„SHOW YOUR - ACRacr.ro/pdf/Revista Autoturism/Autoturism_1_2_2008.pdfRevista Autoturism are 51.000...

2

„SHOW YOUR„SHOW YOUR„SHOW YOUR„SHOW YOUR„SHOW YOURCARD!“ CARD!“ CARD!“ CARD!“ CARD!“ înînînînînTOAT~ LUMEATOAT~ LUMEATOAT~ LUMEATOAT~ LUMEATOAT~ LUMEACE ESTE„SyC!“?

Show your Card!este un programinterna]ional, destinatexclusiv membrilor cluburilor automobilistice,oferind o larg` gam` de beneficii, în cele maivariate domenii: restaurante [i hoteluri, muzee,parcuri de distrac]ie, obiective turistice [i istorice,\nchirieri de autovehicule, magazine etc.

CUM {I UNDE PUTE}IBENEFICIA DEPROGRAMUL „SYC!”?

R`spunsul laaceast` întrebare estefoarte simplu: doarprin prezentarealegitima]iei demembru ACR, ave]iacces nelimitat latoate avantajeleprogramului, atât pe teritoriul României, cât [i înafara grani]elor, în cele peste 25.000 de hoteluri,restaurante, magazine, muzee [i mul]i al]i parteneriSyC! din Europa, dar [i de pe alte continente.

CE TIPURI DEAVANTAJE V~ OFER~PROGRAMUL „SYC!”?

Beneficiile SyC! pot consta în reduceri de pân` la50%, servicii suplimentare, gratuit`]i etc.

Pentru 100 milioane de membriai cluburilor automobilistice

din întreaga lume „Show your Card!“înseamn` produse [i serviciila cele mai înalte standardecu minimum de cheltuial`!

-10%

-5%

-5%

-5%

-10%

-15%

-20%

HERTZCea mai important` companie de

închirieri de autovehicule din lume,prezent` în mai mult de 50 de ]`ri, cupeste 7000 de birouri de închirieri, oferindmembrilor ACR o gam` foarte larg` deautovehicule.

BEST WESTERN HOTELS

Binecunoscut lan] hotelier ce pune la dispozi]iamembrilor ACR mai mult de 1200 de hoteluri pe totteritoriul Europei.

Golden Tulip HotelsMai mult de 150 de hoteluri r`spândite atât

în Europa cât ]i pe alte continente. Situate înapropiere de aeroporturi sau în zonecomerciale, hotelurile din lan]ul Golden Tulipofer` servicii la standarde

HIL-SERHIL-SERHIL-SERHIL-SERHIL-SERVVVVV www.hilserv.roELECTRONIC ELECTRONIC ELECTRONIC ELECTRONIC ELECTRONIC TUDORTUDORTUDORTUDORTUDOR www.autowatch.roMARIS IMPORMARIS IMPORMARIS IMPORMARIS IMPORMARIS IMPORTTTTT EXPOR EXPOR EXPOR EXPOR EXPORTTTTT www.marisgroup.roMOBEXPERMOBEXPERMOBEXPERMOBEXPERMOBEXPERTTTTT B~NEASA B~NEASA B~NEASA B~NEASA B~NEASA www.mobexpert.ro

Hotel SARMISHotel SARMISHotel SARMISHotel SARMISHotel SARMIS - Pia]a Victoriei nr. 3, Deva,jud. Hunedoara; tel.: 0254 214 730Hotel DEVHotel DEVHotel DEVHotel DEVHotel DEVAAAAA - Bd. 22 Decembrie nr. 210, Deva, jud. Hunedoara;tel.: 0254/225 920Hotel PRESIDENTHotel PRESIDENTHotel PRESIDENTHotel PRESIDENTHotel PRESIDENT - Cal. Timi[orii nr. 164, Arad, jud. Arad;tel.: 0257/286 042Hotel PHOENIXHotel PHOENIXHotel PHOENIXHotel PHOENIXHotel PHOENIX - Cal. Aurel Vlaicu nr. 267, Arad, jud. Aradtel.: +40 257 229 110, +40 257 229 210; fax: +40 257 289 210Hotel SILHotel SILHotel SILHotel SILHotel SILVVVVVAAAAA - Al. M. Eminescu nr. 1, Sibiu, jud. Sibiu tel.: 0269/243 985Hotel Z~GANUHotel Z~GANUHotel Z~GANUHotel Z~GANUHotel Z~GANU - Cheia, jud. Prahova tel.: 0244/294 294Hotel „UNIREA“Hotel „UNIREA“Hotel „UNIREA“Hotel „UNIREA“Hotel „UNIREA“ - Pia]a Unirii nr. 3-5, Foc[ani, jud. Vranceatel.: 0237/221 100Hotel „ZIMBRU“Hotel „ZIMBRU“Hotel „ZIMBRU“Hotel „ZIMBRU“Hotel „ZIMBRU“ - Cal. Bucovinei nr. 3, Câmpulung Moldovenesc,jud. Suceava; tel.: 0230/314 356Hotel „CLASSIC“Hotel „CLASSIC“Hotel „CLASSIC“Hotel „CLASSIC“Hotel „CLASSIC“ - Str. Universit`]ii nr. 32, Suceava,jud. Suceava, tel.: 0230/510 000Hotel „MOLDOVHotel „MOLDOVHotel „MOLDOVHotel „MOLDOVHotel „MOLDOVA“A“A“A“A“ - Str. N. B`lcescu nr. 12, Bacù, jud. Bacù;tel.: 0234/511 514Hotel „MARA“Hotel „MARA“Hotel „MARA“Hotel „MARA“Hotel „MARA“ - Bd. Unirii nr. 11, Baia Mare, jud. Maramure[;tel.: 0262/226 600Hotel „CASTEL DRACULA“Hotel „CASTEL DRACULA“Hotel „CASTEL DRACULA“Hotel „CASTEL DRACULA“Hotel „CASTEL DRACULA“ - Piatra Fîntînele nr. 4,jud. Bistri]a-N`sùd (Pe ruta Bistri]a – Vatra Dornei, la cota 1116)tel.: 0263/275 192; 0744/600 000Hotel „COROANAHotel „COROANAHotel „COROANAHotel „COROANAHotel „COROANA DE DE DE DE DE AUR“AUR“AUR“AUR“AUR“ - Pia]a Petru Rare[ nr. 4, jud.Bistri]a-N`sùd; tel.: 0263/232 470; 0263/232 667Pensiunea „VILLA BELLA“Pensiunea „VILLA BELLA“Pensiunea „VILLA BELLA“Pensiunea „VILLA BELLA“Pensiunea „VILLA BELLA“ - Str. Oglinzi nr. 2A, Tg. Neam],jud. Neam], tel.: 0233/790 291; 0745/270 671Hotel „EVEREST“Hotel „EVEREST“Hotel „EVEREST“Hotel „EVEREST“Hotel „EVEREST“ - Str. Uzinei nr. 18, Tg. Mure[, jud. Mure[tel.: 0265/251 104Sta]iunea IZVOARE 3 hoteluriSta] iunea IZVOARE 3 hoteluriSta] iunea IZVOARE 3 hoteluriSta] iunea IZVOARE 3 hoteluriSta] iunea IZVOARE 3 hoteluri - jud. Maramure[;tel.: 0262/270 318

Hoteluri le C~CIULAHoteluri le C~CIULAHoteluri le C~CIULAHoteluri le C~CIULAHoteluri le C~CIULATTTTTA, COZIA, OLA, COZIA, OLA, COZIA, OLA, COZIA, OLA, COZIA, OLTULTULTULTULTUL C`lim`ne[ti-C`ciulata, jud. Vâlceatel.: 050/750 520-21, 050/750 160-61Hotel CENTRALHotel CENTRALHotel CENTRALHotel CENTRALHotel CENTRAL - C`lim`ne[ti-C`ciulata, jud. Vâlcea tel.: 050/750 990-92Hotel „CRÂNG“Hotel „CRÂNG“Hotel „CRÂNG“Hotel „CRÂNG“Hotel „CRÂNG“ ¬ - Str. Spiru Haret, nr. 6, Buzù, jud. Buzùtel.: 0238/710 540

Pensiune „SOFIE“Pensiune „SOFIE“Pensiune „SOFIE“Pensiune „SOFIE“Pensiune „SOFIE“ - Str. Codrii Cosminuluinr. 122, Bra[ov, jud. Bra[ov; tel.: 0268/420 011, 0745/089 666Complex „MILENIUM“Complex „MILENIUM“Complex „MILENIUM“Complex „MILENIUM“Complex „MILENIUM“ - Dr. European 85, jud. Buzù; tel.: 0238/724 933

Discounturile se acord` la prezentarea carnetului deDiscounturile se acord` la prezentarea carnetului deDiscounturile se acord` la prezentarea carnetului deDiscounturile se acord` la prezentarea carnetului deDiscounturile se acord` la prezentarea carnetului demembru membru membru membru membru ACR. Op]ional, v` pute]i adresa pentru rezerv`riACR. Op]ional, v` pute]i adresa pentru rezerv`riACR. Op]ional, v` pute]i adresa pentru rezerv`riACR. Op]ional, v` pute]i adresa pentru rezerv`riACR. Op]ional, v` pute]i adresa pentru rezerv`ri

la hotelurile [i motelurile fi l ialelor jude]ene la hotelurile [i motelurile fi l ialelor jude]ene la hotelurile [i motelurile fi l ialelor jude]ene la hotelurile [i motelurile fi l ialelor jude]ene la hotelurile [i motelurile fi l ialelor jude]ene ACR sau laACR sau laACR sau laACR sau laACR sau laCentrala de Centrala de Centrala de Centrala de Centrala de Alarm` Alarm` Alarm` Alarm` Alarm` ACR;ACR;ACR;ACR;ACR;

Companiile care doresc s` ofere diverse facil it`]iCompaniile care doresc s` ofere diverse facil it`]iCompaniile care doresc s` ofere diverse facil it`]iCompaniile care doresc s` ofere diverse facil it`]iCompaniile care doresc s` ofere diverse facil it`]imembrilor membrilor membrilor membrilor membrilor ACR pot trimite date pe adresa de e-mail:ACR pot trimite date pe adresa de e-mail:ACR pot trimite date pe adresa de e-mail:ACR pot trimite date pe adresa de e-mail:ACR pot trimite date pe adresa de e-mail:

[email protected]

3

Anul trecut s-a împlinit undeceniu de când, printr-unOrdin al Ministrului Transpor-

turilor, nu se înmatriculaunu se înmatriculaunu se înmatriculaunu se înmatriculaunu se înmatriculau în Româniaautomobile mai vechi de opt ani [i cares` nu fi îndeplinit condi]iile tehniceantipoluare „Euro 2”! Introducându-semai apoi [i obligativitatea conformit`]ii cu„Euro 3” la toate automobilele din import,lucrurile intraser` în firescul lor, protejândpia]a româneasc` de apari]ia „rablelor”occidentale [i de respectarea unor normeantipoluare la nivel european.

Dar de vreo cinci ani, [i mai alesdup` instalarea Guvernului T`riceanu,condi]iile elementare de protec]ie amediului, au început s` fie c`lcate înpicioare, prin introducerea unei taxesuplimentare sau majorarea celeiexistente. A[a a ap`rut abuziva Tax`Tax`Tax`Tax`Tax`de prim` înmatricularede prim` înmatricularede prim` înmatricularede prim` înmatricularede prim` înmatriculare, sus]inut`cu neru[inare chiar de Guvern

Neru[inarea pleac` de la faptul cùn cunoscut dealer auto [i fost pre[e-dinte al APIA (Asocia]ia Produc`torilor[i Importatorilor de Autoturisme), dinfotoliul de prim ministru a declan[at oîntreag` “can]onet`” de protejare aintereselor grupului de importatori pecare îi reprezint`. Pe toate canalelemedia, diver[i reprezentan]i ai APIA numai aveau loc pe ecrane [i în primapagin` a ziarelor pentru a „promova” otax` de dân[ii inventat`: Taxa deTaxa deTaxa deTaxa deTaxa deprim` înmatriculare!prim` înmatriculare!prim` înmatriculare!prim` înmatriculare!prim` înmatriculare! Astfel s-a impusaceast` tax` pentru a face, practic,imposibil importul de autoturismesecond-hand la pre]uri cât de cât accep-tabile… Sigur, într-un fel se s`rise calul.

MERÇI UE MERÇI!

EDITORIAL

Atâta doar c` aceast` barier`barier`barier`barier`barier` pus`în calea importului de „gunoaie auto”din Uniunea European` - exact cumprocedaser` [i alte ]`ri precum Polonia,Ungaria, chiar Cehia [i Slovacia! - i-ac`lcat direct pe b`t`turile propriilorinterese, pe marii constructori din UE[i deopotriv`, pe „europeanul” de rând:

- Dar nou` cine ne mai cump`r`rablele?, s-au întrebat ace[tia cuindignare, f`când apel la diversetertipuri ale libert`]ilor de achizi]ie aunor produse de pe pia]a european`.Direct interesa]i s` scape de genera]iileexpirate de autoturisme (celebrelesecond-hand), oficialii din ]`rileOccidentului au spus stopstopstopstopstop! Ba chiarRomânia a fost acuzat` de subminareasistemului unitar de taxare a polu`rii[i discriminare comercial`. I-auzi, ia,comedie!

Luând pozi]ia de drep]i, GuvernulT`riceanu a schimbat radical… modifi-carea. Cele mai mari taxe de a[a-zis`poluare sunt aplicate acum automobi-lelor noi (chiar [i de trei ori, la ma[inilecu cilindree mic`!!!), urmând caaceasta s` scad` pe m`sura învechirii.

Din p`cate, doar vinul când seînveche[te, devine mai bun, motorulde automobil, dimpotriv`, poluând maiaccentuat pe m`sura trecerii timpului[i a… uzurii corespunz`toare. Au fostsc`zute, îns`, pân` aproape de anulare,taxele aplicate automobilelortaxele aplicate automobilelortaxele aplicate automobilelortaxele aplicate automobilelortaxele aplicate automobilelorsecond-handsecond-handsecond-handsecond-handsecond-hand, ceea ce asigur` toate„condi]iile” ca România s` devin`, înviitorii ani, cimitirul de ma[ini alcimitirul de ma[ini alcimitirul de ma[ini alcimitirul de ma[ini alcimitirul de ma[ini alEurope iEurope iEurope iEurope iEurope i .

D.D. RUJAN

Sigur c` reprezentan]ii APIA, pebun` dreptate au s`rit acum ca ar[i înfa]a acestei inep]ii europene! Deexemplu, Taxa de prim` înmatri -Taxa de prim` înmatri -Taxa de prim` înmatri -Taxa de prim` înmatri -Taxa de prim` înmatri -culare a unui autoturism Loganculare a unui autoturism Loganculare a unui autoturism Loganculare a unui autoturism Loganculare a unui autoturism Logannounounounounou va s`ri de la 160 la 420 lei, iar laalte ma[ini noima[ini noima[ini noima[ini noima[ini noi, din import, în func]iede cilindree, taxa poate trece detaxa poate trece detaxa poate trece detaxa poate trece detaxa poate trece de1.000 lei!1.000 lei!1.000 lei!1.000 lei!1.000 lei! [i iat` cum lobby-ul APIA,care a venit anul trecut cu ideeaintroducerii acestei Taxe de prim`înmatriculare, s-a întors, prin„[mecheria” UE, împotriva propriilorinterese comerciale…

Ca s`-i mai „îmbuneze”, GuvernulT`riceanu ne anun]` sporirea de treiori, anul acesta, a num`rului de ma[iniincluse în Programul Rabla. Facem însùrm`toarea observa]ie: în loc caaceast` tax` s` fie suportat` des` fie suportat` des` fie suportat` des` fie suportat` des` fie suportat` dec`tre importatoric`tre importatoric`tre importatoric`tre importatoric`tre importatori, aceasta estescoas` de la bugetscoas` de la bugetscoas` de la bugetscoas` de la bugetscoas` de la buget, din fondurileMinisterului Mediului. Deocamdat` estevorba de 30 milioane de euro, acor-acor-acor-acor-acor-date discriminatoriu date discriminatoriu date discriminatoriu date discriminatoriu date discriminatoriu numai cump`-r`torilor care de]in ma[ini mai vechi de12 ani. Dar o familie tân`r`, care nu amai avut o ma[in` pân` atunci, de ces` pl`teasc` aceast` Taxa absurd`Taxa absurd`Taxa absurd`Taxa absurd`Taxa absurd`de prim` înmatricularede prim` înmatricularede prim` înmatricularede prim` înmatricularede prim` înmatriculare, iar al]i30.000 de poten]iali cump`r`tori,dimpotriv`, s` primeasc` un cadoucadoucadoucadoucadou,f`r` nici o motiva]ie, de 1.000 dede 1.000 dede 1.000 dede 1.000 dede 1.000 deeuro?euro?euro?euro?euro?

Într-adev`r, astfel de forme deîncurajare pentru eliminarea din trafica ma[inilor poluatoare, exist` în câtevadin ]`rile dezvoltate. Dar are, înprezent, România puterea financiar` dea suporta un asemenea lux, în condi]-iile când, prin noile taxe, se încura-se încura-se încura-se încura-se încura-jeaz`, la import, tot rablejeaz`, la import, tot rablejeaz`, la import, tot rablejeaz`, la import, tot rablejeaz`, la import, tot rable (dar dinOccident) mai vechi de 12 ani? Chiaram înnebunit cu to]ii [i nu vedemaceast` jenant` [mecherie de furt dinbuzunarul contribuabilului, prin caresunt avantaja]i direct importatorii dema[ini? Dac` asemenea taxe au omotiva]ie la produc]ia de alcool, detutun ori de armament, o s` ajungems` introducem o „tax`” [i pe fiecarefranzel`? C`ci, nu-i a[a, f`r` pâine nupoate trì nimeni în România!

Merci UE, merci!Merci UE, merci!Merci UE, merci!Merci UE, merci!Merci UE, merci!

D. D. RUJAN

Florin B~RBULESCU

dr. Ilie GABRAing. Alin DROSUec. Georgiana MOGAEmil MUNTEANUav. Carmen FÎNARUEmil MUNTEANURodica {TEFANNicolae Dan POPA,Radu DRAGO{

DIRECTOR

ART DIRECTOR

REDAC}IA

ANUL XL Nr. 1-2 (468/469)ADRESA REDAC}IEI

{os. Colentina nr. 1, Sector 2,Bucure[ti, OP 10 CP 103

0040-21-252 79 23 0040-21-252 79 23 [email protected]

www.acr.ro

ISSN 1221 - 8502Revista Autoturism

are 51.000 cititori pe edi]ie

Pentrumembrii ACR,revistase difuzeaz`gratuitla domiciliu.

4

O \ntrecere de karturi pentru copii de 8-10 ani,desf`[urat` \n cvasianonimat, dar cu preten]ii de

“campionat rom#n”.Totul sub o regie publicitar` ieftin` pentru a p`c`li

[i a atrage sponsori neinforma]i.

INFO CLUB

Taxa auto [i deficitarul management guvernametal

Automobil Clubul Rom#n refuz` argumentattriplarea cheltuielile bugetare pe banii

contribuabililor!Ministrul Economiei [i Finan]elor a

declarat recent c`, \n ultimile trei luniale anului 2007, s-au triplat cheltuielilebugetare, iar sursa principal` a buge-tului de stat este contribu]ia noastr`, acet`]enilor.

Faptul c` puterea de cump`rare acet`]eanului rom#n a sc`zut conside-rabil este consecin]a direct` a manage-mentului guvernamental.

Se apeleaz` \n continuare la buzuna-rele contribuabililor pentru a se acoperideficitul creat de un guvern care aconceput un buget menit s` \ntre]in`propriul aparat supra-supradimensionat.

Asist`m la fenomene ciclice careconfirm` [i indiferen]a Parlamentului,r`m#n#nd consterna]i c#nd vedem cum,din banii cet`]enilor, se achizi]ionez`limuzine dintre cele mai scumpe pentrufolosin]a ale[ilor unui popor cu veniturimodeste. (|n aceast` perioad`, CameraDeputa]ilor a[teapt` sosirea \nsuprapopulatul sù garaj a 50 de noiautoturisme de lux, \n valoare deaproape 2 milioane de euro.)

Suport`m ca cet`]eni efectele unei

politici de investi]ii p`gubitoare deoa-rece, \n loc de a dezvolta infrastructurarutier`, guvernan]ii doteaz` [oselele cuinstala]ii de supraveghere a unui traficaproape blocat. Nu s-a v`zut efectulpozitiv al dot`rii cu cca. 10.000 autotu-risme noi \n anul 2006 pentru Poli]ie [iJandarmerie; mai degrab` era nevoie dereabilitare [i semnalizare rutier` cores-punz`toare pentru reducerea accidentelor.

Toate aceste cheltuieli conduc lanevoia acut` a Guvernului de a \ncasasute de milioane de euro [i \n consecin]`la agresarea cet`]eanului onest.

Agresiunea de care d` dovad`Guvernul rezid` [i din ipocrizia cu care

Motto:Motto:Motto:Motto:Motto:Statul este obligatStatul este obligatStatul este obligatStatul este obligatStatul este obligats` ia m`suri de dezvoltares` ia m`suri de dezvoltares` ia m`suri de dezvoltares` ia m`suri de dezvoltares` ia m`suri de dezvoltareeconomic` [i de protec]ieeconomic` [i de protec]ieeconomic` [i de protec]ieeconomic` [i de protec]ieeconomic` [i de protec]iesocial`, de natur` s` asiguresocial`, de natur` s` asiguresocial`, de natur` s` asiguresocial`, de natur` s` asiguresocial`, de natur` s` asigurecet`]enilor un nivel de traicet`]enilor un nivel de traicet`]enilor un nivel de traicet`]enilor un nivel de traicet`]enilor un nivel de traidecent.decent.decent.decent.decent. (art. 47, alin.1, (art. 47, alin.1, (art. 47, alin.1, (art. 47, alin.1, (art. 47, alin.1,Constitu]ia Rom#niei)Constitu]ia Rom#niei)Constitu]ia Rom#niei)Constitu]ia Rom#niei)Constitu]ia Rom#niei)

|n ziua de 24 ianuarie 2008 a avut loc la Bucure[ti, AdunareaGeneral` a Structurilor Sportive de Karting, organizat` deAutomobil Clubul Rom#n-Comisia Na]ional` de Automobilism [iKarting. |n cadrul Adun`rii Generale participan]ii, \n unanimitate,[i-au exprimat nemul]umirea cu privire la competi]ia organizat`de c`tre A.S. Clubul de Karting Bucure[tiA.S. Clubul de Karting Bucure[tiA.S. Clubul de Karting Bucure[tiA.S. Clubul de Karting Bucure[tiA.S. Clubul de Karting Bucure[ti (club sportiv afiliatla ACR-CNAK), a competi]iei cu denumirea de “CampionatulRom#n de karting Gatorade” .

Discu]iile au eviden]iat faptul c`, \n cazul desf`[ur`rii acesteicompeti]ii se reg`sesc o serie de aspecte de \nc`lcare aregulamentelor sportive \n vigoare. |n acest context ACR-CNAK,a fost mandatat de Adunarea General` s`-[i exercite prerogativelede Autoritate Sportiv` Na]ional` pentru automobilism [i karting,conferite de Federa]ia Interna]ional` a Automobilului [i Legea 69 /2000 (completat` cu 472/2004), fa]` de aceast` manifestare.

Av#nd \n vedere prevederile articolelor 3, 10, 16a cu 53, 18,24a, 26, 55b, 56, 57, 58, 59 [i urm`toarele din Codul SportivInterna]ional (CSI), (vezi www.fia.com), ACR-CNAK consider`manifestarea denumit` “Campionatul Rom#n de kartingGatorade”ca ilegal` (competi]ie interzis` art.59 CSI) din punct devedere sportiv

Totodat` folosirea de c`tre A.S. CKB a titulaturii de“Campionatul Rom#n” f`r` acordul ACR-CNAK, folosirea \ncoresponden]a web [i imprimate a ini]ialelor “CNK” (veziwww.cnk.ro) ale “Campionatului Na]ional de Karting” (Marc`

\nregistrat` OSIM de c`tre ACR ), precum [i difuzarea de informa]iifalse al`turi de sigla ACR (pe pagina web www.cnk.ro) conformc`rora {coala de Karting Her`strù ar mai fi acreditat` de ACR-CNAK [i dup` anul 2003, sunt considerate \nc`lc`ri grave aledisciplinei sportive [i vor fi propuse, \n regim de urgen]`, spresanc]ionare, Comitetului Director al ACR-CNAK precum [iComitetului Executiv al ACR.

\ncearc`, folosindu-se de o titulatur`populist`, s` ne fac` s` credem c` vreas` adopte un act normativ ale c`rui efectes` contribuie la protejarea mediului.

Men]ion`m c` Directivele ComisieiEuropene privind emisia de noxe [iobligarea produc`torilor auto larespectarea normelor de poluare prev`dtocmai protec]ia mediului.

Nu ne pute]i min]i, domnilor guver-nan]i, c` taxele ne protejeaz`, c#nd defapt ele reduc nivelul nostru de trai!|ncerca]i reducerea cheltuielilor buge-tare [i atunci nu va mai fi nevoie sìnventa]i noi taxe.

Automobil Clubul Rom#n solicit`Guvernului Rom#niei s` anuleze taxaauto [i s` returneze ne\nt#rziat baniilua]i ilegal de la cet`]eni!

Taxa auto protejeaza GuvernulRom#niei [i nu cet`]enii acestei ]`ri!

Automobil Clubul Rom#n se al`tur`,\ncep#nd de astazi 5 februarie 2008,Peti]iei \mpotriva taxei auto ini]iatiatede postul Realitatea TV, \n sensulstr#ngerii semn`turilor necesare spriji-nirii acestui demers civic.

Comunicatul CNAK

O competi]ie de karting, cu preten]ii de campionat,situat` \n afara regulamentelor sportive!

4

5

INFO CLUB

O manifestare de mare tradi]ie ce se desf`[oar`anual \n Principatul Monaco este a[teptat` cu un interesdeosebit de \ntreaga suflare a motorsportului mondial.Ca de obicei, \n luna decembrie, Gala de premiere acelor mai buni pilo]i din lume, este evenimentul ce\ncununeaz` str`lucitor anul competi]ional \n sportulauto.

Au fost prezente figurile proeminente ale automo-bilismului sportiv din \ntreaga lume, reprezentan]i aiautocluburilor na]ionale [i A.S.N.-urilor membre ale FIA,inclusiv o delega]ie a Automobil Clubului Rom#n

condus` de pre[edintele Constantin Niculescu.|n cadrul ceremoniei s-a decernat trofeul pentru

primul loc \n Campionatul de F1, pilotului Kimi Raikkonen[i echipei Ferrari pentru c#[tigarea Campionatuluiconstructorilor, trofeul Campionatului Mondial de Raliuri(WRC), pilotului Sebastian Loeb (care a ob]inut a cinceaoar` titlul mondial!) [i teamului Ford \n CampionatulMondial de Turisme (WTCC).

Au fost, de asemenea, premia]i \nving`torii \n toatecelelalte competi]ii auto [i de karting desf`[urate subautoritatea FIA.

FIA [i cluburile sale membre sus]in deani buni ]inta Uniunii Europene de a reducenum`rul victimelor accidentelor rutiere cu50% p#na \n 2010.

Acest lucru explic` aten]ia deosebit`acordat` Chartei Europene a SigurChartei Europene a SigurChartei Europene a SigurChartei Europene a SigurChartei Europene a Sigurananananan-----]ei Rutiere]ei Rutiere]ei Rutiere]ei Rutiere]ei Rutiere, o ini]iativ` a Comisiei Europenece are ca scop \ncurajarea societ`]ii civilede a-[i aduce efectiv contribu]ia la \mbun`-t`]irea siguran]ei rutiere \n Europa.

Astfel, peste 25 de cluburi autoeuropene au semnat aceast` Chart`,asum#ndu-[i propriiile lor angajamenteprivind \mbun`t`]irea siguran]ei rutiere.

Comisia European` dore[te s`mobilizele Societatea Civil` \n acest proiect[i prin acordarea, \ncep#nd cu 2007, a

FIA salut` primirea de c`tre Automobil Clubul Roman

Premiului de Excelen]` \n Securita-Premiului de Excelen]` \n Securita-Premiului de Excelen]` \n Securita-Premiului de Excelen]` \n Securita-Premiului de Excelen]` \n Securita-tea Rutier`tea Rutier`tea Rutier`tea Rutier`tea Rutier`.

|n acest context, \n Revista MobilityMobilityMobilityMobilityMobility,revist` editat` de Federa]ia Interna]ional` aAutomobilului, a ap`rut un articol prin care FIAsalut̀ acordarea, de c t̀re Comisia European ,̀a primului Premiu de Excelen]` \n SecuritateaRutier ,̀ Automobil Clubului Rom#n.

Se subliniaz` faptul c` prin angajamentulasumat de c`tre ACR, prin semnarea CharteiCharteiCharteiCharteiChartei,[i mai ales prin ac]iunile sale din cursul anului2007 \n domeniul siguran]ei rutiere, AutomobilClubul Rom#n s-a dovedit a fi un c#[tig`tormerituos al Premiul de Excelen]`Premiul de Excelen]`Premiul de Excelen]`Premiul de Excelen]`Premiul de Excelen]` alComisiei Europene pe anul 2007.

a Premiului de Excelen]`\n Securitatea Rutier` acordat

de Comisia European`

GEORGIANA MOGA

5

66

Mihai Marinescu a semnat, începând dinacest an, contractul prin care a devenitpilotul oficial al echipei Fisichella Motor SportInternational. Mihai a fost ales de c`tre staff-ul echipei - Paolo Coloni, Enrico Zanarini [iGiancarlo Fisichella - ca prim pilot pentruseria interna]ional` Formula BMW Europa.

Obiectivele pilotului român [i ale noii saleechipe pentru 2008 sunt clare: s` câ[tige.Odat` acest obiectiv atins, pentru Mihaidrumul c`tre Formula 1 se poate deschide,al`turi de Fisichella Motorsport International,prin GP2 Asia [i GP2 World Series. El îi vaavea ca [i coechipieri pe britanicul OliverMillroy [i pe brazilianul Pedro Bianchini.

MIHAI MARINESCU, LA FISICHELAMOTOR SPORT INTERNATIONAL

Giancarlo FisichellaGiancarlo FisichellaGiancarlo FisichellaGiancarlo FisichellaGiancarlo Fisichella: "Echipanoastr` este în sfâr[it complet` [i promites` fie cea mai competitiv` din noulcampionat. Mihai este un tân`r care promitemulte, un adev`rat talent, capabil s` luptepentru victorie înc` de la prima curs`. {tiuc` este deja cunoscut în România, suntconvins c` va deveni cunoscut în toat`lumea. Abia a[tept s`-i v`d pe Mihai, Ollie [iPedro concurând pentru Fisichella MotorSport International."

Mihai MarinescuMihai MarinescuMihai MarinescuMihai MarinescuMihai Marinescu: "Sunt bucuros sìau startul în noul campionat Formula BMWEuropa [i este o mare onoare s` fiu parte aechipei Fisichella Motor Sport. A fi într-oechip` atât de valoroas` ca [i FisichellaMotor Sport International este o [ans` de am` apropia de visul meu, Formula 1."

Cine este Fisichella Motorsport?Cine este Fisichella Motorsport?Cine este Fisichella Motorsport?Cine este Fisichella Motorsport?Cine este Fisichella Motorsport?Echipa a fost înfiin]at`, în 2005, de c`tre

pilotul de Formula 1 Giancarlo Fisichella,al`turi de managerul sù Enrico Zanarini [ide Paolo Coloni, managerul cunoscutei fosteiechipe de Formula 1 Coloni Motorsport.

{i-a f`cut debutul în 2005, înCampionatul Italian Formula 3000,dominând campionatul de la prima curs`.

FMS a câ[tigat, în 2005, titlul suprem înacest campionat, performan]` repetat` [iîn 2006. Tot în 2006 a fost lansat` echipaFisichella Motorsport International - FMSI,ca [i rezultat al fuziunii dintre FisichellaMotorsport [i Coloni Motorsport - fost`campioan` a seriei 3000 International,predecesoarea GP2.

Formula BMW Europa.Calendar competi]ional:25-27 aprilie - Barcelona; 4-6 iulie - Silverstone;18-20 iulie - Hockenheim;1-3 august - Budapesta;22-24 august - Valencia;5-7 septembrie - Monza;12-14 septembrie - Spa Francorchamps.

INFO CLUB

Pentru rom#nii care lucreaz` înstrìn`tate [i posed` un automobil,achizi]ionat ori \nmatriculat acolo,Legitima]ia-card de membru Legitima]ia-card de membru Legitima]ia-card de membru Legitima]ia-card de membru Legitima]ia-card de membru ACRACRACRACRACRtrebuie s` fie unul din documenteleabsolut necesare c#nd se afl` la volan.Atunci c#nd r`m#ne \n pan`, sau are odefec]iune tehnic`, dar cel mai grav, \ncaz de accident, legitima]ia-card demembru ACR se constituie [i \n strìn`tateca o asigurare suplimentaràsigurare suplimentaràsigurare suplimentaràsigurare suplimentaràsigurare suplimentar`, ce poatefi de mare folos în toate ]`rile UE. Astfel,autocluburile europene, partenere aleACR \n cadrul FIA (Federa]ia Interna]io-nal` a Automobilului), ofer` automobili[tilorrom#ni, la prezentarea legitima]iei demembru ACR, Asisten]` permanentÀsisten]` permanentÀsisten]` permanentÀsisten]` permanentÀsisten]` permanent`(tehnic`, medical`, juridic`) [i AjutorAjutorAjutorAjutorAjutorRutierRutierRutierRutierRutier, a[a cum o face [i ACR pentruturi[tii auto strìni, pe toate drumurile [i[oselele din Rom#nia, \n baza unorclauze de reciprocitate.

Este de ajuns un apel telefonicapel telefonicapel telefonicapel telefonicapel telefonic laCentrala de Alarm` a ACR (sau la clubul din]ara respectiv`) [i automobilistul r`mas \npan` este „reperat” de c`tre echipajele de

AVANTAJELE MEMBRILOR ACR ÎN T~RILE UNIUNII EUROPENE

Ajutor Rutier de acolo [i depanat în circa 30 deminute. Cum se [tie, \nc` de la sf#r[itul anului2007 taxa convorbirilor roaming pe telemobils-a redus la aproape jum`tate, a[a \nc#t estemai comod s` apelezi din strìn`tate directCentrala Centrala Centrala Centrala Centrala ACR (0040/745-382715 [iACR (0040/745-382715 [iACR (0040/745-382715 [iACR (0040/745-382715 [iACR (0040/745-382715 [i0040/722-382715 sau pe telefon fix:0040/722-382715 sau pe telefon fix:0040/722-382715 sau pe telefon fix:0040/722-382715 sau pe telefon fix:0040/722-382715 sau pe telefon fix:004021/222.22 22).004021/222.22 22).004021/222.22 22).004021/222.22 22).004021/222.22 22).

Membrii ACR astfel identifica]i potexplica… \n rom#ne[te locul exact unde aur`mas \n pan` [i ce defec]iuni auto au, astfel

ca operatorii rom#ni s` poat` informadirect Centrala de Alarm` a Autoclubuluipartener din ]ara respectiv`! Pentrumembrul ACR, chiar dac` locuie[techiar dac` locuie[techiar dac` locuie[techiar dac` locuie[techiar dac` locuie[te[i munce[te \n strìn`tate[i munce[te \n strìn`tate[i munce[te \n strìn`tate[i munce[te \n strìn`tate[i munce[te \n strìn`tate, existàstfel o consemnare dubl` a apeluluitelefonic pentru Ajutorul Rutier solicitat,ACR implic#ndu-se direct \n rezolvarea„problemei” propriului membru, a[a cumfac [i cluburile partenere pentru membriisì, atunci c#nd ace[tia se afl` \n România.

Pe [oseleleGermanieiv` scoatedin impas

ADAC

77

INFO CLUB

Z ilele de s`rb`toare ale sfâr[itului de an 2007 [i începutului de an 2008

au fost, pentru echipajele de AjutorRutier ale ACR, adev`rate zile defoc ale interven]iilor în teren. {isitua]iile întâlnite, unele deosebit degrele, s-au ivit în cazurile deaccidente în care au fost implica]imembrii ACR. Dar nici unul nu ar`mas f`r` prezen]a la fa]a loculuia unui echipaj de Ajutor Rutier.

În fiecare zi echipajele de AjutorRutier ale Filialelor jude]ene ACR aurezolvat circa 60-70 de situa]ii înregim de urgen]`, o medie “normal̀ ”,care a sc`zut pe m`sur` cecondi]iile de trafic s-au îmbun`t`]it.

Centrala de Alarm` [i AjutorRutier ACR a întocmit [i un bilan] alinterven]iilor de urgen]` efectuateîn anul precedent, num`rulacestora apropiindu-se de 10.000în toat` ]ara! S` sper`m c` în acestan automobili[tii, membri saunemembri ACR, vor fi mai “noroco[i”în deplas`rile lor rutiere.

E bine, totu[i, s` nu uita]i om`sur` de prevedere normal`: camembru ACR, cineva vegheaz`, zi[i noapte, la siguran]a dv. rutier`!

S.O.S.LA 222.22.22!

O delega]ie a Automobil ClubuluiRomân s-a deplasat recent în Belgia,ca urmare a invita]iei transmise de

Biroul European al FIA, pentru aparticipa la Seminarul Interna]ionalprivind Siguran]a Rutier`, organizat

de Programul EuroTAP [i laCeremonia de premiere care a avut

loc la Bruxelles.

La eveniment au participat mai mult de osut` de delega]i ai cluburilor membre FIA dinUniunea European`, membri ai ParlamentuluiEuropean, precum [i delega]i ai ministerelorde transport din ]`rile cu mare implicare [irezultate notabile în activit`]ile de Siguran]`Rutier`. Cu aceast` ocazie s-au prezentatdiverse activit`]i de siguran]` rutier`întreprinse de cluburi, punându-se accent pecre[terea gradului de siguran]` la traversareatunelurilor rutiere.

Reprezentan]ii institu]iilor [i autocluburilorcare, pe parcursul ultimilor ani, au contribuitla atingerea unor cote maxime de siguran]`în tuneluri din Austria, Luxemburg [i Spania,au fost premia]i în cadrul unei ceremonii carea avut loc la sediul Reprezentan]ei Bavarieila Bruxelles.

În cursul lucr`rilor s-a reiterat importan]aSiguran]ei Rutiere, în general, [i în modspecial în tuneluri, [i necesitatea extinderiiprogramului de evaluare a acestora la cât

AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN LA SEMINARUL EuroTAP

mai multe ]`ri, pentru o circula]ie mai sigur` amembrilor cluburilor auto din întreaga lume,când parcurg aceste por]iuni de drum.

În acest sens, Automobil Clubul Românva întreprinde demersurile necesare pe lâng`Ministerul Transporturilor [i Compania deAutostr`zi [i Drumuri Na]ionale pentrumodernizarea traficului [i sporirea siguran]eiîn tunelele rutiere din România [i îndeosebi acelor de pe Transf`g`r`[an, unde cel mailung tunel din ]ar` seam`n` mai degrab` cuun adev`rat... tunel al timpului spre înapoi,dac` ne raport`m la cerin]ele europene îndomeniul rutier.

Cu ocazia Seminarului Interna]ional,delega]ia ACR a avut convorbiri cu delega]iileOAMTC [i ADAC, precum [i cu reprezentan]iiBiroului European al FIA.

GEORGIANA MOGA

Campionatul na]ional de vitez` pe circuit

Competi]ia se adreseaz`pilo]ilor licen]ia]i ASN/FIA [ise va desf`[ura de-a lungula cinci etape, organizate pecircuite special amenajate,în România, Bulgaria [iGrecia.

Prima etap` va avea locîn cadrul cunoscutei compe-

Anul acesta, Automobil Clubul Român, prinComisia Na]ional` de Automobilism [i Karting, reia înfor]` tradi]ia întrecerilor automobilistice de vitez` pecircuit, organizând, împreun` cu "ASCO Properties",Cupa Interna]ional` Logan de Vitez` pe Circuit.

ti]ii interna]ionale FIA GT,pe circuitul din jurulPalatului Parlamentului, lacare deja [i-au anun]atprezen]a zece pilo]i dinRomânia, manifestându-[idorin]a de a participa [icâ]iva pilo]i licen]ia]i FIAdin Bulgaria [i Grecia.

8

GALA CAMPIONILOR

În luna februarie, avut loc laClubul Diplomatic din Capital`,conform unei frumoase tradi]ii a

ultimilor ani, festivitatea care încunu-neaz` încheierea anului competi]ionalîn automobilism [i karting.

Au fost prezen]i principalii organi-zatori de competi]ii sportive [i proprie-tarii de circuite de automobilism [ikarting din toata ]ara, de asemenea,conducerile comisii lor sportive [icolegiilor jude]ene de arbitri, precum[i un numeros grup de sportivi dinTimi[oara, Bra[ov, Bacù, Tg.Mure[,

GALA CAMPIONILOR ACR|N AUTOMOBILISM {I KARTING

D.D.RUJAN Tg.Secuiesc, Sf.Gheorghe, Craiova,Deva, Baia Mare, Buzù, Arge[, etc. Cumare pl`cere am recunoscut printre ceipremia]i [i câ]iva sportivi de frunte înautomobilism, la rândul lor fo[ti karti[ti,care s-au reg`sit al`turi de tineriicâ[tig`tori din acest an ai kartinguluiromânesc.

Se poate spune cu temei c` a fostun an competi]ional mult mai bineorganizat, caracterizat printr-o evident`cre[tere a calit`]ii generale în desf`-[urarea fiec`rui campionat în parte –atât în automobilism, cât [i în karting –întreceri situate mult deasupra curselorce s-au ]inut în anul precedent.

În primul rând trebuie remarcateeforturile organizatorilor pentru a reu[icre[terea calitativ` de care vorbeam,îndeosebi în Campionatul Na]ional deVitez` pe Traseu Montan. Acesta acuprins curse de mare tradi]ie, cumeste VTM Rânca – organizat de c`treCJAK Gorj, f`r` întrerupere, de pesteun deceniu – dar [i noile trasee incluseîn campionat, cum sunt cele de laM`gura (organizator ACR Buzù),Surduc (organizator CJAK Timi[oara),[i mai ales de la Straja (organizatorCJAK Alba). Un traseu inedit, de mare

9

GALA CAMPIONILORvitez`, cu un carosabil excelent.

În karting, un sport cu mult poten]ial,s` remarc`m avantajul apari]iei, înultimii ani, a excelentelor piste de laBacù [i Bucure[ti, unde s-au pututorganiza [i concursuri interna]ionalede anvergur`. Cele dou` circuitemoderne de karting se adaug` tradi-]ionalului kartodrom de la Tg.Secuiesc,ce va fi [i el modernizat în acest an,dup` cum promitea proprietarulacestuia.

Rezultatele ob]inute de karti[tiiromâni în Campionatul Sud-EstEuropa (SEKZ) confirm`, cumspuneam, poten]ialul uman [i materialde care beneficiaz` aceast` ramur`sportiv`, care a lansat câ]iva tineri cureal` perspectiv` în cursele auto devitez` pe circuit. Ne referim la fo[tiicampioni de karting ai României, MihaiMarinescu, Doru Sechelariu, MateiMihèscu, C`t`lin }u]uianu, care audeja o interesant` experien]` interna-]ional` pe circuitele de vitez` aleEuropei, sau la pilo]ii care încep s` seafirme în cursele interna]ionale deraliuri (Claudiu David), dar [i fo[tiikarti[ti Daniel Onoriu [i BogdanStanoev, viitori participan]i la întreceriinterna]ionale în domeniu.

La festivitatea de la Clubul Diplo-matic au participat [i cele douèchipaje ale „Team Dakar”, GabiNicolae-Liviu Stan [i Eugen Banciu-Marius V`sâi, care erau foarte binepreg`tite s` ia startul în marele RaliuParis-Dakar, anulat, din p`cate, dincauza unor posibile atacuri teroristeasupra participan]ilor.

Conducerea Comisiei Na]ionale deAutomobilism [i Karting a ACR aacordat celor mai merituo[i cupe,medalii, diplome, precum [i trofeele cese cuvin celor mai buni sportivi ai anului.

Iat`, în continuare, înving`torii pegrupe [i clase ai Campionatelor deautomobilism [i karting, organizate deAutomobil Clubul Român.

CLASAMENTE GENERALE

TOT-TEREN:1.Carlo Marchegiano/Roiban Alecs(Toyota Landcruiser); 2. GabrielNicolae/Liviu Stan (Mitsubishi L200); 3. Claudiu Mure[an/CãlinBãgãrean (Toyota Landcruiser); 4.Butka Sandor/Ioan Nastor (RangeRover); 5. Ovidiu Domide/DanielNistor (Nissan Patrol); 6. Octavian{erb/Florin Petra[ (Lada Niva); 7.Franco Carboni/L.Mihai (MitsubishiPajero); 8. Gabriel Pap/L.Scuturoiu(Mitsubishi Pajero); 9. M.Leonte/Vladimir Ciolacu (Aro Super Rally);10. Kiss Zoltan/Albert Laszlo

(Nissan Terano II); 11. Ioan Tocia/Florin Guran (Honda CRV).

VTM:1. Alex Borlovan, campion absolut;2. Alex Krepelka; 3. C.R`ducioiu; 4.Marcus Andreoiu; 5. CiprianCiobotaru; 6. Szabo Csongor; 7.Daniel St`nean; 8. Ioan Rogoz; 9.Mihai Cîmpianu; 10. Valentin Stoica;

K A R T I N GK A R T I N GK A R T I N GK A R T I N GK A R T I N GClasa Pufo:1. 1. 1. 1. 1. Leonard Borlovan (ABAS KartingTimi[); 2. Mihai Handa (VIK PowerArad); 3. Florin Ene (Motor SportBrìla); 4. Daniel Nechita (Selena

Bacù); 5. Mercedes Ordog(Amckart Bucure[ti)

Clasa Mini:1. 1. 1. 1. 1. Robert Vi[oiu (ConargRacingteam Arge[); 2. AndreiAtanasiu (DannyracingkartBucure[ti); 3. Andrei Pisicã(Conarg Racingteam Arge[); 4.Tiberiu Iorgulescu (Tomis KartConstan]a); 5. Matei Dinu (BadsiRacing Bucure[ti)

Clasa ICA Juniori:1. Daniel Nicolescu (Kart RacingClub Ploie[ti); 2. Vlad Anghel(Badsi Racing Bucure[ti); 3. SergiuNicolae (Kart Racing Club Ploie[ti);

4. Salvatore Arcarese (Real RacingTulcea)

Clasa ICC:1. Matei Mihãescu (Badsi RacingBucure[ti); 2. Mihnea Cristescu(ICS Racing Bucure[ti); 3. ValeryBercha (Real Racing Tulcea); 4.Viktor {tefan (Skat KartTg.Secuiesc); 5. Radu Grozea(Badsi Racing Bucure[ti)

Clasa Biland:1. Costin Stoica (Real RacingTulcea); 2. Eduard Nicolescu (KartRacing Ploie[ti); 3. LucianMoldovan (Amckart Bucure[ti); 4.Laura Mojilian (Amckart Bucure[ti);

10

VIA}A DE CLUB

PESTE 525.000 DE CONDUC~TORI AUTO{I-AU LUAT PERMISUL PRIN {COLILE ACR

D.D.RUJAN

Anul trecut s-au împlinit 35de ani de când sunt înactivitate [colile de [oferiamatori, înfiin]ate pe lâng`Filialele jude]ene ACR.Desigur, ele constituie opl`cut` realitate cotidian` înpeisajul rutier al majorit`]iiora[elor re[edin]` de jude]. [iafirm`m acest lucru, pentruc`, se [tie, fa]` de alte unit`]ide instruire auto similare,[colile ACR au avut de partealor, înc` de la înfiin]are, nudoar avantajul seriozit`]iipersonalului [i calitateapreg`tirii, dar [i prestigiulcâ[tigat din tradi]ia uneiasocia]ii centenare. Este bines` reamintim c` AutomobilClubul Român a înfiin]atprima [coal` de [oferi din]ar`, cu peste 100 de ani înurm`, [i a introdus la noiconceptul de instruirespecializat` a solicitan]ilor depermis pentru conducereaautomobilului.

Î ncepând din vara trecut`,Automobil Clubul Român atrecut la înlocuirea parcului auto

al [coli lor proprii de [oferi, prinintroducerea automobilelor Logan,aproape în fiecare jude]. Acest fapt acondus la sporirea interesului [iatractivit`]ii, îndeosebi din parteatinerilor, fa]` de posibilitatea efectu`rii,în cele mai bune condi]ii, a cursurilorpentru ob]inerea permisului deconducere. Pentru a-i atrage spre[colile ACR, conducerile filialelor, maiales în marile ora[e, s-au deplasat înlicee, unde au prezentat grupurilor de

elevi care au împlinit sau urmau s`împlineasc` 18 ani, avantajul de a-[iputea oferi un cadou de calitate:permisul de conducere auto, ob]inutîntr-un timp foarte scurt, prin instruireintensiv`, atât teoretic`, cât [i practic`.

Aflându-ne nu de mult la FilialaInterjude]ean` Bra[ov-Covasna,directorul C`lin Vaida ne spunea c`,efectuând o statistic` a num`rului deabsolven]i care [i-au ob]inut permisulde conducere la [coala de conduc`toriauto ACR Bra[ov în cei peste 35 deani de neîntrerupt` func]ionare,num`rul acestora se apropie repedede 20.000. Ceea ce înseamn` c`,practic, din [apte conduc`tori autobra[oveni, unul [i-a ob]inut permisulcu un instructor al ACR! Ceea ce chiarconstituie un motiv de real` mândrieprofesional`, pân` la urm`.

O situa]ie la fel de onorant`, princalitatea instruiri i [i num`rul decursan]i, poate fi întâlnit` [i la [colilede [oferi organizate [i patronate deFilialele ACR din jude]ele Gorj [iGiurgiu. În primii ani de activitate, dar[i mult timp dup` aceea, num`rul celorcare urmau, anual, cursurile [colilor deconduc`tori auto amatori din acestejude]e se apropia de 1.000 “elevi”. ÎnTg.Jiu, de exemplu, sunt instructori ai[colii de [oferi despre care fo[tii lor

{coala de [oferi din T#rgu Jiuasigur` solicitan]ilor posibilitateaperfec]ion`rii specifice conducerii

auto \n condi]ii deosebite

11

VIA}A DE CLUBelevi vorbesc ca despre primul dasc`lde la [coala primar`. Mircea Untaru,c`ci despre el e vorba, a s`rb`torit dejaun sfert de veac de când este instructorauto la [coala de [oferi ACR Tg.Jiu [iapreciaz` c` în to]i ace[ti ani i-a înv`]ats` ]in` volanul în mân` pe circa 1.900-2.000 de gorjeni. La fel, la [coala deconduc`tori auto amatori din municipiulGiurgiu, instructorul Ion Frâncu a trecutde 15 ani de când îi înva]` pe tineriigiurgiuveni s` conduc` automobilul.

zicem, Elena Ceau[escu nu ar fi avutpreten]ia s` se considere academician[i mare specialist` în chimie… Poatec`, în locul atâtor combinate chimicece sufocau atunci industria na]ional`(care s-au tìat [i s-au dat la fier vechide la Revolu]ie încoace), so]iadictatorului ar fi fost specialist` îndrumuri [i autostr`zi. M`car a[a poatec` am fi avut, dac` nu autostr`zi, m`carcâteva drumuri na]ionale pe patrubenzi, care s` fi traversat ]ara de la vestla est [i de la sud la nord !

A fost firesc ca dup` Revolu]ie,num`rul [colilor de [oferi, dar mai alesal instructorilor "independen]i", sèxplodeze, iar în zece ani, num`rulautoturismelor s` se dubleze! Ritmulde înmatriculare al automobilelor într-un an este în continuare chiar uluitorfa]` de ceea ce se spune, în general,privitor la nivelul de trai din România.

Numai anul trecut s-au înmatri-s-au înmatri-s-au înmatri-s-au înmatri-s-au înmatri-culat în ]ara noastr` 259.186 deculat în ]ara noastr` 259.186 deculat în ]ara noastr` 259.186 deculat în ]ara noastr` 259.186 deculat în ]ara noastr` 259.186 deautoturisme noi [i 100.153 deautoturisme noi [i 100.153 deautoturisme noi [i 100.153 deautoturisme noi [i 100.153 deautoturisme noi [i 100.153 deautoturisme second handautoturisme second handautoturisme second handautoturisme second handautoturisme second hand, înregis-trându-se o cre[tere, în anul 2007, cu65.896 mai mult decât în anulprecedent!!

Receptând aceast` realitate,f i l ialele f i l ialele f i l ialele f i l ialele f i l ialele ACR [i-au sporit deschi-ACR [i-au sporit deschi-ACR [i-au sporit deschi-ACR [i-au sporit deschi-ACR [i-au sporit deschi-derea îndeosebi spre segmentulderea îndeosebi spre segmentulderea îndeosebi spre segmentulderea îndeosebi spre segmentulderea îndeosebi spre segmentulabsolven]i lor de l iceu [i a stu-absolven]i lor de l iceu [i a stu-absolven]i lor de l iceu [i a stu-absolven]i lor de l iceu [i a stu-absolven]i lor de l iceu [i a stu-den]ilorden]ilorden]ilorden]ilorden]ilor, iar p`rin]ii acestora, mul]idintre ei actuali sau fo[ti membri aiAsocia]iei, [tiu bine c` orientându-[iodraslele spre [coli le ACR, ausiguran]a unei instruiri competente,începând chiar de la însu[irea legisla-]iei rutiere în s`li de legisla]ie cores-punz`toare, [i nu în buc`t`rii improvizate.

Pentru a asigura un confort firesc [io instruire mai relaxat`, cu deosebiretinerelor eleve, în general mai timide,unele filiale au promovat instructori [idin rândul femeilor, cum este d-naMaria L`c`tu[u, instructor la [coala de[oferi ACR Gorj. Acestea s-au dovedit,nu o dat`, mai calme, mai r`bd`toare[i, surprinz`tor, chiar cu mai multàutoritate. A[a se face c`, în general,cursan]ii proveni]i de la [colile de[oferi ale ACR dau cel mai înaltcel mai înaltcel mai înaltcel mai înaltcel mai înaltprocent de promovabil i tate procent de promovabil i tate procent de promovabil i tate procent de promovabil i tate procent de promovabil i tate [ichiar constituie o garan]ie suplimenta-r` în evitarea accidentelor petrecute înprimul an dup` ob]inerea permisuluide conducere auto.

S` mai subliniem c` pentrumembrii ACR, costurile instruirii, atâtcea practic`, cât [i cea teoretic`, suntmai sc`zute decât cele practicate dealte [coli similare sau de instructoriindependen]i, avantajele fiind evidentde partea absolven]ilor de [coli ACR,care vor beneficia în plus de toatefacilit`]ile [i serviciile oferite acestorade c`tre Asocia]ia automobili[tilorromâni.

Autoritatea profesional` [i moral`, aunor astfel de oameni, ca [i calit`]ilelor pedagogice i-au impus în comuni-t`]ile locale unde trìesc [i muncesc.

Sigur c` înainte de 1989 [i num`rulautomobilelor era mult mai mic, ca [i al[coli lor de [oferi. Dar trebuie s`recunoa[tem ([i m`rturisesc acestlucru marea majoritate a [oferilor cuvechime) exigen]ele examenelor deacum 20-25 de ani erau mult mai mari.Iar probele practice, de-a dreptuldraconice. Se "conturase" chiar ideeac` apari]ia prea multor [oferi pe [oselegenereaz` accidente [i cre[te cerereade automobile... S` ne gândim ce[ans` ar fi avut România dac`, s`

Ideal este ca no]iunile primarede conducere sa fie \nsu[ite \n

copil`rie. Este o experien]`\ncercat` \n urm` cu c#]iva ani

la Filiala ACR V#lcea

La [coala de [oferi din Giurgiuinstruirea cursan]ilor include [i

un capitol aparte privindsesizarea [i protejarea

pietonilor \n trafic

Iat` dar c` la un num`r total de359.439 de înmatricul`ri359.439 de înmatricul`ri359.439 de înmatricul`ri359.439 de înmatricul`ri359.439 de înmatricul`ri, se confir-m` num`rul solicitan]ilor permisului deconducere pentru autoturisme, (într-unan, se aproximeaz` c` trece de300.000), este evident c` în acestecondi]ii, [colile de [oferi au în conti-nuare o "pâine de mâncat"!

|n anul 1907, Automobil Clubul Rom#n deschide “{coala Oficial` de conduc`toride automobile”, organizat` [i condus` de c`tre unul dintre fondatorii Asocia]iei,

Leon Leonida. Doar cu certificatul eliberat de ACR candida]ii erau admi[i la examinarea pentru ob]inerea brevetului de mecanici-conduc`tori

ce se efectua la Prefectura Poli]iei Bucure[ti.

12

ROM~NIA LA MIJLOC

Dac` sosirile în România cu trenul, ausc`zut în ultimii 5 ani, cu 49%, num`rulturi[tilor veni]i în România pe patru ro]i acrescut în aceea[i perioad`, exponen]ial.Pe na]ionalit`]i, s-a intensificat semnificativnum`rul turi[tilor austrieci (+ 46%), francezi(+40%), italieni (+38%), germani (+34%),în general, num`rul turi[tilor din ]`rile UEconstituind 94,2% din vizitatori. S` subliniemc` toate cele 28 ]`ri din UE sunt membreale Federa]iei Interna]ionale a Automobilului,iar num`rul membrilor cotizan]i aiautocluburilor na]ionale europene,dep`[e[te 25 de milioane !

În acest context, au crescutcorespunz`tor [i responsabil it`]i leasumate de ACR în cadrul FIA, privind

AJUTORUL RUTIER -PRIORITATE GENERAL~!

Ajutorul RutierAjutorul RutierAjutorul RutierAjutorul RutierAjutorul Rutier [i Asisten]a Tehnicàcordat` membrilor autocluburilor afiliate.Ace[tia apeleaz` la serviciile noastre depermanen]` rutier`, a[a cum [i membriiACR, afla]i în strìn`tate, prin reciprocitate,se bucur` de acelea[i facilit`]i ce suntacordate membrilor clubului auto din ]ararespectiv`.

Pentru a eviden]ia eficien]a facilit`]ilor [iserviciilor puse la dispozi]ia membrilor, estesuficient s` subliniem faptul c` anul trecutautoturismele de Ajutor RutierAjutor RutierAjutor RutierAjutor RutierAjutor Rutier [i speciali[tiiACR au intrat în ac]iune în peste 10.000 desitua]ii, pentru a rezolva apelurile primite laCentrala de Alarm` [i Informa]ii a ACR.

De subliniat c` ponderea "cazurilor"rezolvate la fa]a locului (depanare stradal`)

a reprezentat aproape 40% din totalulacestor interven]ii, circa jum`tate dinnum`rul solicit`rilor referindu-se la situa]iide imobilizare temporar` a autoturismelordin cauza unor accidente rutiere. Atuncicând problemele nu au putut fi rezolvatedirect în trafic, autovehiculele de interven]iecu insemnele ACR au asigurat tractareasau transportarea pân` la cel mai apropiatservice auto sau, la dorin]a automobilistului,pân` la dealer-ul unde ma[ina respectiv`se afla în garan]ie.

Este important s` spunem c` la 90%dintre apeluri se r`spunde \n mai pu]in de20 de secunde, iar num`rul apelurilorabandonate fortuit este de numai 3%.Subliniem c` timpul mediu de a[teptare de

AJUTORUL RUTIER -PRIORITATE GENERAL~!

ING. ALIN GROSUDirector tehnic adjunct al ACR

Unul din principalele argumente din OfertaAutomobil Clubului Român care îi convinge peautomobili[ti s` doreasc` [i s` solicite înscrierea înAsocia]ia noastr`, ca membri auto, este, f`r`îndoial`, activitatea de Ajutor Rutier [i depanare, cese desf`[oar` non-stop, 24 de ore din 24. Este unserviciu prioritar, oferit c`tre proprii membrii, dar [imembrilor cluburilor auto partenere din toatÈuropa, afiliate la Federa]ia Interna]ional` aAutomobilului.

13

ROM~NIA LA MIJLOC[osea (de la primul apel [i p#n` la sosireaechipajului de Ajutor Rutier) este de 42 deminute, apropiindu-se de timpul optim alinterven]iilor, realizat \n cazuri similare, demarile autocluburi europene.

Din situa]ia statistic` pe întregul an2007 rezult` c` principalele cauze care aucondus la imobilizarea spontan` aautomobilelor ai c`ror proprietari ne-ausolicitat ajutorul, rezult` c` 13,9% s-audatorat unor defec]iuni la sistemul depornire, 11% unor defec]iuni la transmisiilemecanice, 9,5% unor defec]iuni tehnice alemotorului, 6,5% unor defec]iuni electrice [i7,5% defec]iuni la sistemul de alimentare.

În ceea ce prive[te ultima cauz`, dinp`cate, acestea au fost defec]iuniprovocate de calitatea îndoielnic` acombustibililor, mai cu seam` în timpulsezonului foarte rece din aceast` iarn`,când nu întotdeauna motorina din rezervorse comporta corespunz`tor. Faptul arimpune un control mai frecvent la sta]iile decomercialiare a carburantilor din parteainspectorilor de la OPC din fiecare jude].

Este bine s` subliniem c` problemeleivite la sistemele de direc]ie [i frânare – ac`ror bun` func]ionare se r`sfrânge [iasupra siguran]ei participan]ilor la trafic –nu au constituit decât un procent de 2,84%din totalul defec]iunilor, iar num`rulaccidentelor rutiere rezultate direct dinaceast` cauz` a fost, practic, zero !

Din analiza bazei noastre de date arezultat [i un clasament al defec]iunilor pem`rci. Pentru a putea trage o concluzie dinpunct de vedere statistic cât mai aproapede realitate, nu am luat în considerare decâtacele modele la care s-au înregistrat într-un an cel pu]in 500 de interven]ii efectuateîn 12 luni. Cele mai multe solicit`ri de AjutorAjutorAjutorAjutorAjutorRutierRutierRutierRutierRutier (datorate aproape exclusivdefec]iunilor tehnice) au fost înregistrate laautoturismele din gama Dacia (interven]iilecrescând procentual cu vechimea ma[inii).

A[a se explic` de ce acestea au constituit,într-un an, peste 50% dintre solicit`ri,urmate de modelele din gama Daewoo(19,87%), Ford (8,27%), VW Golf (4,90%)[i Fiat (4,1%).

Firesc c` Centrala de Alarm` [iInforma]ii a repartizat autoturismele deinterven]ie, cât s-a putut de rapid (35-40de minute), în primul rând la solicit`rilemembrilor ACR, pentru care o bun` partedin facilit`]ile acordate, conform cupoanelordin Carnetul de asisten]` (inclusivremorc`ri, tract`ri ale autoturismelor sautransportul acestora), au fost gratuite,incluse în cadrul cotiza]iei, a[a cumprocedeaz` toate cluburile auto din Europa,de serviciile c`rora se bucur` [i membriino[tri, când se afl` în ]ara respectiv`.

Dar am r`spuns [i solicit`rilor venitedin partea altor automobili[ti, care înc` nuerau membri ACR, serviciile acordate fiindtarifate astfel încât s` acopere cheltuielileefectuate de c`tre Departamentul deAsisten]` Tehnic` [i Ajutor Rutier al ACR.Majoritatea celor care au fost astfel sco[idin impas chiar [i în plin` noapte, s-auconvins cu acest prilej c` este mult maibine s` fii asigurat ca membru ACR [i s`

[tii c` oriunde [i oricând cineva te poateajuta la nevoie.

Desigur, solicit`rile adresate c`treCentrala de Alarm` [i Informa]ii au fostdeosebit de variate: de la informa]ii diverse(tehnice, juridice, rutiere, meteorologice,etc.), pân` la apeluri pentru serviciispecializate privind activit`]i turistice [iînchirieri de autoturisme, repatrieri deautoturisme [i persoane, creditarea în lei

sau valut` (numai pentru membrii ACR [i aicluburilor partenere din strìn`tate). În astfelde situa]ii în care turi[tii strìni au apelat laserviciile ACR, majoritatea solicit`rilor auvenit din partea membrilor autoclubuluigerman ADAC, urma]i de cei ai OAMTC(autoclubul austriac), TCS (autoclubul dinElve]ia), Magyar Autoklub (Ungaria), ANVB(Olanda) etc. Num`rul acestor apeluri adep`[it, anul trecut, cifra de peste 2.000,în compara]ie cu numai 257 solicit`ri c`treautocluburile partenere, ale membrilor ACR,afla]i în strìn`tate. {i asta pentru c` mul]iautomobili[ti pleac` \n strìn`tate f`r` a fimembri ACR.

F`r` îndoial` c` diferen]a sesizat` decititori se datoreaz` [i faptului c` num`rulturi[tilor care au vizitat România cuautomobilul este cu mult mai mare decât alcelor care pleac` în strìn`tate.

De exemplu, anul trecut România a fostvizitat` de aproape 2 milioane de turi[ti(aproximativ 15% numai în Bucure[ti [i,din p`cate, doar 1,1 % în Delta Dun`rii,unde ACR ofer` excelente posibilit`]i desejur, cu cazarea pe Hotelul plutitor“Sf.Constantin”, de 3 stele !).

14

CIVILIZA}IE RUTIERQ

partenerii de trafic. Sigur, nu trebuie s`judec`m rezultatele prin compara]ie cusitua]ia din România. Chiar dac` ]aranoastr` se num`r` acum printre membriiComunit`]ii Europene, conduc`torii auto dela noi sunt, din p`cate, înc` departe destandardele de comportament socotiteobi[nuite în Occident. {i totu[i, iat` cumi totu[i, iat` cumi totu[i, iat` cumi totu[i, iat` cumi totu[i, iat` cume la ei.e la ei.e la ei.e la ei.e la ei.

Ce anume determin` "anomalii" decomportament la multe dintre persoanelecare ob]in permis de conducere? Bunòar`,de[i se crede c` femeile sunt mai pu]in"pricepute", între autorii de accidente, la100.000 de conduc`tori auto, 75% suntb`rba]i ! De asemenea, b`rba]ii între 20 [i30 de ani, de[i reprezint` numai 22% dintotalul posesorilor de permise, provoacàproape 80% din num`rul accidentelorînregistrate ! Este inexplicabil, pentru c`b`rba]ii afla]i abia în al treilea deceniu alvie]ii sunt, biologic, în plin` vigoare [i st`pânipe reflexe.

Ar fi o eroare s` d`m vina pe defec]iuniletehnice, deoarece la ma[inile moderne deazi, factorii independen]i de conduc`torulauto joac` un rol neglijabil. Statistic, din totalulaccidentelor grave, numai circa 15% sunt"inevitabile", constatare cel pu]inîngrijor`toare, gândindu-ne c` în circa 85%din cazuri, conduc`torul auto ar fi putut evitaaccidentul! Se spune c` la volancomportamentul conduc`torului auto esteasem`n`tor cu cel pe care îl manifest` [i însocietate.

Altfel spus, poate fi atent sau agresiv,tolerant sau indisciplinat, egoist saunep`s`tor, exagerând desigur, normalsau… anormal, ca [i în... via]a de zi cu zi.Un astfel de [ofer poate deveni violent [iimpulsiv, tocmai când se crede de neînvins,cu sprijinul... cailor putere pe care îi are subcapot`. Astfel de frustra]i, cei ce se simtsau… sunt "nedrept`]i]i" acas` ori la servi-ciu, suferind de complexe de inferioritate,ridic` semnificativ procentul iresponsabililorla volan, autori de accidente !

Paradoxal, din aceea[i statistic` areie[it faptul c` la 1.000 de conduc`tori autocu dizabilit`]i fizice, care conduc automobilespecial amenajate sau adaptate, ace[tiaproduc cu mult mai pu]ine accidente decâtmedia unui e[antion similar de [oferi, socoti]ifizic cel pu]in, perfect s`n`to[i [i compatibilicu cerin]ele volanului.

CINE SUNT CINE SUNT

Un recent studiu întreprins în ]`rileUniunii Europene, cu privire la comporta-mentul la volan [i încadrarea în disciplinarutier` a conduc`torilor auto, a eviden]iatc` exist` numero[i [oferi ce nu respect`normele obligatorii de civiliza]ie rutier` [iatitudine civic` corespunz`toare fa]` de

Fostul scriitor [i publicist auto, marele campionPetre Cristea a lansat cu mul]i ani în urm`, în paginileRevistei Autoturism, un adev`rat decalog alcomportamentului civilizat la volan, pe care îlpropunea conduc`torilor auto, indiferent de pricepere[i experien]`. "Interzis nu înseamn` imposibil -spunea Petre Cristea - deci chiar în locurile unde legeaî]i asigur` prioritate, fii gata s` te fere[ti de unimprudent. Caut` s` reduci pericolul gre[eliloracestuia, dac` vrei ca la rândul tù s` fii ajutat cândgre[e[ti. Când ne afl`m la volan, to]i suntem egali,dar nu to]i la fel de responsabili, de[i avem o singur`via]`, pe care o putem sfâr[i tragic într-un accidentde circula]ie!"

Educa]ia antiaccident trebuiesa \nceap` de la primele ore

de conducere \n poligon

La fel de periculoasèste [i agresivitatea \n postur`

de pasager

15

C#nd ne afl`m la volan,telefonul mobil poate deveni undu[man al proprietarului s`u!

CIVILIZA}IE RUTIERQ

INFRACTORII RUTIERI?INFRACTORII RUTIERI?Iat` [i un protret robot deloc atipic, întâlnit

[i pe [oselele din România: vârsta, 20-30de ani, comportament agresiv [i egocentrist,cu reful`ri [i inhibi]ii sociale, pe care caut`s` le compenseze în trafic. Astfel de"infractori" laten]i sunt contravenien]ii ce nurespect` luminile semafoarelor, nu acord`prioritate, dep`[esc "la musta]`" în situa]iidificile, merg cu mult peste viteza legal` sau,dimpotriv`, încetinesc provocator circula]iape mijlocul [oselei, pentru a-i enerva pe al]ii.

Desigur, actul iresponsabil în trafic nueste întotdeauna voluntar, fiind declan[at [ide manifest`rile exhibi]ioniste sau de alteforme ale comportamentului asocial, ce sena[te din impruden]` [i ignorarea total` aprincipiilor de conducere preventiv`. Dar

astfel de indivizi devin eminamentepericulo[i pentru colectivitate, pentru c`rutierismul, socotit un fenomen socialuniversal, este strict reglementat de reguliunanim obligatorii pentru orice participant latrafic, indiferent de ]ar`.

Anul acesta, curba accidentelor gravede circula]ie a început din nou s` creasc`.Sigur c`, în bun` m`sur`, [i condi]iile detrafic sunt mult inferioare celor din ]`rilecivilizate ale UE. Dar în condi]iile uneimortalit`]i ridicate prin accidentul deautomobil, în România nu sunt suficiente

doar m`surile represive împotriva"infractorilor rutieri", pentru c` ele vin dup`înc`lcarea legii, deci prea târziu. Adev`rat,frica de consecin]ele penale ale unuiaccident îi face pe mul]i conduc`tori automai pruden]i. Cum am v`zut, îns`, înanumite situa]ii, comportamentul altoraparc` nu mai este controlat de scoar]acerebral`, adic` de ra]iune.

Educa]ia antiaccident pe care opropunem are ca scop tocmai înt`rireacontrolului ra]iunii asupra comportamentuluila volan.

În Bucure[ti, evolu]ia accidentelor rutiereÎn Bucure[ti, evolu]ia accidentelor rutiereÎn Bucure[ti, evolu]ia accidentelor rutiereÎn Bucure[ti, evolu]ia accidentelor rutiereÎn Bucure[ti, evolu]ia accidentelor rutierecu urm`ri grave, ca [i graficul deceda]ilor pecu urm`ri grave, ca [i graficul deceda]ilor pecu urm`ri grave, ca [i graficul deceda]ilor pecu urm`ri grave, ca [i graficul deceda]ilor pecu urm`ri grave, ca [i graficul deceda]ilor pe[oselele Capitalei, a mers, în bun` m`sur`,[oselele Capitalei, a mers, în bun` m`sur`,[oselele Capitalei, a mers, în bun` m`sur`,[oselele Capitalei, a mers, în bun` m`sur`,[oselele Capitalei, a mers, în bun` m`sur`,aproape în paralel cu statistica pe ]ar` aaproape în paralel cu statistica pe ]ar` aaproape în paralel cu statistica pe ]ar` aaproape în paralel cu statistica pe ]ar` aaproape în paralel cu statistica pe ]ar` aaccidentelor foarte grave [i a deceda]ilor înaccidentelor foarte grave [i a deceda]ilor înaccidentelor foarte grave [i a deceda]ilor înaccidentelor foarte grave [i a deceda]ilor înaccidentelor foarte grave [i a deceda]ilor înaccidente rutiere. Este de ajuns s` spunemaccidente rutiere. Este de ajuns s` spunemaccidente rutiere. Este de ajuns s` spunemaccidente rutiere. Este de ajuns s` spunemaccidente rutiere. Este de ajuns s` spunemc` între un maxim tragic de 314 deceda]i pec` între un maxim tragic de 314 deceda]i pec` între un maxim tragic de 314 deceda]i pec` între un maxim tragic de 314 deceda]i pec` între un maxim tragic de 314 deceda]i pestr`zile Capitalei în anul 1994, acesta a foststr`zile Capitalei în anul 1994, acesta a foststr`zile Capitalei în anul 1994, acesta a foststr`zile Capitalei în anul 1994, acesta a foststr`zile Capitalei în anul 1994, acesta a fostredus în 2007 la “numai” 122. Din p`cate,redus în 2007 la “numai” 122. Din p`cate,redus în 2007 la “numai” 122. Din p`cate,redus în 2007 la “numai” 122. Din p`cate,redus în 2007 la “numai” 122. Din p`cate,curba r`ni]i lor grav nu a sc`zut la fel decurba r`ni]i lor grav nu a sc`zut la fel decurba r`ni]i lor grav nu a sc`zut la fel decurba r`ni]i lor grav nu a sc`zut la fel decurba r`ni]i lor grav nu a sc`zut la fel despectaculos (de la 1221 în anul 1994, la 783spectaculos (de la 1221 în anul 1994, la 783spectaculos (de la 1221 în anul 1994, la 783spectaculos (de la 1221 în anul 1994, la 783spectaculos (de la 1221 în anul 1994, la 783în anul 2007). Trebuie s` recunoa[tem c` înîn anul 2007). Trebuie s` recunoa[tem c` înîn anul 2007). Trebuie s` recunoa[tem c` înîn anul 2007). Trebuie s` recunoa[tem c` înîn anul 2007). Trebuie s` recunoa[tem c` încondi]i i le tripl`rii num`rului de automobile încondi]i i le tripl`rii num`rului de automobile încondi]i i le tripl`rii num`rului de automobile încondi]i i le tripl`rii num`rului de automobile încondi]i i le tripl`rii num`rului de automobile înBucure[ti, totu[i reducerea cu aproape oBucure[ti, totu[i reducerea cu aproape oBucure[ti, totu[i reducerea cu aproape oBucure[ti, totu[i reducerea cu aproape oBucure[ti, totu[i reducerea cu aproape otreime a num`rului victimelor merit` subliniat`treime a num`rului victimelor merit` subliniat`treime a num`rului victimelor merit` subliniat`treime a num`rului victimelor merit` subliniat`treime a num`rului victimelor merit` subliniat`în sens pozitivîn sens pozitivîn sens pozitivîn sens pozitivîn sens pozitiv, mai ales c` în anul 2003, mai ales c` în anul 2003, mai ales c` în anul 2003, mai ales c` în anul 2003, mai ales c` în anul 2003num`rul acestora era de numai 90! num`rul acestora era de numai 90! num`rul acestora era de numai 90! num`rul acestora era de numai 90! num`rul acestora era de numai 90! Acest pragAcest pragAcest pragAcest pragAcest pragde la care a început din nou s` creasc`de la care a început din nou s` creasc`de la care a început din nou s` creasc`de la care a început din nou s` creasc`de la care a început din nou s` creasc`num`rul accidentelor rutiere cu consecin]enum`rul accidentelor rutiere cu consecin]enum`rul accidentelor rutiere cu consecin]enum`rul accidentelor rutiere cu consecin]enum`rul accidentelor rutiere cu consecin]emortale se datoreaz` [i apari] iei, în ultimiimortale se datoreaz` [i apari] iei, în ultimiimortale se datoreaz` [i apari] iei, în ultimiimortale se datoreaz` [i apari] iei, în ultimiimortale se datoreaz` [i apari] iei, în ultimiicinci ani, pe [oselele Capitalei, a vehiculelorcinci ani, pe [oselele Capitalei, a vehiculelorcinci ani, pe [oselele Capitalei, a vehiculelorcinci ani, pe [oselele Capitalei, a vehiculelorcinci ani, pe [oselele Capitalei, a vehiculelorcu dou` ro]i, cu un procent tragic în plus cecu dou` ro]i, cu un procent tragic în plus cecu dou` ro]i, cu un procent tragic în plus cecu dou` ro]i, cu un procent tragic în plus cecu dou` ro]i, cu un procent tragic în plus cese adaug` la num`rul mor]i lor din aniise adaug` la num`rul mor]i lor din aniise adaug` la num`rul mor]i lor din aniise adaug` la num`rul mor]i lor din aniise adaug` la num`rul mor]i lor din aniip receden ] i .p receden ] i .p receden ] i .p receden ] i .p receden ] i .

16

ACR {I SOCIETATEA CIVILQ

Pentru unii a fost de-adreptul stupefiant s` constate,în Germania, de exemplu, c`persoanele aflate la volan careî[i agreseaz` partenerii de traficprin gesturi obscene sau expre-sii jignitoare, sunt sanc]iona]i cuamenzi aspre. Sunt penalizateexpresiile adresate verbalpartenerilor de trafic, dar maiales poli]i[tilor, cu un sporsubstan]ial dac` ace[tia sunt înexercitarea atribu]iunilor deserviciu.

Un deget ar`t`tor îndreptatspre tâmpl` la adresa uneipersoane (în sensul c`… n-ai fiîntreg la minte) cost` 300 euro.

AMENZIUSTUR~TOARE

PENTRU GESTURIOBSCENE

demnit`]ii umane („porc b`trân”,„scroaf` b`trân`”). O aseme-nea „vorb` de duh” adresatùnei femei aflat` la volan, sauunei doamne (care chiar„doarme” pe… trecerea de

pietoni) este taxat` cu amenzide pân` la 1.300 euro. Dac` un[ofer, fie el german sau din alt`]ar`, are nes`buin]a sàdreseze aceste vorbe uneipoli]iste, amenda se dubleaz`!

Apari]ia telemobilului carerealizeaz` fotografii sau scurtefilme a… u[urat mult disciplini-zarea conduc`torilor auto întrafic. Bunòar`, e suficient s`sco]i limba la cel care te-aderanjat pe [osea [i dac` gestula fost re]inut de un telemobil sauaparat foto, te-ai… aranjat cu oamend` de 150 euro.

Cea mai frecvent`, dar [iustur`toare, este amendapentru cunoscutul gest obscen,întâlnit pe [oselele din mai multe]`ri: ar`tarea degetului mijlociuridicat c`tre un participant latrafic. Dac` exist` [i document

În primul an în care automobili[tii din ]aranoastr` s-au bucurat de avantajele apartenen]eidepline a României la Comunitatea European`,aceast` realitate onorant` a însemnat [i o exploziea turismului pe patru ro]i, îndeosebi în ]`rile UE.

Este unanim acceptat c` num`rul ie[irilor din]ar` cu automobilul, înregistrate la vam`, nu esteedificator. Nu sunt „turi[ti” în sensul exact alcuvântului cei care fac trafic de frontier`, sauromânii care se întorc acas` de Pa[ti, sau deCr`ciun [i pleac` înapoi la munc`, dup` câteva zile.Oricum, îns`, se poate aprecia c` aproape unmilion de români au c`l`torit în Europa cuautomobilul, în interes turistic sau de afaceri.

Dar dac` acela[i gest esteadresat unui poli]ist [i dac`gestul mai este [i înregistratvideo, atunci amenda e de treiori mai mare…

Cei care [tiu germana,cunosc reversul afectiv al unorexpresii gen „dobitoc”, „prost”,„cretin”, adresate parteneruluide trafic. Pentru cei care nu [tiu,expresiile sunt taxate între 700[i 1.000 euro, iar la adresa unuipoli]ist care mai are [i un colegmartor, amenda poate cre[tepân` la 2.700 euro!

Sunt îns` în limba germanànumite expresii socotitedeosebit de jignitoare la adresa

fotografic pentru „faza” asta,amenda se ridic` la 2.000 euro.Când ai nes`buin]a s`-i ar`]idegetul mijlociu ridicat unuipoli]ist, ei bine, amenda poateajunge pân` la 4.000 euro!

Vulgaritatea ie[it` dincomun în România se mani-fest` în spa]iul public, mai alespe stadioane. Reac]ia majori-t`]ii… normale a spectatorilor,care vin la „fotbal” pentru pl`ce-rea jocului, [i nu s` se bat`, ajustificat pe deplin asprimea„Legii lui Mitic`” pentru adop-tarea c`reia deputatul Dragomirs-a zb`tut ca s` o treac` prinParlament. Acum exist` temeilegal împotriva huliganismuluisau agresiunii verbale.

Sunt suficiente necazurilecu care se confrunt` automobi-li[tii din cauza unor semaforiz`ritotal dep`[ite, a drumurilorînguste [i cu un carosabilmizerabil, a nesfâr[itelor cozi pe[oselele aglomerate, a absen]eitraseelor rutiere ocolitoare amarilor ora[e, etc. Mai estenevoie s` adùg`m înc` unelement de stress suplimentar?

În calitate de Asocia]ie reprezentativ` aautomobili[tilor români [i ca membru marcant alSociet`]ii Civile, Automobil Clubul Român î[i propunes` militeze sus]inut, în toate filialele jude]ene, pentrua promova adoptarea unor prevederi legislative cares` combat` nu doar agresivitatea la volan, dar [iefectul negativ al injuriilor [i al gesturilor obscene, laadresa partenerilor de trafic.

17

EuroNCAP DUPQ ZECE ANI

A[a a luat na[tere, cu mai binede un deceniu în urm`,EuroNCAP, un organism

interna]ional unanim acceptat, care aconvins cele mai multe dintre state sèlaboreze prevederi, astfel încât toate noilemodele de automobile s` treac` anumiteteste de siguran]`, frontale [i laterale, încaz de impact.

De la înfiin]areasa [i pân` în prezent,aproape 200 de mo-dele diferite de auto-mobile au fost testa-te, iar prin rezultateledate imediat publicit`]iiFIA a impus o politic`de transparen]` tota-l̀ din partea EuroNCAP.Tocmai aceast`„expertiz`” deschis`[i public` i-a convinsrapid pe constructori[i consumatori deopotriv`, s` aib` încre-dere deplin` în aceste rezultate, care aucondus la ridicarea continu` a gradului desecuritate rutier` pentru conduc`torul auto[i pasagerii din automobil.

„Actorii” crash-testelor – fie pe scaunul[oferului, fie în postura de pasageri – suntmanechine (mulaje) de form`, greutate [idimensiuni umane, cu schelet din o]el [iacoperi]i cu material sintetic, care s`constituie adev`rate clone umane. Costul

ÎNGERUL SIGURAN}EI RUTIERES-au împlinit, nu demult, zece ani

de când a luat fiin]` EuroNCAP(European New Car AssessementProgramme), un organisminterna]ional de testare dirijat` laimpact, care [i-a câ[tigat în acestdeceniu o deplin` [i net`g`duitòbiectivitate. Federa]ia Interna]ionalà Automobilului a reu[it sìmplementeze acest sistem complexde „m`surare” a securit`]ii unuiautomobil, cu sprijinul a cinci guverneale UE [i al Comisiei Europene, la cares-au adùgat mai multe autocluburina]ionale, printre care [i ACR.

realiz`rii unui singur astfel de „kamicadze”se apropie de pre]ul a patru automobile devaloare medie, datorit` înaltei tehnologiiîncorporate!

Cutia cranian`, „construit`” în m`rimenatural`, are amplasate mig`los în interiordispozitive speciale, care m`soar` for]a deaccelera]ie a capului [i implicit riscurile la impact[i consecin]ele [ocului asupra creierului.

O mare aten]ie a fost acordat` studiuluizonei gâtului [i rolului vertebrelor cervicale(imitate de o spiral` metalic`) în momentulmi[c`rii înainte [i înapoi a capului, în urmaputernicului impact, la ciocnirea din fa]`, dinlateral, sau chiar din spate.

În continuare, efectele brutalei ciocnirisunt analizate în zona pieptului [i a abdo-menului, unde sunt amplasa]i [apte senzorispeciali ce înregistreaz`, în diferitemomente ale ciocnirii, consecin]ele r`nirilor,inclusiv cele amortizate de centura desiguran]` [i airbag-uri. Atât în cazulimpactului frontal, cât [i al celui lateral,senzorii electronici încorpora]i înregistreazèxact atât gravitatea cât [i consecin]elecomprim`rii cutiei toracice. Sunt m`surate[i studiate apoi efectele resim]ite în zonabazinului, unde se înregistreaz`, în timpulaccidentelor, fracturi sau disloc`ri.

Datorit` faptului c` în timpul accidentelorrutiere, dar [i în urma evenimentelorpetrecute în competi]ii automobilistice, aumult de suferit picioarele [i articula]iile,m`surarea comport`rii la impact a mem-brelor inferioare (posibilele deform`ri [i

fracturi ale acestora) sunt studiate cumaxim` aten]ie pe imagini video, reluate cuîncetinitorul. De asemenea, sunt studiate [ideform`rile subansamblelor ce pot aveaefecte directe asupra picioarelor.

Am l`sat la urm` „problema” bra]elor,deoarece s-a constatat c` leziuni grave lanivelul membrelor superioare sunt întâlnitemai rar, motiv pentru care speciali[tii

EuroNCAP se arat` maipu]in preocupa]i deg`sirea unui sistemviabil de protec]ie aacestora.

Seriozitatea conclu-ziilor reie[ite în urmaacestor superexpertizede impact poate fi apre-ciat` [i dac` spunemdoar faptul c` costurilerealiz`rii unui astfel demanechin – de unic`folosin]`! – utilizat la un

crash-test, se apropie de 150.000 de euro,tocmai datorit` complexit`]ii aparaturii [itehnicii încorporate. Dar analiza rezultatelorob]inute în urma unui crash-test aproxi-meaz` cât mai aproape de realitate [anselepe care le are omul de la volanul modeluluitestat, pasagerul din dreapta sau cel aflatpe bancheta din spate, s` supravie]uiasc`în urma unui accident. Ceea ce este celmai important!

{i iat` cum dup` un deceniu deactivitate, se poate spune c` sunt tot maimulte automobile care ob]in cinci stele lacrash-testul EuroNCAP [i tot mai pu]inemodelele care se situeaz` sub limita depatru stele. Scorurile de punctaj (princumularea punctelor de la impactul frontal[i impactul lateral) stabilesc ierarhii unanimrecunoscute de to]i constructorii deautomobile, constituind una din marilerealiz`ri ale FIA la sfâr[itul mileniului trecut[i o mare bil` alb` pentru pre[edintele MaxMosley, ce va r`mâne în istoria automobiluluica unul dintre apostolii de seam` aipromov`rii siguran]ei, atât pe [osele, cât [ipe pistele de concurs.

20

GALA CAMPIONILOR TIMI{ 2007

LLLLL a sfâr[itul luni i ianuariea sfâr[itul luni i ianuariea sfâr[itul luni i ianuariea sfâr[itul luni i ianuariea sfâr[itul luni i ianuarie2008, în Saloanele2008, în Saloanele2008, în Saloanele2008, în Saloanele2008, în SaloaneleComplexului turist ic HotelComplexului turist ic HotelComplexului turist ic HotelComplexului turist ic HotelComplexului turist ic Hotel

ContinentalContinentalContinentalContinentalContinental, din Timi[oara, s-a desf`[urattradi]ionala Gal` a Campionilor laAutomobilism [i Karting "Timi[ 2007""Timi[ 2007""Timi[ 2007""Timi[ 2007""Timi[ 2007",aflat` la a VIII-a edi]ie. Festivitatea a fostorganizat` de c`tre Comisia deComisia deComisia deComisia deComisia deAutomobilism [i KartingAutomobilism [i KartingAutomobilism [i KartingAutomobilism [i KartingAutomobilism [i Karting, din cadrul ACRTimi[, care gestioneaz` [i coordoneaz`acest sport în jude]ul Timi[.

Festivitatea de premiere a fost onorat`,ca [i anul trecut, de prezen]a primaruluimunicipiului Timi[oara, dl. Gheorghe Gheorghe Gheorghe Gheorghe GheorgheCiuhanduCiuhanduCiuhanduCiuhanduCiuhandu, dar [i de reprezentan]i ai ora[elorcare au g`zduit competi]ia auto: dl. NicolaeNicolaeNicolaeNicolaeNicolaeVân`torVân`torVân`torVân`torVân`tor, viceprimarul ora[ului Buzia[, d-naGabriela MakrayGabriela MakrayGabriela MakrayGabriela MakrayGabriela Makray, consilier în Consiliul LocalSânnicolau Mare, dl. Ioan Otescu Ioan Otescu Ioan Otescu Ioan Otescu Ioan Otescu, consilierîn Consiliul Local Buzia[, dl. I.CostaI.CostaI.CostaI.CostaI.Costa,directorul Direc]iei Jude]ene pentru SportTimi[, precum [i numero[i sponsori.

O scurt` retrospectiv` a Edi]iei a VIII-aa Campionatelor de Automobilism [i Kartingeviden]iaz` faptul c` s-au desf`[urat nou`etape la automobilism [i [apte la karting,bucurându-se de o organizare serioas`, înspirit profesionist, atât din punct de vederesportiv, cât [i logistic. Cele mai reu[ite aufost Raliul M`r]i[oruluiRaliul M`r]i[oruluiRaliul M`r]i[oruluiRaliul M`r]i[oruluiRaliul M`r]i[orului, Marele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele Premiual ora[ului Timi[oaraal ora[ului Timi[oaraal ora[ului Timi[oaraal ora[ului Timi[oaraal ora[ului Timi[oara (Vitez` pe Circuit),cu participare interna]ional`, Cupa IuliusCupa IuliusCupa IuliusCupa IuliusCupa IuliusMallMallMallMallMall, Cupa Cupa Cupa Cupa Cupa AlfaAlfaAlfaAlfaAlfa, "Marele Premiu al"Marele Premiu al"Marele Premiu al"Marele Premiu al"Marele Premiu alora[ului Sânnicolau Mareora[ului Sânnicolau Mareora[ului Sânnicolau Mareora[ului Sânnicolau Mareora[ului Sânnicolau Mare" (Vitez` peCircuit), Grand Prix Buzia[ - 2007Grand Prix Buzia[ - 2007Grand Prix Buzia[ - 2007Grand Prix Buzia[ - 2007Grand Prix Buzia[ - 2007(Vitez` pe Circuit), desf`[urat în centrulora[ului, în fa]a unui numeros public, [iRaliul Jimboliei - 2007Raliul Jimboliei - 2007Raliul Jimboliei - 2007Raliul Jimboliei - 2007Raliul Jimboliei - 2007.

Demn de subliniat este faptul c` unechipaj al Timi[oarei (Gabriela Giurisici-Marius Giurisici), al`turi de echipaje dinjude]ele Maramure[, Satu Mare [i Oradea,a participat, cu bune rezultate, întradi]ionalul Campionat zonal, cu caractertehnico-aplicativ [i de orientare, dotat cuCupa Europei Centrale [i de Est.

În cadrul Festivit`]ii de premiere s-auacordat 110 diplome, 40 de cupe [i 50 deplachete celor mai merituo[i sportivi dintrecei 80 de concuren]i la automobilismsportiv, [i 30 la karting, care au luat startulla competi]iile din edi]ia a VIII-a a acestuiadev`rat Campionat al Banatului,desf`[urat sub egida ACR.

Pentru edi]ia a IX-a a Campionatelor deAutomobilism [i Karting, ce se vor desf`[uraîn anul 2008, s-a stabilit desf`[urarea a 11etape de întreceri la automobilism (raliuri,circuite de vitez` stradale [i VTM), precum[i 10 etape pentru Campionatul de karting,

MOTORSPORTUL TIMI{OREANLA A VIII-A FESTIVITATE ANUAL~!

Primarul municipiului

Timi[oara, Gheorghe

Ciuhandu \i felicit` pe

\nving`torii anului 2007

Pre[edintele CJAK Timi[,Ladislau Giurisici a fost [i \n anul 2007 sufletul

sportului auto local

21

promotorul întrecerii fiind dl.Florin Isac,proprietarul unicei piste de karting dinTimi[oara, pre[edintele "Auto Club IsacKarting".

Loca]iile curselor sunt cele de-acumtradi]ionale: patru etape în municipiulTimi[oara (Mall, Alfa, Euroholding [i un Circuitde vitez` stradal), iar în jude], în ora[eleJimbolia, Buzia[, Deta, Sânnicolau Mare,Lugoj (Cupa Euromotors) [i Comlo[ul Mare.

Cuvinte de apreciere au fost adresate,pentru str`dania dovedit`, [i membrilorColegiului jude]ean de arbitraj Timi[, uncolectiv valoros, ce [i-a demonstratcompeten]a la fiecare edi]ie. S`-i amintim peOtilia Isac, Ioan Otescu, Gabriela Giurisici,Adrian Sburlea, Carmen Kraus, Mladin Pelici,Adrian Nicoar`, Ileana Pelici, Mircea Coroiu,Dan Tulvan, Robert Lorinczi, Cristian Ivan,Antonela Petrea, Leontin Rusu, PetruIvanovits, Andrei Mihalache, Dumitru Giagim[i Marcel Ple[, inclusiv pe câ]iva din tineriiarbitri ce vor oficia pentru prima dat` în acestan, dup` absolvirea cursurilor de ini]iere [iperfec]ionare în arbitraj.

În încheiere, organizatorii au ]inut s`adreseze cuvinte de mul]umire [i felicit`risponsorilor care au fost al`turi de sportivi,de-a lungul acestui campionat: HotelContinental (General Manager D`nu] Lupu);SC "Zen Guard" SRL; SC "Magentis" SRL;SC "Aninoasa Tim" SRL; Hotel Silvana; SC"Euro Motors" SRL [i nu în ultimul rând,Complexul Comercial "Iulius Mall".

Campionatul de Automobilism:Licen]ia]iLicen]ia]iLicen]ia]iLicen]ia]iLicen]ia]i - 1. Alexandru Krepelka-

Carmen Kraus; 2. Alin Regep-Florin Uli]a;3. Marius Vasilescu-Tiberiu Tautzenberger.

Nelicen]ia]iNelicen]ia]iNelicen]ia]iNelicen]ia]iNelicen]ia]i - 1. Radu Avram-SilviuSofian; 2. Samuil Mircea-Dorin Jurca; 3. IoanFicard - "Timi["

Clasament feminin Clasament feminin Clasament feminin Clasament feminin Clasament feminin - 1. GabrielaGiurisici-Marius Giurisici; 2. VioricaStanoiev-Andrada Ha]egan; 3. AdrianaOltean - "Timi[".

Clasament Opel Clasament Opel Clasament Opel Clasament Opel Clasament Opel - 1. AlexandruKrepelka; 2. Radu Avram; 3. Samuil Mircea.

Campionatul de Karting:SenioriSenioriSenioriSenioriSeniori - 1. Sergiu-Alexandru Stoica;

2. Dan-Vlad Tulvan; 3. Otilia Isac.JunioriJunioriJunioriJunioriJuniori - l. Dan Tulvan; 2. Sergiu Stoica;

3. Ioan-Tudor Dan.Pufo Pufo Pufo Pufo Pufo - 1. Darco Pelici; 2. Angelo

Schuldesz; 3. Eduard-Cristian Papar`.Super-sport seniori Super-sport seniori Super-sport seniori Super-sport seniori Super-sport seniori - 1. Sergiu-

Alexandru Stoica; 2. Marius Giurisici; 3.Dan-Andrei Jurca.

Super-sport pufo Super-sport pufo Super-sport pufo Super-sport pufo Super-sport pufo - 1. R`zvan Fuzer;2. Angelo Schuldesz; 3. Darco Pelici.

Premiul de Excelen]` laPremiul de Excelen]` laPremiul de Excelen]` laPremiul de Excelen]` laPremiul de Excelen]` laautomobilismautomobilismautomobilismautomobilismautomobilism: David Lupu.

Diplomele Fair-play aleDiplomele Fair-play aleDiplomele Fair-play aleDiplomele Fair-play aleDiplomele Fair-play aleCampionatuluiCampionatuluiCampionatuluiCampionatuluiCampionatului: Arthur Bolbos, MihaiBumbulici [i Mircea Maier.

GALA CAMPIONILOR TIMI{ 2007

Team Dakar Rom#niaa fost premiat de ACR

La Gala Campionilor organizat` laClubul Diplomatic din Bucure[ti, ComisiaNa]ional` de Automobilism [i Karting dincadrul ACR a premiat [i TTTTTeam Dakaream Dakaream Dakaream Dakaream DakarRom#niaRom#niaRom#niaRom#niaRom#nia, singurul echipaj care ar fitrebuit s` reprezinte Rom#nia la aceast`mare competi]ie, anulat`, din p`cate, \n2008, din cauza riscului mare de atentateteroriste de pe traseu.

ASO, organizatorul RaliuluiASO, organizatorul RaliuluiASO, organizatorul RaliuluiASO, organizatorul RaliuluiASO, organizatorul RaliuluiDakarDakarDakarDakarDakar, va organiza, \ntre 20 - 26 aprilie2008 un "Raliu de consolare", DakarDakarDakarDakarDakarSeries Central Europe - Stage 1Series Central Europe - Stage 1Series Central Europe - Stage 1Series Central Europe - Stage 1Series Central Europe - Stage 1, alc`rui itinerar va porni din Budapesta, seva desf`[ura, \n partea sa cea maiinteresant` \n Rom#nia [i va aveapunctul terminus \n Ungaria, la Balaton.

"|n aceast` postur` de c#[tig`tori mi-ar fi pl`cut s` dau aceast` declara]ie,atunci c#nd terminam Dakar-ul. Dinp`cate, n-am reu[it s` lu`m startul, dinmotivele [tiute.

|n campionatul intern, suntem peprimul loc - cred c` nu este pu]in lucru -iar cu echipa, pe locul II si III, pentru c` laultima etap`, la Timi[oara, am avut unincident [i a trebuit s` abandon`m. Daravem planuri m`re]e pentru acest an:participarea \n Cupa Mondial`. Suntemprima echip` rom#neasc` angrenat` \ntr-o competi]ie la nivel mondial", ne-a spusGabi Nicolae, l iderul Team DakarRom#nia.

22

WRC EXPLOZIV

În urma victoriei de la finele RaliuluiMonte Carlo, pilotul Sebastien Loeb,un fel de Michael Schumacher pe

macadam, a reu[it s` devin` primul pilotcare învinge de cinci ori în aceast` celebr`etap` din WRC. A[a cum am putut urm`ri[i în transmisiile televizate, echipajulfrancez S.Loeb-D.Elena a condus, practic,aproape de la cap la cap. În absen]aredutabilului s`u adversar de pân` mai ieri,Marcus Gronholm, care s-a retras dinactivitate, Loeb a dominat categoric celebracurs` din Principatul Monaco, cea maiveche din Campionatul Mondial.

A fost avantajat [i de abandonul lui DaniSordo din ziua secund` a cursei, practic,singurul adversar „de luat în seam`" laaceast` edi]ie. P#n` la final Sebastien Loeba reu[it s` se distan]eze de ocupantullocului doi la peste dou` minute. A[a cum adeclarat la sfâr[itul cursei: "A fost unweekend foarte important pentru noi. Esteo victorie foarte mare. Am avut un avansdestul de bun, am fost rapizi pe durata\ntregului raliu. Totu[i la fel a fost [i anultrecut, iar restul sezonului a fost foartedificil."

Clasat al doilea, în final, Hirvonen a fostdezam`git de presta]ia sa din timpul primeizile de concurs. Parc` intimidat de evolu]iasigur` a liderului, pilotul echipei Ford s-amul]umit cu punctele pozi]iei secunde înclasament, dup` ce a v`zut ritmul \n careruleaz` francezul echipei Citroen."|n

LOEB A ÎNCEPUT |N FOR}~LA MONTE CARLO

momentul \n care \ncepi un sezon \]i dore[tivictoria. Am v`zut \nc` de la \nceputulraliului c#t de rapide sunt cele dou` Citroen-uri [i de aceea cred c` rezultatul ob]inuteste unul foarte bun." a declarat Hirvonen.

Cea mai interesant` confruntare înRaliul Monte Carlo a fost aceea dintre ChrisAtkinson [i Francois Duval pentru locul trei.Atkinson s-a aflat înaintea belgianului în ceamai mare parte a specialelor, îns`, înaintede ultima special` a raliului, acesta a reu[its` mic[oreze avansul pilotului din Australia

la numai 1.1 secunde.De necrezut, cei doipilo]i au ob]inut timpiidentici pe superspecialadesf`[urat` în Monaco,rezultat care i-a permispilotului echipei Subarus` urce pe podiumul uneietape a CampionatuluiMondial. "Este extraordi-nar. Au trecut câ]iva anide când n-am mai urcatpe podium. Acesta esteprimul podium ob]inut peasfalt." a declarat ChrisAtkinson.

Coechipierul luiAtkinson, cunoscutulPetter Solberg, a înche-iat prima etap` a sezo-nului pe un promi]`tor loccinci. Gigi Galli a reu[its` î[i îmbun`t`]easc`ritmul din primele zile deconcurs, iar la final, itali-anul s-a clasat pe pozi]ia

Clasament generalClasament generalClasament generalClasament generalClasament generalal Raliului Monte Carlo:al Raliului Monte Carlo:al Raliului Monte Carlo:al Raliului Monte Carlo:al Raliului Monte Carlo:

1. Sébastien LOEB2.Mikko HIRVONEN +2:34.43.Chris ATKINSON +2:58.64.Francois DUVAL+2:59.75.Petter SOLBERG +4:40.96.Gigi GALLI +8:46.57.Jean Marie CUOQ +10:24.88.Per-Gunnar ANDERSSON +11:19.59.Henning SOLBERG +12:43.610.Matthew WILSON +14:00.1

a [asea, dupa o lupt` destul de interesant`cu Jean-Marie Cuoq.

23

Ceea ce putea fiîncununarea „enfanfare” a unei

perioade str`lucitoare pentrupilotul Sebastian Loeb – ovictorie în raliul cu num`rul 100în WRC! – s-a încheiat tristpentru francez: r`sturnare în apatra prob` special`, în care apierdut mai bine de 4 minute [iabandonul dup` înc` trei etape.A[a cum se [tie, Loeb a fost, înanul 2004, primul [i singurul pilotdin afara ]`rilor Scandinave cea câ[tigat acest raliu!

Marele înving`tor, dar [imarea surpriz` a fost Jarri-Jarri-Jarri-Jarri-Jarri-Mati LatvalaMati LatvalaMati LatvalaMati LatvalaMati Latvala, în vârst` denumai 22 de ani, care devineastfel cel mai tân`r pilot cereu[e[te s` ob]in` o victorie într-o etap` din Campionatul Mondialde Raliuri. O astfel de perfor-man]` o reu[ise doar legendarulHenri Toivonen, în urm` cu 26de ani, tot în Raliul Suediei.

Tân`rul Latvala a începutsenza]ional acest raliu pez`pad` [i ghea]`, singular în

SPECTACOLPE Z~PAD~ ÎN SUEDIA

La a 57-a edi]ie, Raliul Suediei, desf`[urat în p`durileregiunii Varmland, pe drumuri înghe]ate [i acoperite cuz`pad`, peste 60 de echipaje s-au aliniat la startul uneicurse, unde s-a introdus o singur` gam` de pneuri,furnizat` de Pirelli. Acest model (Sottozerro 145/85/16) afost disponibil cu o singur` compozi]ie, o singur`m`rime a cuielor (400 de cuie metalice acoperite cutungsten, în lungime de 2 cm), o singur` construc]ie [iun profil unic, egalizând astfel mult [ansele.

WRC, câ[tigând la rând primele[apte PS. A [tiut bine apoi s`-[iconserve avansul luat în primazi, avantajat mai apoi [i de faptulc` doi dintre marii favori]i,Sebastien Loeb [i Dani Sordo(Citroen), au avut serioaseprobleme de traseu, ie[ind îndecor. Superfericit de victorie,acesta s-a comportat ca un pilotcu mare experien]`: „Am sus]i-nut un ritm rapid, dar pe por]iuniledificile, am încetinit cât am pututde mult, stabilindu-mi ritmul înfunc]ie de timpii intermediari ai

lui Mikko. Condi]iile au fostincredibile, mult` ap` [i z`pad`topit`, renun]ând la pneurile cucuie, unde nu a fost ghea]`.”

Nici coechipierul s`u de laBP Ford Abu Dhabi, MikkoMikkoMikkoMikkoMikkoHirvonenHirvonenHirvonenHirvonenHirvonen, nu a reu[it s` ]in`ritmul în prima parte a cursei,„resemnându-se” cu punctelepentru locul al doilea. Iar PetterPetterPetterPetterPetterSoldbergSoldbergSoldbergSoldbergSoldberg, câ[tig`tor în Suediaîn anul 2005 [i fost campionmondial, plecat [i el cu gândul

s` for]eze o prim` victoriepentru Subaru, nu a reu[it s`prind` nici m`car podiumul,clasându-se al patrulea. Pentruamândoi, condi]iile variate aletraseului au fost un handicap.

Nea[teptat de bine în acestraliu a mers italianul Gigi Galli,clasat al treilea, dup` Hirvonen.

Clasament finalClasament finalClasament finalClasament finalClasament final: 1. Jarri-Matti Latvala; 2.

Mikko Hirvonen (+58,3); 3. GigiGalli (+02:23.2); 4. PetterSolverg (+02:59.4); 5. AndreasMikkelsen (+05:46.0); 6. DaniSordo (+07:13.1).

Clasament generalClasament generalClasament generalClasament generalClasament generalpe echipepe echipepe echipepe echipepe echipe:

1. BP Ford 26 p.; 2. SubaruWRT 16 p.; 3. Stobart WK M-Sport (Ford Rally Team) 16 p.;4. Citroen Total 15 p.

Clasament generalClasament generalClasament generalClasament generalClasament generalpilo]ipilo]ipilo]ipilo]ipilo]i:

1. M.Hirvonen 16 p.; 2. S.Loeb10 p.; 3. J.M. Latvala 10 p.; 4. GigiGalli 9 p.; 5. P. Solberg 9 p.

RALIUL SUEDIEI

24

Cea]aCea]aCea]aCea]aCea]a reduce vizibilitatea, când edens`, sub 30 m. În plus, umeze[te asfaltul[i geamurile ma[inii, iar dac` e frig, depunebrum` [i chiciur`, îmbr`când totul într-onebuloas`. Dac` e diminea]` [i se vede

METEOROLOGIE PRIN PARBRIZ

Un discipol al fostului mare meteorolog NicolaeTopor, amintindu-[i de profesorul s`u, ne ofer` un

„text meteo”, de care putem ]ine seama, mai ales c`se refer` la fenomene atmosferice ale începutului desezon turistic, ce pot tulbura o deplasare în condi]ii

optime cu automobilul. Le [tim cu to]ii, iar cei cuexperien]` la volan le-au constatat direct… prin

parbriz. Iat` câteva fenomene meteo, ce ne pot creadisconfort la volan.

diminea]`, înainte de r`s`ritul soarelui, cea]adin nou plute[te deasupra [oselei [i numaiun vânt mai tare o va risipi.

De cea]a foarte groas`, cu vizibilitateminim`, din fericire, am sc`pat, pentru c`ea se formeaz` doar iarna, în zilele demoin`, când solul e acoperit de z`pad`. Pelitoral, ce]urile dense se produc în valuri [ireduc vizibilitatea pentru scurt` durat`.Prim`vara [i vara, cea]a e dens` numai înregiunea de munte, dup` c`derea unor ploireci, dar nici ele nu dureaz` mult.

Burni]a [i ploaiaBurni]a [i ploaiaBurni]a [i ploaiaBurni]a [i ploaiaBurni]a [i ploaia reduc, deasemenea, vizibilitatea, ud` [oselele, iar apac`zut` în primele minute, împreun` cu praful[i alte „murd`rii” de pe [osea, formeaz`mâzga cea periculoas` pentru aderen]`.

zilele imediat urm`toare. Dac` timpul r`mânecald, atunci vor urma alte ploi. Numai cândvântul se intensific` odat` cu trecerea ploii,vremea va redeveni frumoas`.

Aversa, vi jel ia, grindina [iAversa, vi jel ia, grindina [iAversa, vi jel ia, grindina [iAversa, vi jel ia, grindina [iAversa, vi jel ia, grindina [idesc`rc`rile electricedesc`rc`rile electricedesc`rc`rile electricedesc`rc`rile electricedesc`rc`rile electrice sunt fenomenede prim`var` timpurie [i de var`, dezl`n]uitede nori gro[i, de culoarea [obolanului.Asemenea fenomene sunt mai violente cândse produc dup` mai multe zile de usc`ciune.Ploile repezi, cu cantit`]i mari de ap`, spal`carosabilul, dar inund` p`r]ile concave ale[oselei.

Vijelia vine frecvent înso]it` de valuri cupraf, dureaz` pu]in (10-20 de minute), dare bine s` ne oprim pe dreapta, evitând

Dac` plou` repede, [oseaua se „spal`”,dar dac` e doar burni]`, dureaz` mai mult,chiar [i dou`-trei ore. Burni]a [i ploaia cadîn form` de pânz` [i parc` acoper` întregcerul, mic[orând orizontul. Ambelefenomene dureaz` 4-6 ore [i se extinduneori pe suprafe]e foarte mari. Dac` dup`încetarea ploii, temperatura a sc`zutapreciabil, atunci vremea se va ameliora în

PERICOL PE {OSELE

vag conturul soarelui (pe vertical`vizibilitatea fiind întotdeauna mai bun`),avem un semn c` cea]a se va ridica în jurde ora 10. Dac` nu z`rim soarele sau m`carun petic de cer, sunt semne c` cea]a se va„sub]ia” abia dup` ora 12. Dac` e sear` [ise v`d stelele sau luna, un început de cea]`se va îngro[a tot mai mult [i abia dup`miezul nop]ii va începe s` se ridice. Spre

25

PERICOL PE {OSELE

Noile "ve[ti" ap`rute recent prin mass-media, despreNoile "ve[ti" ap`rute recent prin mass-media, despreNoile "ve[ti" ap`rute recent prin mass-media, despreNoile "ve[ti" ap`rute recent prin mass-media, despreNoile "ve[ti" ap`rute recent prin mass-media, desprereîntoarcerea gripei aviare a b`gat frisoane [i printrereîntoarcerea gripei aviare a b`gat frisoane [i printrereîntoarcerea gripei aviare a b`gat frisoane [i printrereîntoarcerea gripei aviare a b`gat frisoane [i printrereîntoarcerea gripei aviare a b`gat frisoane [i printreautomobil i[t i i români. automobil i[t i i români. automobil i[t i i români. automobil i[t i i români. automobil i[t i i români. TTTTTo]i ne aducem aminte deo]i ne aducem aminte deo]i ne aducem aminte deo]i ne aducem aminte deo]i ne aducem aminte deridicolele "filtre antiaviara" risipite pe [oselele patrieiridicolele "filtre antiaviara" risipite pe [oselele patrieiridicolele "filtre antiaviara" risipite pe [oselele patrieiridicolele "filtre antiaviara" risipite pe [oselele patrieiridicolele "filtre antiaviara" risipite pe [oselele patriei[i mai ales de stropirea autovehiculelor cu o solu]ie ce[i mai ales de stropirea autovehiculelor cu o solu]ie ce[i mai ales de stropirea autovehiculelor cu o solu]ie ce[i mai ales de stropirea autovehiculelor cu o solu]ie ce[i mai ales de stropirea autovehiculelor cu o solu]ie ceuneori l`sa pete iremediabile, mai ales pe automobileleuneori l`sa pete iremediabile, mai ales pe automobileleuneori l`sa pete iremediabile, mai ales pe automobileleuneori l`sa pete iremediabile, mai ales pe automobileleuneori l`sa pete iremediabile, mai ales pe automobilelecu vopsea nemetalizat`.cu vopsea nemetalizat`.cu vopsea nemetalizat`.cu vopsea nemetalizat`.cu vopsea nemetalizat`.

Ne aducem aminte [i c` presa european` de-acum câtevaluni a dezv`luit c` de fapt, sperietoarea cu gripa aviar` a fost o"]eap`" uria[`, inventat` de firma american` Gilead"]eap`" uria[`, inventat` de firma american` Gilead"]eap`" uria[`, inventat` de firma american` Gilead"]eap`" uria[`, inventat` de firma american` Gilead"]eap`" uria[`, inventat` de firma american` Gilead,aflat` în urm` cu doi ani, în dificultate [i care s-a „scos” astfel dinfaliment.

Rezultatul? Dintr-o companie ce-[i d`dea duhul, Gilead atrecut repede pe profit, în primul an raportând 55 de milioaneUSD, iar în al doilea, 161 milioane USD. {i asta dup` recuperareaunor pierderi uria[e de sute de milioane!

La noi, un fost "ministru aviar", cu nume predestinat, a b`gatspaima în români, organizând adev`rate demonstra]ii televizatecu sacrificarea de-a valma a milioane de p`s`ri, ajungând pân`

REAPARFILTRELE

ANTIAVIARA?

la... izolarea unui cartier bucure[tean! Nu mai vorbim c` au ap`ruturgent firme de apartament care, în punctele de vam` ale ]`rii [ipe principalele artere rutiere, au instalat filtre de dezinfec]iefiltre de dezinfec]iefiltre de dezinfec]iefiltre de dezinfec]iefiltre de dezinfec]ieaviar`, înregistrând profituri incredibile din stropirea cu ap`stropirea cu ap`stropirea cu ap`stropirea cu ap`stropirea cu ap`chioar` a autovehiculelorchioar` a autovehiculelorchioar` a autovehiculelorchioar` a autovehiculelorchioar` a autovehiculelor care intrau sau ie[eau dinRomânia, spre hazul întregii Europe.

O agen]ie de monitorizare media a lansat informa]ia c` înperioada campaniei "antiaviara", dl. ministru Flutur a ap`rut latelevizor de 131 de ori [i a dat peste 150 de interviuri. Oare laapropiatele alegeri, cine se preg`te[te s` importe o alt` grip`...grip`...grip`...grip`...grip`...non-european`,non-european`,non-european`,non-european`,non-european`, ca s` se “dea iar pe sticl`”, pe post de salvatoral na]iunii ?

Se pare c` degeaba a plecat Flutur de la liberali ; virusulvirusulvirusulvirusulvirusulpublicitar a r`mas tot acolo…publicitar a r`mas tot acolo…publicitar a r`mas tot acolo…publicitar a r`mas tot acolo…publicitar a r`mas tot acolo…

Luna martie este important` pentru c`ziua echinoc]iului de prim`var`, socotit unfel de An Nou pentru eschimo[i, este chiar21 martie, când soarele apare, pentrucâteva momente, dup` aproape 180 dezile de „întuneric”. La 23 martie, soarelese arat` pân` la jum`tate, iar dup` altedou` zile, se vede în întregime, r`mânânddeasupra orizontului pân` în septembrie.

În zona noastr`, anul acesta, lunamartie va fi mai cald` ca de obicei, cudeosebire în jum`tatea de sud a ]`rii, doarîn nordul Transilvaniei [i în Bucovina fiindfrecvente înghe]urile [i bruma.În CâmpiaDun`rii [i în Banat, înghe]ul nocturn va fiîntâlnit doar în prima decad`. Luna martieva avea [i un vârf de temperatur`, ce vatrece de 20 de grade în zonele sudice, darnumai în perioada 20-27 martie. Z`padade pe sol se va topi integral chiar din primas`pt`mân`, p`strându-se doar la munte,la altitudini mai înalte de 1.000 m.

În prima decad`, vremea va fi mai multînchis` [i umed`, mai ales în zonasubcarpatic` [i în Dobrogea, cu înnor`riaccentuate [i persistente. De[i fronturilede precipita]ii ce vor traversa ]ara, îndeosebide la vest spre est, vor fi mai s`race decâtcele obi[nuite, exist` pericolul ca unele râuri

din Moldova s`-[i ias` din matc`.În cea de-a doua decad` a lunii, vremea

va fi tot mai c`lduroas`, cu multe zile însoriteîn Oltenia de sud [i Câmpia Dun`rii, tulburat`doar de trecerea unui front de precipita]ii, înjurul datei de 14-15 martie, cu intensific`rilocale ale vântului. Aceste ploi, mai abundenteîn Maramure[ [i Cri[ana, precum [i în zonade munte, vor avea [i aspecte de lapovi]` [ininsoare. Dup` trecerea acestui val de aerumed [i rece, temperaturile vor începe s`creasc` nea[teptat.

A treia decad` a lunii martie va ficaracterizat` de o vreme cald` [ifrumoas`, cu temperaturi maxime de 25de grade în zona de sud a ]`ri i,îndemnându-i pe cei harnici s` înceapàr`turile de prim`var`. Zilele de sfâr[it alelunii martie vor deveni, îns`, mai r`coroasedecât obi[nuit, cu cer schimb`tor [i ploirepezi, înso]ite de desc`rc`ri electrice [ifurtuni locale, ce pot declan[a [i inunda]iiîn regiunile subcarpatice.

Pentru automobili[ti, deplasarea cuautomobilul nu va mai fi îns` stânjenit`decât dimine]ile când zonele umbroase aledrumurilor vor ascunde por]iuni de polei,foarte periculoase, mai ales pentruconduc`torii auto încep`tori.

Având în vedere c` prognozele pe termen mediu [i lungAvând în vedere c` prognozele pe termen mediu [i lungAvând în vedere c` prognozele pe termen mediu [i lungAvând în vedere c` prognozele pe termen mediu [i lungAvând în vedere c` prognozele pe termen mediu [i lungse bazeaz`, în bun` m`sur`, pe o atent` analiz` statistic` ase bazeaz`, în bun` m`sur`, pe o atent` analiz` statistic` ase bazeaz`, în bun` m`sur`, pe o atent` analiz` statistic` ase bazeaz`, în bun` m`sur`, pe o atent` analiz` statistic` ase bazeaz`, în bun` m`sur`, pe o atent` analiz` statistic` acicluri lor meteorologice, pe diverse perioade de t imp, v`cicluri lor meteorologice, pe diverse perioade de t imp, v`cicluri lor meteorologice, pe diverse perioade de t imp, v`cicluri lor meteorologice, pe diverse perioade de t imp, v`cicluri lor meteorologice, pe diverse perioade de t imp, v`propunem s` verific`m o astfel de prognoz` în luna martie!propunem s` verific`m o astfel de prognoz` în luna martie!propunem s` verific`m o astfel de prognoz` în luna martie!propunem s` verific`m o astfel de prognoz` în luna martie!propunem s` verific`m o astfel de prognoz` în luna martie!

Prognoza \n luna martieapropierea unui copac mare, din coroanac`ruia pot c`dea cioturi, sau crengi întregi.

Grindina cade înainte sau odat` cuînceputul aversei. Dureaz` pu]in (sub 20de minute), dar viteza de c`dere a„proiectilelor” de ghea]` (uneori cât oul degìn`!) pot duce la spargerea parbrizului [ideformarea caroseriei. Cine are o p`tur` înportbagaj, ar fi bine s-o foloseasc`…

Fulgerele [i tr`zneteleFulgerele [i tr`zneteleFulgerele [i tr`zneteleFulgerele [i tr`zneteleFulgerele [i tr`znetele par de lavolan, fenomene atmosferice înfrico[`-toare! Automobilul este îns` izolat de p`mântprin pneuri, iar pasagerii sunt proteja]i decaroserie, dac` geamurile sunt închise. Rar,în câmp deschis, antena atrage fulgerul,dar uria[a desc`rcare electric` nu-i poateafecta pe pasageri (cu[ca lui Faraday). Erecomandabil s` oprim autovehicolul,cùtând a ne opri lâng` cl`diri înalte, lâng`copaci viguro[i, dar s` evit`m sta]ionareasub liniile de înalt` tensiune ori al]i conductorielectrici aerieni. Din fericire, norii de furtun`cu întreg complexul de fenomene descrisemai sus, au o evolu]ie rapid`, de[i cu inten-sitate mare, mai ales dup`-amiaza, cu deo-sebire în zilele de var`.

Prof. D.M~RCULESCU

26

MOBILITATE

"Afacerea Sibiu", trecut` în ghilimele, nuare deloc vreo conota]ie peiorativ`.Dimpotriv`, includerea ora[ului transilvandrept Capital` European` Capital` European` Capital` European` Capital` European` Capital` European` a culturii în

2007 a însemnat un extraordinar business,în toate planurile, inclusiv pentru dezvol-dezvol-dezvol-dezvol-dezvol-tarea turismului cu automobilultarea turismului cu automobilultarea turismului cu automobilultarea turismului cu automobilultarea turismului cu automobilul.

În primul rând surprinde num`rul de

TURISMULAUTO {ISIBIUL

EUROPEAN Dan Sibian

Nu este nici o exagerare, c` Rom#nia pierde imens\n plan economic [i turistic datorit` [oselelor precare[i a \nt#rzierii (cu peste un sfert de secol!) a construiriim`car a unei autostr`zi care s` traverseze Rom#nia.Având în vedere c` pentru autostrada de pe ValeaPrahovei degeaba au fost stabilite date [i termeneprecise de execu]ie înc` din 2005, dac` abia \n 2009a fost stabilit un… posibil proiect adjudecat! N-a lipsitnici dorin]a de implicare direct` a unor investitori. Doarcomisioanele [i profiturile uria[e în construc]ia deautostr`zi, blocheaz`, tot mai scandalos, scoaterea dinizolare turistic` a României! Pentru c` automobilulr`mâne, în continuare, principalul mijloc de deplasareal turi[tilor din ]`rile Europei.

vizitatori record la Sibiu, anul trecut, de circaun milion de turi[ti, fapt ce a dus la triplarea(!) încas`rilor pentru proprietarii de hoteluri,pensiuni, restaurante, cafenele, pub-uri,magazine de suveniruri, libr`rii etc. Dup`

principiul verificat c` turistul este mai larg lapung` când e în vacan]`, oamenii de afacerisibieni din industria turismului (c`ci la Sibiueste o industrie!) au majorat pre]urile, atunci,cu circa 30%.

Într-un raport recent se vorbe[te despreun grad de ocupare hotelier` de peste 80%pe tot parcursul anului, în lunile de vârfacesta fiind chiar de 100%. La o asemeneacerere, firesc, [i tarifele au crescut cu 30-50%. Dar [i societ`]i comerciale sau firme,implicate colateral în turism, au fostpropulsate pozitiv, peste 50% dintre acestearaportând cre[teri de activitate care augenerat aproximativ 10.000 de noi locuri demunc` ! O estimare general` a cifrei globalede afaceri în 2007 include doar la încas`riun nivel de circa 250 milioane de euro!

Cei mai mul]i bani i-au adus Sibiului ceiaproape 300.000 de turi[ti strìni300.000 de turi[ti strìni300.000 de turi[ti strìni300.000 de turi[ti strìni300.000 de turi[ti strìni (celpu]in jum`tate, pe patru ro]ipe patru ro]ipe patru ro]ipe patru ro]ipe patru ro]i !) care auvizitat ora[ul [i care au cheltuit circa 130de euro pe zi, media caz`rilor pe turist fiindde cinci nop]i. Dar [i turi[tii români aupetrecut m`car dou` nop]i în hoteluri (în

27

Un grup de turisti din Luxemburg \n vizit` pe meleagurile Sibiului,unde \[i au r`d`cinile str`mo[ii lor

general, mai ieftine), dar [i a[a tot au cheltuitzilnic cam 50 de euro de persoan`! Nici numai e de mirare c` desfacerea dedesfacerea dedesfacerea dedesfacerea dedesfacerea decombustibili autocombustibili autocombustibili autocombustibili autocombustibili auto în zon` aproape s-adublat !

Pentru mul]i strìni, principala poart`turistic` de intrare în Sibiu, a fost chiarvechea aerogar`, modernizat` la standardemoderne înc` de anul trecut, ce a pututprelua un important segment din traficulturistic al zonei!

Investi]ia s-a dovedit cu atât maieficient`, în condi]iile când... chiar [iultranecesara autostrad` Câmpina -Predeal (Bra[ov) – Sibiu (prin F`g`ra[, pe[oseaua modernizat`) a devenit precumidealul comunist de odinioar`: cu cât ne...apropiam de el, cu atât se dep`rta! Iar cumîn fruntea ]`rii avem un "juc`tor" cu o cheliela fel de str`lucitoare ca [i a lui Lenin, tarem` tem c` nici pe T`riceanu (altfel, cu destulp`r pe cre[tet, în defavoarea inteligen]ei!)tot nu-l împing interesele spre zona turisticà Ardealului. A[a c` toat` "corvoada"construirii Aeroportului Sibiu (la care s-aradùga în perspectiv` apropiat` [i cel dinBra[ov-Ghimbav) n-a f`cut decât s` maidescongestioneze supraaglomeratele[osele de pe Valea Prahovei [i Valea Oltului,pe cât de frumoase [i pitore[ti, pe atât depericuloase pentru turi[tii automobili[ti. C`cio autostrad` pe aceste importante culoareturistice nu poate fi decât un vis, în viitorii20-25 de ani.

Ne-a surprins pl`cut vizita actualuluiPatriarh Daniel, în Nordul Moldovei, undePreafericirea Sa a fost ani buni Mitropolit. Eibine, între preocup`rile lume[ti pe care nu

MOBILITATE

AJUTOR RUTIERNON-STOP

Tel.: 021.222.22.22,0745.382.715, 0722.382.715

[email protected]

Cum poate fi“omor#t” turismul

cu automobilulNu-i de-ajuns c` Guvernul T`riceanu

a inventat abuziva tax` de prim`\nmatriculare, dar [i subordona]ii (vorbavine…) pe linie executiv` din localita`]ileturistice vor s` urmeze exemplul PalatuluiVictoria, invent#nd la r#ndu-le – [i totabuziv! - diverse taxe „specifice".

R`m#ne celebru primarul const`n-]ean Radu Maz`re, care a transformatMamaia \ntr-un robinet de bani la bugetullocal, exemplul sù contamin#ndu-i, separe, anul acesta [i pe al]i baroni localidin sta]iunile de pe Litoral.

Ca s` nu r`m#n` mai prejos, av#nd[i exemplul primarului din Giurgiu,inventivul [i grabnicul apuc`toriu dinbuzunarele automobili[tilor, primarul dinSinaia, Vlad Gh.Oprea, vrea s` pun` [i elbarier` cu tax` pentru automobili[tii cevor s` urce cu ma[ina la Cota 1400. „Taxade altitudine" propus` de primarul dinSinaia spre aprobare Consiliului Local estede 1.000.000 lei vechi!

Av#nd \n vedere c` Poiana Bra[oveste tot… la altitudine [i chiar constituie oatrac]ie turistic` na]ional`, ce-ar fi s`-itreac` prin cap [i simpaticului nostru,Georgic` Scripcaru, s` propun`Consiliului Local o tax` „corespunz`toare"ofertei de imagine cu care se laud`Bra[ovul turistic? Sau chiar aceasta este[i inten]ia primarului bra[ovean?

s-a sfiit s` le afi[eze a fost [i implicarea sapublic` în modernizarea [i schimbareadenumirii Aeroportului Suceava Aeroportului Suceava Aeroportului Suceava Aeroportului Suceava Aeroportului Suceava (Salcia),în Aeroportul Suceava-Boto[aniAeroportul Suceava-Boto[aniAeroportul Suceava-Boto[aniAeroportul Suceava-Boto[aniAeroportul Suceava-Boto[ani. Pebun` dreptate, deoarece, fiind la distan]àpropiat` [i de Boto[ani, noua denumire arl`muri explicit turistul (strìn sau român) c`poate apela lesnicios la deplasarea cuavionul, deopotriv` pentru capitalele celordou` jude]e. Iar preluarea unei p`r]iimportante din traficul turistic spre NordulMoldovei ar favoriza [i un trafic rutier maipu]in aglomerat, pân` când o iluzorieautostrad` va traversa cândva Moldova…

28

Dac` orice automobilist deazi, pe [osele asfaltate [i cuma[ini incomparabil maiputernice, poate trece u[orde 100 km/h, recordurile cuautomobilul de acum o sut`de ani ni se par chiardesuete. Îns`, la vremeaaceea, chiar erau de-a dreptulsenza]ionale, pentru c` p`reade necrezut ca un automobilde felul celor pe care levedem în fotografiile vremii,s` poat` realiza recorduri“europene” prin gropile[oselelor începutului deveac. S` ne readucem amintede câteva asemenea cursememorabile, organizatepentru prima oar` [iomologate de c`treAutomobil Clubul Român,între primele cluburieuropene înfiin]ate laînceputul secolului XX.

Prima curs` de vitez`din România

La 8 noiembrie 1906, ACR a organizat,în Bucure[ti, prima curs` de vitez` din ]aranoastr`. A fost o întrecere de neuitat, datorit`luptei strânse dintre primii doi clasa]i.Traseul ales a fost por]iunea din [oseauaKiseleff, situat` între actuala Pia]` a Victoriei[i Bufet, aceasta fiind "o linie dreapt`,neted` [i cu pu]ine gropi", deci tocmai bun`pentru "periculoasa alergare".

Inedita pist` a fost amenajat` cu mult`grij`: gropile mai mari au fost umplute cupietri[, stâlpii desp`r]itori dintre [osea [ialeea bicicli[tilor au fost sco[i "pentru cama[inile ce vor derapa s` nu se turteasc`"""""[i s-a înl`turat o por]iune din scuarul de larondul II, aflat în linia alerg`rii. Bolizii acelorvremuri, angaja]i în concurs, au alergatfiecare separat, plec`rile fiind date din zeceîn zece minute. Un arbitru instalat la linia depornire, cu telefonul într-o mân` [i cucronometrul într-alta, marca minutul [isecunda când ro]ile din fa]` ale ma[iniilansate trecea peste linia zero a traseului.La cel`lalt cap`t, la sosire, trei arbitrirecep]ionând "simultaneu" comunicareatelefonic`, marcau [i ei începutul cursei; iarcând ma[ina trecea linia sosirii, opreaucronometrele.

Înving`torul întrecerii a fost unexperimentat automobilist al timpului, LeonLeonLeonLeonLeonLeonidaLeonidaLeonidaLeonidaLeonida, care a realizat, cu o ma[in`marca Gobron, de 60 CP, necrezuta vitez`,de 97,297 km pe or`. Al doilea clasat:

George VGeorge VGeorge VGeorge VGeorge Valentin Bibescualentin Bibescualentin Bibescualentin Bibescualentin Bibescu, conducândun Mercedes, de 70 CP, a realizat 97,295km pe or`. Decizia arbitrilor a fost mult [iviu discutat` de speciali[ti, deoarececronometrajul se dovedise deficitar, dânddiferen]e de timp egale cu 5-6 metri deparcurs. În cele din urm` toat` lumea ac`zut de acord : Leon Leonida a fostLeon Leonida a fostLeon Leonida a fostLeon Leonida a fostLeon Leonida a fostdeclarat primul campion na]ional aldeclarat primul campion na]ional aldeclarat primul campion na]ional aldeclarat primul campion na]ional aldeclarat primul campion na]ional alRomâniei la vitez` auto !României la vitez` auto !României la vitez` auto !României la vitez` auto !României la vitez` auto !

Primul Circuit în Capital`

Dup` un an [i jum`tate, cândautomobili[tii bucure[teni începuser` s` seobi[nuiasc` [i cu viteza pe "c`ile deparcurs", ACR a organizat [i prima curs`cu circuit închis, pe un traseu cu destulezone "grele" din Bucure[ti. Acest traseu,pe care s-au întrecut, la 15 aprilie 1908, ceimai dârji mânuitori ai volanului, ne estedescris de ziarele timpului astfel: "Plecareaeste de la Hipodrom, în jos spre B`neasa,pân` la pod, trecând peste linia ferat`Bucure[ti-Constan]a. De la cârciumaB`neasa o ia spre Her`str`u, urc` cevapân` la fabrica de benzin` a lui Filiti, pesteun pod de lemn, pe lâng` gr`dinarestaurantului Ene. Cine o trece cu vitez`prea mare pe aici, ori ajunge în apa lacului,ori în gr`dina restaurantului". Apoi se facecotul [oselii Jianu cu [oseaua Colentina,pe lâng` Velodrom, pe [oseaua Kiseleff [idin nou la Hipodrom."

Circuitul avea 6670 de metri [i trebuiaparcurs de [ase ori, deci, în total, cursaînregistra 40 de km. Podurile au fost înt`rite

PRIMELERECORDURINA}IONALE,OMOLOGATE

DE C~TRE ACR

ACR {I SPORTUL AUTO

Palatul Mogo[oaia, frumoasa re[edin]` a prin]uluiGeorge-Valentin Bibescu, primul pre[edinte al ACR

29

- scriau ziarele - dar gropile n-au putut fitoate umplute, pentru c` erau prea multe [icei în drept n-au avut aceast` grij`! Prafulîns` a fost st`pânit bine, traseul întreg fiind"vestrumiat" cu o emulsie special`, oferit`de domnul Assan. "Emulsia" nu putea fialtceva decât de[eurile de floarea-soareluirezultate din fabricarea uleiului, la presa moriiAssan. Donatorul, inginerul George Assan,[i el pasionat automobilist, s-a dovedit astfelun promotor al trat`rii [oselelor pr`fuite cusolu]ii anihilatoare, procedeu folosit [i în ]`rileoccidentale. Cursa a fost urm`rit` în ziuaaceea de mii de bucure[teni, în[irui]i de oparte [i de alta a traseului. Primul clasat afost temerarul Jean C`m`r`[escu, avândtimpul de 32 minute, deci o medie orar`remarcabil`, de 74,376 km!

Cursele de îndemânare, maiCursele de îndemânare, maiCursele de îndemânare, maiCursele de îndemânare, maiCursele de îndemânare, maispectaculoase spectaculoase spectaculoase spectaculoase spectaculoase . La numai o lun` dup`disputarea la Bucure[ti a primului concurspe circuit, descris mai sus, ACRorganizeaz`, la Arenele Romane, un a[anumit concurs gymkhana, o întrecerecronometrat` de îndemânare, care constaîn: parcurgerea unei distan]e cu ochii lega]i[i oprirea la punct fix, parcurgerea unuitraseu [erpuit, printre dou` [iruri de popice[i mersul înapoi, pe un traseu diferit, de

ACR {I SPORTUL AUTO

p`streaz` [i în raliurile de azi. Primii cinciclasa]i în proba de regularitate: 1. LeonLeonLeonLeonLeonLeonidaLeonidaLeonidaLeonidaLeonida, cu automobil Pipe Pipe Pipe Pipe Pipe de 80 CP; 2.Ion Ion Ion Ion Ion ArionArionArionArionArion, cu BerlietBerlietBerlietBerlietBerliet, 60 CP; 3. JeanJeanJeanJeanJeanC`m`r`[escuC`m`r`[escuC`m`r`[escuC`m`r`[escuC`m`r`[escu, cu PipePipePipePipePipe, 80 CP; 4. PetrePetrePetrePetrePetreMoisescuMoisescuMoisescuMoisescuMoisescu, cu BerlietBerlietBerlietBerlietBerliet, 60 CP. Dup` cumse vede, ultimii trei laurea]i erau figuri noiîntre stelele automobilismului timpului. Laproba de consuma]ie, premiul întâi a fostob]inut de ma[ina PipePipePipePipePipe (80 CP), condus`de J. C`m`r`[escu (25,5 l/100 km), urmatde ma[ina Berliet (60 CP), condus` de{tefan Gaillac (30,7 l/100 km).

Comentând cursa de regularitate, un

asemenea marcat de popice. Câ[tig`tor afost acela[i Jean C`m`r`[escu, secondatde Leon Leonida.

Prima Curs` deregularitate

De Sfântul Dumitru, în ziua de 26octombrie 1908, s-a organizat [i primulconcurs de regularitate, pe distan]aBucure[ti-Pite[ti-Bucure[ti, inclusivdepartajarea prin m`surarea consumului decombustibil necesar parcurgerii traseului.Condi]ia principal` impus` pentruregularitate: concuren]ii trebuiau s` treac`prin fa]a punctelor de control orar exact latimpul fixat, orice minut de avans sau deîntârziere fiind penalizat, o regul�` ce se

ziar al vremii scria: "Ei bine, pentru a realizaaceast` perfec]iune este nevoie deinteligen]`, abilitate [i pricepere înconducere, calit`]i mai pu]in indispensabilela cursele de vitez`. {i atunci ne punemîntrebarea: ce rost mai au cursele de vitez`,la care câ[tig` numai cei ce au ma[ini tari[i sunt destul de voinici spre a se men]inecu volanul în mân` la trecerea prin sutelede gropi ale drumurilor?"

S` în]elegem c` for]a atletic` era, acumnou` decenii, condi]ia sine qua non pentruautomobili[tii participan]i la marile probe devitez`?

30

ACR {I SPORTUL AUTO

Cea mai mare parte dintreiubitorii sportuluiautomobilistic [tiu desprePetre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre Cristea doar faptul c`în anul 1936, cunoscutulpilot, devenit ziarist laRevista AutoturismRevista AutoturismRevista AutoturismRevista AutoturismRevista Autoturism, acâ[tigat faimosul RaliuRaliuRaliuRaliuRaliuinterna]ional Monte Carlointerna]ional Monte Carlointerna]ional Monte Carlointerna]ional Monte Carlointerna]ional Monte Carlo,prima victorie pentru Ford înaceast` competi]ielegendar`. Palmaresul sùinterna]ional este îns` multmai bogat. S-a clasat de 30de ori pe primul loc, de 20 deori pe locul doi [i de [ase oripe locul trei, în 80 decompeti]ii sportive auto,dintre care 35 de curseinterna]ionale.

Pu]in` lume cunoa[te faptul c`prima sa participare ca pilot în celebrulraliu monegasc a avut loc când înc`nu împlinise 22 de ani!! Iat` cum poves-te[te chiar el aceast` "întâmplare": Înseptembrie 1930 mi-a c`zut în mân`Regulamentul Rallye-ului Monte-Carlo1931, care avea ca punct de plecare,beneficiind de punctajul maxim, ora[ulStavanger (Norvegia). De aceea m-amdecis s` aleg plecarea din Ia[i (al`turide alte 15 automobile din Europa! n.n.),de[i avea o zestre de puncte ceva maimic` decât Stavanger... Am trimisbuletinul de înscriere la Monte Carlo

cu specificarea ma[inii: vechiul meuDodge Victory Six. Conduc`tori: PetreCristea [i Zoltan Molnar, care a fost celmai bun [ofer profesionist pe care l-amcunoscut, un om rapid, sigur [i calm(mecanic, Gogu Constantinescu). Mult`lume crede c` "Rallye" este un cuvântfran]uzesc, derivat din verbul "rallier". Darnu-i a[a. Este un cuvânt englezesc, folositaproape numai în sport, însemnândîntâlnirea unor concuren]i într-un loc(ora[ sau nu). Un termen mult mai nimeritpentru astfel de competi]ii este cuvântulgerman "Sternfahrt", adic` parcurgereaunor trasee în stea c`tre un centru deîntâlnire. Dup` ultimul r`zboi mondial,atât în România, cât [i în multe alte ]`ri,accep]iunea cuvântului rallye s-a l`rgitabsurd, fiind aplicat aproape la orice felde competi]ie automobilistic`. Unii zicchiar [i "raliu de coast`", ceea ce esteridicol...

Tân`rul pilot împreun` cu echipajulsù a terminat Raliul Monte CarloRaliul Monte CarloRaliul Monte CarloRaliul Monte CarloRaliul Monte Carloedi]ia 1931edi]ia 1931edi]ia 1931edi]ia 1931edi]ia 1931 (deci a XX-a edi]ie !) pelocul 11, din 152 de concuren]i din toatÈuropa.

În anul 1934În anul 1934În anul 1934În anul 1934În anul 1934, al`turi de Al.Berlescu (cu un Ford V8), s-a clasat pelocul 18, din 177 de concuren]i, iar înanul 19351935193519351935, în echipaj cu M.Sontang,pe locul 15, din 169 de concuren]i. Înacela[i an a câ[tigat Marele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele Premiual Bra[ovuluial Bra[ovuluial Bra[ovuluial Bra[ovuluial Bra[ovului, la categ. Sport,Coasta interna]ional` FeleacCoasta interna]ional` FeleacCoasta interna]ional` FeleacCoasta interna]ional` FeleacCoasta interna]ional` Feleac, totla categ. Sport, [i locul 2, la Vitez` înCoast` SinaiaSinaiaSinaiaSinaiaSinaia, dup` Jean Calcianu.

Anul 1936Anul 1936Anul 1936Anul 1936Anul 1936, la a patra participareîn Raliul Monte CarloRaliul Monte CarloRaliul Monte CarloRaliul Monte CarloRaliul Monte Carlo, Petre Cristeacâ[tig` primul loc în clasamentulprimul loc în clasamentulprimul loc în clasamentulprimul loc în clasamentulprimul loc în clasamentulgeneralgeneralgeneralgeneralgeneral, din 107 concuren]i clasa]i(coechipier I.Zamfirescu), cea mai mareperforman]` a sportului auto româ-nesc! În acela[i an câ[tig` primul loc

PETRE CRISTEA,O LEGEND~ ADEV~RAT~

Proba de de partajarede la Monte Carlo

Marele Premiu al Bucure[tiului, de odinioar`

31

ACR {I SPORTUL AUTOîn Marele Premiu al Bucure[tiuluiMarele Premiu al Bucure[tiuluiMarele Premiu al Bucure[tiuluiMarele Premiu al Bucure[tiuluiMarele Premiu al Bucure[tiului(la categ. Sport), locul 1 (absolut) la Cursade Coast` Poiana Bra[ovPoiana Bra[ovPoiana Bra[ovPoiana Bra[ovPoiana Bra[ov, locul 2(absolut) la Cursa de Coast` BradBradBradBradBrad, locul2 (la categ. Curse) la Marele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele Premiual Bra[ovuluial Bra[ovuluial Bra[ovuluial Bra[ovuluial Bra[ovului, [i locul 4 (absolut) laCoasta interna]ional` FeleacCoasta interna]ional` FeleacCoasta interna]ional` FeleacCoasta interna]ional` FeleacCoasta interna]ional` Feleac, la startcu pilo]i de talie european` din Germania,Austria [i Ungaria.

În anul 1937În anul 1937În anul 1937În anul 1937În anul 1937, din nou o partici-pare senza]ional` la Raliul interna-Raliul interna-Raliul interna-Raliul interna-Raliul interna-]ional Monte Carlo]ional Monte Carlo]ional Monte Carlo]ional Monte Carlo]ional Monte Carlo, unde se cla-seaz` pe primul loc, dar este penalizatpentru dimensiunile u[or dep`[ite alearipilor, datorit` penaliz`rii f i indretrogradat pe locul al 7-lea (absolut)din 172 de concuren]i ! Câ[tig` îns`Raliul InterbalcanicRaliul InterbalcanicRaliul InterbalcanicRaliul InterbalcanicRaliul Interbalcanic la Atena (totîmpreun` cu I.Zamfirescu), iar apoiMarele Premiu al Bra[ovuluiMarele Premiu al Bra[ovuluiMarele Premiu al Bra[ovuluiMarele Premiu al Bra[ovuluiMarele Premiu al Bra[ovului, lacateg. Sport [i se claseaz` al 2-lea lacateg. Curse. {i tot atunci câ[tig`, însfâr[it, Cursa de Coast` de la PoianaBra[ov, clasându-se pe primul locabsolut. Urmeaz` apoi primul locabsolut [i în Coasta de la SinaiaCoasta de la SinaiaCoasta de la SinaiaCoasta de la SinaiaCoasta de la Sinaia,iar în Coasta interna]ional` Feleac,Coasta interna]ional` Feleac,Coasta interna]ional` Feleac,Coasta interna]ional` Feleac,Coasta interna]ional` Feleac,ob]ine primul loc la categ. Sport [i locul2 la categ. Curse.

Pentru pilotul Petre Cristea, acumîn vârst` de 28 de ani, o performan]` a

fost în 1937 [i câ[tigarea locului 1(absolut) în Cupa Carpa]ilorCupa Carpa]ilorCupa Carpa]ilorCupa Carpa]ilorCupa Carpa]ilor, dup`trei particip`ri consecutive, în care nuob]inuse decât locul 3, locul 4 [i chiarlocul 10.

Anul 1938Anul 1938Anul 1938Anul 1938Anul 1938 începe cu o participarede excep]ie la Marele Premiu alMarele Premiu alMarele Premiu alMarele Premiu alMarele Premiu alPortugalieiPortugalieiPortugalieiPortugalieiPortugaliei, unde ob]ine locul I lacateg.Sport, la volanul unui BMW 2000cmc [i la pu]in timp, pe circuitul de laGross Glockner, locul 2 în PremiulPremiulPremiulPremiulPremiulAustrieiAustrieiAustrieiAustrieiAustriei. Tot mai obi[nuit cu nouama[in`, câ[tig` locul 1 (absolut) în

Marele Premiu al Bucure[tiuluiMarele Premiu al Bucure[tiuluiMarele Premiu al Bucure[tiuluiMarele Premiu al Bucure[tiuluiMarele Premiu al Bucure[tiului,locul 1 (absolut) în Marele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele Premiual Bra[ovuluial Bra[ovuluial Bra[ovuluial Bra[ovuluial Bra[ovului [i locul 1 (absolut) înCoasta de la SinaiaCoasta de la SinaiaCoasta de la SinaiaCoasta de la SinaiaCoasta de la Sinaia, stabil ind înaceast` curs` [i un nou record generalal probei. Tot în 1938 ob]ine locul 2(absolut) în Coasta interna]ional` dela Feleac [i în Coasta de la PoianaBra[ov, cu participare interna]ional`.Încheie anul învingând din nou în CupaCarpa]ilor, la volanul de-acumcelebrului V8.

La volanul aceluia[i BMW 2000 cmcSport, în 1939în 1939în 1939în 1939în 1939, ia startul în cunoscutaCurs` a vremii EifelrennenEifelrennenEifelrennenEifelrennenEifelrennen (Nurbur-gring), din Germania. Se claseaz` peprimul loc la cag. Sport, cu o vitez`medie record a circuitului, de 115 km/h, performan]` dep`[it` abia în anul1953, de c`tre faimosul Stirling Moss,cu un monopost mult mai puternic.Apoi, pe circuitul de la La TurbieLa TurbieLa TurbieLa TurbieLa Turbie(Fran]a) ob]ine tot locul 1 (absolut) [iun nou record al circuitului cu o medieorar` de 97 km/h. Urmeaz` MareleMareleMareleMareleMarelePremiu al FinlandeiPremiu al FinlandeiPremiu al FinlandeiPremiu al FinlandeiPremiu al Finlandei, unde ob]inelocul 2 (absolut) [i Marele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele Premiual Luxemburguluial Luxemburguluial Luxemburguluial Luxemburguluial Luxemburgului, unde termin` al6-lea în clasamentul absolut.

Dintre performan]ele pe terenpropriu, s` not`m locul 2 (absolut) înMarele Premiu al Bra[ovuluiMarele Premiu al Bra[ovuluiMarele Premiu al Bra[ovuluiMarele Premiu al Bra[ovuluiMarele Premiu al Bra[ovului [i totlocul 2 (absolut) în Marele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele PremiuMarele Premiual Bucure[tiuluial Bucure[tiuluial Bucure[tiuluial Bucure[tiuluial Bucure[tiului, dup` faimosul pilotgerman Hans Stuck, care concura peun uria[ Auto Union de 600 CP.

Din p`cate, declan[area celui de-al doilea r`zboi mondial suspend` înEuropa cursele de automobilism, exactîn perioada când un pilot ce abiaîmplinise 30 de ani, putea atingeapogeul carierei sale sportive. Dar n-afost s` fie…

Despre unele curse celebreDespre unele curse celebreDespre unele curse celebreDespre unele curse celebreDespre unele curse celebrevom relua câteva dintre pove[tilevom relua câteva dintre pove[tilevom relua câteva dintre pove[tilevom relua câteva dintre pove[tilevom relua câteva dintre pove[tilecele mai interesante, scrise chiarcele mai interesante, scrise chiarcele mai interesante, scrise chiarcele mai interesante, scrise chiarcele mai interesante, scrise chiarde pilotul [i mai apoi publicistulde pilotul [i mai apoi publicistulde pilotul [i mai apoi publicistulde pilotul [i mai apoi publicistulde pilotul [i mai apoi publicistulPetre Cristea.Petre Cristea.Petre Cristea.Petre Cristea.Petre Cristea.

Roy Goldsborough, un pictorinteresant, \ndr`gostit de curse

surprinde \ntr-un tablou de epoc`tot dramatismul

raliurilor de alt`dat`

|n Cupa Alpilor, pilo]ii rom#ni auavut de mai multe ori prezen]e

remarcabile.

|n Cupa Alpilor, pilo]ii rom#ni auavut de mai multe ori prezen]e

remarcabile.

Petre Cristea prezint` laBucure[ti ma[ina cu care

a c#[tigat Raliul MonteCarlo, 1936.

32

HOROSCOP DE SEZONHOROSCOP DE SEZONHOROSCOP DE SEZONHOROSCOP DE SEZONHOROSCOP DE SEZON SATURNYA DIEZ

DE TOATE PENTRU...

BERBEC (21.03.20.04)BERBEC (21.03.20.04)BERBEC (21.03.20.04)BERBEC (21.03.20.04)BERBEC (21.03.20.04). Dac` v-a]i angajat înproiecte [i investi]ii de mai mare anvergur`, ve]i constatac` sunte]i oarecum dep`[it de situa]ie, sau cum se zice,

purta]i o p`l`rie prea mare pentru capul dv. Încerca]i s` v` lua]i unasociat cu mai mult` experien]`, capabil [i de încredere. Pentru început,l`sa]i-v` "tractat" de acesta. "Metoda" nu v` va [tirbi nici din orgoliu,nici din avantaje...

TTTTTAUR (21.04-21.05)AUR (21.04-21.05)AUR (21.04-21.05)AUR (21.04-21.05)AUR (21.04-21.05). Propria inspira]ie [i f lerulpersonal v` pot fi buni "copilo]i" în demararea unor deciziiimportante. Document`rile, ca [i activit`]ile intelectuale v`vor avantaja în mod special, c`ci ele v` vor da posibilitatea s`face]i fa]` unor întâlniri ori întruniri la nivel înalt. Toate acesteavor da rezultate, pe termen lung, inclusiv în plan practic.

GEMENI (22-05-21.06)GEMENI (22-05-21.06)GEMENI (22-05-21.06)GEMENI (22-05-21.06)GEMENI (22-05-21.06). Încerca]i s` evita]ispecula]iile de orice fel, [tiut fiind c` în cazul dv. orice realizarese bazeaz` numai pe eforturi proprii sus]inute. Partenerul

de via]` reprezint` mai mult un sprijin moral, de la care pot veni încuraj`riori imbolduri de a duce mai departe ceea ce a]i început (fie în planprofesional, fie în cel al afacerilor). "Motorul" îl reprezenta]i dv.!

RAC (22.06-22.07)RAC (22.06-22.07)RAC (22.06-22.07)RAC (22.06-22.07)RAC (22.06-22.07). Mai pu]in` suspiciune [i maimult` creativitate sunt condi]iile principale pentru a ajungeacolo unde v` propune]i. Poate c` v` pierde]i prea multènergie în lucrurile m`runte, ceea ce v` face s` "h`l`dui]i" pedrumuri ocolite, lipsite de orice "indicator" folositor în orientarea dv.Sfaturile celor mai în vârst` se pot dovedi foarte fi utile, bineîn]eles cucondi]ia s` ]ine]i cont de ele.

LEU (23.07-22.08)LEU (23.07-22.08)LEU (23.07-22.08)LEU (23.07-22.08)LEU (23.07-22.08). Trece]i printr-o perioad` în carecâ[tigurile b`ne[ti ocup` primul loc. Str`dui]i-v` s` deveni]iun mai bun "administrator" al acestora, deoarece tenta]iilesunt mari [i multe, iar necesit`]ile dv. în cre[tere. "Dozatorul"

se afl` în mânile dv. {i în func]ie de cum îl ve]i utiliza, a[a v` ve]idescurca într-un viitor apropiat, cu tot mai multe cerin]e.

FECIOAR~ (23.08-21.09)FECIOAR~ (23.08-21.09)FECIOAR~ (23.08-21.09)FECIOAR~ (23.08-21.09)FECIOAR~ (23.08-21.09). Sunte]i un bun sfetnicpentru cei din anturaj, în schimb planurile [i proiectele dv. lecam l`sa]i balt`. Încerca]i s` v` pune]i la punct problema cu...prioritatea [i apoi s` v` ocupa]i de lipsurile celorlal]i. Pentru anu avea în timp unele surprize, ar fi bine s` institui]i mai mult` ordine [irigurozitate în familie, cu atât mai mult dac` dv. constitui]i... capul acesteia.

BALAN}~ (22.09-22.10)BALAN}~ (22.09-22.10)BALAN}~ (22.09-22.10)BALAN}~ (22.09-22.10)BALAN}~ (22.09-22.10). În ciuda situa]iilor oscilanteîn care v` afla]i, sunte]i nevoit a lua unele hot`râri importante,atât pentru propria persoan`, cât [i pentru familie. Cânt`rindcu aten]ie diferitele variante pe care le ave]i la dispozi]ie, va

trebui s` v` opri]i asupra aceleia care pare accesibil`. Dac` este vorbadespre bani, ve]i cânt`ri chiar de mai multe ori, c`ci “rezervorul” este pejum`tate gol !

SCORPION (23.10-21.1SCORPION (23.10-21.1SCORPION (23.10-21.1SCORPION (23.10-21.1SCORPION (23.10-21.11)1)1)1)1). Trece]i printr-o perioad`în care atrage]i ca un magnet diverse favoruri, permi]ându-v` în acela[i timp s` face]i tot felul de lucruri ie[ite din comun.Sunte]i în stare s` v` pune]i în aplicare cele mai îndr`zne]evise ori fantezii care, pân` la urm`, se vor dovedi de bun augur. Micile“ie[iri în decor” le ve]i considera ca f`când parte din… picanteriile vie]ii.

S~GET~TS~GET~TS~GET~TS~GET~TS~GET~TOR (22.1OR (22.1OR (22.1OR (22.1OR (22.11-20.12)1-20.12)1-20.12)1-20.12)1-20.12). V-a]i obi[nuit s` face]idoar ceea ce v` place sau v` avantajeaz`. De asemenea, vàr`ta]i un mare amator al… senza]iilor tari, mai ales când vàfla]i la volan. Singura persoan` care v` mai poate temperaastfel de porniri este partenerul de via]`, care nu uit`, s` v`reaminteasc` de responsabilit`]ile pe care le ave]i.

CAPRICORN (21.12-19.01)CAPRICORN (21.12-19.01)CAPRICORN (21.12-19.01)CAPRICORN (21.12-19.01)CAPRICORN (21.12-19.01). Nonconformismul pe care-ladopta]i s-ar putea s`-i deranjeze, într-o anumit` m`sur`, pe ceidin jur, atr`gând de partea dv. diverse critici [i remarci. La locul demunc`, în schimb, în aceea[i m`sur` v` sunt recunoscute calit`]ile[i competen]a. Astfel reu[i]i s` men]ine]i un echilibru între provoc`ri [iaprecieri, men]inându-v` “traiectoria” undeva pe linia de mijloc…

V~RS~TV~RS~TV~RS~TV~RS~TV~RS~TOR (20.01-18.02)OR (20.01-18.02)OR (20.01-18.02)OR (20.01-18.02)OR (20.01-18.02). Nemul]umirile dv. suntlegate de faptul c` cineva v` nedrept`]e[te destul de mult,c` nu v` sunt luate în seam` meritele [i c` de multe orisunte]i nevoit s` o lua]i de la zero. Încerca]i s` nu v` pierde]i…

controlul [i s` readuce]i lucrurile pe f`ga[ul dorit. Pentru aceasta vatrebui s` uza]i de mai mult tact sau chiar de o oarecare diploma]ie.

PE{TI (19.02-20.03)PE{TI (19.02-20.03)PE{TI (19.02-20.03)PE{TI (19.02-20.03)PE{TI (19.02-20.03). În plan profesional v` pute]ia[tepta la r`sturn`ri de situa]ii, ce v` pot fi mai mult sau maipu]in favorabile. Dând dovad` de flexibilitate [i abilitate, ve]iresim]i mai pu]in [ocurile unei st`ri de lucruri tranzitorii,protejându-v`, totodat`, propriile “suspensii”. Nu de alta, dar mai emult pân`… departe !

CU AUTOMOBILULDEASUPRA NORILOR...

Nu de mult a murit, la 88 de ani, primul om care a puspiciorul pe Everest, la 23 mai 1953. Dac` în urm` cu 55 de anio escalad` pe acoperisul lumii, la nivelul tehnicii de atunci, afost cu adev`rat o victorie uman` extraordinar`, azi, odat`cu accelerata înc`lzire a planetei, o „plimbare” pe Everest(reu[it` de peste o sut` de alpini[ti) nu mai este chiar un lucruie[it din comun.

O performan]` mai degrab` publicitar` a fost [i cearealizat` de o echip` condus` de Mattia JeschkeMattia JeschkeMattia JeschkeMattia JeschkeMattia Jeschke, cu douàutomobile 4x4, preg`tite special. Altitudinea atins` pe ro]i afost de 6.646 m, record realizat la 70 de ani distan]` de prima

ascensiune per pedes,pe cel mai înalt vulcanal lumii, Ojos delSalado, din Chile, carem`soar` 6.892 mîn`l]ime. Evident,„isprava” a fostînscris` în GuinessWorld Records. Iarreclama… pe m`sur`.

PORSCHE, ÎN POLE-POSITIONViitorul model Porsche

Panamera va fi primulsedan de mare lux, ce vabeneficia în 2009 de unsistem de propulsie hibrid.Astfel, acest autoturism cuperforman]e tehnice [i deconfort de înalt` clas`, vaputea rula atât pe baz` debenzin`, cât mai ales cuajutorul unui motor electric sau combinând cele dou` surse depropulsie. Important este c` performan]ele vor r`mâne foarteridicate, de[i noul propulsor va genera o economie de combustibilde circa o treime, în compara]ie cu versiunea cu motor clasic.

AUDIEN}A LA TELEVIZIUNE:TELENOVELA {I CRIMA!

Analizându-se clasamentul lunii ianuarie al celor mai urm`riteposturi TV din ]ara noastr`, s-a constatat c` telenovelele,emisiunile de divertisment [i [tirile despre crime atrag cei maimul]i telespectatori. Un alt sondaj realizat de CNA la sfâr[itulanului 2007 eviden]ia faptul c` cei mai mul]i telespectatoriurm`resc programele difuzate în zilele de vineri, sâmb`t` [iduminic`. Cât despre intervalul orar, nivelul de consum maximeste între orele 18 [i 21.. A[a c` fiecare dintre noi [tim la ne ne

uit`m în aceast` perioad` a zilei.Nu [tim cât este de bine, dar nesitu`m printre europenii carest`m cel mai mult în fa]atelevizorului, în medie,aproximativ cinci ore în zilele deweek-end, [i 4,1 ore, în restulzilelor s`pt`mânii. Contrarpropriilor lor afirma]ii, în lunaianuarie 2008, OTV s-a situat pelocul al 7-lea, fiind dep`[it, canum`r de telespectatori, de peste[ase ori de c`tre Pro TV, [i decirca 3 ori de c`tre Antena 1.

33

...TO}I AUTOMOBILI{TII

WV LA 70 DE ANI…Anul acesta, la 26 mai, la Wolfsburg se

vor s`rb`tori cu mare fast 70 de ani de laîntemeierea fabricii care a n`scut celebrulautomobil VVVVVolkswagenolkswagenolkswagenolkswagenolkswagen. Povestea pare aziinteresant`. Autorul proiectului, elaborat înc`din 1934, se datoreaz` cunoscutuluiFerdinand Porsche [i a fost materializat înuzina construit` în ora[ul Vallersleben, caredup` R`zboi, a c`p`tat denumireaWolfsburg. La început, emblema automobi-lului era imaginea unui castel din apropiere[i abia cu sporirea vânz`rilor la export s-aadoptat actuala emblem`, alc`tuit` din litereleV [i W în interiorul unui cerc.

F`r` s` b`nuiasc` succesul formidabilde pia]` al acestui autoturism, construit pânàcum în aproape 20 milioane de exemplare,atât constructorii din SUA, cât [i cei din Anglia,au refuzat s` produc` în colaborare sau s`comercializeze modelul Volkswagen. Dinfericire pentru constructorul german deautomobile, „Gândacul” a devenit, în scurttimp, unul dintre cele mai populare automobiledin istorie, iar WV, un brand care spune totulprintr-o performan]` unic`: automobilulpurtând aceast` emblem` a ajuns cel maivândut din lume, dep`[ind recordul de 15milioane de exemplare, cât realizase celebrulFord T-Lizzy.

ROMÂNII, MAI ÎNCREZ~TORI?F`r` îndoial` c` dup` introducerea

testelor EuroNCAP de c`tre FIA, tot maimul]i constructori fac tot posibilul s` ob]in`faimoasele „5 stele” în crash-testele desiguran]` frontal` [i lateral`. Iat` c` la uncrash-test de impact lateral revistaForbes a alc`tuit [i un clasament al…celor mai nesigure ma[ini din lume.Desigur, pentru o revist` american`, peprimele trei locuri nu puteau fi alte ma[inidecât… modele construite în Asia.

Iat` c` pe locul al 5-lea, în topul celor mai nesigure ma[ini din lume, se situeaz` unautomobil care se vinde bine în România: Chevrolet Aveo. {i asta în ciuda faptului càcest model are în dotarea de serie [i airbag-uri laterale.

Înaintea sa la… capitolul nesiguran]` la impact lateral (deci pe locul 4) se afl` unautoturism care în România se comercializeaz` sub numele Chevrolet Lacetti, iar înSUA, sub numele de Suzuki Reno. Or fi românii mai încrez`tori într-un mare brandamerican?

Desigur, numai din dorin]a de a-i speria pe infractori, în dotareade fa]ad` a câtorva servicii de poli]ie rutier` din Europa Occidental`,au fost incluse automobile cel pu]in excentrice, cu pre]uri între300.000 [i 750.000 de euro!

Fiind mai degrab` op]iuni publicitare evidente, aceste cadouride la firme cunoscute, nu înseamn` decât o competi]ie pentruCartea Recordurilor. Astfel, poli]ia rutier` german` plimb` pe strad`câteva exemplare Brabus RocketBrabus RocketBrabus RocketBrabus RocketBrabus Rocket, cu o putere de 730 CP [i ovitez` limitat` electronic la 350 km/h. Ma[ina cu siren` cost`350.000 de euro. Nici firma Porsche nu s-a l`sat mai prejos, oferindpentru… teste de prindere a ho]ilor un model Carrera SCarrera SCarrera SCarrera SCarrera S, de 370CP, ce atinge o vitez` maxim` de 300 km/h.

Poli]ia italian` beneficiaz`, a[a, de kiki, de câteva LamborghiniLamborghiniLamborghiniLamborghiniLamborghiniGallardoGallardoGallardoGallardoGallardo, ce ating 100 km/h îndoar 4,3 secunde. {i mai rapidèste poli]ia metropolitan` dinLondra, care a montat girofarepe dou` automobile CaparoCaparoCaparoCaparoCaparoT1T1T1T1T1, un monopost cu… dou`locuri, ce poate atinge suta dekm în doar 2,5 secunde, o vitez`

VEHICULE PUBLICITAREPENTRU POLI}IE

Visul Poli]iei Rutiere din Rom#nia, se poate\mplini deocamdat`... digital!

maxim` de 325 km/h, totul la un pre] de „numai” 320.000 de euro.Cam tot pe acolo este [i poli]ia rutier` din Olanda, ce face

publicitate unui model Spyker C8 SpyderSpyker C8 SpyderSpyker C8 SpyderSpyker C8 SpyderSpyker C8 Spyder, dotat cu un propulsorAudi de 400 CP, la un pre] în jur de 340.000 de euro, dar care aînceput s` se vând` bine [i pe pia]`!

V` da]i seama ce scandal ar fi fost dac` ar accepta contribuabiliidin ]`rile respective s` fie suportate de la buget astfel de achizi]ii.Dar cum „dar din dar se face Rai”, toat` lumea e mul]umit`, inclusivho]ii de automobile, care [tiu bine c`… afar` e vopsit gardul!

AMERICANII, TOT MAI NEPOLITICO{I...Tot mai multe studii sociologice eviden]iaz` c` între problemele "grave" ale SUA

se num`r` [i impolite]ea la volan. Astfel, peste 60% dintre persoanele chestionate încadrul unui recent sondaj de opinie, efectuat în marile ora[e, consider` c` situa]ia s-a agravat în ultimii 4-5 ani. Fiecare a admis c` cel pu]in de câteva ori, s-a comportat

nepoliticos când s-a aflat la volan!Îngrijor`tor este procentul de

peste o treime dintre intervieva]i, careau apreciat c` au un comportamentagresiv la volan, iar când se afl` într-un loc public (metrou, autobuz, tren)îi deranjeaz` pe cei din jur, vorbindtare la telefonul mobil. Ciudat este càproape 90% au recunoscut c` [i-audesc`rcat nervii la telefon printr-oînjur`tur`, chiar dac` la cel`lalt cap`tal firului se afla... un robot telefonic!

34

REMEMBER AUTO

34

La sfâr[itul anului 1972,o delega]ie a ACR a participatla S`pt`mâna de studiiS`pt`mâna de studiiS`pt`mâna de studiiS`pt`mâna de studiiS`pt`mâna de studiiorganizat` de Alian]aInterna]ional` de Turism. Cuacest prilej, secretarul generalal ACR, ing.VasileIord`chescu, a eviden]iatformele multiple de promovarea turismului social, prin ini]iativa„Package-TPackage-TPackage-TPackage-TPackage-Tourourourourour”, lansat` decluburile auto, membre ale AIT.Reprezentantul României aeviden]iat avantajele oferiteactivit`]ii de camping [icaravaning, de turism nautic,dar [i de turism montan,precum [i alte servicii de carese bucurau turi[tii europeni, în]ara noastr`. Totodat`, s-aremarcat dezvoltarea rela]iilordirecte cu principaleleautocluburi partenere, cumerau cele din RF a Germaniei,Austria, Elve]ia, Belgia, Italia,Fran]a, ]`ri vizitate în moddeosebit [i de automobili[tiiromâni.

Interesant a fost faptulc` dou` automobile române[tiDacia 1300 break, preg`titespecial s` asigure asisten]àsisten]àsisten]àsisten]àsisten]`tehnic` auto la Olimpiadatehnic` auto la Olimpiadatehnic` auto la Olimpiadatehnic` auto la Olimpiadatehnic` auto la Olimpiadade la Munchende la Munchende la Munchende la Munchende la Munchen, au realizatcu succes 245 de interven]iidirecte în teren, pentruautomobili[ti din toat` Europa.

Ultimul num`r al revisteinoastre pe anul 1972 relata pelarg despre Etapa hot`râtoarea Campionatului Na]ionalCampionatului Na]ionalCampionatului Na]ionalCampionatului Na]ionalCampionatului Na]ionalde Kartingde Kartingde Kartingde Kartingde Karting (edi]ia a II-a),desf`[urat` la Giurgiu. Amrecitit cu pl`cere câtevarânduri dedicate unui maresufletist al kartinguluiromânesc: „F`r` îndoial`, ceamai bun` echip` aureprezentat-o la Campionat,bra[ovenii. Ing.DumitruDumitruDumitruDumitruDumitruTTTTTelescuelescuelescuelescuelescu a venit la concursulde pe malul Dun`rii, atât cudiscipolii lui de la CasaPionierilor, cât [i cu câ]iva tineride talent de la ClubulUniversitatea”. Între ei, desigur,campionii de karting [i mai apoide automobilism, Dodo Urdea,Costi Nedelcu, Cristi {ilimon.

De[i pare greu decrezut, având în vedere cât

CITIM ÎN REVISTA AUTOTURISMDE-ACUM 35 DE ANI

de urât vorbim azi, despreRomânia de ieri, în urm` cu 35de ani, Academia Românòrganiza cel de-al V-leaSimpozion anual privindSimpozion anual privindSimpozion anual privindSimpozion anual privindSimpozion anual privindcombaterea polu`riicombaterea polu`riicombaterea polu`riicombaterea polu`riicombaterea polu`riimediuluimediuluimediuluimediuluimediului. Între numeroaselecomunic`ri dedicate protej`riimediului, cu mult interes a fostprimit` comunicarea [tiin]ific`„Solu]ii moderne pentrureducerea polu`rii produse dec`tre motoarele cu aprindereprin scânteie”, sus]inut` de uncolectiv din cadrul InstitutuluiPolitehnic Bucure[ti.

La începutul anului1973, Comisia Na]ional` deAutomobilism [i Karting, dincadrul ACR, a lansat înpremier` ini]iativa stabiliriiprimilor zeceprimilor zeceprimilor zeceprimilor zeceprimilor zeceautomobili[ti sportivi aiautomobili[ti sportivi aiautomobili[ti sportivi aiautomobili[ti sportivi aiautomobili[ti sportivi aianuluianuluianuluianuluianului. Principalele criterii deselec]ie au fost rezultateleob]inute de sportivii români încele mai importante competi]iila care au luat parte în anulprecedent, pe plan intern [iinterna]ional. Pentru anulanulanulanulanul19721972197219721972, primul clasament în

automobilismul sportiv ar`taastfel: 1. Eugen Ionescu-Cristea (Dacia Bucure[ti); 2.Aurel Puiu (Steagul Ro[uBra[ov); 3. Florin Morassi(Uzina Dacia Pite[ti); 4. HorstGraeff (Universitatea Bra[ov);5. Titi Pescaru (Steagul Ro[uBra[ov); 6. Lauren]iu Borbely(Universitatea Cluj); 7. PetreVezeanu (Dacia Bucure[ti);8. Marin Dumitrescu (DaciaBucure[ti); 9. Florin Popescu(Steagul Ro[u Bra[ov):10. {tefan Lin]` (DaciaBucure[ti).

AAAAA 50-a victorie 50-a victorie 50-a victorie 50-a victorie 50-a victorieob]inut` de motorul Ford V8 înFormula 1 s-a s`rb`torit laLondra, acum 35 de ani, înprezen]a unor mari campioniprecum Jackie Stewart,Emerson Fittipaldi, GrahamHill, Dennis Hulme. MotorulFord de F1, conceput de c`treKeith Duckworth [i construitde firma Cosworth, a debutatîn 1967, în Marele Premiu dela Zandvoort, pe o caroserieLotus, avându-l la volan peJim Clark. La s`rb`toare

fusese invitat [i românulPetre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre Cristea, care aob]inut, în 1936, prima victoriepentru Ford în Raliul MonteCarlo…, dar nu i-a ie[it la timpviza.

Tot în ianuarie 1973,revista noastr` publicaam`nunte despre Ma[inaMa[inaMa[inaMa[inaMa[inaanului 1972anului 1972anului 1972anului 1972anului 1972, aleas` de 44de ziari[ti specializa]i, din 15]`ri ale Europei, un juriuîntrunit la Frankfurt, subpre[edin]ia cunoscutului PaulFrere. Iat` clasamentul de-acum 35 de ani: locul 1 - Audi80 (114 p); 2. Renault 5 (109p); 3. Alfa Romeo Alfetta (95p); 4. Alfasud (80 p); 5.Mercedes seria S (75 p) etc.

Începând cu sezonulturistic de prim`var` 1973,municipalitatea ora[uluiFloren]aFloren]aFloren]aFloren]aFloren]a urma s` pun` ladispozi]ie vizitatorilor, în modgratuit, 5.000 de biciclete5.000 de biciclete5.000 de biciclete5.000 de biciclete5.000 de biciclete, înscopul degaj`rii centrului istorical ora[ului, cunoscuta perl`turistic` a Europei. Ora[ulitalian era al zecelea marecentru turistic european, careintroducea acest mijloc delocomo]ie pentru turi[ti. Maipractice, autorit`]ile londonezeî[i propuseser` s` aplice o tax`de o lir` sterlin` pe zi celor carevor s` viziteze centrul ora[uluicu automobilul, doar taxiurileurmând a fi exceptate de laaceast` supratax`, ce urm`reaeliminarea surselor de poluareîn zonele de trafic pietonalintens.

Cùtând solu]ii pentrureducerea polu`rii urbane, înMoscovaMoscovaMoscovaMoscovaMoscova, capitala URSS, aufost promovate pe scar` larg`vehicule publice cu trac]iuneelectric` (adic` tradi]ionalultroleibuz). Vrând s` fie mai„tari” decât to]i, autorit`]ilemoscovite au transformat [icamioane de mare tonaj,introducând motoare electricepentru liniile de troleibuz.Acestea urmau sàprovizioneze magazinele, petimp de noapte, dar f`r` s`polueze. Ideea paren`stru[nic`, îns` are unsâmbure de adev`r.

Revista Autoturism î[i informa cititorii, în num`ruldin luna ianuarie 1973, c` datorit` demersurilorîntreprinse de c`tre Automobil Clubul Român,

Federa]ia Interna]ional` a AutomobiluluiFedera]ia Interna]ional` a AutomobiluluiFedera]ia Interna]ional` a AutomobiluluiFedera]ia Interna]ional` a AutomobiluluiFedera]ia Interna]ional` a Automobilului(FIA) a omologat autoturismul Dacia 1300(FIA) a omologat autoturismul Dacia 1300(FIA) a omologat autoturismul Dacia 1300(FIA) a omologat autoturismul Dacia 1300(FIA) a omologat autoturismul Dacia 1300, cudreptul de a participa la toate competi]iile sportive,

organizate sub egida FIA. {i când te gânde[ti c`dup` 35 de ani au ap`rut diver[i indivizi care

încearc` s` conteste tradi]ia [i autoritatea ACR îndomeniul sportului auto.

„SHOW YOUR - ACRacr.ro/pdf/Revista Autoturism/Autoturism_1_2_2008.pdfRevista Autoturism are 51.000...

Documents

Transcript of „SHOW YOUR - ACRacr.ro/pdf/Revista Autoturism/Autoturism_1_2_2008.pdfRevista Autoturism are 51.000...