care Contractantul a decedat , contractul rmne n vigoare n raport cu Asiguraii.n cazul eliberrii Poliei pe program multiviz numrul total de zile aflate peste hotare n perioadade valanilitate a contractului nu poate depi termenul indicat Tabelul tarifelor aprobat.Contractul poate fi reziliat din iniiativa unuia din pri, respectnd un preaviz de pn la o lun, protecia de asigurare va nceta n ziua rezilierii contractului.n acestcaz Asigurtorul va restitui prima de asigurare pentru perioada neexpiratcu reinerea cheltuielilor de gestiune. Pentru rezilierea contractului se scrie o delaraie unde se indic care a fost temeiul de reziliere: neachitarea primei de asigurare n termenele stabilite

nerespectarea obligaiilor ce deriv din contractul de asigurare Asiguratul tia dar nu a declarat nite mprejurri importante n momentul n care Asigurtorul a determinat gradul de risc.Deseori contractul poate fi reziliat pn la nceputul rspunderii asigurtorului, unde Asiguratul prezint o cerere care confirm c a primit refuzul de deschidere a vizei. n acest caz Asiguratul prezint polia de asigurare, bonul de plat, paaportul (refuzul de deschidere a vizei). Prima de asigurare este restituit de ctre Asigurtor cu reinerea a 10% din prima achitat pentru cheltuielile de gestiune.n cazul n care pn la reziliere Asiguratul a efectuat pli de despgubire prima de asigurare nu se va restitui.

Modificarea contractului poate fi efectuat n orice timp n perioadade valabilitate, dar trebuie fi fcut n form scris prin ntocmirea unor acorduri adiionale, care fac parte contractului de baz. Orice modificare se anun cu 15 zile naite.Drepturile i Obligaiile prilor:

Drepturile asiguratului

- S fac cunotin cu Condiiile speciale de asigurare i s aleag Suma asigurat i teritoriul plecrii.- S rezilieze contractul, dar cu un preaviz de 30 zile.- S achite primele de asigurare, n dou rate dac contractul prevede aceast modalitate.- S cear despgubirea corespunztoare

- S primeasc duplicatul poliei de asigurare - S rezilieze contractul, dar cu un preaviz de 30 zileDrepturile asigurtorului

S verifice informaiile oferite de asigurat la ncheerea contractului de asigurare. S verifice informaiile privid costul i volumul serviciilor medicale

Obligaiile Asiguratului/Contractantului S achite primelede asigurare

S livreze informaia necesar la ncheerea contractuluipentru aprecierea riscului

S prezinte Asigurtorului documentele care atest faptul survenirii cazului asigurat i cheltuielile suportatem, cu traducerea lor n limba de stat.

Obligaiile Asigurtorului S aduc la cunotin Asiguratul Condiiile speciale de asigurare S indice n contractul de asigurare lista serviciilor prestate i lista adreselor i telefoanelor reprezentanelor Companiei de asisten

S pstreze secret medical starea de sntate a Asiguratului