ASIGURAREA RISCULUI VALUTAR PRIN INTERMEDIUL PIETEI CONTRACTELOR FUTURES

8/7/2019 ASIGURAREA RISCULUI VALUTAR PRIN INTERMEDIUL PIETEI CONTRACTELOR FUTURES

1/25

ASIGURAREA RISCULUI VALUTAR PRIN INTERMEDIUL PIETEI CONTRACTELORFUTURES

Piata valutara a cunoscut in ultima perioada fluctuatii semnificative. Societatilecomerciale romanesti, atat cele importatoare si exportatoare, cat si cele carederuleaza contracte exprimate intr-o valuta straina, mai ales USD sau EUR, seconfrunta cu instabilitatea cursului de schimb.

Piata contractelor futures pe valute

Aceasta este o piata simbolica in care cei care au de incasat o anumita valuta la unanumit termen incearca sa se asigure ca valuta respectiva va avea acelasi cursprecum cel din ziua incheierii contractului sau tranzactiei. Pe pietele futures dinRomania se pot asigura urmatoarele paritati: ROL/USD, ROL/EUR sau EUR/USD.

Vanzarea sau cumpararea asigurarilor pentru o anumita paritate se fac prinintermediul contractelor USD/ROL, EURO/ROL sau EURO/USD, iar valoarea asigurataprin intermediul unui contract se determina inmultind 10 milioane de lei cu valoareaunui raport-futures in cazul paritatii EUR/USD sau 1.000 inmultit cu valoarearaportului, in cazul paritatilor EUR/ROL si USD/ROL.

Deosebirea fata de operatiunile bancare la termen

Piata futures este o piata simbolica, spre deosebire de piata valutara la termen

oferita de sistemul bancar (piata forward), in care trebuie tranzactionate valorileangajate. Piata futures nu implica tranzactionarea sumelor asigurate, ci doardecontarea diferentei dintre paritatea contractata si paritatea existenta la cursuloficial BNR din ziua scadentei contractului futures.

Comisioane si garantii

Pentru fiecare contract vandut sau cumparat, se percepe un comision, indiferent deparitatea la care se refera contractul. Piata futures pe care se desfasoara tranzactia,Piata Futures Sibiu, percepe o garantie pentru fiecare contract vandut sau cumparatde aproximativ 3%. Garantiile sunt diferite in functie de paritate, operatiune devanzare sau cumparare si scadenta (o luna, doua luni, 3 luni, 6 luni).

Piata futures ofera siguranta indeplinirii unor indicatori de performanta amanagementului

Ceea ce trebuie evidentiate nu sunt profiturile obtinute din operatiunile de hedging,

ci siguranta indeplinirii unor indicatori prin care se cuantifica performantamanagementului, cum ar fi cifra de afaceri si profitul, in cazul unei volatilitati multprea ridicate a pietei valutare! Piata futures minimizeaza riscul pe care trebuie sa-l


2/25

suporte fiecare operator cand face o anumita operatiune: exportatorul are risculscaderii valorii monedei in care face exportul in raport cu cea in care produce, iarimportatorul are riscul cresterii valorii monedei in care se face importul in raport cucea in care se face vanzarea.

Beneficiarii pietei futures

Principalii beneficiari ai pietei futures sunt hedgerii, cei care au de incasat sau deplatit o anumita suma de bani exprimata in EUR sau USD si vor sa se asigureimpotriva unei volatilitati excesive a pietei valutare. Hedgerii pot fi: societati deleasing, exportatori si importatori catre UE sau SUA si toate societatile carederuleaza contracte comerciale exprimate in EUR sau USD.

Avantajele operatiunilor futures

Avantajul principal este realizarea cifrei de afaceri conform BVC pe anul in curs,mentinerea unei evolutii liniare a dezvoltarii firmei care sa satisfaca actionarii inceea ce priveste profiturile realizate si managementul angajat pentru gestionarearesurselor. Un alt avantaj este acela ca piata futures permite operatiunea devanzare ca operatiune initiala (nu esti obligat sa cumperi ca sa poti vinde ulterior).__________________Detalii la [email protected]

Ce este un contract futures pe valute ?

Un contract futures pe valute este o obligatie, asumata in cadrul bursei futures, de acumpara sau vinde o valuta in viitor, la un pret stabilit in prezent. Cand setranzactioneaza un contract futures ROL/EUR, vanzatorul (denumit si short) este deacord sa vanda 1.000 euro x pretul futures al euro, iar cumparatorul (sau long) estede acord sa cumpere 1.000 euro x pretul futures al monedei europene la scadentacontractului.

Pretul contractului futures

Pretul contractului futures pe valute la BMFM Sibiu depinde de nivelul cursuluivalutar comunicat de BNR, dar poate fi mai mare sau mai mic datorita efecteloreconomice a ratei dobanzii pe piata nationala si ratei dobanzii pe pietele straine.Daca ai cumpara valuta la nivelul cursului curent de schimb, ar trebui fie sa oplatesti integral in numerar, fie sa-ti finantezi achizitia la nivelul ratei dobanzii petermen scurt. Daca insa ai lua o pozitie long pe piata futures, nu trebuie sa platesti

decat marja de risc.

Pentru ca pretul futures sa reflecte o valoare comparabila cu o pozitie spot, trebuie


3/25

ca aceste diferente de cost de finantare sa se reflecte in pretul futures. Prin urmare,pretul futures poate fi tranzactionat peste sau sub nivelul curent al cursului valutar,depinzand de efectul net al acestor factori.

Diferenta dintre pretul curent si cel futures se numeste basis. Acesta este de regulamai mare pentru contractele cu scadente mai indepartate si scade pe durata de

viata a contractului futures. La scadenta, pretul curent si pretul futures tind sa seegalizeze.

Modalitatea de lichidare

Termenii tuturor contractelor futures de la BMFM Sibiu sunt standardizati, cuexceptia pretului, care este negociat prin ofertele de cumparare si vanzare introdusein piata prin intermediul sistemului electronic de tranzactionare. Elementele

standardizate ale contractului futures sunt unitatea de tranzactionare, cotatia, pasul,limita de oscilatie zilnica, marjele de risc, scadenta, lichidarea la scadenta.

Pentru a tranzactiona contracte futures, un client trebuie, mai intai, sa depuna lasocietatea de brokeraj o suma de bani numita marja. Aceasta marja este o garantieca cel care castiga isi va incasa banii, iar cel care pierde ii va plati. Tranzactiilefutures nu se finalizeaza cu livrarea activului suport, de la baza contractului.

Aproape toate tranzactiile futures se lichideaza prin plata in lei a diferentelor dintrepretul la care a fost realizat contractul si pretul activului suport la scadenta. O altavarianta este lichidarea contractului inainte de scadenta, printr-o operatiune de sens

contrar (vanzare in cazul in care s-a inceput cu o cumparare sau invers).

Pentru contractele futures pe valute, lunile de initiere a acestora sunt lunile anului,scadentele fiind de la una la 6 luni. Daca detii o pozitie (fie long, fie short) deschisa,o poti lichida in orice moment inainte de scadenta. Lichidarea finala are loc in ultimazi de bursa a lunii de scadenta.

Masuri de siguranta pentru contractele futures

Un avantaj important al burselor futures este acela ca partile contractului nu suntexpuse riscului de neplata a contrapartii. Bursele futures au perfectat sistemulmarjelor pentru a proteja participantii la piata. La initierea unei pozitii futures,trebuie sa depui marja de risc la societatea de brokeraj care te reprezinta.Societatea de brokeraj are incheiat un contract de garantare a tranzactiilor propriicu un membru compensator actionar al Casei Romane de Compensatie, caregaranteaza toate tranzactiile efectuate in piata. Dupa initierea tranzactiei, conturilede marja sunt debitate si creditate zilnic, in functie de preturile pietei.

Cum poti sa obtii profit din tranzactionarea contractelor futures?


4/25

Principiul este simplu: cumpara ieftin si vinde scump, indiferent in ce ordine saucumpara cand anticipezi o crestere a pretului si vinde cand anticipezi o scadere apretului.

Utilizarea contractelor futures pentru protectie impotriva riscului valutar prin

operatiuni de hedging

Utilizand piata futures, un agent economic isi poate stabili in avans cursul la care vacumpara o anumita valuta ca sa isi plateasca importurile sau cursul la care va vindeo anumita valuta, rezultata din activitatea de export pe care o desfasoara. Aceastaoperatiune poarta numele de hedging.

In ce consta hedgingul?

In cazul unui importator (care achizitioneaza marfa acum, urmand sa realizeze platapeste o anumita perioada de timp), hedgingul consta in cumpararea de contractefutures. Daca respectivul importator urmeaza sa plateasca 100.000 de euro, el vacumpara 100 de contracte ROL/EUR (un contract ROL/EUR este echivalent cu 1.000de euro). Realizand aceasta operatiune la un anumit pret lei/euro, importatorul estesigur ca va plati, in final, acel pret in lei pentru un euro, indiferent de evolutiacursului celor doua monede si isi poate factura marfa la acest pret.

Daca rata de schimb va creste peste acel pret, importatorul va cumpara cei 100.000de euro de pe piata interbancara mai scump decat si-a propus, dar cumulat cu

castigul de pe piata futures, rezultanta va fi la pretul propus lei/euro. Daca cursul deschimb va fi sub pretul propus, investitorul va pierde pe piata futures, dar vacumpara mai ieftin cei 100.000 de euro de pe piata interbancara.

In cazul unui exportator (care livreaza marfa acum, urmand sa primeascacontravaloarea ei la o anumita data in viitor) hedgingul presupune vanzarea decontracte futures. Pentru exportator este incerta rata de schimb la care va vinde cei200.000 de euro pe care ii va primi in urma tranzactiei efectuate. Dupa ce realizeazaun calcul de rentabilitate, el va vinde 200 de contracte futures ROL/EURO, la unanumit pret de lei/euro.

Daca in momentul primirii valutei de la contrapartea externa, cursul de schimbleu/euro este mai mic decat pretul stabilit, el va vinde cei 200.000 de euro la un cursmai mic decat se astepta, insa va castiga pe piata futures, rezultanta fiind la pretulstabilit lei/euro. Daca cursul este mai mare decat cel stabilit, investitorul pierde pepiata futures, insa isi valorifica cei 200.000 de euro la un pret mai bun pe piatainterbancara.___________________Detalii despre societatile de brokeraj autorizate sa tranzactioneze pe Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri din Sibiu puteti afla din site-ul www.bmfms.ro

EXPORTATORII SE POT PROTEJA IMPOTRIVA RISCULUI VALUTAR PRIN CONTRACTE FORWARD

Procesul de deflatie (tintirea inflatiei) presupune flotarea libera a cursului de schimb valutar pentru a descuraja speculatiile cuvaluta si depozite in lei ce pot sa apara dupa liberalizarea contului de capital, in 1 aprilie a.c.


5/25

BNR nu doreste sa existe o predictibilitate a evolutiei cursului de schimb sau o previziune asupra momentului cand hotaraste saintervina pe piata, pentru a nu orienta deciziile investitorilor speculativi.

Daca dupa 1 aprilie vor intra in Romania sume mari de valuta pentru investitii speculative pe piata de capital si pe cea bancara,BNR va trebui sa cumpere masiv valuta si sa introduca moneda romaneasca pe piata, ceea ce va genera inflatie (crestereapreturilor prin sporirea cererii).

BNR prefera sa-i ia prin surprindere pe dealerii bancilor comerciale, nearatandu-se interesata sa cumpere valuta la nivelurile la ca

ar vrea bancile si clientii acestora.

Exportatorii se pot proteja cu anumite instrumente financiare in fata riscului valutar, asa-numitele contracte forward.

Epoca subventiilor sau primelor prin cursul valutar pentru sustinerea exporturilor s-a incheiat, preocuparea principala a BNR fiindinflatia joasa si o valoarea a raportului leu/euro si leu/dolar data de piata valutara.

Constructiv.ro

Contractele futures, instrumente utile pentru acoperirea riscului valutar

Ioana VASILESCU

Piata valutara si cea de capital au devenit mult mai imprevizibile o data cu apropierea momentului liberalizarii totale a contului

curent, ceea ce impune companiilor sau investitorilor acoperirea riscurilor, altfel spus, hedging.

Managementul profesionist al riscului este de neconceput fara implicarea instrumentelor derivate existente pe pietele latermen, cum este cea de la Sibiu, mai exact Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu.Folosite n operatiuni de acoperire a riscurilor (hedging) sau de speculatie, derivatele, contractele futures si optiunile, potproteja sau spori valoarea unui portofoliu valutar, de actiuni sau de mafuri n functie de scopul, apetenta pentru risc si deprofilul investitional al administratorului, randamentul acestora fiind probat cu succes n repetate rnduri.Cu toate ca investitiile pe pietele de instrumente, derivatele sunt considerate ca avnd un grad ridicat de risc, derivatele suntutilizate de investitori tocmai pentru a elimina riscul.

Companiile pot economisi sume importanteRolul instrumentelor financiare derivate este acela de a asigura transferul riscurilor de pe piata la vedere (valutara, demarfuri) pe cea futures. Un alt rol consta n acela de a oferi posibilitatea unui management performant al portofoliilor detitluri, precum si n acela de a genera oportunitati de cstig prin operatiuni speculative.

Fluctuatiile cursului de schimb, prezente sau viitoare, pun n pericol activitatea companiilor care desfasoara activitati decomert exterior, care ar putea fi depasit cu usurinta prin transferul riscurilor n piata futures sau prin asigurarea unui curs deschimb prestabilit cu costuri mult reduse comparativ cu contractele forward bancare. De exemplu, costurile n piata futuresse reduc la maximum 5% din suma acoperita, inclusiv comisioanele si marja de garantie, fata de garantia solicitata de banci,de 15-20% din valoarea importului sau a exportului.Acelasi lucru l putem spune si despre evolutia preturilor actiunilor, posesorii de portofolii putnd realiza arbitraj ntrepreturile de pe cele doua piete (Bursa de Valori Bucuresti si cea din Sibiu).De pilda, investitorii au putut obtine profituri (randamente) lunare de 10%, care depasesc cu mult orice alt tip de plasament,cu un risc aproape nul.

Cum se poate acoperi riscul valutar?n perioada 1 octombrie 2004 11 martie 2005, raportul leu/euro a evoluat n intervalul 41.156 si 35.515 lei.n aceste conditii ncasarile exportatorilor s-au redus n aceeasi perioada cu pna la 13,7%, acestia reclamnd pierderi desute de milioane de euro.

De altfel, Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romnia (ANEIR) a aratat, n repetate rnduri, pierderilesuferite prin aprecierea brusca a monedei nationale.Aceste pierderi nsa ar fi putut fi evitate, n mare parte prin utilizarea instrumentelor derivate puse la dispozitie de piata latermen sibiana. Acestea sunt eficiente, flexibile, accesibile si usor de tranzactionat. Cu ct pretul futures este mai binecorelat cu pretul cash, cu att operatiunea de hedging este mai eficienta. Pierderea de pe una din piete va fi compensatapartial sau total de profitul realizat pe piata paralela.Mai exact, la un export n valoare de 150.000 de euro cu livrarea n 6 decembrie 2004 si ncasarea contravalorii marfii n 15februarie 2005, riscul valutar este foarte mare. Fiecare scadere a cursului euro cu 1.000 de lei, creeaza pierderi de150.000.000 de lei din suma ncasata.Exista nsa solutii. Pentru acoperirea riscurilor, compania exportatoare putea vinde 150 de contracte futures echivalentulsumei care urma sa fie ncasata (un contract futures este echivalentul a 1.000 de euro).n data de 6 decembrie 2004, cursul anuntat de Banca Nationala a Romniei (BNR) a fost de 38.235 de lei, iar pretul futurescu scadenta martie de la Sibiu la care puteau fi vndute contractele era de 38.450 de lei.Vnzarea celor 150 de contracte a permis exportatorului efectuarea schimbului valutar nca din momentul livrarii marfurilorcatre clientul extern, asigurndu-se un curs de 38.450 de lei pe euro.n data de 15 februarie 2005, cnd a urmat ncasarea exportului, cursul comunicat de BNR coborse la 36.738 de lei, iarpretul futures de la Sibiu la 36.500 de lei.Exportatorul a vndut euro pe piata valutara (150.000 x 36.738 = 5.510,7 milioane de lei), dar a realizat o operatiune desens invers pe piata la termen (a cumparat 150 contracte futures), obtinnd un profit de 150.000 x (38.450 - 36.500) = 292,5


6/25

milioane de lei.Astfel, cel care a ales aceasta varianta de acoperire a riscului valutar a ncasat n total 292,5+ 5.510,7= 5.803.200.000 delei, obtinnd astfel un curs, asigurat prin piata futures, de 5.803.200.000 de lei/150.000 de euro = 38.688 de lei pe un euro,care a limitat pierderile fata de momentul realizarii exportului. Astfel, pierderea din schimbul de pe piata cash (vnzarea europe piata valutara interbancara) la ncasarea valutei, determinata de aprecierea leului fata de moneda europeana, a fostcompensata ntr-o mare masura de profitul generat de lichidarea pozitiei de vnzare (short) pe piata futures (cumparareaeuro la un pret inferior celui de vnzare).

Costurile operatiunii de hedgingImobilizarea marjei n piata futures 3-5% din valoarea sumei n euro fata de 10-20% valoarea sumei solicitate de banci ncazul contractelor forward. Sumele blocate n marja, n conturile Casei de Compensatie, vor fi returnate n momentulnchiderii pozitiei din piata futures.Iar comisioanele de tranzactionare se ridica, n general, la 3% din valoarea marjei. Avnd n vedere riscurile care suntacoperite, putem spune ca merita.

RiscuriBanca continua sa-si desfasoare activitatea intr-un mediu economic

complex, marcat de un dinamism tot mai accentuat, in conditiile intensificarii

concurentei, dar si in conditiile unei instabilitati financiare. Acesti factoriconduc la o crestere accentuata a incertitudinilor, implicind un sir de riscuricare pot avea un impact nefavorabil pentru banca, care au fost permanentevaluate si controlate de banca cu atentie deosebita.

In vederea eficientizarii acestui proces a fost creat DepartamentulAdministrare Riscuri, se efectueaza promovarea unor masuri uniforme demonitorizare a riscurilor, in paralel cu elaborarea de proceduri interne delucru, prin perfectionarea permanenta a sistemului existent de administrarea riscurilor, insusirea tehnicilor moderne de evaluare si control ale lor. Riscul financiar:

Riscul de credit

Riscul de credit este si ramine a fi unul din cele mai actuale riscuri si esteperceput ca fiind relativ inalt. Cresterea responsabilitatii de administrare ariscului de creditare impune si in continuare necesitatea perfectionarii siimbunatatirii de catre banca a sistemei proprii de dirijare a riscurilor decreditare, care prevede:

Stabilirea de limite anuale globale de expunere la risk la produselecreditare pentru fiecare client corporativ. Combinarea diferitor parghii (aferente riscurilor activitatii Corporativi siRetail), care asigura optimizarea riscurilor, inclusiv imbunatatirea siactualizarea manualelor, standardelor, procedurilor de creditare, politicii decreditare, stabilirea de noi limite si restrictii la creditare, revederea frecventaa lor, analiza starii portofoliului de credite, evaluarea calitatii creditelor siformarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor, deschiderea tuturorzonelor de conflict de interese. Schimbarea sistematica a imputernicirilor de creditare a administratorilor independenta de evolutia portofoliului si calitatii lui. Actualizarea si modificarea numarului de parametri de diversificare alimitarii riscului de credit, restrictiile atat privind creditele separate (creditele"mari", creditele persoanelor afiliate) cat si pe segmente de clienti - petipurile de valute, pe termenele utilizarii creditelor, pe ramuri, regiuni, tipuride asigurare pe produse.

Diferentierea gradului de acoperire a creditului cu gaj in dependenta destarea si evolutia creditului.

In scopurile minimizarii riscului creditar in banca functioneaza:


7/25

- Institutul risc-manager, administratori de credite si administratori deportofoliu, care: Monitorizeaza zilnic portofoliul de credite si afacerile mari si mijlociiindividual. Perfectioneaza setul de rapoarte pus la dispozitia managementului siadministratorilor pentru deciziile respective.

asigura buna functionare a institutului de risk manageri implicati inaprobarea afacerilor de credit al clientilor mic-corporativi. Analizeaza riscurile si estimeaza acceptabilitatea lor la etapa desanctionare a creditelor (formularea revendicarilor stricte si precisa privindstarea financiara a clientilor, evaluarea eficacitatii proiectelor expuse lacreditare) Monitorizeaza mersul indeplinirii conditiilor contractelor incheiate cu clientii, Estimeaza calitatea creditelor si marimea fondului de risc necesar pentruacoperirea pierderilor posibile de la creditare.

- Comitetul de credite: participant la evaluarea definitiva a riscurilortranzactiei de credit pentru intreprinderi mijlocii, a limitelor de creditarepentru clienti corporativi si adoptarea hotararii privind oportunitateaincheierii ei, la determinarea limitelor globale pentru tranzactiile expuseriscului de credit, justificarea clasificarii clientului, creditului in categoriacorespunzatoare si a gajului, prolongarea creditelor clientilor corporativi,precum si privind tranzactiile mari aferente clientelei retail, trecerea lascadere a creditelor, starea riscului si evolutia portofoliului de credite pebanca, necesitatile de provizioane.

Un pas inainte vizind minimizarea riscurilor de credit, preponderent pesegmentul de piata retail este si constituirea Fondului de garantare acreditelor (Societate Interbancara de Garantare - SIG) , care la etapa initiala

prevede garantarea pana la 50% din suma creditului solicitat de beneficiarulde imprumut de la banca.Riscul de lichiditateBanca mentine un nivel al activelor lichide in masura sa asigure

respectarea normativelor BNM privind lichiditatea. Acest fapt in combinarecu mentinerea unei baze depozitare diversificate, pastrarea in arsenal a unorfacilitati, instrumente de refinantare de urgenta permite Bancii sa satisfacain orice moment o eventuala retragere masiva de fonduri. Pentru aceasta seintreprind urmatoarele masuri: Mentinerea unui portofoliu diversificat de active lichide; Mentinerea indicatorilor diferentei dintre active si pasive dupa termenele de

scadenta in marimea stabilita; Prognoza zilnica si de perspectiva (luna, trimestru, etc.) a fluxurilor banestipe tipuri de valuta (valuta nationala, USD, EUR); Respectarea cerintelor BNM privind rezervele obligatorii; Mentinerea unor disponibilitati la conturile curente in valuta strainacapabile sa asigure regimul normal al decontarilor in valuta straina ale Banciisi a unor plasamente in valuta straina in instrumente cu un grad sporit delichiditate si siguranta financiara (hirtii de valoare de stat emise de tarilegrupului G7, depozite in banci cu o stabilitate financiara maxima, etc.); Banca dispune de un Plan de masuri privind mentinerea lichiditatii bancii insituatii de anticriza si criza financiara.

Riscul de dobindaIn conditiile diminuarii ratelor dobinzilor si respectiv a Spread-ului

administrarea riscului ratei dobinzii se efectueaza prin intreprinderea unor


8/25

activitati prudente: Analiza diferentei scadentelor Activelor si Pasivelor sensibile la modificarileratelor dobinzii (GAP); Aplicarea unor rate flotante ale dobinzilor la active si obligatiuni in conditiileinstabilitatii pietei financiare; Prognoza nivelului ratelor dobinzii in perspectiva in baza analizei factorilor

care pot influenta modificarea nedorita a acestora; Analiza indicatorilor profitabilitatii (spread, marja dobanzilor, etc.) si luareamasurilor pentru mentinerea nivelului planificat al indicatorului spread simajorarea nivelului marjei dobanzilor. Studierea si aplicarea in practica pe masura posibilitatii a instrumentelormoderne de gestionare (hedging) a riscului ratei dobanzii.

Riscul valutarRiscul valutar a devenit extrem de acut, management-ul acestui risc fiind

complicat de disponibilitatea redusa a instrumentelor de hedging pe piataMoldovei.

Riscul valutar la care este supusa banca este gestionat prin: limitarea concreta a raportului valutar atit in activele, cit si pasivele bancii. mentinerea unei pozitii valutare deschise adecvate evolutiei cursului leuluimoldovenesc fata de valutele straine, mentinandu-l la un nivel scazut.

MAIB isi gestioneaza expunerea fata de fluctuatiile cursurilor de schimbprin: modificarea mixului de active si pasive; dezvoltarea operatiunilor de tip swap valutar, tranzactii forward pentru aajusta intrarile sau iesirile lei/valuta.

Echivalentul in lei al activelor si pasivelor in valuta este calculat zilnic.In scopurile diminuarii riscurilor financiare in cadrul bancii activeaza

Comitetul de administrare a activelor si pasivelor (ALCO) in atributiile caruiaintra: monitorizarea si controlul expunerii bancii la urmatoarele riscuri: al rateidobinzii, ratei de schimb valutar, lichiditatii, decalajului intre active si pasivedupa termenul de scadenta, de contraparte (la efectuarea operatiunilor detrezorerie). stabileste si propune spre aprobare restrictii (inclusiv limite) la expunereabancii riscurilor financiare, inclusiv riscului de piata: limite de contraparte,limite privind pozitia valutara deschisa a bancii, limite privind investitiile intitluri de stat, limite privind pierderile admisibile la operatiunile pe pietelefinanciare interbancare, etc.

examineaza si propune spre aprobare ratele dobinzii la active si pasive,analizeaza factorii de risc care determina pozitia de lichiditate a bancii,recomanda spre aprobare si implementare instrumente financiare noi,aferente procesului de administrare a activelor si pasivelor, recomandaacceptarea unor noi riscuri. Riscurile operationale:

Riscul operationalRiscul operational se caracterizeaza ca risc al pierderilor directe sau

indirecte, care rezulta din procese interne inadecvate sau esuate, persoanesau evenimente externe. In scopul monitorizarii atente a riscuriloroperationale se prevede: intarirea functiilor de control si supraveghere a operatiunilor (principiul apatru ochi) revazuirea posturilor de lucru (continutul), reevaluarea permanenta a


9/25

imputernicirilor de introducere, autorizare, modificare a datelor.Pentru o disciplinare a pietei business-ului cu carduri se elaboreaza norme

bancare specifice activitatii cu carduri.Pentru protejarea bancii de riscul de a inregistra pierderi de imagine sau

de a suporta sanctiuni ca urmare a derularii prin banca a unor operatiuni despalare a banilor:

se vor revedea pe baza anuala regulamentul, programul de activitate siprocedurile respective. Se va imbunatati continutul procedurilor sa ne cunoastem clientul; Se va efectua controlul respectarii cerintelor procedurii de Clear screen,clear desk (masa curata si ecran curat) la fiecare post informational delucru.

Riscurile de personal vor fi si in continuare monitorizate pe tot parcursulprocesului: incepind cu angajarea (in baza de concurs), scolarizarea, siatestarea pentru posturile solicitate.

Riscul legat de tehnologiile informationaleTrecerea la baze de date centralizate si ON-Line a impus necesitatea de

masuri mai severe de securitate.In scopul minimizarii categoriei date de riscuri, in cadrul MAIB se

gestioneaza riscurile caracteristice mediului de procesare electronica adatelor ca: riscul confidentialitatii informatiei, riscul integritatii informatiei,riscul continuitatii functionarii componentelor de baza, riscul securitatiimediului de functionare.

MAIB isi aliniaza activitatea in corespundere cu cererile Standardului demanagement al sistemului de securitate informationala. Scopul principal ede a asigura o baza comuna pentru dezvoltarea standardelor securitatiiorganizationale, o practicare eficienta a administrarii securitatii si pentru a

asigura increderea in cazul operatiunilor inter-organizaiionale.Monitorizarea riscului se va efectua prin: aprecierea probabilitatii (mare, medie, mica) anumitor evenimente majorede a intrerupe activitatea; impactul (grav, controlabil, neglijabil) pe care l-ar avea aceasta intrerupereasupra Bancii.

Fraudele, accesul neautorizat la date, informatii, programe. Pentrupreintimpinarea actiunilor frauduloase se aplica unele metode si tehnici decontrol la DD si S (sistem de semnare electronica), sisteme speciale deprotectie, parolizare, criptare a datelor, de semnatura electronica adocumentelor si informatiei, limitari de acces la sistema.;-p: Asigurarea

continuitatii afacerii:;-p: se dezvolta si se aplica procedurile si mecanismelenecesare, inclusiv de rezervare, de restabilire a sistemului in cazuri dedezastre. se realizeaza actiuni concrete in alinierea managementului securitatiiinformationale la Standardele Internationale BS 7799/ISO17799 sicerificatelor bancii, implementarea proceselor specifice in concordanta cu standardeleacceptate la nivel global, cum ar fi COBIT (Control Objectives InformationTechnology).

Crearea structurii speciale in cadrul DTI ce se ocupa special de securitateasistemei.


10/25

Salvati

economiile

de riscul

valutar

- Exportatorii continua sa piarda datorita politicii de apreciere a leului, pe care o utilizeaza BNRpentru a reduce inflatia.

- Fluctuatiile de curs pot fi atenuate pe piata futures a Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri dela Sibiu.

- Hedging-ul valutar reprezinta o masura necesara ce trebuie luata de catre agentii economici, inspecial de catre exportatori, afirma brokerii.

De aproape un an si jumatate, politica manageriala si contabila a firmelor care realizeazaexporturi se confrunta cu riscuri majore datorita aprecierii constante a leului, care va continua si inlunile urmatoare. In perioada urmatoare ma astept sa asistam la intarirea treptata a monedeinationale, declara Bogdan Barbieru, senior trader la Vanguard. Recenta masura adoptata de catreBNR, de crestere a ratei dobanzii de interventie de la 7,5% la 8,5%, la care se adauga tendinta dedepreciere a monedei unice europene la nivel international sunt motive suficiente care sa asigureaprecierea leului".Pentru a scapa" firmele de aceste riscuri puteti apela la produsele derivate existente de mai multiani si in Romania. Posibilitatea de a beneficia de un curs de schimb dinainte stabilit va ajuta sastabiliti conditiile si termenele de facturare si, mai ales, in prognozarea cheltuielilor viitoare.

Futures la Bursa din Sibiu

Pe fondul aprecierii constante a leului, consider ca hedging-ul valutar reprezinta o masura

necesara ce trebuie luata de catre agentii economici, in special de catre exportatori, explicaBarbieru. Bursa Monetar - Financiara si de Marfuri Sibiu poate oferi o solutie in acest sens. Inconditiile in care lichiditatea pe piata futures este in crestere, se poate observa prezenta unuinumar din ce in ce mai mare de investitori care se protejeaza impotriva riscului valutar".Utilizand piata futures, un agent economic isi poate stabili in avans cursul la care va cumpara oanumita valuta, ca sa-si plateasca importurile, sau cursul la care va vinde o anumita valuta,rezultata din activitatea de export pe care o desfasoara. La randul sau, Mirabela Coos, de laBroker SA, crede ca, in perioada urmatoare este asteptata o evolutie mai intensa a contracteloravand ca activ suport valutele, prezenta speculatorilor pe aceste piete, putand sa atraga si sasustina interesul hedgerilor", a conchis Coos. Primii interesati de protectia in fata aprecierii leuluiar trebui sa fie exportatorii, evolutia actuala reducandu-le rentabilitatea afacerilor, cu atat mai multcu cat unii analisti asteapta ca leul sa persevereze". Daca exportatorii ar apela la hedgingulvalutar, pierderile ar putea fi diminuate, daca nu chiar eliminate. Operatiunea de hedging oferaposibilitatea de blocare a cursului in schimbul imobilizarii unei sume reprezentand circa 10%

din suma care trebuie imobilizata pe piata valutara, explica brokerul clujean. Exportatorul va vindecontracte futures la pretul la care va factura si marfurile. In cazul in care cursul valutarinregistreaza scaderi masive, asa cum se intampla acum, el va fi protejat impotriva riscurilorpentru ca va inregistra un profit echivalent pe piata futures care va compensa pierderile din piatavalutara".La bursa din Sibiu, se tranzactioneaza contracte pe leu/euro, leu/dolar sau euro/dolar, cuscadente trimestriale si semestriale (martie, iunie, septembrie si decembrie). Contractele pot fiinchise la orice data cuprinsa in scadenta. Pentru a beneficia de aceste instrumente de acoperire,compania trebuie sa apeleze la o SSIF autorizata sa tranzactioneze pe piata sibiana. Acestesocietati pot fi gasite pe pagina de Internet a bursei, la sectiunea membri. Dupa incheiereacontractului intre cele doua parti, va putea fi definita strategia de hedging cea mai adecvatanevoilor firmei client.Costurile aferente acoperirii riscurilor valutare sunt mai scazute decat in cazul contractelorforward, sumele blocate fiind mai reduse.

Exemplu

In data de 15 martie urmeaza sa primiti contravaloarea unui export de 50.000 euro. Pentru a nuva confrunta cu fluctuatiile cursului ati decis sa vindeti, in 17 decembrie, 50 de contracte futures,


11/25

cu scadenta 31 martie, la un pret de 3,65 lei/euro (aceasta valoare este reala, ea fiind stabilita inpiata de la Sibiu, in ziua respectiva). Pentru aceasta trebuie sa blocati o suma, numita marja, de6.000 lei, care este depusa la Casa Romana de Compensatie si garanteaza buna executie acontractului.Din acest moment politica de pret a companiei este mai clara, indiferent de valoarea cursului dinziua in care veti face plata externa. Contractul futures va poate aduce chiar si un profit, in cazul incare cursul euro din ziua in care veti efectua plata va fi, sa spunem, de 3,5 lei, asa cum seanticipeaza. Profitul va fi de circa 75.000 lei, din care veti putea plati comisioanele, care sunt de

pana la 150 lei, primind inapoi si marja de garantie depusa.

Cerintele prudentiale principale ale BNM aferente activitatii bancilor comerciale

Administrarea riscurilor aparute in procesul de functionare a bancii

Riscul este propriu activitatii bancare. Bancile au o influenta speciala asupra fluxurilor banestidin economie. In structura resurselor bancare cota mijloacelor atrase (adica straine) estedeosebit de mare. Materializarea riscurilor in sfera bancara poate avea consecinte negativepentru intreaga economie. De aceea, activitatea bancara este supusa reglementarii si

controlului din partea statului.Intrarea in business-ul bancar se confrunta cu dificultati ce tin de cresterea in permanenta anivelului capitalului minim de gradul I, de cerintele deosebite fata de reputatia conducatorilorbancii etc. Cerintele BNM fata de acordarea licentelor pentru efectuarea activitatilor financiareau drept scop primar de a reduce riscul in cadrul sistemului bancar.

Riscul urmeaza a fi evaluat si in masura posibilitatilor redus si / sau diminuat. Intru realizareaacestei sarcini BNM stabileste pentru bancile comerciale normative economice obligatorii,despre realizarea carora bancile raporteaza periodic (zilnic, lunar etc.).

Cu privire la normativele BNM

Pe langa normativele obligatorii stabilite de catre BNM Banca Sociala a creat si in decurs demai multi ani tine baza analitica proprie cu privire la indicii macroeconomici, coeficientii bancii,sistemul bancar. Acest fapt face posibila calcularea si urmarirea dinamicii coeficientilor,raporturilor suplimentare. Astfel, managementul Banca Sociala dispune de o evaluare deplinasi multilaterala a riscurilor bancare.

Administrarea riscurilor in Banca Sociala se efectueaza printr-un complex de decizii, realizat instructura organizatorica a bancii de catre factorii de decizie in cadrul bazei normative,regulamentelor, procedurilor elaborate privind efectuarea diverselor operatiuni. Dar si cel maiperfect sistem de prevenire a riscurilor functioneaza sub controlul si influenta factorului uman.Administrarea (inclusiv administrarea riscurilor) reprezinta o activitate subiectiva, care se bucuraintr-o masura mai mare sau mai mica de succes. Constientizand acest lucru Banca Socialaacorda o atentie deosebita instruirii personalului, ridicarii nivelului lui de calificare, cultivarii

spiritului corporativ.In Banca Sociala a fost creat si activeaza Comitetul pentru administrarea activelor si pasivelor(ALCO), Comitetele de credit din cadrul BC Banca Sociala SA si al filialelor etc.In banca a fost implementat sistemul de delimitare a functiilor. Cu cat e mai mare sumatranzactiei spre realizare si / sau riscul aferent, cu atat este mai inalt nivelul de luare a decizieifinale.In procesul de desfasurare a activitatii sale banca este supusa mai multor riscuri, in structuracarora se evidentiaza, in special:

I. Riscul lichiditatii

Lichiditatea bancii ca rezerva se urmareste zilnic. Banca calculeaza normativele BNM conform

principiului I (lunar) si II (lichiditatea curenta - zilnic). In mod traditional partea substantiala aactivelor se plaseaza in HVS si alte active de o lichiditate inalta. Banca in permanenta asigurarespectarea cerintelor privind rezervele obligatorii. Banca are acces la piata interbancara de
http://www.socbank.md/rom/section/183/http://www.socbank.md/rom/section/183/


12/25

resurse, in caz de necesitate atrage si/sau plaseaza resursele.

Banca efectueaza calcularea si verifica lichiditatea ca flux. Evaluarea operativa a fluxurilorbanesti potentiale (intrate in si iesite din banca) se efectueaza zilnic.Urmarirea structurii activelor si pasivelor bancii in functie de termenele ramase pana larambursare se efectueaza lunar in decursul mai multor ani.

Pentru obtinerea unei evaluari mai reale a lichiditatii ca flux se aplica teoria soldului minim

constant aferent mijloacelor la vedere. In cadrul bancii s-a acumulat baza de date necesara, secalculeaza un sir de indici statistici. Banca determina decalajul cumulativ dintre fluxul siscurgerea de mijloace in dependenta de 9 perioade de timp. Rezultatul obtinut ne indica asupranecesitatii ajustarii politicii bancii in domeniul atragerii si plasarii mijloacelor.II. Suficienta capitalului se determina prin:a) depasirea marimii minime a capitalului de gradul I (stabilit prin hotararea Consiliului deAdministratie al BNM);b) respectarea coeficientului CNT / activele bancii ponderate la risc.De aceea, administrarea in acest domeniu se realizeaza, in special, prin:

asigurarea activitatii profitabile a bancii, inclusiv si prin administrarea factorilor careinfluenteaza asupra venitului net al bancii; formarea in volum necesar a fondului de rezerva al bancii; luarea deciziei privind emisiunile noi de actiuni ale bancii, rascumpararea actiunilor etc.; luarea deciziei cu privire la participarea bancii in capitalul altor institutii financiare din RM

(asemenea participari ar scadea nivelul evaluarii capitalului normativ total al BancaSociala);

politica de dividende a bancii (capitalizarea, plata, neplata; volumul si / sau nivelul). Cucat e mai inalt nivelul dividendelor, cu atat e mai mare diminuarea capitalului bancii, dar,in acelasi timp, se ridica nivelul evaluarii actiunilor ei;

diversificarea activelor bancii; asigurarea in structura activelor a unei asemenea marimi a componentei lichiditatii, care

va conditiona realizarea cerintelor BNM, cerintelor interne ale Banca Sociala si, inacelasi timp, nu va manifesta o influentare esentiala asupra rentabilitatii bancii; luarea deciziei de catre management privind structura portofoliului de credit; asigurarea unui nivel calitativ inalt al portofoliului de credite; luarea deciziei privind eliberarea de catre banca a garantiilor, obligatiilor cu privire la

eliberarea creditului, asumarea riscurilor aferente acreditivelor etc.; alegerea diferitor tipuri de asigurare aferente creditelor (creditele acordate, spre

exemplu, sub gajul depozitului pecuniar sau HVS au coeficientul zero de ponderare larisc);

optimizarea activelor bancii (inclusiv in partea minimizarii activelor care nu genereazavenit).

III. Riscul aferent creditelor

Administrarea acestui risc, in special, se realizeaza prin:1) respectarea cerintelor stipulate in regulamentele BNM, regulamentele si procedurile interneale Banca Sociala ce tin de creditare, mecanismul de luare a deciziilor cu privire la acordareacreditelor, obligatiilor privind eliberarea creditelor, acreditivelor;2) pronosticarea dinamicii si structurii portofoliului de credite, a capitalului normativ total albancii, raporturilor etc.;3) alegerea unor sau altor tipuri de asigurare aferente creditelor;4) diversificarea creditelor dupa ramuri, valute, tipuri de asigurare etc.;5) stabilirea pentru filiale a limitei sumelor creditelor spre acordare de sine statator. Deciziile

privind eliberarea creditelor, suma carora depaseste limita admisa pentru filiale sunt prezentatespre examinare Comitetului de credit al BC Banca Sociala SA;6) deciziile cu privire la creditele mari si creditele acordate persoanelor afiliate tin decompetenta exclusiva a Consiliului Bancii;


13/25

7) in decurs de o perioada indelungata banca detine si tine la control actualitatea informatieiprivind persoanele in interconexiune si persoanele afiliate. Aceasta informatie permiteevaluarea deplina a nivelului de risc aferent creditelor;8) banca practica forme mixte de asigurare a rambursarii creditelor acordate;9) in cazul acceptarii gajului in calitate de asigurare a rambursarii creditelor acordate bancautilizeaza sistemul de coeficienti de crestere. Evaluarea pretului de piata al gajului oferit banciise efectueaza de catre expertii independenti;

10) clasificarea creditelor se efectueaza in corespundere cu cerintele BNM, regulamentele siprocedurile interne ale Banca Sociala (2% - standarde, 5% - supravegheate, 30% -substandarde, 75% - dubioase, 100% - compromise). Formarea fondului de risc aferentcreditelor se efectueaza in volum deplin;11) respectarea limitelor referitor la suma maxima a creditelor acordate unei persoane (unuigrup de persoane in interconexiune), la suma totala a creditelor mari, la suma datoriilor nete lacreditele cele mai mari acordate la 10 persoane, la suma maxima a creditului acordat uneipersoane afiliate, la suma totala a creditelor acordate persoanelor afiliate, la creditele acordateangajatilor etc.;12) aplicarea sistemului de monitorizare asupra creditelor eliberate;13) informarea organelor de urmarire despre creditele dubioase si compromise, adresarea ininstantele judecatoresti. In aceasta activitate este implicata Directia credite problematice sisectia juridica a bancii;14) actiunile serviciului de securitate al bancii.IV. Riscul valutar

Administrarea riscului se efectueaza, in special, prin:1) pronosticarea cursurilor valutare, alegerea pozitiei lungi sau scurte aferente pozitiei valutaredeschise;2) stabilirea cursului intern de cumparare / vanzare a valutelor straine;3) efectuarea operatiunilor pe piata interbancara ce tin de cumpararea / vanzarea valutelorstraine clientilor la licitatiile interne;4) reglementarea structurii si dinamicii activelor valutare (inclusiv volumul creditelor in valuta

straina) si a obligatiilor valutare (nu numai conform volumului, ci si conform valutelor);5) stabilirea marimii determinate pentru ratele dobanzii aferente creditelor, depozitelor etc.;6) respectarea cerintelor normativelor aferente pozitiei valutare deschise pentru fiecare valutastraina, precum si pentru toate valutele straine;7) stabilirea limitelor interne pentru efectuarea unor operatiuni valutare;8) hedging-ul aferent operatiunilor forward (se aplica in scopul minimizarii pierderilor).V. Riscul aferent dobanzilor

Banca asigura administrarea continua a acestui risc, in special, prin:1) stabilirea marimii pentru ratele dobanzii aferente activelor si obligatiilor bancii;2) alegerea tipului ratei dobanzii (flotanta sau fixa);3) evaluarea structurii activelor lucrative si a structurii obligatiilor contra plata, intreprinderea

masurilor orientate la maximizarea raportului activele lucrative / obligatiile contra plata;4) determinarea si verificarea lunara a dinamicii marjei dobanzilor si a marjei nete a dobanzilor,a spread-ului, a gap-ului cumulativ absolut, precum si a unui sir de indici relativi ai risculuiaferent dobanzilor, tendintelor lor. Banca Sociala efectueaza calculele necesare pentruevaluarea riscului aferent dobanzilor pe parcursul mai multor ani;5) prezentarea informatiei cu privire la riscul dobanzilor (cel putin o data in trimestru) spreexaminare comitetului ALCO, conducerii bancii, cu ajustarea ulterioara a politicii bancii indomeniul atragerii si plasarii resurselor (structura, volumul etc.), precum si in domeniul ratelordobanzii aferente unor tipuri de active si obligatii ale bancii.Materializarea acestui risc poate conditiona diminuarea venitului net si a capitalului bancii,precum si reducerea valorii economice a bancii.VI. Riscul operationalAdministrarea acestui risc se realizeaza, in special, prin:1) dublarea bazei de date, existenta serverului de rezerva etc.;


14/25

2) existenta bateriei pentru alimentarea neintrerupta cu energie (UPS), generatoarelor deavariere (atat in sediul central al bancii, cat si in filiale);3) limitarea accesului la informatie atat la nivel tehnic, cat si la nivel de program;4) aplicarea in cadrul sistemului Client-Banca a semnaturii electronice, certificate destandardul international;5) utilizarea mijloacelor de program licentiate antivirus;6) reinnoirea permanenta a mijloacelor tehnice, perfectionarea mijloacelor de program, etc.

Securitatea bancii este asigurata prin mai multe niveluri de protectie (inclusiv serviciul inarmatde paza, sistemul video de supraveghere, sistemul de semnalizare, sistemul de permise pentruintrarea in sediul bancii etc.).

Va sugerez pentru consultare urmatoarele surse bibliografice pe care le puttei gasi incolectia BPD:

Pop Rusanda. Hedging - operatiune de asigurare a controlului riscului // Ghid juridic. -2003 . -V. 2 . - p. 28-31

.

.

, , , ,

, , ,

.

:

;

.

, ,

:

;

.

-

,

.

,

. , ,

. ,

.

, . -

, ,


15/25

,

( , . .). -,

.

, , .

() , ,

, - .

.

,

. , ,

Value-at-Risk.

,

, ( )

( ) .

() ,

:

;

;

.

. 1.

. . , , ,

,

. ,

, .

, MIBOR +

3%.

, :

. -

( ),

.


16/25

.

.

() .

.

, (. 1). ,

.

:

(S0, S, )

S0 , S , ,

; .

, ,

, .

.

, .

,

,

. ,

,

. ,

. ,

( ) ,

. ,

- .

,

, . 2.

. 2.

, .

.

.

. ,

. .


17/25

- .

, ,

.

, , ,

. .

. , , (. 3).

.3

,

, ,

,

.

,

,

. ,

, ,

.

:

.

, .

.

(

), .

,

( , )

( Cashflow). ,

, ,

.

, , .

.

.

-. ,

,

, .

.

( )

, , .


18/25

,

, ,

.

.

. , ,

.

,

,

.

:

1. . , ,

. , ,

2. . ,

.

, .

.

3. . .

( )

, ,

.

4. . .

,

.

Value-at-Risk.

5. . , ,

.

, .

-

. ,

.

,

(, ).

.

( ), . ,

,


19/25

i- wi

(, ).

. , ,

:

{ i, 1 i } .

i-

wi.

,

. ,

.

.

,

.

, . ,

.

, ,

( Value-at-Risk).

, ,

, , 0,05 0,01.

, ,

. , .

:

1 (1) .

, , .

, .

2 (2) .

, .

, -

. , . ,

P(1), P(2),

. .

, ,

, .

.

, .


20/25

,

,

() () .

,

.

. .

1. .

2. ( )

.

3. .

4.

.

(, ) (,

).

,

. .

,

.

. ,

, , , .

.

:

- R-Style Software Lab., . .-. .

" ", 1 1999

-

. , EGAR Technology.
http://www.bizcom.ru/analisys/1999-01/031.htmlhttp://www.bizcom.ru/analisys/1999-01/031.html


21/25

: ,

.

(), ?

, , , , , . , , . , , . , . , "" : , . , ? , , .

, " ". , , , . , , .. , , , , . , /, , .

:

, , ,

. -, , .

, , . ,

, . - , , ,

.

, . ( ) . , ., , ., . , , . , . , , . , , Reuters. , .

, / . , (,


22/25

) . , , .

-, ,

. , . -, , .. , , , ,. -, .

VaR (Value at Risk), .. , 5% ( 1%). VaR , . VaR : Monte Carlo J.P.Morgan. , , . , . , , .

, ,

.

, ,

, , , .

. ,

.

"" . - (pre-trade) , , .

,

. , : stop-loss (stop-out) . Stop-loss : , , .. () , 30 . Stop-out . , , , .

, , , , -. , ,

, .., . , , .


23/25

, ( stop-loss stop-out). . , , , ( ) .

, , , . . , , - .

, . - . , , , .

, . , :

, , ; ,

.

. , , , . . , - , , , . "" , .. , . - .

, . . -,

, . -, , , , (, ), . , , : ,, . ( , ..). : . , ( , -), . , , , , Reuters, , , , .


24/25

., , - , . , , ( ), , , , .. "" ,

, .

: " , , , . , ". ,, , , , .

- Straight Through Processing, .

() - Straight ThroughProcessing (STP). STP -

, " ", . STP

( , ..), " " ,

. , ,

- - , - , "

", .

STP- (

) , , -, (-), -, , SWIFT, .

STP , .

.

, . (.. , ), , ..

, . . ,

.

, , . ,

- .

-

-, , . , , . ,


25/25

, .

ASIGURAREA RISCULUI VALUTAR PRIN INTERMEDIUL PIETEI CONTRACTELOR FUTURES

Documents

Transcript of ASIGURAREA RISCULUI VALUTAR PRIN INTERMEDIUL PIETEI CONTRACTELOR FUTURES