ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura...

36
1

Transcript of ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura...

Page 1: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

1

Page 2: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

2

Page 3: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

3

EDITORIAL

D. D. RUJAN

Florin B~RBULESCU

dr. Ilie GABRAing. Alin DROSUec. Georgiana MOGAEmil MUNTEANUav. Carmen FÎNARURodica {TEFANNicolae Dan POPA,Radu DRAGO{

DIRECTOR

ART DIRECTOR

REDAC}IA

ANUL XLI Nr. 1 (480)ADRESA REDAC}IEI

{os. Colentina nr. 1, Sector 2,Bucure[ti, OP 10 CP 103

0040-21-252 79 23 0040-21-252 79 23 [email protected]

www.acr.ro

ISSN 1221 - 8502Revista Autoturism

are 54.000 cititori pe edi]ie

Pentru membrii ACR, revista se difuzeaz`gratuit la domiciliu.

RevistaAUTOTURISM

la 40 de aniS-au împlinit, la începutul lunii

februarie 2009, 40 de ani40 de ani40 de ani40 de ani40 de anide când a ap`rut primulde când a ap`rut primulde când a ap`rut primulde când a ap`rut primulde când a ap`rut primul

num`r al Revistei Autoturismnum`r al Revistei Autoturismnum`r al Revistei Autoturismnum`r al Revistei Autoturismnum`r al Revistei Autoturism,continuatoarea de drept a primuluiorgan oficial de pres` al AutomobilClubului Român, lansat în 1906, subdenumirea de „Revista Automobil`”.

Reînfiin]area revistei în noul format,cu noua denumire „Autoturism”, s-adatorat în bun` m`sur` unei anumitest`ri de spirit favorabil` fenomenuluiautomobilistic în România, dar [i pefondul particip`rii unei delega]ii a ACRla Conferin]a Alian]ei Interna]ionale deTurism, ce s-a ]inut la Copenhaga, în1968. Acolo, marea majoritate din celeaproape 50 de autocluburi din toat`lumea, participante la summit, [i-auprezentat, printre altele, [i propriapublica]ie, ce era trimis` gratuit mem-brilor. ACR nu avea, îns`, o revist`proprie...

A fost unul din principalele argu-mente folosite atunci de secretarulgeneral al ACR (este vorba de neuitatuling.Vasile Iord`chescu, liderul de factoal Asocia]iei), care a [tiut, cu mult tact[i diploma]ie, bazându-se [i pe rela]iapersonal` pe care o avea cu primulministru Ion Gh. Maurer, s` ob]in`aprobarea de editare a unei reviste deautomobilism, prima în ]ara noastr`dup` cel de-al doilea r`zboi mondial.

Atât în colegiul de redac]ie, cât [iîn colectivul redac]ional, erau persona-lit`]i de mare prestigiu, profesoriuniversitari [i oameni de [tiin]`, cumau fost academicienii George B`r`nescu[i Edmond Nicolau, profesorii univer-sitari Constantin Aram`, Dinu Taraza,Gheorghe Ni]escu, Ioan Dr`ghici,

Alexandru Negru[, iar în colectivul deredactori, remarcabili publici[ti precumPetre Cristea, Dumitru Laz`r, Gh.Epuran, Liviu {erban, Florin Popescusau colaboratorul permanent, col.VictorBeda, primul specialist în domeniul se-curit`]ii rutiere în perioada postbelic`.

De-a lungul anilor, „Autoturism” ag`zduit în fiecare num`r comentariirafinate ale unor litera]i ori oameni decultur` deosebi]i, cum au fost EugenBarbu, Radu Tudoran, Ion B`ie[u, IoanGrigorescu, Emanoil Manicatide,Nicolae Topor, Ludovic Spiess, PetreI.Carp, etc. Pomenind de cifra 100.000exemplare – un adev`rat „zid sonic”pentru publica]iile române[ti din aceavreme – nu facem decât s` explic`mapetitul deosebit al cititorilor spre oproblematic` mereu interesant`: auto-mobilismul [i motorsportul, atât din]ar`, cât [i din str`in`tate, sp`rgândtiparele anoste ale presei din aceavreme.

În paginile revistei se puteau citiarticole de educa]ie tehnic` [i turistic`,reportaje, ori articole de specialitate cucele mai noi informa]ii [i nout`]i dindomeniul auto, publica]ia constituindu-se ca o adev`rat` fereastr` deschis`spre informa]iile de ultim` or` [ievenimentele auto cele mai interesantece se petreceau în Europa Occidental`,în SUA, Japonia, Canada...

În acela[i timp, în paginile„AutoturismAutoturismAutoturismAutoturismAutoturism” erau consemnate multedin activit`]ile Asocia]iei automobili[-tilor , surprinse în mai toate ipostazele[i etapele de evolu]ie ale AutomobilClubului Român: de la romanticaperioad` a reorganiz`rii asociative, laetapa de consolidare [i dezvoltare a

bazei materiale proprii, când num`rulmembrilor auto cotizan]i trecea de unsfert de milion!

Datorit` inteligen]ei conducerii ACR,Asocia]ia a reu[it s` traverseze cu bineo perioad` neagr` în activitatea sa -între 1985 [i 1989 - când un decretsemnat de N.Ceau[escu a încercat s`deturneze prevederile Statutului ACR,de asocia]ie ob[teasc`, ce tr`ia dinfonduri proprii. Numai prin abuz aputut fi astfel transferat` vremelnicc`tre consiliile populare jude]ene, f`r`nici un drept legal, întreaga baz`tehnico-material`, proprietate a ACR,acumulat` de-a lungul a opt decenii.

Tocmai în aceast` perioad` critic`,Revista Autoturism, care nu [i-a încetatapari]ia, a reu[it s` promoveze mai activo stare de spirit pozitiv`, stimulândideile asociative [i de independen]` adeciziilor proprii, atât cât se putea într-un regim dictatorial. Revista a reu[itastfel, prin sus]inerea, num`r denum`r, a ideii de club [i de asocia]ienonguvernamental`, s` se adresezeunui e[antion larg de cititori, de peste300.000, dintre care majoritatea [i-aup`strat calitatea de membru ACR.

Dup` Revolu]ie, Automobil ClubulRomân a cunoscut o nou` revigorare,constituindu-se ca un pilon importantal Societ`]ii Civile aflat` în formare înRomânia. A fost [i este o perioad`propice [i pentru Revista Autoturism,care, urmând modelul [i experien]aautocluburilor europene, de aproapezece ani se distribuie gratuit, la domi-ciliu, membrilor ACR auto, pe m`suraachit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele12 luni.

În pofida acestei realit`]i, revista î[ip`streaz` [i câteva sute de abona]istatornici, înc` de la primul num`r deapari]ie, abonament preluat în familiede c`tre urma[ii primilor membri ACR.Pentru redactorii [i colaboratorii revis-tei, majoritatea mai tineri decât „vîrsta”celor 40 de ani care au trecut de laprimul num`r, aceast` statornicie deabonat direct ne emo]ioneaz` profund,mul]umindu-le cu toat` c`ldura pentruata[amentul lor, ca [i tuturor cititorilor„Autoturism”.

D.D. RUJAN

Page 4: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

44

ACTUALITATEA AUTO

PETI}IA ACR LA PARLAMENTUL

EUROPEANComisia pentru Peti]ii a Parlamentului European a

dezb`tut, la Bruxelles, Peti] ia promovata dePeti] ia promovata dePeti] ia promovata dePeti] ia promovata dePeti] ia promovata deAutomobil Clubul RomanAutomobil Clubul RomanAutomobil Clubul RomanAutomobil Clubul RomanAutomobil Clubul Roman împotriva taxei de prim`înmatriculare, în cadrul [edintei sale de luni, 19 ianuarie2009. Automobil Clubul Român a fost reprezentat de d-na Carmen Fânaru, unul din avoca]ii Asocia]ieiautomobili[tilor.

Comisia a l`sat deschis` Peti]ia, confirmând c`urmeaz` a contacta autorit`]ile române, c`rora le va puneîn vedere s` produc` toate probele referitoare laobiectivitatea taxei instituite, urmând ca peti]ionarii s` fiecontacta]i pentru o dat` ulterioar`, la care s` se hot`rasc`asupra sesiz`rii ACR [i postului Realitatea TV, adresat`Cur]ii Europene.

Pentru membrii ACR,5 % reducere

la MOBEXPERTÎn cadrul programului interna]ional de discount-uri

Show Show Show Show Show YYYYYour Cardour Cardour Cardour Cardour Card, Automobil Clubul Român a semnat oconven]ie de colaborare cu magazinul de mobil` [idecora]iuni interioare MOBEXPERT B~NEASA ([os.Bucure[ti-Ploie[ti nr.44C, Complex FEERIA, tel.301.18.50, fax.30118.70).

În baza acestei în]elegeri, to]i membrii ACR, în calitatede clien]i, beneficiaz` de o reducere de 5% la pre]urilede catalog, acordat` de MOBEXPERT pentru produselesale.

Reducerile se acor-d`, conform uzan]elorProgramului interna]io-nal Show Show Show Show Show YYYYYour Cardour Cardour Cardour Cardour Cardîn baza Carnetului demembru ACR, cu vala-bilitate pentru acest an.

Mai multe detalii, sepot ob]ine direct la tel.021 / 315 55 10, per-soana de contact, ec.Lucia Ghinja.

AUTOMOBILEELECTRICE PENTRU

NEW YORKMunicipalitatea ora[ului New unicipalitatea ora[ului New unicipalitatea ora[ului New unicipalitatea ora[ului New unicipalitatea ora[ului New YYYYYork a anun]atork a anun]atork a anun]atork a anun]atork a anun]at

c` va folosi automobilele electrice MINI E,c` va folosi automobilele electrice MINI E,c` va folosi automobilele electrice MINI E,c` va folosi automobilele electrice MINI E,c` va folosi automobilele electrice MINI E,folosite de Street Condit ion Observation Unit,folosite de Street Condit ion Observation Unit,folosite de Street Condit ion Observation Unit,folosite de Street Condit ion Observation Unit,folosite de Street Condit ion Observation Unit,ca parte aproiectului-pilotpentru adeterminaviabilitateaunui automobilelectric în via]ade zi cu zi.Ma[ in i l eMa[ in i l eMa[ in i l eMa[ in i l eMa[ in i l eMINI E vor fiMINI E vor fiMINI E vor fiMINI E vor fiMINI E vor fiuti l izate deuti l izate deuti l izate deuti l izate deuti l izate deinspector i iinspector i iinspector i iinspector i iinspector i iSCOUTSCOUTSCOUTSCOUTSCOUT care circul` pe str`zile din New care circul` pe str`zile din New care circul` pe str`zile din New care circul` pe str`zile din New care circul` pe str`zile din New YYYYYorkorkorkorkorkCity [i sunt programate a fi l ivrate din lunaCity [i sunt programate a fi l ivrate din lunaCity [i sunt programate a fi l ivrate din lunaCity [i sunt programate a fi l ivrate din lunaCity [i sunt programate a fi l ivrate din lunaapr i l i e .ap r i l i e .ap r i l i e .ap r i l i e .ap r i l i e .

MINI E este primul produs din cadrul Project i alBMW Group, un program destinat s` cerceteze [i s`dezvolte strategii de transport si noi tipuri deautomobile care s` îndeplineasc` cerin]eleaglomer`rilor urbane.

MINI E poate parcurge mai mult de 150 mileMINI E poate parcurge mai mult de 150 mileMINI E poate parcurge mai mult de 150 mileMINI E poate parcurge mai mult de 150 mileMINI E poate parcurge mai mult de 150 mile(240 kilometri) cu o singur` înc`rcare a(240 kilometri) cu o singur` înc`rcare a(240 kilometri) cu o singur` înc`rcare a(240 kilometri) cu o singur` înc`rcare a(240 kilometri) cu o singur` înc`rcare aacumulatorului [i ofer` agil i tate [iacumulatorului [i ofer` agil i tate [iacumulatorului [i ofer` agil i tate [iacumulatorului [i ofer` agil i tate [iacumulatorului [i ofer` agil i tate [imanevrabil i tate asemanatoare unui MINImanevrabil i tate asemanatoare unui MINImanevrabil i tate asemanatoare unui MINImanevrabil i tate asemanatoare unui MINImanevrabil i tate asemanatoare unui MINICooperCooperCooperCooperCooper. . . . . Acestea sunt asigurate de un motorAcestea sunt asigurate de un motorAcestea sunt asigurate de un motorAcestea sunt asigurate de un motorAcestea sunt asigurate de un motorelectric ce dezvolt` 150 kWelectric ce dezvolt` 150 kWelectric ce dezvolt` 150 kWelectric ce dezvolt` 150 kWelectric ce dezvolt` 150 kW, echivalentul unei, echivalentul unei, echivalentul unei, echivalentul unei, echivalentul uneiputeri de 201 CPputeri de 201 CPputeri de 201 CPputeri de 201 CPputeri de 201 CP. . . . . Furnizarea energiei vine de la unacumulator de litiu-ion superperformant.

Cele 500 de automobile MINI E vor fi trimise în zonametropolitan` din New York, New Jersey [i LosAngeles, în timp ce alte ma[ini de acela[i gen vor fitestate, în curând, la Berlin [i Londra.

CLANUL NOV~CENILORÎn urm` cu 35 de ani, unul din membrii fondatori ai

Agen]iei ACR Novaci (jud.Gorj), care a pus temelia activit`]iiACR în zon`, a fost vestitul cresc`tor de oi [i proprietar deturme, Costic` M`nu]ean. Anii au trecut, dar pasiunea pentruautomobilism i-a r`mas aceea[i. Vre]i o dovad`?

Iat`-l în fotografie pe str`nepotul s`u, Marius M`nu]ean,pe care a ]inut s`-l înscrie ca membru simpatizant, al`turi demama sa, în Filiala Interjude]ean` ACR Gorj-Mehedin]i, înc`înainte de a împlini doi ani! Ini]iativa a fost tot a str`bunicului,a[a cum a f`cut [i cu fiul s`u, în urm` cu peste trei decenii,iar azi un b`rbat în plin` putere [i om de mare cinstire înora[ul Novaci. În bun` m`sur`, reu[itele Curselor de Vitez`pe Traseu Montan, organizate pe serpentinele de la Râncade c`tre ACR Gorj li se datoreaz` [i lor, Clanului Nov`cenilor.

Page 5: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

55

ACTUALITATEA AUTO

Cluburileautomobilistice prezentela Workshop fac parte dinRegiunea I a Federa]ieiInterna]ionale aAutomobilului, care a [ifost amfitrionul reuniunii,prin chiar prezen]aPre[edintelui acesteia, dl.Kraus Werner.Problematica siguran]eicircula]iei rutiere, înprezent, a c`p`tat onotorietate universal`, dela Organiza]ia Mondial` aS`n`t`]ii, la factoriiguvernamentali na]ionali.

Tema Workshop-ului aprezentat o deosebit`actualitate având învedere c`, potrivitpreviziunilor Organiza]ieiMondiale a S`n`t`]ii, dac`

EDUCA}IARUTIER~

ÎN ATEN}IA F.I.A. Dr.Ilie GABRA Ing. Alex. VASILE

nu se ac]ioneaz` prin toatemijloacele pentru reducereaaccidentelor rutiere, în toate]`rile, cauzalitateamortalit`]ii de pe [osea vaurca, în lume, de la pozi]ia 7în prezent, la pozi]ia 3 înanul 2020. Este firesc cafenomenul globaliz`riieconomico-sociale s` seextind` [i în domeniulaccidentologic rutier avândîn vedere amplificarea, ande an, a mortalit`]ii de pe[osea [i a pagubelor careafecteaz` bugetelena]ionale. În aceasta const`[i ra]iunea DirectiveiDirectiveiDirectiveiDirectiveiDirectiveiUniunii EuropeneUniunii EuropeneUniunii EuropeneUniunii EuropeneUniunii Europene, careinstituie obliga]ia ca pân` înanul 2010 s` se diminuezecu 50% accidentele rutierefatale pe continentul nostru.

În cadrul dezbaterilor, lacare au participat exper]i aiFIA [i cercet`tori dindomeniul accidentologieirutiere [i prin prezentareaunor materiale ilustrative [idate ale investiga]iilorsociologice realizate deinstitu]ii de profil, aleexperien]elor rezultate dincampaniile specificeorganizate de cluburileautomobilistice, s-au deta[atcâteva paradigme valoroase:

conceptualizareaactivit`]ilor de educa]ierutier` pentru copiii din

unit`]ile pre[colare [i copiiide 4-6 ani din comunit`]ileumane care nu beneficiaz`de aceste institu]ii;

diversificareaactivit`]ilor pe grupespecifice de interes lavârstele cuprinse între 6-12ani, între 13-16 ani [i între16-18 ani;

con[tientizareaprincipalelor zone de risc:traseele spre [coal`,parcuri de joac`, altedestina]ii: circula]ia pebiciclete, role, scutere, prinintersect`ri cu traseeleautovehiculelor;

diversificarea [iutilizarea materialelor deprotec]ie: centura de

În zilele de 15-16 ianuarie 2009, aÎn zilele de 15-16 ianuarie 2009, aÎn zilele de 15-16 ianuarie 2009, aÎn zilele de 15-16 ianuarie 2009, aÎn zilele de 15-16 ianuarie 2009, aavut loc, la Bratislava, sub auspiciileavut loc, la Bratislava, sub auspiciileavut loc, la Bratislava, sub auspiciileavut loc, la Bratislava, sub auspiciileavut loc, la Bratislava, sub auspiciileFedera]iei Interna]ionale aFedera]iei Interna]ionale aFedera]iei Interna]ionale aFedera]iei Interna]ionale aFedera]iei Interna]ionale aAutomobilului, un Workshop peAutomobilului, un Workshop peAutomobilului, un Workshop peAutomobilului, un Workshop peAutomobilului, un Workshop peproblematica complex` a educa]ieiproblematica complex` a educa]ieiproblematica complex` a educa]ieiproblematica complex` a educa]ieiproblematica complex` a educa]ieirutiere. Au participat reprezentan]i airutiere. Au participat reprezentan]i airutiere. Au participat reprezentan]i airutiere. Au participat reprezentan]i airutiere. Au participat reprezentan]i aicluburilor automobilistice dincluburilor automobilistice dincluburilor automobilistice dincluburilor automobilistice dincluburilor automobilistice dinGermania, Fran]a, Italia, Spania,Germania, Fran]a, Italia, Spania,Germania, Fran]a, Italia, Spania,Germania, Fran]a, Italia, Spania,Germania, Fran]a, Italia, Spania,Olanda, Norvegia, Boznia [iOlanda, Norvegia, Boznia [iOlanda, Norvegia, Boznia [iOlanda, Norvegia, Boznia [iOlanda, Norvegia, Boznia [iHer]egovina, Croa]ia, Republica Ceh`,Her]egovina, Croa]ia, Republica Ceh`,Her]egovina, Croa]ia, Republica Ceh`,Her]egovina, Croa]ia, Republica Ceh`,Her]egovina, Croa]ia, Republica Ceh`,Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria,Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria,Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria,Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria,Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria,Suedia [i, desigur, ACR România.Suedia [i, desigur, ACR România.Suedia [i, desigur, ACR România.Suedia [i, desigur, ACR România.Suedia [i, desigur, ACR România.

siguran]`, casca deprotec]ie pentru biciclisti,veste reflectorizante,scaunul pentru copii,indicatoare desemnalizare, acustice [iluminoase etc;

organizarea decampanii na]ionale axatepe principalele cauze aleaccidentelor rutiere: vitezaexcesiv`, consumul dealcool, neacordareapriorit`]ii în trafic, etc.

Automobil ClubulAutomobil ClubulAutomobil ClubulAutomobil ClubulAutomobil ClubulRomânRomânRomânRomânRomân a avut o prezen]`activ` la Workshop-ul FIAde la Bratislava, f`cândcunoscute activit`]ile pelinia educa]iei rutiere,ac]iunile în premier` pe]ar` [i în sistemul cluburilorde profil din str`in`tate,ceea ce a condus laprimirea din parteaComisiei Europene, înnoiembrie 2007, aPremiului de Excelen]`pentru Siguran]a Rutier`,întâiul de acest genconferit unei organiza]ii dinRomânia.

În finalul Workshop-ului, dl. Werner Kraus aprezentat punctualresponsabilit`]ile cluburilorautomobilistice din cadrulFIA în identificareaproblemelor esen]iale aletraficului rutier,accentuarea preocup`rilorpe linie de educa]ie rutier`,exercitarea presiunilorasupra organiza]iilorguvernamentale înpromovarea valorilor realeale civiliza]iei rutierepentru diminuareadramelor de pe [osea. Înprezent investi]ia îneduca]ie rutier` trebuie s`fie prioritar` la toatecluburile.

Page 6: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

66

EVENIMENT EDITORIAL

Ra]iunea titlului c`r]iirezult` cu limpezime dintr-o alt` m`rturisire a luiConstantin Niculescu: "nicio forma]iune politic` dinRomânia ultimiloroptsprezece ani nu [i-aputut fructifica succesuldobândit în fa]a propriuluielectorat", (...)"via]a le-a datRomânia în primire,succesiv, pentru un num`rde ani, dar aproape toateforma]iunile politice n-auf`cut altceva decât s`eternizeze practica«regl`rii de conturi», a“r`fuielilor cu trecutul",trecut pus la «stâlpulinfamiei», „împiedicându-se astfel na[terea fireasc`

FILE DIN ISTORIA POLITICII DE AZI

Clubul Diplomatic Bucure[ti a g`zduit înClubul Diplomatic Bucure[ti a g`zduit înClubul Diplomatic Bucure[ti a g`zduit înClubul Diplomatic Bucure[ti a g`zduit înClubul Diplomatic Bucure[ti a g`zduit înluna decembrie 2008 un eveniment culturalluna decembrie 2008 un eveniment culturalluna decembrie 2008 un eveniment culturalluna decembrie 2008 un eveniment culturalluna decembrie 2008 un eveniment culturaldeosebit: lansarea volumului deosebit: lansarea volumului deosebit: lansarea volumului deosebit: lansarea volumului deosebit: lansarea volumului Polit ica [iPolit ica [iPolit ica [iPolit ica [iPolit ica [ieternizarea nihi l ismuluieternizarea nihi l ismuluieternizarea nihi l ismuluieternizarea nihi l ismuluieternizarea nihi l ismului , autor Constantin, autor Constantin, autor Constantin, autor Constantin, autor ConstantinNiculescu, pre[edintele Niculescu, pre[edintele Niculescu, pre[edintele Niculescu, pre[edintele Niculescu, pre[edintele ACR. Cartea constituieACR. Cartea constituieACR. Cartea constituieACR. Cartea constituieACR. Cartea constituieo scurt` fi l` de istorie a polit ici i române[tio scurt` fi l` de istorie a polit ici i române[tio scurt` fi l` de istorie a polit ici i române[tio scurt` fi l` de istorie a polit ici i române[tio scurt` fi l` de istorie a polit ici i române[tipostrevolu]ionare, scris` dup` 13 ani de lapostrevolu]ionare, scris` dup` 13 ani de lapostrevolu]ionare, scris` dup` 13 ani de lapostrevolu]ionare, scris` dup` 13 ani de lapostrevolu]ionare, scris` dup` 13 ani de laconsumarea evenimentelorconsumarea evenimentelorconsumarea evenimentelorconsumarea evenimentelorconsumarea evenimentelor, tr`ite de autor, tr`ite de autor, tr`ite de autor, tr`ite de autor, tr`ite de autor, ca, ca, ca, ca, caparticipant activ [i lucid, martor al decel`ri iparticipant activ [i lucid, martor al decel`ri iparticipant activ [i lucid, martor al decel`ri iparticipant activ [i lucid, martor al decel`ri iparticipant activ [i lucid, martor al decel`ri ivalori lor morale ale polit ici i : valori lor morale ale polit ici i : valori lor morale ale polit ici i : valori lor morale ale polit ici i : valori lor morale ale polit ici i : "Am ales pân`"Am ales pân`"Am ales pân`"Am ales pân`"Am ales pân`acum t`cerea cu convingerea c` voi câ[tiga unacum t`cerea cu convingerea c` voi câ[tiga unacum t`cerea cu convingerea c` voi câ[tiga unacum t`cerea cu convingerea c` voi câ[tiga unacum t`cerea cu convingerea c` voi câ[tiga unecou sufletesc mult mai relevant decât unecou sufletesc mult mai relevant decât unecou sufletesc mult mai relevant decât unecou sufletesc mult mai relevant decât unecou sufletesc mult mai relevant decât undiscurs despre un trecut l imitat sau despre undiscurs despre un trecut l imitat sau despre undiscurs despre un trecut l imitat sau despre undiscurs despre un trecut l imitat sau despre undiscurs despre un trecut l imitat sau despre unprezent f`r` sfâr[it. T`cerea impus` mi-aprezent f`r` sfâr[it. T`cerea impus` mi-aprezent f`r` sfâr[it. T`cerea impus` mi-aprezent f`r` sfâr[it. T`cerea impus` mi-aprezent f`r` sfâr[it. T`cerea impus` mi-aacordat [ansa de a-mi structura ordineaacordat [ansa de a-mi structura ordineaacordat [ansa de a-mi structura ordineaacordat [ansa de a-mi structura ordineaacordat [ansa de a-mi structura ordineafireasc` a amintir i lorf ireasc` a amintir i lorf ireasc` a amintir i lorf ireasc` a amintir i lorf ireasc` a amintir i lor, înaintând înspre miezul, înaintând înspre miezul, înaintând înspre miezul, înaintând înspre miezul, înaintând înspre miezulevenimentelor"evenimentelor"evenimentelor"evenimentelor"evenimentelor", m`rturise[te de la început, m`rturise[te de la început, m`rturise[te de la început, m`rturise[te de la început, m`rturise[te de la începutautorul, ad`ugând în continuare: autorul, ad`ugând în continuare: autorul, ad`ugând în continuare: autorul, ad`ugând în continuare: autorul, ad`ugând în continuare: "Iar acum"Iar acum"Iar acum"Iar acum"Iar acumamintiri le au devenit o povar` [i mai mare.amintiri le au devenit o povar` [i mai mare.amintiri le au devenit o povar` [i mai mare.amintiri le au devenit o povar` [i mai mare.amintiri le au devenit o povar` [i mai mare.Pentru c` amintiri le n-au putut fi înghi]ite dePentru c` amintiri le n-au putut fi înghi]ite dePentru c` amintiri le n-au putut fi înghi]ite dePentru c` amintiri le n-au putut fi înghi]ite dePentru c` amintiri le n-au putut fi înghi]ite deatât de multul r`u sau de atât de pu]inul bineatât de multul r`u sau de atât de pu]inul bineatât de multul r`u sau de atât de pu]inul bineatât de multul r`u sau de atât de pu]inul bineatât de multul r`u sau de atât de pu]inul binepe care le am în con[tiin]a mea, r`mas` treaz`pe care le am în con[tiin]a mea, r`mas` treaz`pe care le am în con[tiin]a mea, r`mas` treaz`pe care le am în con[tiin]a mea, r`mas` treaz`pe care le am în con[tiin]a mea, r`mas` treaz`în to]i ace[ti ani"în to]i ace[ti ani"în to]i ace[ti ani"în to]i ace[ti ani"în to]i ace[ti ani".....

a prezentului, a unuiprezent constructiv. Dup`fiecare ciclu electoral,dup` preceptelenihilismului, înving`torulanun]a «o nou` istorie»care începea cu el. {i undene situ`m acum? Dup`numeroase ciclurielectorale, în domeniiesen]iale ale structurilormoderne de civiliza]ie,România duce felinarul]`rilor europene”, ne spunetran[ant autorul c`r]ii, cuautoritatea martoruluiimplicat direct în via]apolitic` postrevolu]ionar`.

Este locul s` preciz`mc` ing. ConstantinNiculescu a fost fondatorul,

în anul 1995, a PartiduluiNa]ional al Automobili[tilor,unicat în e[icherul politic al]`rii, [i a fost deputat înParlamentul României înperioada 2000 – 2004.Adic` zece ani demilitantism politic, adic`suficien]i pentruconsolidarea crezului s`ude la care nu va abdica,acela de "a nu mai acceptas` apar]in politic nim`nui",a[a cum o spune cusinceritatea-i debordant`.Zece ani a încercat s`impun` un nou curs înpolitica dâmbovi]ean` îns`s-a lovit de zidurilegrupurilor de interese.Domnia sa a candidat [ipentru Pre[edin]iaRomâniei, în noiembrie1996, în scrisul s`um`rturisindu-[i [iz`d`rnicia acestui travaliupolitic.

Cartea a atras aten]ia,înc` în faza de manuscris,trimis spre consultarereputatului scriitor DinuS`raru, care [i-amanifestat dorin]a prefa]`riiei, cu titlul antologic"Spovedania unui"Spovedania unui"Spovedania unui"Spovedania unui"Spovedania unui"fost" om politic. Dar"fost" om politic. Dar"fost" om politic. Dar"fost" om politic. Dar"fost" om politic. DarNU a unui învins!"NU a unui învins!"NU a unui învins!"NU a unui învins!"NU a unui învins!".

Scriitorul Dinu S`raruafirm` înc` din primulalineat c`: "Numeleinginerului specializatpolitehnic în construc]iaautomobilului, ConstantinNiculescu este aziînconjurat [i sus]inut de oautentica aur` legendar` [inu m` sfiesc s` spun c` el

este [i va r`mâne înscris îngaleria ctitorilor mi[c`riiautomobilistice române[ti,de ce s` nu recunoa[tem,cu el de fa]`, al`turi denumele marilorautomobili[ti români,oameni politici,reprezenta]i de seam` aivie]ii publice, parlamentari,mini[tri, scriitori celebri, înfrunte, fire[te, cu prin]ulGeorge Valentin Bibescu,cel dintâi pre[edinte alAutomobil ClubuluiRomân".

Prezint` o semnifica]ieaparte aprecierea lui DinuS`raru despre aceast`carte pe care o prefa]eaz`"Este remarcabil` înaceast` Spovedanie, înaceast` nevoie irepresibil`de eliberare, dedesc`tu[are a con[tiin]eiprin dezv`luirea adev`rului[i esen]ei unei maridezam`giri, candoareabunei credin]e cu careautorul istorieiautomobilismuluiromânesc [i, cumspuneam, sa recunoa[tem,unul dintre creatorii ei de lajum`tatea secolului trecut[i pân` azi î[i asum`«denun]ul» întemeiat [ibinevenit al malforma]iilorvie]ii noastre politice [iparlamentare, în aceea[im`sur` de virulent [i fa]`de anii dictaturii [i fa]` deultimii ani aproapedou`zeci de ani care serevendic` de labinefacerile democra]ieia[a zis originale în care a

ILIE GABRA

Page 7: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

7

EVENIMENT EDITORIALavut loc [i apari]iademocratic` a PartiduluiAutomobili[tilor Români [idispari]ia lui, totdemocratic` prinsupunerea nu mai pu]indictat` democratic laabsorb]ia sufocatoare".

Autorul c`r]ii PoliticaPoliticaPoliticaPoliticaPolitica[i eternizarea[i eternizarea[i eternizarea[i eternizarea[i eternizareanihilismuluinihilismuluinihilismuluinihilismuluinihilismului m`rturise[te,în Postfa]`Postfa]`Postfa]`Postfa]`Postfa]`, participareala lansarea romanului"Ciocoii noi cu bodyguard"a lui Dinu S`raru cu multtimp înaintea lectur`riic`r]ii sale de c`treredutabilul prozator. Deaceea nu mic` a fostsurpriza afirma]iei dinPrefa]a Prefa]a Prefa]a Prefa]a Prefa]a lui Dinu S`raru:"Sunt pagini în cartea atâtde bine construit` [iredactat` a ingineruluiConstantin Niculescu pecare le-am v`zut ca fiindde natur` s` argumentezeinspirator, din punctul devedere al unei severe [icomplexe documenta]ii,scrisul meu la cel de-aldoilea volum al romanului"Ciocoii noi cu bodyguard",pentru care îi mul]umesc [ipe aceast` cale,recunoscând în autor oCon[tiin]` semnificativ`pentru voin]a de a-[iasuma pân` la cap`tvoca]ia r`scolirii dramaticea realit`]ii pentru aflarea [ir`spicarea adev`rului".

L-am evocat maisus]inut pe marele prozator[i cronicar al perioadeipostdecembriste dinRomânia pentru înaltarelevan]` a "verdictului"s`u privind valoarea c`r]iiPolit ica [i eternizareaPolit ica [i eternizareaPolit ica [i eternizareaPolit ica [i eternizareaPolit ica [i eternizareanihilismuluinihilismuluinihilismuluinihilismuluinihilismului. O spunem [inoi în acest context, a[a

cum au afirmat-o primiicititori prezen]i [i lalansarea ei pe pia]`, c`lectura c`r]ii relev`luciditatea autorului însurprinderea factorilor deinvolu]ie politic` în, iat`,aproape doua decenii, aarsenalului practicilor [irela]iilor politice puse înslujba grupurilor deinterese obscure, realizândo demitizare a polit ici idemitizare a polit ici idemitizare a polit ici idemitizare a polit ici idemitizare a polit ici idâmbovi]enedâmbovi]enedâmbovi]enedâmbovi]enedâmbovi]ene. Sunt puseîn lumin` segrega]iasegrega]iasegrega]iasegrega]iasegrega]ia [iidolatriaidolatriaidolatriaidolatriaidolatria din scrutineleelectorale, partizanatulpartizanatulpartizanatulpartizanatulpartizanatuldus pân` la ira]ional almass-mediei [i organelorde stat aservitealternan]elor la putere [igrilelor politice, faptul c`Parlamentul nu senu senu senu senu semanifest` ca factor almanifest` ca factor almanifest` ca factor almanifest` ca factor almanifest` ca factor alintel igen]ei colectiveintel igen]ei colectiveintel igen]ei colectiveintel igen]ei colectiveintel igen]ei colective,ca o con[tiin]` global`con[tiin]` global`con[tiin]` global`con[tiin]` global`con[tiin]` global`a neamului.

Este edificator, dinaceast` perspectiv` anihilismului politiceternizat, înc` un pasaj dincarte. Extrapolând, "amavut senza]ia c` reg`sescidei ale suprarealismului,care supralicitau în crea]iasegmentelor diferite aleculturii, ira]ionalul ce

„ZeulZeulZeulZeulZeulautomobilautomobilautomobilautomobilautomobil”,v`zut dev`zut dev`zut dev`zut dev`zut deing. C. Niculescu:ing. C. Niculescu:ing. C. Niculescu:ing. C. Niculescu:ing. C. Niculescu:

„Automobilul a„Automobilul a„Automobilul a„Automobilul a„Automobilul aajuns în prezent unajuns în prezent unajuns în prezent unajuns în prezent unajuns în prezent unspa]iu mondializat,spa]iu mondializat,spa]iu mondializat,spa]iu mondializat,spa]iu mondializat,dominând întreagadominând întreagadominând întreagadominând întreagadominând întreagalume. El asigur` unlume. El asigur` unlume. El asigur` unlume. El asigur` unlume. El asigur` unmediu de comunicaremediu de comunicaremediu de comunicaremediu de comunicaremediu de comunicareinteruman` direct`,interuman` direct`,interuman` direct`,interuman` direct`,interuman` direct`,[ansa libert`]ii de[ansa libert`]ii de[ansa libert`]ii de[ansa libert`]ii de[ansa libert`]ii demi[care, de afirmaremi[care, de afirmaremi[care, de afirmaremi[care, de afirmaremi[care, de afirmarea personalit`]iia personalit`]iia personalit`]iia personalit`]iia personalit`]iiumane. Îns`[iumane. Îns`[iumane. Îns`[iumane. Îns`[iumane. Îns`[i[oseaua reprezint`[oseaua reprezint`[oseaua reprezint`[oseaua reprezint`[oseaua reprezint`un mediu socialun mediu socialun mediu socialun mediu socialun mediu socialegalizatoregalizatoregalizatoregalizatoregalizator, impunând, impunând, impunând, impunând, impunândtuturor acela[i niveltuturor acela[i niveltuturor acela[i niveltuturor acela[i niveltuturor acela[i nivelde responsabilitate [ide responsabilitate [ide responsabilitate [ide responsabilitate [ide responsabilitate [ide con[tiin]` civic`.de con[tiin]` civic`.de con[tiin]` civic`.de con[tiin]` civic`.de con[tiin]` civic`.Sub cerul liber [i înSub cerul liber [i înSub cerul liber [i înSub cerul liber [i înSub cerul liber [i înhab i tac lu lhab i tac lu lhab i tac lu lhab i tac lu lhab i tac lu lautomobilului seautomobilului seautomobilului seautomobilului seautomobilului seinoculeaz`, în modinoculeaz`, în modinoculeaz`, în modinoculeaz`, în modinoculeaz`, în modspecific, prinspecific, prinspecific, prinspecific, prinspecific, prinmijloacele demijloacele demijloacele demijloacele demijloacele decomunicare, valori decomunicare, valori decomunicare, valori decomunicare, valori decomunicare, valori decultur` [i civil iza]ie,cultur` [i civil iza]ie,cultur` [i civil iza]ie,cultur` [i civil iza]ie,cultur` [i civil iza]ie,inclusiv respectul fa]`inclusiv respectul fa]`inclusiv respectul fa]`inclusiv respectul fa]`inclusiv respectul fa]`de partenerul dede partenerul dede partenerul dede partenerul dede partenerul detrafic.(...) Tr`im subtrafic.(...) Tr`im subtrafic.(...) Tr`im subtrafic.(...) Tr`im subtrafic.(...) Tr`im subimpactul mituluiimpactul mituluiimpactul mituluiimpactul mituluiimpactul mituluiautomobil de pesteautomobil de pesteautomobil de pesteautomobil de pesteautomobil de pesteun secol, cre`mun secol, cre`mun secol, cre`mun secol, cre`mun secol, cre`mlegenda vie alegenda vie alegenda vie alegenda vie alegenda vie aacestuia, iar Olimpulacestuia, iar Olimpulacestuia, iar Olimpulacestuia, iar Olimpulacestuia, iar Olimpulde odinioar`, în carede odinioar`, în carede odinioar`, în carede odinioar`, în carede odinioar`, în carezeii st`pâneau dinzeii st`pâneau dinzeii st`pâneau dinzeii st`pâneau dinzeii st`pâneau dinînaltul altei lumiînaltul altei lumiînaltul altei lumiînaltul altei lumiînaltul altei lumidestinele oamenilordestinele oamenilordestinele oamenilordestinele oamenilordestinele oamenilor,,,,,a coborât pe p`mânt,a coborât pe p`mânt,a coborât pe p`mânt,a coborât pe p`mânt,a coborât pe p`mânt,distrugând ierarhiile.distrugând ierarhiile.distrugând ierarhiile.distrugând ierarhiile.distrugând ierarhiile.Pe [osea suntem to]iPe [osea suntem to]iPe [osea suntem to]iPe [osea suntem to]iPe [osea suntem to]iegali, ne supunemegali, ne supunemegali, ne supunemegali, ne supunemegali, ne supunemimplacabil normelorimplacabil normelorimplacabil normelorimplacabil normelorimplacabil normelorlibert`]ii de mi[care,libert`]ii de mi[care,libert`]ii de mi[care,libert`]ii de mi[care,libert`]ii de mi[care,dincolo de ierarhiiledincolo de ierarhiiledincolo de ierarhiiledincolo de ierarhiiledincolo de ierarhiilecare ne stratific`care ne stratific`care ne stratific`care ne stratific`care ne stratific`odat` ce punemodat` ce punemodat` ce punemodat` ce punemodat` ce punempiciorul pe p`mânt.piciorul pe p`mânt.piciorul pe p`mânt.piciorul pe p`mânt.piciorul pe p`mânt.Peiorativ vorbind,Peiorativ vorbind,Peiorativ vorbind,Peiorativ vorbind,Peiorativ vorbind,politicul ar trebui s`politicul ar trebui s`politicul ar trebui s`politicul ar trebui s`politicul ar trebui s`fie ca o [osea în carefie ca o [osea în carefie ca o [osea în carefie ca o [osea în carefie ca o [osea în careto]i ne sim]im egali,to]i ne sim]im egali,to]i ne sim]im egali,to]i ne sim]im egali,to]i ne sim]im egali,externaliza]i dinexternaliza]i dinexternaliza]i dinexternaliza]i dinexternaliza]i dinierarhii. De fapt,ierarhii. De fapt,ierarhii. De fapt,ierarhii. De fapt,ierarhii. De fapt,constat`m c`constat`m c`constat`m c`constat`m c`constat`m c`pericolul estepericolul estepericolul estepericolul estepericolul estereprezentat, în afarareprezentat, în afarareprezentat, în afarareprezentat, în afarareprezentat, în afara[oselei, de dictatur`[oselei, de dictatur`[oselei, de dictatur`[oselei, de dictatur`[oselei, de dictatur`[i incompeten]`.”[i incompeten]`.”[i incompeten]`.”[i incompeten]`.”[i incompeten]`.”

sfideaz` logica,automatismele, st`rileconflictuale, înl`turareasolitarilor prin «tribunale»morale, pentru a declan[ao criz` general` acon[tiin]ei. S` asist`moare la un suprarealismpolitic?". Este cât se poatede adev`rat` sus]inereaautorului, c` timpulcronologic î[i schimb`conota]iile în suprapunerilecu timpul psihologic, maiales când sunt marcateputernic de timpul istoriei.

Post scriptum

Lansarea acestui volumpe pia]a cititorilor deliteratur` politic` bun` s-aconstituit [i ca un momentspiritual elevat, în prezen]aunui numeros public decalitate: parlamentari,oameni de [tiin]` [icultur`, ziari[ti, politicienidin mai multe zone ale]`rii, care [i-au f`cutdebutul în Partidul Na]ionalal Automobili[tilor, dar [iprieteni apropia]i, membriai familiei, între care dr.Corina Niculescu, profesorla o universitate din SUA.Participând la acestmoment de cultur` [iaxiologie politic` au luatcuvântul marele cardiolog,academician Ioan Pop D.Popa; regizorul NaeCosmescu; publicistul IlieGabra, doctor în filozofie;ing. Ivan Iancov,pre[edintele Asocia]ieiautomobili[tilor [itransportatorilor din Ruse(Bulgaria); redutabilulfinan]ist {tefan Dumitrana;organizatorul de curseauto, ing. Ionic` Berbecel.

Page 8: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

8

ROM~NIA CA O PRADQ

A[a au ap`rutdrumurile expresdrumurile expresdrumurile expresdrumurile expresdrumurile expresBucure[ti-Buz`u-Foc[ani-Bac`u-Suceava; Bucure[ti-Giurgiu; Pite[ti-Rm.Vâlcea-Sibiu [i mai departe, spreSebe[-Deva-Arad, apoiBra[ov-Tg.Mure[-Cluj;Cernavod`-Constan]a, saumai de curând, Bra[ov-Sibiu. Despre autostradaBucure[ti-Pite[ti s` nu maivorbim, pentru c` de laB`sescu încoace a tot fostreparat` [i... reasfaltat` înfiecare an, pe diversepor]iuni, în func]ie denevoia de „lichidit`]i” acelor de la guvernare...

Ignorând jenantexperien]a rutier` practic`[i verificat` de via]` afostului ministru B`sescu,preluat` în parte [i deL.Orban, înlocuitorulacestuia, dl. RaduBerceanu, când s-areîntors în ministerul delâng` Gara de Nord, dup`ce [i-a dat afar` to]i

MIRAJUL AUTOSTR~ZILORPARC~ NE-A LUAT MIN}ILE!

RADU DRAGO{

V` mai aminti]i una din celebrele „ziceri”ale fostului ministru de la „Transporturi”,dl.Traian B`sescu, c` o s` ne scoat` „cuiulautostr`zilor” din cap? Cu destui ani în urm`,actualul pre[edinte [i-o fi dat seama c`economia româneasc` nu avea for]a [icapacitatea lans`rii unui program rapid deautostr`zi, nu avea nici constructori, ci doarni[te mici rechini care atunci se lansau în„afacerile” cu asfalt. Cu ambi]ia sa de pit-bulls-a apucat s` lanseze în construc]ie a[a-ziseledrumuri expres, sau s` modernizezeprincipalele trasee rutiere ale României,„marcate” cu celebra plac` pe care sta scris„Aici sunt banii dv.!”. S` recunoa[tem, în bun`parte a reu[it. Cum-necum, acestea sunt [i azidrumurile principale pe care se mai deruleaz`la noi traficul rutier, în condi]iile când Româniaeste traversat` de dou` importante culoarerutiere europene.

directorii de companii, aanulat toate contractelesemnate de fostul ministruliberal. C` a[a este laacest minister: to]i noiimini[tri au anulat totalfostele proiecte, planuri [idecizii ale celui dinainteasa!

Concret, primul drumdrumdrumdrumdrumexpresexpresexpresexpresexpres anulat a fost întrePite[ti [i Craiova (de[ivechea [osea se afl` dejaîn modernizare),pedepsindu-i probabil peolteni, pentru c` nu l-audorit pre[edinte alConsiliului Jude]ean.Motivul e stupid: în loculdrumului, ce putea fimodernizat în scurt timp,dl.Berceanu anuleaz`licita]iile [i spune c` aicieste nevoie de autostrad`.A[a e! O autostrad` ealtceva, numai c` nici înzece ani nu o vom vedeagata, în vreme de drumulexpres amintit avea termende dare în folosin]` în 2010.

La fel au fost anulate [ialte tronsoane rutiere demare necesitate [ioportunitate, cum ar fi dedrumurile expres Sibiu-F`g`ra[ (f`când leg`turadirect` cuTransf`g`r`[anul),Ploie[ti-Tîrgovi[te, Br`ila-Gala]i, Litoral Nord - Delt`,Satu Mare-Baia Mare.Cum crede dl.Berceanu c`între aceste importantemunicipii se vor putearealiza autostr`zi, numaiun specialist înaeromodele ne poatespune... Ce ne spune îns`dl. ministru, cu toat`seriozitatea, c` a aflat laBruxelles este faptul c` ununununundrum expres aredrum expres aredrum expres aredrum expres aredrum expres arecosturi la fel decosturi la fel decosturi la fel decosturi la fel decosturi la fel deridicate ca [ir idicate ca [ir idicate ca [ir idicate ca [ir idicate ca [iautostr`zileautostr`zileautostr`zileautostr`zileautostr`zile. Iat` la cemanipulare jenant`apeleaz` dl.Berceanu,doar ca s` ne conving` defaptul c` nu comisioanelesunt cauza anul`riiactualelor contracte, ci„nevoia de autostr`zi”, lacare, s` în]elegem,dumnealui are toater`spunsurile. De parc` n-ar mai fi fost înc` de dou`ori ministru, ultima „rund`”chiar la Transporturi...

Adev`rul este c` totvorbind [i iar`[i vorbinddespre autostr`zi, nub`g`m de seam` c`drumurile na]ionaledrumurile na]ionaledrumurile na]ionaledrumurile na]ionaledrumurile na]ionaleexistenteexistenteexistenteexistenteexistente, neîntre]inute,

nemodernizate, sedegradeaz` de la un an laaltul, iar acolo unde se maitoarn` câte un strat deasfalt, termenul de garan]ieexpir` înainte deinaugurarea „traseului”respectiv.

Ce bine ar fi fost dac`dl.ministru Berceanu s-ar fiinteresat m`car din cecauz`, de circa un an dezile, „vestita” firm` Pa&Conu reu[e[te m`car s`l`rgeasc` la patru benzicentura ocolitoare aPloie[tiului, care nu arenici 15 km. O b`taie maimare de joc, atât la adresaCompaniei Na]ionale deDrumuri, cât [i a ministruluide la Transporturi [iInfrastructur`, nici c` sepoate pomeni. {i estetotu[i vorba de D.N.1,adic` primul traseu rutier al]`rii !!

Instalat de dou` luni înfotoliul de ministru,dl.Berceanu înc`deseneaz` pe harta ]`rii totfelul de “str`pungeri” pepatru benzi între oautostrad` [i alta,desenate [i ele tot pehart`. Pân` vor fi gata(dac` vor mai fi!),dl.Berceanu va fi ie[it demult la pensie, f`r` s` nemai l`mureasc` care ar fidiferen]a între “drumulexpres” [i “drumuri rapide”pe patru benzi, pe care letot “str`punge“ cu creionul!

Page 9: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

9

ECO(LOGIE) sau ECO(PQCQLEALQ)?

Astfel, de[i ComisiaComisiaComisiaComisiaComisiaEuropean`European`European`European`European` nu ne obligas`... ne execut`m imediat,fiind acceptat` o lejer`perioad` de tranzi]ie,companiile petroliere auhot`rât [i Guvernul aacceptat ca de la începutulanului 2009 s` nu se maicomercializeze decâtdecâtdecâtdecâtdecâtcombustibi l i conformcombustibi l i conformcombustibi l i conformcombustibi l i conformcombustibi l i conformstandardelor Euro 5standardelor Euro 5standardelor Euro 5standardelor Euro 5standardelor Euro 5.Motivul ascuns este faptulc` excluderea nejustificat`de pe pia]` a carburan]ilorEuro 4 aduce în visteriacomercian]ilor de produsepetroliere ([i directcompaniilor!) venituri neteanuale de peste o jum`tatede miliard euro (!!!), bani cevor fi sco[i tot dinbuzunarul automobili[tilor![i asta în condi]iile în care,în GermaniaGermaniaGermaniaGermaniaGermania sauOlandaOlandaOlandaOlandaOlanda, de exemplu, lapompe se vând încontinuare carburan]i Euro4, la pre]uri mult inferioarecelor Euro 5! Oare cum „s`tr`im bine”, în condi]iilecând abia instalat, noulGuvern nu s-a gândit decâtla „m`suri” de ajustare abuzunaruluiautomobilistului?

NOI M~SURI DE... AJUSTARELA BUZUNARUL AUTOMOBILISTULUI!De aproape dou` decenii „democratice”,

orice guvern care s-a perindat pe la PalatulVictoria nu s-a gândit la posesorii deautomobile decât ca la o mare mas` decontribuabili, de unde se mai poate ciupi cevapentru Buget. Exemplele sunt destule, iarultima echip` guvernamental` chiar a...performat din acest punct de vedere.

S` ne amintim apoi dejoaca de-a „uite taxa, nuuite taxa, nuuite taxa, nuuite taxa, nuuite taxa, nue taxae taxae taxae taxae taxa” (când deînmatriculare, când demediu), care aducea laBuget alte câteva sute demilioane euro. În plus,asigura [i o sus]inerediscret` pentru UzinaDacia( dar [i pentruimportatori!), ale c`rorvânz`ri au primitsuplimentar o substan]ial`„injec]ie de capital” prinProgramul RablaProgramul RablaProgramul RablaProgramul RablaProgramul Rabla.

{i anul acesta„programul” cu pricina (pecare nu [i l-a permis decâtFran]a, dar pe o scurt`perioad` ...) se deruleaz`,cum altfel, tot cu bani de laBuget! Practic, cele 60.000de ma[ini mai vechi dezece ani, ce pot fi vârâteastfel la „casare”, înso]itede o prim` de 3.800 de lei,vor însemna pentru dealeri(inclusiv pentru firmafostului prim-ministru!) osus]inere direct` avânz`rilor de la Bugetul]`rii în valoare de circa 225milioane lei, adic`aproape 25% dinaproape 25% dinaproape 25% dinaproape 25% dinaproape 25% dinnum`rul anual denum`rul anual denum`rul anual denum`rul anual denum`rul anual dema[ini noi vândute!ma[ini noi vândute!ma[ini noi vândute!ma[ini noi vândute!ma[ini noi vândute!

Sunt bani de carebeneficiaz`,discriminatoriusi nemotivat finanaciar, pede o parte proprietarii unorhârburi (inclusiv cele demult scoase din circula]ie,abandonate in fatablocurilor!), iar pe de alt`parte, comercian]ii dema[ini, c`rora li se pun înbra]e astfel 60.000 de noiclien]i. „Sus]in`torii”materiali ai ProgramuluiRabla r`mân, îns`, to]ito]ito]ito]ito]icontribuabil i i dincontribuabil i i dincontribuabil i i dincontribuabil i i dincontribuabil i i dinRomâniaRomâniaRomâniaRomâniaRomânia, indiferent dac`sunt sau nu... proprietari dema[ini noi sau vechi !

Culmea tupeuluiguvernamental, vechimearablelor ce pot fi „vândute”astfel ...Statului a fostredus` de fostul guvern,conform ultimelorreglement`ri, la numaizece ani (!!), în condi]iilep`str`rii posibilit`]ilornelimitate de importsecond-hand. În acest fel,orice „c`z`tur`”, luat` [ipe gratis de prin cimitirelede ma[ini aleOccidentului [i adus` înRomânia, poate fivalorificat`valorificat`valorificat`valorificat`valorificat` astfel cuaproape 1.000 de euro!Bun` afacere [i pentrubi[ni]ari...

Pentru Uzina Dacia,îns`, ca [i pentru industriaauto pe orizontal`, undesunt implica]i peste 100.000de angaja]i, toate aceste

bâlbâieli guvernamentaleau constituit pretextuladopt`rii unor m`suri de„austeritate” f`r` precedent,inclusiv disponibiliz`ri [itreceri (cam nemotivate) în[omaj tehnic.

Sunt m`suri cu totulexcep]ionale, având învedere c`, în primele zeceluni ale anului trecut, Uzinade Autoturisme de laMioveni a ob]inut rezultateeconomice [i profituriprofituriprofituriprofituriprofiturif`r` precedentf`r` precedentf`r` precedentf`r` precedentf`r` precedent. Pe dealt` parte, de[i vânz`rilepe pia]a intern` au sc`zutla sfâr[itul anului trecut (ca[i livr`rile la export), totu[imodelele Dacia aducconstructorului venituri cucel pu]in 15-20% mai maridecât anul trecut... numaidin devalorizarea leului.Evident, patronatul nici nus-a gândit s` ia în discu]iepropunerile de reducere apre]ului, care ar oferi astfelo alternativ` concuren]ial`real` la ma[inile second-hand.

Curios, în asemeneamomente de criz`, în careangaja]i i Dacia facangaja]i i Dacia facangaja]i i Dacia facangaja]i i Dacia facangaja]i i Dacia facgrev`...grev`...grev`...grev`...grev`... împotrivaGuvernului, uzinapite[tean` sponsorizeaz`...echipa de fotbal Udinese,din campionatul italian,de[i în campionateleromâne[ti exist` atâtechipa Dacia Mioveni, cât[i FC Arge[...

Page 10: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

10

POVE{TI ADEVQRATE

De ce prefer` ho]iima[inile de produc]ieautohton`? În primul rândpentru c` le pot... descuiacu u[urin]` portierele, îngeneral nu au alarme [inici cheia de contact numai este azi o problem`!Într-o vreme Daciile eraufurate pentru dezmembr`ri[i piese de schimb. Mainou, dac` ai rela]ii sau uncertificat de Dacia uitat prinvreun sertar, se fur`pentru... prima de casarede 1.000 de euro!

Surpriza începeoarecum dac` preciz`m c`

DE CE SE FUR~ MA{INILEÎN BUCURE{TI?

Anul trecut, în România, s-au furatcirca 2.000 de ma[ini. E mult, e pu]in?Pentru un parc auto învechit în bun`m`sur` prin existen]a înc` în circula]ie aunui num`r mare de b`trâne Dacii(inclusiv din genera]ia„anterevolu]ionar`”!), f`r` îndoial` c`este mult. Poate din aceast` cauz` [i celemai furate ma[ini sunt tot Dacia 1310,Dacia break, Dacia Nova, într-un„e[antion” de peste 25% din num`rultotal al ma[inilor furate.

D.D.RUJAN

din cele 2.000 deautomobile disp`rute într-un an, 1.252 au fost, în2008, furate exclusiv înCapital`. Dintre acestea, aufost recuperate abia 500,îns` statistica e generoas`,deoarece o parte fuseser`subtilizate în anii anteriori.Nu aceasta este important,ci faptul c` în Bucure[ti sefur` la mare „meserie” [ima[ini scumpe (BMW – 123ex.; Mercedes – 55 ex.;Opel – 31 ex.; Audi – 27 ex.;Volkswagen – 20 ex., etc.).

Dramatic ni se pare c`în Bucure[ti exist`

adev`rate re]ele de crim`organizat`, care fur`automobile de lux lacomand`, pentru care suntfalsificate din vreme actelenecesare trecerii rapidepeste grani]`, de regul`, înspa]iul ex-sovietic, dar [i înBulgaria, Turcia [i maideparte, în ]`rile OrientuluiMijlociu.

Cunoa[tem concretpovestea unui superbLexus negru, al c`ruiproprietar a fost urm`rit zileîn [ir pentru a i se speculaexact gesturile [iautomatismele la ie[ireadin garaj. A fost îmbrâncitscurt [i tras de la volan,ho]ul f`cându-se nev`zutîn 30 de secunde. Dinp`cate [i de neîn]eles, pesite-ul ma[inilor furate alPoli]iei, la sesizareaimediat` a p`guba[ului, aap`rut exact seria ma[iniidisp`rute, dar cineva „auitat” s` consemneze [i c`era vorba despre un Lexusnegru metalizat. {i dus` afost... {i este [i azi,p`guba[ul fiind asigurat înscris de c`tre un [ef alPoli]iei c` „se depun toateeforturile”. A[a o fi, de[iprocurorul a fost sesizat, la

insisten]ele proprietarului,abia dup` câteva luni. {ica totul s` fie ca în filmelecu pro[ti, nici societatea deasigur`ri nu l-a desp`gubitpentru furt, socotindu-seuna din cauze [i„neglijen]a” proprietarului!

În astfel de situa]ii,sfaturile primite prinarticolele de pres` ori latelevizor de la „oameniilegii” gen... necesitateabloc`rii u[ilor în timp ceconduci, sau... când ho]uldevine violent, e preferabils`-i cedezi voluntar cheile,nu fac decât s` incite [imai mult indignareaoamenilor. Într-o capital`european`, ceea ce senume[te azi Poli]ieComunitar`, pare maidegrab` doar o încurajarecet`]eneasc` desuet`,atâta vreme cât [i în zonelecentrale e[ti asaltat de totfelul de cer[etori, devânz`tori ambulan]i sauagresat violent prin metrou.

Iar ca automobilist, pela stopuri te apuc`disperarea când unîntreprinz`tor mai brune]elte roag` s`-]i [tearg`parbrizul, ]inândamenin]`tor în mân` un

Automobile furate, aflate \n custodia poli]iei

Oare c#te automobile furatese rev#nd \n t#rgurile auto?

Page 11: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

11

piron gros, ca nu cumvas`-l refuzi, dac` vrei s`scapi cu ma[inanezgâriat`.

Sigur c` furtul deautomobile, mai ales alcelor luxoase, nu l-auinventat românii. Dar separe c` ho]ii no[tri auajuns în rând cu ho]ii detop, ac]ionând în echip`, încel mai pur stil mafiot. Amauzit c` sunt dota]i cuautodube speciale, undeautomobilul furat dispare încâteva minute, fiind

Post scriptum

Ca s` d`m, cum se spune, [i exemple concrete, os` m` folosesc chiar de o experien]` amar` asubsemnatului. Într-o diminea]` de noiembrie 2008,mai degrab` pe la ora ie[itului de prin baruri,autoturismul propriei familii a fost lovit în parcare dec`tre un pu[ti care abia î[i luase permisul deconducere. Respectivul s-a dus repede la Biroul dePoli]ie din str.Candiano Popescu, unde a ob]inut cuu[urin]` adeverin]a de repara]ie a propriuluiautovehicul, f`r` ca proprietarul automobilului lovit(pe care nu l-a c`utat!) s` fie de fa]`. La dou` oredup` comiterea accidentului, când am ajuns la BiroulPoli]iei, am fost la un pas de a mi se da o dovad` de

transportat astfel chiarpeste grani]`. Cât deprofesionist` este ripostace trebuie dat` în astfel desitua]ii? Între ceicunosc`tori în combatereaunor asemenea infrac]iunise vorbe[te tot mai frecventdespre „blaturi” la anumitepuncte de vam` sau chiarla Poli]ie [i nimic nu ne maimir`, v`zând cum se potob]ine permise deconducere pe la unelebirouri rutiere din ]ar` sauchiar din Capital`.

repara]ii pentru un accident comis de un autornecunoscut!

La multe insisten]e mi s-a oferit o copie dup` unproces-verbal întocmit unui individ care condusese oma[in` înmatriculat` în Italia, f`r` s` aib` poli]` deasigurare RCA. Conform legii, trebuia s` i se ridice peloc permisul de înmatriculare al autovehiculului [inumerele de circula]ie. Nici azi, la aproape trei luni,nu am aflat de la Poli]ia Rutier` dac` respectivulautomobil fusese sau nu furat din Italia, care erasitua]ia juridic` a acestuia în momentul comiteriiaccidentului, azi urmând s` dau în judecat` un numeoarecare de la o adres` din Bucure[ti, f`r` s` [tiudac` nu cumva „numele” respectiv nu o fi „t`iat-o” [iel în Italia...

|n Bucure[ti se fur`mai ales automobile de lux

POVE{TI ADEVQRATE

Page 12: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

12

În fiecare sector alCapitalei exist`binecunoscutul Birou

al Poli]iei Rutiere pentruAccidente U[oare. Ce ne-asurprins a fost faptul c` însediile BPR de la Sectorul1 [i Sectorul 4, pe pere]iis`lilor de a[teptare erauafi[ate materialepromo]ionale, cu numerede telefon [i tot dichisulpublicitar de rigoare,pentru a te “convinge” c`numai platformelerespectivului SRL “tetetetetetracteaz` ca la cartetracteaz` ca la cartetracteaz` ca la cartetracteaz` ca la cartetracteaz` ca la carte”.Prima dat` am crezut c`anun]ul-reclam` e f`cut “lami[to”, prescurtarea pentrucuvântul “Mili]ia” fiindcuprins` chiar îndenumirea firmei: “AutoAutoAutoAutoAutoMili SRLMili SRLMili SRLMili SRLMili SRL”. Delocîntâmpl`tor, pentru c` firmade tract`ri auto apar]inetocmai unor mili]ieni înmili]ieni înmili]ieni înmili]ieni înmili]ieni înhaine de poli]i[tihaine de poli]i[tihaine de poli]i[tihaine de poli]i[tihaine de poli]i[ti, agen]iai Poli]iei Rutiere, Sectorul1! Este vorba despre fra]iifra]iifra]iifra]iifra]iiMilitaruMilitaruMilitaruMilitaruMilitaru, afla]i în conflictdirect de interese, tocmaidin aceast` cauz`.

Majoritatea [oferilor cuma[ini accidentate înSectorul 1, ajun[i la BPR,prefer` s` nu vorbeasc`despre aceast` potlog`rie,de teama consecin]elor.Pentru c` procesele-verbale sunt încheiate

ROM~NIA CA O PRADQ

MILI}IENI ÎN HAINE DE POLI}I{TI:„AUTO MILI SRL”

RADU DRAGO{

chiar de c`tre agen]iiafaceri[ti pomeni]i. Înconsecin]`, fiecare alegepentru tractare exact firmapoli]i[tilor ciubucari,sperând c` astfel vorbeneficia de un proces-verbal cât mai favorabil [ide o adeverin]` derepara]ie “cuprinz`toare”.

De-acum celebr`,societatea comercial`“Auto Mili SRLAuto Mili SRLAuto Mili SRLAuto Mili SRLAuto Mili SRL” a fostînfiin]at` în februarie 2007de c`tre dou` doamne, penumele lor VVVVVerginicaerginicaerginicaerginicaerginicaMilitaruMilitaruMilitaruMilitaruMilitaru [i ElenaElenaElenaElenaElenaMilitaruMilitaruMilitaruMilitaruMilitaru, so]iile a doidintre agen]ii de la Biroulde constat`ri al Sectorului1. De[i [i-a începutactivitatea abia la 1 martie2007, “Auto Mili SRLAuto Mili SRLAuto Mili SRLAuto Mili SRLAuto Mili SRL” areu[it… totu[i, pe zeceluni, o cifr` de afacerideclarat` de circa 1,7

miliarde lei vechi, din careaproape 35% profit… Totulcu un singur angajat,conform RegistruluiSociet`]ilor Comerciale!

Ne îndoim \ns` desinceritatea declara]iei,având în vedere c`societatea “mili]ienilor” dela Poli]ia Rutier` Sector 1[i-a achizi]ionat din starttrei platforme auto, dotatecu tot ce este necesartransportuluiautovehiculeloraccidentate. Iar cei treiconduc`tori auto (oarelucrau la negru?) eraudirija]i de un DispeceratDispeceratDispeceratDispeceratDispeceratpermanent, [i el cuminimum doi angaja]ipentru o activitate non-stop, conform reclamei [i,ulterior, verific`rilor noastretelefonice! Deci p`c`leal`fiscal` pe fa]`, care seadaug` faptului c` sediulsocial al firmei era trecut înacte la domiciliul unuiadintre “agen]ii-mili]ieni” aiBPR Sector 1, patroniifiind… so]iile a doi dintrefra]ii Militaru!

Firma “mili]ienilor” decare vorbim a crescut caF`t-Frumos, în prezentde]inând zeceautovehicule pentrutransport [i tract`ri auto,inclusiv pentru activit`]i deînchiriere, deloc modice! [iasta, sub nasul “fin” alîntregii conduceri a Poli]iei

Rutiere din Bucure[ti!! Bachiar unui domn comisar, laînceput, nu i se p`rea c`cei trei agen]i s-ar afla înconflict de interese, de[icompletau procesele-verbale în calitate depoli]i[ti, “recomandând”f`r` jen` serviciile firmeiînregistrate pe numeleso]iilor…

Conform StatutuluiStatutuluiStatutuluiStatutuluiStatutuluipoli]istuluipoli]istuluipoli]istuluipoli]istuluipoli]istului (art. 45, literag), acesta nu poate avea osocietate comercial`, dac`activitatea sa profesional`,inclusiv prin interpu[i, le-arinfluen]a eventualeledecizii la locul de munc`.Ori, “Auto Mili SRLAuto Mili SRLAuto Mili SRLAuto Mili SRLAuto Mili SRL” arerela]ii de profit direct cupersoanele c`rora fra]iiMilitaru, în calitate depoli]i[ti, le completeaz`procesele-verbale deconstatare a daunelor,stabilind inclusiv partea devin` a acestora înaccidentul respectiv.

Un singur exemplu: înnoaptea de 14 decembrie2008, unuia dintre [oferiiangaja]i la “Auto MiliAuto MiliAuto MiliAuto MiliAuto MiliSRLSRLSRLSRLSRL” i-a fost ridicatpermisul de conducere,pentru c` a intrat peculoarea ro[ie într-ointersec]ie. Dar nu pestemult timp, la interven]ia d-nei Militaru, în calitate depatroan` [i so]ie apoli]istului afacerist IonelMilitaru, a reu[it s`-irecupereze permisul…

"Crede]i c` suntsingurul din Poli]ie careare firm`?", se ap`r` îns`Ionel Militaru, respingândjenant situa]ia deincompatibilitate în care seafl`, f`r` s` se…îngrijoreze, atâta vreme cât“conducerea [tie”!

Noi nu [tim ce [i cât“[tie conducerea” Poli]ieiRutiere din Capital`. Ce[tim este îns` faptul c` to]ipoli]i[tii - inclusiv agen]iide circula]ie - sunt obliga]is` completeze declara]ii

|n a[teptareaclien]ilor ocazionali lapre] de \n]elegere...

Page 13: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

13

ROM~NIA CA O PRADQ

clare, în care trebuie s`specifice, conform legii,orice situa]ie deincompatibilitate. Iar fra]iiMilitaru nu fac, de azi deieri, afaceri cu tract`ri auto,chiar în sediul Biroului dePoli]ie Rutier`, Sector 1, laadresa acestora existândmai multe reclama]ii,adresate chiar conduceriiPoli]iei Rutiere.

În mai multe jude]e,avem informa]ii c` exist`situa]ii aproape similare.“Patronii” unor asemenea“afaceri”, oricum dubioase,

sunt foste “gradesuperioare” din Poli]iaRutier`, care au ie[it ori s-au cerut s` ias` la pensie,tocmai din cauzaincompatibilit`]ii. Al]ii [i-aub`gat, preventiv, tot rudelela… înaintare. Rela]iileîns` cu fo[tii subalternisunt aproape nealterate,vorbindu-se pe fa]` despre“serviciu contraserviciu contraserviciu contraserviciu contraserviciu contraserviciuserviciuserviciuserviciuserviciu”! Iar toateacestea se petrecexploatându-se f`r` mil`anumite situa]ii deconjunctur`, în care se afl`

anumi]i conduc`tori auto,la un moment dat. Pentruc` automobili[tii sunt încontinuare vaca de muls ainstitu]iilor Statului!

S` ne reamintim încontext c` megaafacereapermiselor de conduceredin jude]ul Arge[ nu estesingular` în România. Nicinu avea cum, pentru c` sedusese buhul c`… treabamerge, inclusiv princomplicitatea unorcomplicitatea unorcomplicitatea unorcomplicitatea unorcomplicitatea unor“[coli de [oferi”“[coli de [oferi”“[coli de [oferi”“[coli de [oferi”“[coli de [oferi” care auîn spatele lor tot fo[timili]ieni. În cazul altorjude]e, anchetele au fostdeclan[ate cu discre]ie,punându-se batista pe]ambal, ca s` nu mai afle

presa. Deci nu corup]iadoare, chit c` MinisterulAdministra]iei [i Internelorare departamente [iservicii specializate decombatere a corup]iei.Dac` faptele incredibile decorup]ie la care asist`m custupoare nu ar fi ajuns înmass-media, în mod sigur,“combaterea corup]ieicombaterea corup]ieicombaterea corup]ieicombaterea corup]ieicombaterea corup]iei”r`mânea tot un subiecttabu, “comb`tut” vigurosprin conferin]e de pres` [ideclara]ii la televizor, într-operioad` în care principalameteahn` [i sl`biciunescandaloas` a Poli]iei estetocmai corup]ia, aproapegeneralizat`, [i mai vizibilîn “domeniul” rutier.

24 de ore din 24, echipajele24 de ore din 24, echipajele24 de ore din 24, echipajele24 de ore din 24, echipajele24 de ore din 24, echipajelede ASISTEN}Q TEHNICQde ASISTEN}Q TEHNICQde ASISTEN}Q TEHNICQde ASISTEN}Q TEHNICQde ASISTEN}Q TEHNICQ

[i AJUTOR RUTIER[i AJUTOR RUTIER[i AJUTOR RUTIER[i AJUTOR RUTIER[i AJUTOR RUTIERla dispozi]ia membrilor ACRla dispozi]ia membrilor ACRla dispozi]ia membrilor ACRla dispozi]ia membrilor ACRla dispozi]ia membrilor ACR

Tel. 021.222.22.22; 0722.382.715; 0745.382.715Tel. 021.222.22.22; 0722.382.715; 0745.382.715

C#t` siguran]` a transportului unui autovehiculpropriu v` insir` aceast` platform` auto?

Nu numai fo[tii mili]ieni [i-au f`cut SRL-uri de tract`riauto, ci [i o gr`mad` de autentici evazioni[ti fiscali

pe care nu \i v`d finan]i[tii guvernamentali [i nici uniipoli]i[ti de la “Rutier`”, care \nchid ochii la astfel de

\nc`lc`ri ale legii.

Page 14: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

14

COMEMORAREA UNUI MARE CAMPION

F`r` îndoial`, PetrePetrePetrePetrePetreCristeaCristeaCristeaCristeaCristea poate fi socotit,prin palmaresul s`u, prinstr`lucirea particip`rilorinterna]ionale [i atrofeelor câ[tigate încurse de mare prestigiudin perioada interbelic`,drept cel mai talentat [i

100 DE ANIDE LA

NA{TEREA LUIPETRE CRISTEA

Respectând tradi]ia de a-[i omagiafigurile marcante ale istoriei sale,Automobil Clubul Român a comemorat, laacest început de prim`var`, 100 de ani dela na[terea, la 31 ianuarie 1909, aneuitatului Petre Cristea, figur`emblematic` pentru motorsportulromânesc.

galonat pilot român în ceipeste 110 de ani deautomobilism înRomânia.

Când se vorbe[tedespre Petre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre Cristea,primul gând se îndreapt`spre neuitata sa victorieîn celebrul Raliu MonteRaliu MonteRaliu MonteRaliu MonteRaliu Monte

CarloCarloCarloCarloCarlo din 1936. La 50 deani de la aceamemorabil` victorieromâneasc`, ConcernulFord i-a invitat, pe PetreCristea [i coechipieruls`u, Ionel Zamfirescu, s`participe, ca oaspe]i deonoare, la Raliul MonteCarlo din 1986, când seaniversa primul maresucces al unui automobilFord în Europa!

În Almanahul RevisteiAutoturism din 1987,Petre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre Cristeapoveste[te acestmoment emo]ionant:„Dup` încheierea Raliului,

în timpul Festivit`]ii depremiere, un oficial ne-ainvitat s` coborâm în fa]alojei oficiale, unde Prin]uldomnitor Rainier al III-lea[i urma[ul s`u, Prin]ulAlbert, au dorit s` nestrâng` mâna [i s` nefelicite. În fa]a celoraproape o mie de invita]i,spikerul a explicat: „ave]iocazia s`-i vede]i pe ceidoi români, care, în 1936,deci acum o jum`tate desecol, spre surprizageneral`, au câ[tigatRaliul Monte Carl cu oma[in` Ford V8,preg`tit` de ei laBucure[ti, luând startulde la Atena, pe ruta ceamai dificil` din aceavreme! ” (...)

Eram amândoiemo]iona]i, cum n-am fostniciodat`.Când, în 1936,[edeam la dineul de gal`,la locul de onoare, nici nune trecea prin cap ceurm`ri frumoase [iîndep`rtate ar putea aveasuccesul nostru de atunci.Putem spune c`furtunoasele aplauze [iova]ii cu care ne-a onoratpublicul cosmopolit aldineului final al RaliuluiMonte Carlo 1986 r`mânîn memoria noastr` deoameni b`trâni (de 78 [i74 de ani) ca o comoar`Prima victorie FORD \n Europa

Page 15: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

15

de mândrie pentrucontribu]ia pozitiv` adus`numelui de ROMÂN.”

Dar Petre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre Cristea nua fost chiar o „surpriz`”prin victoria din 1936, dela Monaco. La numai 22de ani (la volanul unuiDodge Victory Six), laRaliul Monte Carlo 1931, aob]inut locul al 11-lea, din152 de concuren]i, în1934, cu un Ford V8,ocup` locul al 18-lea, din177 de concuren]i, iar în1935 ajunge al 15-lea, din169 de concuren]i.

Dup` victoria din1936, în anul urm`tor, iadin nou startul în RaliulMonte Carlo, pentru a-[iap`ra titlul. Din noucâ[tig` primul loc, darpentru o penalizaredatorat` dimensiunilordep`[ite ale aripilor fa]`,este retrogradat pe loculal 7-lea, din 172 deconcuren]i. Între

performan]ele salenotabile, s` mai re]inemvictoria în Marele Premiual Portugaliei (1938), lavolanul unui BMW de2000 cmc, iar în 1939, pefaimosul circuit de laNurburgring (Germania),câ[tig` primul loc,stabilind un record alcircuitului ce va fi b`tutabia în 1953 de c`trefaimosul Stirling Moss.Dar [i în alte curseinterna]ionale PetrePetrePetrePetrePetreCristeaCristeaCristeaCristeaCristea a ob]inut locurionorante pe podiumul depremiere, în ]ar` avându-l

ca adversar doar pe JeanCalcianu, alt monstrusacru al pilotajului sportivde la noi.

Mai pu]in` lume [tieîns` c` dup` ce aabandonat activitateacompeti]ional`, PetrePetrePetrePetrePetreCristeaCristeaCristeaCristeaCristea a fost un ziaristde specialitate rasat, untehnician des�`vâr[it, înarticolele c`ruia cititorii aug`sit întotdeauna unsâmbure de inedit, pentruc` avea un har de a scriece-l deosebea în epoc` deal]i condeieri preocupa]ide automobilism.

S` subliniem c` PetrePetrePetrePetrePetreCristeaCristeaCristeaCristeaCristea s-a num`rat,înc` din 1968, întreîntemeietorii RevisteiAutoturism, mul]i ani dup`aceea fiind redactor despecialitate al publica]ieinoastre, unde a scrisnenum`rate articole, carela vremea lor eraulecturate cu un interesdeosebit.

La 100 de ani de lana[terea sa [i la 40 de anide la apari]ia primuluinum`r al revistei editatede Automobil ClubulRomân, continuatoare aprimei publica]ii a ACR(„Revista Automobil`”,ap`rut` în 1906), s` nereamintim cu gratitudinede marele pilot care a fostPetre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre CristeaPetre Cristea, totodat`un publicist redutabil, pecare Asocia]iaautomobili[tilor dinRomânia îl comemoreaz`cu un respect deosebit.

La Roma, o replic`a Bucharest City

ChallengeAnul trecut, la “Bucharest City Challenge”, etapa in

Campionatul Mondial FIA GT, au fost prezenti sireprezentantii catorva administratii de mari oraseeuropene. Intre acestia si doi italieni: Ettore Carrera siAlberto Agostini, promotori de curse de motociclism siautomobilism pe circuite stradale. Acestia au prezentato dare de seama catorva membri ai Consiliului generalal capitalei italiene pentru organizarea unui circuit autola Roma, capabil sa gazduiasca chiar si curse deFormula 1.

Zilele trecute, primarul Romei, Gianni Alemano, afacut publica intentia promovarii unei asemenea curse,in prezent cautandu-se cel mai reusit traseu, intr-unuldin cartierele Romei, cu un relief mai variat. Pentruca in Italia exista deja un circuit de F1 de mare traditiela Monza, este foarte probabil ca la Roma sa seorganizeze pentru inceput, o etapa in Campionatul FIAGT.

Frumoasainvincibil`: BMW 328

COMEMORAREA UNUI MARE CAMPION

Page 16: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

16

DETROIT 2009

Exist` în lumea mare aconstructorilor patru mariSaloane Interna]ionale

Auto, socotite definitorii pentru oanumit` concep]ie în evolu]iaacestui uria[ „fenomen” planetar,

LA MOD~ A FOSTCONCEPTUL ECOLOGIC

RADU DRAGO{ Cum era de a[teptat, absen]elenu au lipsit, între care [i câ]ivaconstructori auto reprezentativi dinEuropa. Totu[i, num`rulexpozan]ilor care înseamn` cevape aceast` pia]`, a trecut de 80,fiind lansate în premier` mondial`58 de modele, constituind nout`]idintre care multe au fostnea[teptate. Totu[i, fa]` deinteresul pe care îl stârnea în SUA

[i în lume primul mare SalonInterna]ional Auto, chiar [i laDetroit, la mijlocul lunii ianuarie,cel mai mediatizat subiect a fostinstalarea primului pre[edinteamerican de culoare [i nouama[in` preziden]ial`...

Încercând s` câ[tige pariulmenit s` înl`ture consecin]elecrizei, la Detroit marii constructoriau pus accent pe tehnologiile

care este automobilul: Detroit,Geneva, Frankfurt [i Paris. Anulacesta, Detroit 2009Detroit 2009Detroit 2009Detroit 2009Detroit 2009, deschisîntre 11 [i 25 ianuarie, în „capitala”automobilismului american, a fosta[teptat cu firesc interes, dar [i custrângere de inim`, având învedere criza de propor]ii tangent`cu falimentul, prin care trec încontinuare gigan]ii auto Ford,General Motors [i Chrysler!

LA MOD~ A FOSTCONCEPTUL ECOLOGIC

Page 17: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

17

Hyundai Genesis, aleas` ma[ina anului \n Statele Unitea fost premiat` cu tot fastul chiar \n cadrul Salonului Interna]ional Auto

de la Detroit (North American International Auto Show)

LEGEA {I FQRQDELEGEA

economicoase în privin]aconsumului [i care s` polueze maipu]in, îndeosebi cele hibride.Exist` îns` [i mul]i observatori ceau subliniat c` dac` nu se maivând ca înainte nici ma[inileieftine, cu atât mai pu]in se vororienta consumatorii c`tremodelele ecologice, o ma[in` cupropulsie hibrid`propulsie hibrid`propulsie hibrid`propulsie hibrid`propulsie hibrid` costând înmedie cu 30% mai mult decât unacu motor clasic!

De departe constructorul japonezToyota a dominat segmentulmodelelor nepoluante, prezentândzece prototipuri de ma[ini cefolosesc propulsia hibrid` saucombustibili alternativi. Noul ToyotaPrius este deocamdat` cel maivândut hibrid din lume,constructorul japonez promi]ând c`ma[ina va avea un consum mediumixt de sub 5 litri/100 km, „rezerva”de putere fiind asigurat` de bateriile

electrice. Al doilea model electric deToyota a fost botezat „FT-EV”, unconcept ce anticip` un viitor modelelectric alimentat cu baterii, ce potfi înc`rcate la o banal` priz`. Darasta abia prin 2012... {i Honda aprezentat un model Insight,„Ecological Drive Assist”, cu unconsum de combustibil de doar 4,4l/100 km [i numai 101 g/km deemisii CO2.

La Detroit au fost prezentate [icele dou` noi modele de la Ford –

Taurus sedan [i hibridul Fusion –cu emisii minime de CO2, lapre]uri oarecum competitive. Altemodele cu motor electric au fost

Chevrolet Volt, cu baterii de litiu-ion, dar care dup` 65 km trebuies` treac` pe motorul conven]ionalde benzin`, ce simultan ajut` [i lareînc`rcarea bateriei, CadillacConverge, cu o autonomieelectric` tot de 65 km [i tot cumotor pe benzin`, care s`-iasigure o autonomie mixt` de 600km, [i Mercedes E-cell, cupropulsie complet electric`.

În general, se poate spune c`tendin]a la Detroit 2009Detroit 2009Detroit 2009Detroit 2009Detroit 2009 a fost

orientat` spre modele ce încearc`s` protejeze mediul, segment pecare a intrat [i constructorul chinezBYA, cu primul automobil electricde serie, cu înc`rcare la priz`,promis s` apar` pe pia]` în 2011.În general, mai s`r`c`cios ca înal]i ani, cu manifest`ripromo]ionale mai zgârcite [icheltuieli de reclam` direct` în toncu criza economic` declan[at` înlume chiar de c`tre ei, americaniinu au întors spatele Salonului, de[ifa]` de circa un milion de vizitatoriîn al]i ani, anul acesta la Detroit nuau trecut prin fa]a standurilor decâtcirca 750.000...

Page 18: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

18

Page 19: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

19

Page 20: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

20

OFICIAL NE ESTE BINE!

Cum se vede din fotografii,linia clasic` a modeluluiCadillac a fost p�`strat`,

conturând o personalitate inconfun-dabil`, ce se va reg`si cumva [i înmodelul de serie ce urmeaz` a fi lansatcel mai devreme în Salonul Auto de laChicago. Ce poate avea în interior? Înprimul rând un spa]iu care asigur`[ederea lejer` a [ase persoane, ele-gan]a fiind subliniat` [i de am`nuntulc` pre[edintele beneficiaz`, practic, deun „birou mobil”, la care poate lucra înorice situa]ie, având la îndemân` toatemijloacele de comunicare necesarecelui mai puternic om al Planetei. Unam`nunt: în portbagaj sunt situate cinciantene de mare capacitate, cuposibilit`]i de recep]ie-transmisie,impecabile în orice moment.

Primul pre[edinte american care abeneficiat de un automobil specialconstruit [i destinat pentru deplas`rileoficiale, a ajuns la Casa Alb` în anul1901, fi ind pus la dispozi]ia luiTheodore Roosevelt. A fost primulCadillac pentru un pre[edinteamerican, firma devenind de atunciprincipalul constructor de limuzinedestinate pre[edin]iei SUA [iguvernului american. Tot cu un Cadillacf`cut pe comand` s-a deplasat [ipre[edintele Woodrow Wilson, lamanifest`rile prilejuite de ParadaVictoriei, desf`[urate la Boston, lasfâr[itul primului r`zboi mondial.

MA{INILE PRE{EDIN}ILOR AMERICANI DAN V@LCEANU

Recenta instalare la Casa

Alb` a primului pre[edinte de

culoare al SUA, Barack

Obama, a fost marcat` de

m`suri excep]ionale de

securitate. Nimic de mirare,

mai ales dup` tragiceleradio, cele mai moderne din lume.Aceste mici fort`re]e pe ro]i au fostfolosite de pre[edin]ii Roosevelt,Truman [i Eisenhawer. Din p`cate, înatentatul de la Dallas nu s-a tras nici înpneuri [i nici în u[i, ci direct în capulpre[edintelui John Kennedy, cum binese [tie, faimoasa „fort`rea]`”... fiinddecapotabil`. A fost, în mod sigur, ultimaapari]ie a unui pre[edinte americanîntr-o limuzin` decapotabil`, fie ea [icu sistem de... autoap`rare.

În memoriile sale, un alt pre[edintecontroversat, Richard Nixon, vorbinddespre automobilul Lincoln ce l-a avutîn dotare, îl caracterizeaz` ca pe unadev`rat tanc, cu un blindaj de dou`tone, geamurile fiind realizate dintr-unmaterial special, ce puteau rezista laorice glon].

Tot un Lincoln blindat, cânt`rind treitone, a folosit [i pre[edintele GeorgeW.Bush, cu prilejul vizitei sale laBucure[ti. Acesta era protejat de unblindaj gros de titan, ce putea rezista[i la un arunc`tor de grenade. Dar laBucure[ti, un avion special adusesetrei astfel de automobile, doar gardade corp cunoscând exact cu care dintreele s-a deplasat pre[edintele în Pia]aRevolu]iei, s` vad` faimosul curcubeu,ce l-a impresionat pe fostul pre[edinteGeorge W. Bush.

Exist` [i o adev`rat` istorie cuprin-zând „pove[ti” despre destina]ia ulteri-oar` a limuzinelor preziden]iale, odat`cu plecarea de la Casa Alb` a primuluilocatar al Americii. Unele sunt prinmuzee, altele, protejate în continuarede serviciile secrete, pentru a nu sedisipa... secretele de construc]ie. IarGeneral Motors, aflat într-o concuren]`acerb` cu Ford Motor Company, a reu[its` ridice nivelul de protec]ie alsistemelor de securitate [i comunicarela un standard care elimin` pân` [iconcuren]a lui... Ford. Doar dac` cei doigigan]i ai construc]iilor de ma[ini nu vorfi m`tura]i de actuala criz` economic`...

evenimente de la 11

septembrie 2001. Între

„ingredientele” excep]ionale

ale acestei instal`ri, evident

c` nu putea lipsi... nici noua

ma[in` a Pre[edintelui SUA,

cu care a defilat pe celebrul

Bulevard Pensylvania

Avenue, o adev`rat`

fort`rea]` supersecurizat` pe

patru ro]i. Tradi]ional, este

vorba de acela[i Cadillac

negru, dar care, pentru prima

dat`, nu poart` numele unui

model anume. Noul „Car

Force One”, cu trac]iune 4x4

[i blindaj din titan de 12 cm,

are geamurile laterale fixe.

Exceleaz` în dot`ri tehnice

de protec]ie superioare

precedentei, care [i ea

beneficia de supersisteme de

securizare [i comunica]ie,

inclusiv de „autoap`rare”.

Speriat de atâtea tentative de a fiomorât, teribilul mafiot Al. Capone [i-acomandat [i el un Cadillac, regeleneîncoronat al crimei organizate dinChicago sc`pând de câteva atentatetocmai datorit` blindajului special,rezistent la gloan]e...

General Motors proiecteaz` unCadillac anume pentru Casa Alb`,dou` superlimuzine decapotabile,botezate Queen Mary [i QueenElisabeth, ce erau dotate cu arsenalede lupt` proprii, cu generatoareelectrice independente, cu sta]ii de

Page 21: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

21

OFICIAL NE ESTE BINE!

În primul rând s`eviden]iem faptul c`, laini]iativele sale directe, s-audeclan[at sus]inutecampanii menite s`campanii menite s`campanii menite s`campanii menite s`campanii menite s`protejeze via]a pilo]ilorprotejeze via]a pilo]ilorprotejeze via]a pilo]ilorprotejeze via]a pilo]ilorprotejeze via]a pilo]ilorde curse, începând chiar cuFormula 1, unde, dinfericire, accidentulaccidentulaccidentulaccidentulaccidentulmortal a disp`rutmortal a disp`rutmortal a disp`rutmortal a disp`rutmortal a disp`rut demul]i ani. Dar eforturile sale,inclusiv prin crearea [ipromovarea testelorEuroNCAP au condus, îngeneral, la sporireadecisiv` a siguran]ei întrafic, mai ales a securit`]iipasagerilor din automobil,în condi]ii de impact frontalsau lateral. Tot pre[edinteleFIA este ini]iatorul unuiamplu program privindautomobilul ca fenomensocial. Astfel s-au pututini]ia ac]iuni specifice desprijin [i promovare asiguran]ei rutiere la nivelulfiec`rui club na]ional auto,constituindu-se [iFunda]ia FIA pentruFunda]ia FIA pentruFunda]ia FIA pentruFunda]ia FIA pentruFunda]ia FIA pentruAutomobil [i SocietateAutomobil [i SocietateAutomobil [i SocietateAutomobil [i SocietateAutomobil [i Societate,cu un capital social de 300milioane dolari,reprezentând un procent

MAX MOSLEY, UN VIZIONAR D.D. RUJAN

E bine s` spunem de la început c`actualul pre[edinte al FIA, Max MosleyMax MosleyMax MosleyMax MosleyMax Mosley,va r`mâne în istoria automobilismuluisportiv ca un important reformator almotorsportului mondial, un lider cu olarg` viziune asupra prezentului [i maiales a viitorului sporturilor auto [i ami[c`rii automobilistice, în general.

din drepturile deteleviziune, pe care FIA lede]ine în F1.

De câ]iva ani, MaxMosley promoveaz` m`suridirecte, menite s` apropie[ansele pilo]ilor înconcursuri, prin reducereacontinu` a cheltuielilor,realmente exagerate, lacare apelau unele marifirme pentru ob]inereavictoriei. A avut mul]imanageri [i chiar pilo]i care

nu în]elegeau de cepre[edintele FIA dore[te s`democratizeze [i în acestfel cursele auto. Crizaeconomic` mondial`, dinp`cate, i-a dat dreptate!

La sfâr[itul anului trecutConsiliul Mondial al FIA aadoptat, în consecin]`, oserie de m`suri, care s`duc` la reducereareducereareducereareducereareducereasubstan]ial` asubstan]ial` asubstan]ial` asubstan]ial` asubstan]ial` acheltuielilor dincheltuielilor dincheltuielilor dincheltuielilor dincheltuielilor dinFormula 1Formula 1Formula 1Formula 1Formula 1, în anulcompeti]ional 2009. S` negândim doar c` numai cuun an înainte au fost echipecare au avut bugete decirca un sfert de miliardeuro! Neavând încotro,echipele de Formula 1 suntobligate acum s` g`seasc`solu]ii pentru ca sportulauto s` aib` cât mai pu]inde suferit din cauza cirzeifinanciare prin care trec maiales constructorii auto, aprecizat Max Mosley într-oscrisoare public`, trimis`c`tre toate echipele din

Formula 1 [i din WRC. „Înactualele circumstan]eeconomico-financiare, olimitare bugetar` voluntar`ar putea func]iona”, i-aaten]ionat Mosley pe lideriiechipelor de F1.

Între m`surile dereducere a cheltuielilor seînscriu: obliga]ia particip`riicu acela[i motor la treiGrand Prix-uri; cutiile deviteze trebuie s` reziste[ase curse consecutiv, iarmotoarele furnizateechipelor independente nutrebuie s` aib` un pre] maimare de 5 milioane deeuro.

Dar cele mai multereduceri de costuri se potob]ine din mic[orareadrastic` a cheltuielilorprivind studiile destudiile destudiile destudiile destudiile deaerodinamicitateaerodinamicitateaerodinamicitateaerodinamicitateaerodinamicitate. Înparantez` fie spus, ultimulsupertunel aerodinamic alechipei McLaren-Mercedes, lung cât aproapedou` stadioane de fotbal,consum` tot atâta energiecât o mic` localitate cu 500de case... Iar speciali[tiiechipelor de top dinFormula 1, care practic„deservesc” doar doi pilo]i,dep`[esc bini[or 6-700 deoameni, pl`ti]i foarte bine!

Paradoxal, toate acestedecizii ale Forului Mondial,departe de a reducespectaculozitateaîntrecerilor de motorsport,dimpotriv`, prin apropiereavaloric` a echipelor,sporesc [ansele unor pilo]itineri [i talenta]i de a seafirma [i, implicit, de a facemai antrenante acestecurse.

Page 22: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

2222

|NCQ O PQCQLEALQ...

S` ne amintim c` în anii de dup`Revolu]ie, în hangarele fostuluiAeroport B`neasa chiar se organiza unimportant Salon Salon Salon Salon Salon Auto Bucure[tiAuto Bucure[tiAuto Bucure[tiAuto Bucure[tiAuto Bucure[ti(SAB), devenit un soi de mic „templu”al automobilismului autohton, undeexpuneau destule firme celebre, prin

VARDYE SRLA REU{IT

S~ÎNGROAPE

{I SIABFacem precizarea de la

început c` expresia „VardyeSRL” poate fi – cum ar spune,cu umorul s`u unic, MirceaBadea – mai degrab` o...

Chiar dac` loca]ia era cumvaimprovizat`, totu[i halele înalte d`deauo anumit` amplitudine [i un aer aparte„întâmpl`rilor automobilistice”,generând posibilit`]i de-a dreptulexcesive de a expune sute [i sute demetri p`tra]i pentru reclame, panouri,banere, fotografii, embleme uria[e, etc.Într-un cuvânt, tot ce putea concepemintea desc`tu[at` de rigori totalitarea designerilor de-acum un deceniu...

Dup` câteva edi]ii, sim]ind osul deros [i posibilit`]ile unor neguroaseafaceri, cam peste noapte s-a înfiripatun soi de „[mecherie”, dar f`r`r`spundere limitat`, bolmojit` pe lâng`tân`ra asocia]ie a comercian]ilor auto,preluându-i din titlu [i o parte dinprerogative: APIAAPIAAPIAAPIAAPIA Expo SRL Expo SRL Expo SRL Expo SRL Expo SRL. Întreac]ionari, P.Schiaucu, pre[edinteleAPIA de atunci, D.Vardie, secretar, [iEcce homo, viitorul prim-ministruT`riceanu. Volens-nolens, s-a speratc` m`car loca]ia B`neasa va fischimbat`, datorit` accesului dificil [ia lipsei parc`rilor.

În plus, se [tia c` Bucure[tiul aveatradi]ia spectaculoas` a TârguluiInterna]ional Bucure[ti (TIB), preluat`mai apoi de „Romexpo”, cu cele 40 depavilioane diferite ale sale, dominatede Pavilionul Central, unde se puteaamenaja, pe mai multe niveluri, oexpozi]ie de tip aren`, cum nu exista adoua în Europa.

Numai c` noii ac]ionari eraupreocupa]i ca „afacerea” s` fac` câtmai mul]i bani. În noua sa variant`organizatoric`, Salonul Salonul Salonul Salonul Salonul (botezatacum SIAB), derapând vizibil sprecaracteristicile unui târg de ma[ini, [i-a pierdut din interes, primulretr`gându-se un cunoscut holding,

metafor`, sau o „[mecherie cu R`spundere Limitat`”.În mod sigur, îns`, D. Vardie, ...hanalist auto cunoscut, nu este

chiar str`in de o decizie reflectat` în mass-media cu titluri precum:„SIAB 2009, pe butuci”; „SIAB Bucure[ti [i-a dat duhul”; „Banii deSIAB ar putea ieftini ma[inile?”, etc. De fapt, cum s-a ajuns s` seamâne sine die un eveniment interna]ional auto, socotit pân` maiieri de referin]` în arealul sud-est european? Evident, ni s-a servitcunoscuta sperietoare na]ional` „vine criza cu valiza”... O fi venind,dar un Salon interna]ional auto putea fi tocmai un prilej de relansarea vânz`rilor de automobile [i, implicit, o promovare a industrieiautohtone de profil. Un exemplu este Salonul Auto de la Detroit,adic` din „inima crizei”, la care nu s-a renun]at, tocmai pentru a sedemonstra c`, indiferent de „criz`”, via]a merge înainte. LaBucure[ti, substratul este mai degrab` ascuns sub pre[...

intermediul unor dealeri întreprinz`tori[i hiperactivi, între ei [i viitorul premierT`riceanu.

Interesul stârnit într-o fost` ]ar`comunist` era formidabil, num`rulvizitatorilor apropiindu-se, la fiecareedi]ie anual`, de un sfert de milion!

Page 23: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

2323

OFICIAL NE ESTE BINE!plecat cu vreo zece m`rci deimport. Strân[i cu u[a, APIA[i cei trei „ac]ionari” dirigui-tori, în frunte cu D.Vardie, [i-au c`utat repede un st`pân,astfel n`scându-se ApiaExpo SRL – AMC Promotion,ultimii fi ind organizatoriiSalonului Auto de la Paris.

Prima „scofal`” reu[it` afost propunerea noilor „pa-troni” de a se organiza Sa-Sa-Sa-Sa-Sa-lonul lonul lonul lonul lonul AutoAutoAutoAutoAuto de la Bucu-re[ti... din doi în doi ani,

firma francez` având obli-ga]ii similare [i prin altecapitale ale lumii! S-a g`sit[i o loca]ie ieftin` (dar [istupid`), în fosta hal` [i înparcarea de la MetroOtopeni... Cu traficul infernalde pe [oseaua Bucure[ti-Otopeni, aflat` atunci [i înconstruc]ie, num`rul biletelorvândute a sc`zut dramatic.Atunci au fost crescutespectaculos pre]urile de în-chiriere a spa]iului [i costurile

de amenajare a standurilor,astfel încât SIAB a devenit oloca]ie foarte costisitoare.

Un cunoscut dealer auto,care comercializeaz` înRomânia vreo opt m`rcieuropene, a fost obligat s`scoat` din buzunar aproape1,6 milioane euro, ca s` fiereprezentat onorabil laSIAB-ul din Otopeni! Cuatâ]ia bani se putea închirialejer un spa]iu similar [i la

Salonul Auto de la Geneva...Mai este de mirare atunci

c` edi]ia din octombrie 2009a SIAB a fost anulat` (veziDoamne, din cauza crizei [ia... invaziei de ma[ini se-cond-hand!)? Proxima mani-festare similar` se aude c`ar putea fi, dac` va mai fi,cam peste vreo trei ani! Înc`unul din „succesurile”cunoscutului b`g`cios auto„Vardye SRL”.

Mai multe scrisori [i e-mail-uriMai multe scrisori [i e-mail-uriMai multe scrisori [i e-mail-uriMai multe scrisori [i e-mail-uriMai multe scrisori [i e-mail-uriprimite la redac]ie ne-au supusprimite la redac]ie ne-au supusprimite la redac]ie ne-au supusprimite la redac]ie ne-au supusprimite la redac]ie ne-au supusaten]iei o „problem`” nu doaraten]iei o „problem`” nu doaraten]iei o „problem`” nu doaraten]iei o „problem`” nu doaraten]iei o „problem`” nu doar..... .. . .. . .. . .interesant`, dar [i contradictorie:interesant`, dar [i contradictorie:interesant`, dar [i contradictorie:interesant`, dar [i contradictorie:interesant`, dar [i contradictorie:ce calit`]i trebuie s` îndeplineasc`ce calit`]i trebuie s` îndeplineasc`ce calit`]i trebuie s` îndeplineasc`ce calit`]i trebuie s` îndeplineasc`ce calit`]i trebuie s` îndeplineasc`judec`torii desemna]i în instan]` s`judec`torii desemna]i în instan]` s`judec`torii desemna]i în instan]` s`judec`torii desemna]i în instan]` s`judec`torii desemna]i în instan]` s`stabileasc` sanc]iuni civile, dar maistabileasc` sanc]iuni civile, dar maistabileasc` sanc]iuni civile, dar maistabileasc` sanc]iuni civile, dar maistabileasc` sanc]iuni civile, dar maiales penale, consecin]` a unorales penale, consecin]` a unorales penale, consecin]` a unorales penale, consecin]` a unorales penale, consecin]` a unorînc`lc`ri – reale sau nu – aînc`lc`ri – reale sau nu – aînc`lc`ri – reale sau nu – aînc`lc`ri – reale sau nu – aînc`lc`ri – reale sau nu – aprevederilor Legii circula]iei?prevederilor Legii circula]iei?prevederilor Legii circula]iei?prevederilor Legii circula]iei?prevederilor Legii circula]iei?

TTTTTocmai aici este „dilema”: cât deocmai aici este „dilema”: cât deocmai aici este „dilema”: cât deocmai aici este „dilema”: cât deocmai aici este „dilema”: cât dereale – sau nu! – sunt înc`lc`rile unorreale – sau nu! – sunt înc`lc`rile unorreale – sau nu! – sunt înc`lc`rile unorreale – sau nu! – sunt înc`lc`rile unorreale – sau nu! – sunt înc`lc`rile unorprevederi ale legisla]iei rutiere,prevederi ale legisla]iei rutiere,prevederi ale legisla]iei rutiere,prevederi ale legisla]iei rutiere,prevederi ale legisla]iei rutiere,contestate în instan]` de uniicontestate în instan]` de uniicontestate în instan]` de uniicontestate în instan]` de uniicontestate în instan]` de uniif`ptuitori (sau nu...). „Controversa”f`ptuitori (sau nu...). „Controversa”f`ptuitori (sau nu...). „Controversa”f`ptuitori (sau nu...). „Controversa”f`ptuitori (sau nu...). „Controversa”în cazurile respective se „aga]`” deîn cazurile respective se „aga]`” deîn cazurile respective se „aga]`” deîn cazurile respective se „aga]`” deîn cazurile respective se „aga]`” derealitatea competen]ei unui judec`torrealitatea competen]ei unui judec`torrealitatea competen]ei unui judec`torrealitatea competen]ei unui judec`torrealitatea competen]ei unui judec`tors` decid` într-o astfel de spe]`, dac`s` decid` într-o astfel de spe]`, dac`s` decid` într-o astfel de spe]`, dac`s` decid` într-o astfel de spe]`, dac`s` decid` într-o astfel de spe]`, dac`nu are permis de conducere.nu are permis de conducere.nu are permis de conducere.nu are permis de conducere.nu are permis de conducere.

Ei [i? Trebuie neap`rat s` fi fostEi [i? Trebuie neap`rat s` fi fostEi [i? Trebuie neap`rat s` fi fostEi [i? Trebuie neap`rat s` fi fostEi [i? Trebuie neap`rat s` fi fostvict ima unui huligan, ca s` po]ivict ima unui huligan, ca s` po]ivict ima unui huligan, ca s` po]ivict ima unui huligan, ca s` po]ivict ima unui huligan, ca s` po]i

JUDEC~TORI SPECIALIZA}I AUTO?judeca în deplin` cuno[tin]` dejudeca în deplin` cuno[tin]` dejudeca în deplin` cuno[tin]` dejudeca în deplin` cuno[tin]` dejudeca în deplin` cuno[tin]` decauz` pe un infractor ce atenteaz`cauz` pe un infractor ce atenteaz`cauz` pe un infractor ce atenteaz`cauz` pe un infractor ce atenteaz`cauz` pe un infractor ce atenteaz`la securitatea fizic` a unei persoa-la securitatea fizic` a unei persoa-la securitatea fizic` a unei persoa-la securitatea fizic` a unei persoa-la securitatea fizic` a unei persoa-ne? Contraven]i i le, ca [i infrac]iu-ne? Contraven]i i le, ca [i infrac]iu-ne? Contraven]i i le, ca [i infrac]iu-ne? Contraven]i i le, ca [i infrac]iu-ne? Contraven]i i le, ca [i infrac]iu-ni le, sunt abateri ori înc`lc`ri alenile, sunt abateri ori înc`lc`ri alenile, sunt abateri ori înc`lc`ri alenile, sunt abateri ori înc`lc`ri alenile, sunt abateri ori înc`lc`ri alelegii, pe care judec`torul le constat`,legii, pe care judec`torul le constat`,legii, pe care judec`torul le constat`,legii, pe care judec`torul le constat`,legii, pe care judec`torul le constat`,le judec` [i le sanc]ioneaz`, înle judec` [i le sanc]ioneaz`, înle judec` [i le sanc]ioneaz`, înle judec` [i le sanc]ioneaz`, înle judec` [i le sanc]ioneaz`, înfunc]ie de gravitate, tot conform pre-func]ie de gravitate, tot conform pre-func]ie de gravitate, tot conform pre-func]ie de gravitate, tot conform pre-func]ie de gravitate, tot conform pre-vederilor legale. {i Legea circula]ieivederilor legale. {i Legea circula]ieivederilor legale. {i Legea circula]ieivederilor legale. {i Legea circula]ieivederilor legale. {i Legea circula]ieieste tot o lege...este tot o lege...este tot o lege...este tot o lege...este tot o lege...

Întrebarea este, sus]in partizaniiÎntrebarea este, sus]in partizaniiÎntrebarea este, sus]in partizaniiÎntrebarea este, sus]in partizaniiÎntrebarea este, sus]in partizaniiacestei idei, cum poate s` „simt`”acestei idei, cum poate s` „simt`”acestei idei, cum poate s` „simt`”acestei idei, cum poate s` „simt`”acestei idei, cum poate s` „simt`”[i s` aprecieze un accident de[i s` aprecieze un accident de[i s` aprecieze un accident de[i s` aprecieze un accident de[i s` aprecieze un accident decircula]ie – în sensul propriu alcircula]ie – în sensul propriu alcircula]ie – în sensul propriu alcircula]ie – în sensul propriu alcircula]ie – în sensul propriu aldesf`[ur`ri i evenimentelor – undesf`[ur`ri i evenimentelor – undesf`[ur`ri i evenimentelor – undesf`[ur`ri i evenimentelor – undesf`[ur`ri i evenimentelor – unjudec`tor care nu a pus în via]a luijudec`tor care nu a pus în via]a luijudec`tor care nu a pus în via]a luijudec`tor care nu a pus în via]a luijudec`tor care nu a pus în via]a luimâna pe volan [i nu are „apetit”mâna pe volan [i nu are „apetit”mâna pe volan [i nu are „apetit”mâna pe volan [i nu are „apetit”mâna pe volan [i nu are „apetit”pentru acest domeniu? Sau cum tepentru acest domeniu? Sau cum tepentru acest domeniu? Sau cum tepentru acest domeniu? Sau cum tepentru acest domeniu? Sau cum tepoate acuza un procurorpoate acuza un procurorpoate acuza un procurorpoate acuza un procurorpoate acuza un procuror, ori s` te, ori s` te, ori s` te, ori s` te, ori s` teapere un avocat, dac` nici ei nuapere un avocat, dac` nici ei nuapere un avocat, dac` nici ei nuapere un avocat, dac` nici ei nuapere un avocat, dac` nici ei nuposed` permis de conducere?posed` permis de conducere?posed` permis de conducere?posed` permis de conducere?posed` permis de conducere?

Chiar dac` Legea circula]ieiChiar dac` Legea circula]ieiChiar dac` Legea circula]ieiChiar dac` Legea circula]ieiChiar dac` Legea circula]ieieste cumva mai specioas`, esteeste cumva mai specioas`, esteeste cumva mai specioas`, esteeste cumva mai specioas`, esteeste cumva mai specioas`, estetotu[i o lege... ca oricare alta, iartotu[i o lege... ca oricare alta, iartotu[i o lege... ca oricare alta, iartotu[i o lege... ca oricare alta, iartotu[i o lege... ca oricare alta, iaraplicarea ei, de asemenea. Înaplicarea ei, de asemenea. Înaplicarea ei, de asemenea. Înaplicarea ei, de asemenea. Înaplicarea ei, de asemenea. Încazuri le de accident cu urm`ricazuri le de accident cu urm`ricazuri le de accident cu urm`ricazuri le de accident cu urm`ricazuri le de accident cu urm`rigrave, de regul` judec`torulgrave, de regul` judec`torulgrave, de regul` judec`torulgrave, de regul` judec`torulgrave, de regul` judec`torulsol icit` spre l`murire [i osolicit` spre l`murire [i osolicit` spre l`murire [i osolicit` spre l`murire [i osolicit` spre l`murire [i oexpertiz` tehnic`.expertiz` tehnic`.expertiz` tehnic`.expertiz` tehnic`.expertiz` tehnic`.

Într-adev`rÎntr-adev`rÎntr-adev`rÎntr-adev`rÎntr-adev`r, mai dificil` [i..., mai dificil` [i..., mai dificil` [i..., mai dificil` [i..., mai dificil` [i...interpretabil` poate fi o decizieinterpretabil` poate fi o decizieinterpretabil` poate fi o decizieinterpretabil` poate fi o decizieinterpretabil` poate fi o decizieprivind contestarea unui proces-privind contestarea unui proces-privind contestarea unui proces-privind contestarea unui proces-privind contestarea unui proces-verbal întocmit de c`tre agentul deverbal întocmit de c`tre agentul deverbal întocmit de c`tre agentul deverbal întocmit de c`tre agentul deverbal întocmit de c`tre agentul decircula]ie, a c`rui constatare estecircula]ie, a c`rui constatare estecircula]ie, a c`rui constatare estecircula]ie, a c`rui constatare estecircula]ie, a c`rui constatare estetot un fel de... lege, de[i n-ar tre-tot un fel de... lege, de[i n-ar tre-tot un fel de... lege, de[i n-ar tre-tot un fel de... lege, de[i n-ar tre-tot un fel de... lege, de[i n-ar tre-bui. În asemenea cazuri, da, unbui. În asemenea cazuri, da, unbui. În asemenea cazuri, da, unbui. În asemenea cazuri, da, unbui. În asemenea cazuri, da, unjudec`tor care nu posed` permis dejudec`tor care nu posed` permis dejudec`tor care nu posed` permis dejudec`tor care nu posed` permis dejudec`tor care nu posed` permis deconducere poate avea un oarecareconducere poate avea un oarecareconducere poate avea un oarecareconducere poate avea un oarecareconducere poate avea un oarecare„neajuns” în stabilirea „dreapt`” a„neajuns” în stabilirea „dreapt`” a„neajuns” în stabilirea „dreapt`” a„neajuns” în stabilirea „dreapt`” a„neajuns” în stabilirea „dreapt`” ahot`rârii ce urmeaz` s` o ia!hot`rârii ce urmeaz` s` o ia!hot`rârii ce urmeaz` s` o ia!hot`rârii ce urmeaz` s` o ia!hot`rârii ce urmeaz` s` o ia!

Dumneavoastr`, cit i tori i , ceDumneavoastr`, cit i tori i , ceDumneavoastr`, cit i tori i , ceDumneavoastr`, cit i tori i , ceDumneavoastr`, cit i tori i , cecrede]i? crede]i? crede]i? crede]i? crede]i? A[tept`m s` ne contacta]i!A[tept`m s` ne contacta]i!A[tept`m s` ne contacta]i!A[tept`m s` ne contacta]i!A[tept`m s` ne contacta]i!

Page 24: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

24

MANAGER DE SUCCES

Directoarea general` afirmei CEMI, doamnaCarmen CovrigCarmen CovrigCarmen CovrigCarmen CovrigCarmen Covrig, estedoctor în [tiin]e economice,cu un master în SUA, [i senum`r` în topul genera]ieitinere de manageri,afirma]i dup` 1990. Dar nuCV-ul frumoasei doamnene intereseaz` acum, cirealiz`rile firmei mixteromâno-italiene, pe care aînfiin]at-o la doi ani dup`Revolu]ie. CEMICEMICEMICEMICEMI,împreun` cu partenerulitalian OMCIOMCIOMCIOMCIOMCI, s-a impusrepede ca lider de pia]` înfurnizarea de sta]ii ITP,distribuirea de aparatur` [iutilaje de specialitateunit`]ilor de servicii autodin toat` ]ara, tahografe [ilimitatoare de vitez`,servicii de monitorizare aautovehiculelor prin satelit,dotate cu sistem GPS NETSAT. Iar faptul c` GrupulCEMICEMICEMICEMICEMI de]ine o re]eana]ional` de distribu]ie [i

UN BRAND |N ASCENSIUNE,CEMI {I MARTIN MOTORS

filiale în 38 de mari ora[e,vorbe[te de la sine desprecapacitatea real` a unuimanagement de succes.

- Cititorii no[tri ar fipoate interesa]i mai multde activitatea firmei d-voastr` în domeniulautomobilismului, i-amspus d-nei director generalCarmen Covrig.

- Ne-am mi[cat repede[i pe acest palier. În 2006,de exemplu, CEMI CEMI CEMI CEMI CEMI alansat primul model„Martin MotorsMartin MotorsMartin MotorsMartin MotorsMartin Motors”, unautovehicul de teren,realizat de constructorulauto ShuangHuan. Noi amreu[it prima omologareeuropean` a acestuia, iardup` un an ne-amdezvoltat distribu]ia pepie]e de desfacere dinCehia, Ungaria [i Bulgaria.Partenerul nostru italianOMCIOMCIOMCIOMCIOMCI a deschis pia]a vest-european` pentrumodelele m`rcii „MartinMartinMartinMartinMartin

MotorsMotorsMotorsMotorsMotors”, împreun`participând [i la SalonulInterna]ional Auto de laBologna, de anul trecut,unde am prezentat [aptenoi modele.

- Sunt chinezii a[a buniconstructori auto?!

- Îndoiala dvs. are unspecific mai mult...românesc. V` rog s`re]ine]i c` cele [aptemodele auto pe care le-amlansat apoi în majoritatea]`rilor Sud-Estuluieuropean sunt vehicule debun` calitate, la pre]urifoarte accesibile, de[i suntdotate cu motoare BMW,Suzuki, Mitsubishi, montate[i asamblate foarte îngrijit.Ca peste tot, în China suntfabricate [i produse maislab calitativ, dar în celemai multe domenii serealizeaz` multe lucruri lacele mai înalte standardede calitate!

- Normele severe depoluare readuc înactualitate variantele dealimentare GPL. În]eleg c`sunte]i pe faz`...

- V` rog s` re]ine]i c`caracterul de unicitate alautovehiculelor „MartinMotors” provine de la faptulc` fiecare model are, înc`

din dotarea de serie, [ivarianta de alimentareGPL, ceea ce le face nudoar cele mai economicede pe pia]` la ora actual`,dar [i cu un grad de depoluare mult mai redus. V`rog s` re]ine]i c` statulitalian, de exemplu, acord`o prim` de achizi]ie depân` la 2.500 euro pentruautovehiculele care suntdotate din construc]ie cuinstala]ie proprie GPL. Dar[i alte ]`ri vest-europeneîncurajaz` autovehicule cumotopropulsoare dotate cuinstala]ie originar` GPL.Din aceast` cauz`, înEuropa Occidental` astfelde autovehicule se vândfoarte bine. Acas`, înRomânia, suntem în plin`campanie de implementarela nivel na]ional alsistemului de alimentare cuGPL – OMCI GAS.Totodat`, oferim pie]eiromâne[ti o instala]ie GPLrevolu]ionar` [i foarteeconomic`, ce se poatemonta extrem de facil peorice tip de autovehicul,nemafiind necesar s` se„foreze” în galeria deadmisie, ca la produsele,s` zicem, similare,existente pe pia]`.

Page 25: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

25

DUPQ 40 DE ANI

P rimul automobil de mareserie construit în ]aranoastr` dup` r`zboi a fost

binecunoscuta Dacia 1100. AutomobilClubul Român se poate mândri cufaptul c` se afl` în posesia exempla-rului cu num`rul 01 ie[it de pe bandade montaj [i condus atunci, de cinealtul decât Nicolae Ceau[escu. Nu cuacest exemplar s-a efectuat îns` primuldrive-test auto din presa noastr`, cicâteva luni mai târziu. Automobilulunicat a fost achizi]ionat, a[a cum ammai scris, de c`tre ACR, la aproape undeceniu dup` Revolu]ie, în cadrul uneilicita]ii publice, prin care a fost scos lavânzare parcul auto personal al fostuluidictator.

Dar tot ACR, prin Revista Autoturism(abia ap`rut` la începutul anului1969), a beneficiat în premier` [i deposibilitatea efectu`rii primului drive-test de specialitate, realizat de redac-torii s`i, între care [i marele campionde automobilism Petre Cristea. S` nuuit`m c` tot Petre Cristea a fost [i unuldintre speciali[tii auto de notorietatecare au recomandat promovarea cola-bor`rii cu Regia Renault pentruconstruirea simultan` a automobilelorRenault 8, cu Dacia 1100 [i Renault12, cu Dacia 1300, modelele fiind laînceput, practic, identice.

S` subliniem [i azi cu satisfac]ie c`Uzina de Automobile Dacia, dup` ce aluat aprobarea Ministerului Construc]ii-lor de Ma[ini, a oferit redac]iei unexemplar Dacia 1100 pentru testecomplete, de-a lungul a 5.000 km. Deexemplu, testele de vitez` [i deaccelerare, ca [i testele de consum, aufost realizate în colaborare cu specia-li[ti de la Laboratorul de încerc`ri al

PRIMUL DRIVE-TEST AUTO ÎN PRESA ROMÂNEASC~

Uzinei Autobuzul, ce avea la dispozi]ieaparatur` de testare de ultim` gene-ra]ie, inclusiv a[a-zisa roat` a cincea,care permitea determinarea vitezei devârf în fiecare treapt`, ca [i vitezamaxim` final`.

S-au efectuat, totodat`, probe dina-mice, probe de consum, probe de frâ-nare pe diferite suprafe]e de rulare,probe de demaraj pe diverse distan]e,totul prezentat în tabele [i grafice com-parative, folosindu-se ca martor perfor-man]ele modelelor direct concurente.

Adev`rat, aprecierile au fost cudeosebire pozitive. {i nici nu e demirare, pentru c` la vremea respectiv`,Dacia 1100, sor` geam`n` cu Renault8, ce se distribuia simultan pe pia]afrancez`, chiar era un automobilmodern, rapid, economic [i mai alescu un motor foarte reu[it. Dar nu au

lipsit, oricât era ea de l`udat` oficial înmass-media, nici observa]iile criticeale redac]iei referitoare la inconveni-entele privind confortul pasagerilor,silen]iozitatea, stabilitatea (pentru oma[in` cu „totul în spate”), inclusivunele aspecte „critice”, venite de lacititori, care erau la curent cu desf`[u-rarea drive-testului de-a lungul celor5.000 de km.

În urma concluziilor acestui drive-test,important de re]inut, Departamentultehnic al Uzinei a trimis o scrisoare deapreciere c`tre redac]ie pentru consta-t`rile f`cute, ba chiar s-a trecut [i laîmbun`t`]irea prinderii manetei deviteze, semnalat` în articol, [i s-a re-dactat un manual complet de între]i-nere, care se oferea gratuit cump`r`-torilor la achizi]ionarea autoturismului,a[a cum propusese revista noastr`.

Post scriptumPost scriptumPost scriptumPost scriptumPost scriptumS` men]ion`m, pentru respectarea

adev`rului istoric, c` primele automobileconstruite pe teritoriul României au fost laArad, unde, în atelierele fostei Fabrici Marta,s-au construit primele automobile înc` de-acum peste o sut` de ani. În perioadainterbelic`, la Bucure[ti, pe Calea Floreasca,s-a înfiin]at Uzina Ford România, unde s-amontat autoturismul Ford, „tipul 1935”, cuun motor de 8 cilindri în V, de 65 CP la 3300rot/min. Cu un astfel de automobil, îns` multîmbun`t`]it [i perfec]ionat artizanal, acâ[tigat Raliul Monte Carlo din anul 1936,celebrul pilot Petre Cristea, în echipaj cuIonel Zamfirescu.

Page 26: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

2626

Exist` numeroasesimboluri [i o rezonan]`spiritual` a for]ei [i voca]ieide autodep`[ire aoamenilor de pe Bega.Unul dintre simbolurile decultur` [i civiliza]ie princare se identific` puternictimi[orenii este, din nou,automobilismul sportiv. Deaproape zece ani, întreinimo[ii organizatori care arevigorat sportul auto

GALACAMPIONILOR

TIMI{ORENI 2008 Ilie GABRA

Timi[oara este un centru de mare

tradi]ie al mi[c`rii automobilistice [i al

motorsportului românesc. Înc` din

perioada interbelic`, Banatul [i capitala

sa de suflet au coagulat energii

deosebite în plan regional, constituind

un punct de referin]` în automobilismul

sportiv. Dup` reluarea activit`]ii

sportive de c`tre ACR, Timi[oara a

g`zduit, de-a lungul anilor, cele mai

reu[ite etape ale Campionatului

Na]ional de Raliuri în structura sa

modern`, ca [i antrenante întreceri de

vitez` pe circuit.

b`n`]ean, se num`r`, înfruntea listei, un neobositom de ini]iativ`: LolaLolaLolaLolaLolaGiur is ic iGiur is ic iGiur is ic iGiur is ic iGiur is ic i .

Mai nou, au început s`se afirme [i cei foarte tineri,gra]ie unei [coli de kartingtimi[orene care a începutdeja s` „preg`teasc`” noiicampioni. Acest universspiritual, de exprimare aenergiei cailor putere l-amconstatat din nou în seara

de 17 ianuarie 2009, laGala CampionilorGala CampionilorGala CampionilorGala CampionilorGala Campionilor dinautomobilismul [i kartinguluitimi[orean, g`zduit generos,an de an, de Complexulhotelier Continental.

Între ini]iatorii acesteifestivit`]i a fost Filialajude]ean` a AutomobilClubului Român prinComisia deComisia deComisia deComisia deComisia deAutomobil ism [iAutomobil ism [iAutomobil ism [iAutomobil ism [iAutomobil ism [iKartingKartingKartingKartingKarting, sus]inut` deinfuzia necesar` a unuinum`r impresionant desponsori. Au fost prezen]i,ca de obicei [ireprezentan]ii Prim`rieiTimi[oara, Inspectoratului

de Poli]ie, direc]iilorjude]ene a drumurilor, side sport, primarii ora[elor[i comunelor, care aug`zduit aceast` competi]ie,la nivel regional, deautomobilism [i karting.Singura „ambi]ie” care aguvernat evenimentelesportive a fost performan]a,dobândit`, etap` cu etap`,de licen]ia]i sau denelicen]ia]i, de b`rba]i saude femei, de copii, juniorisau seniori. Iat`, deci,tradi]ia de exprimaresportiv` [i de comunicareîntre genera]ii [i întrevoca]iile sportului cu motor.

L icen] ia ] i :L icen] ia ] i :L icen] ia ] i :L icen] ia ] i :L icen] ia ] i :1. Alex.Krepelka-

Carmen Kraus;2. Florin Staici-Radu

Avram;3. Alin Regep-Florin

Uli]`;Nel icen] ia ] i :Nel icen] ia ] i :Nel icen] ia ] i :Nel icen] ia ] i :Nel icen] ia ] i :1. Emanuel Resiga-

Iulia Nicolescu;2. Radu Avram-Marius

Marinescu;3. Ioan Ficard-Adrian

Orlea.Cupa Femina:Cupa Femina:Cupa Femina:Cupa Femina:Cupa Femina:1. Mihaela Harceag`-

Nicolaeta Zvanciuc;2. Viorica Stanoiev-

Andrada Ha]egan;3. Adriana Oltean-

Mariana Schipor.Clasament echipe:Clasament echipe:Clasament echipe:Clasament echipe:Clasament echipe:1. ABAS Timi[oara;2. C.S. Natcoracing

Team;3. Mimi-Dus-DTM.

CAMPIONII BANATULUI LAAUTOMOBILISM {I KARTING 2008

Kar t ingKar t ingKar t ingKar t ingKar t ingHonda Seniori:Honda Seniori:Honda Seniori:Honda Seniori:Honda Seniori:1. Vlad Leah;2. Bogdan Vl`sceanu;3. Angelo Schuldesz.Honda Juniori:Honda Juniori:Honda Juniori:Honda Juniori:Honda Juniori:1. Darco Pelici;2. Bogdan Grigore;3. Eduard Papar`.Super-sport Juniori:Super-sport Juniori:Super-sport Juniori:Super-sport Juniori:Super-sport Juniori:1. R`zvan Fuzer;2. Marius Giurisici;3. D`nu] Jurc`.Super-sport Pufo:Super-sport Pufo:Super-sport Pufo:Super-sport Pufo:Super-sport Pufo:1. Darco Pelici;2. Bogdan Grigore;3. Vlad Grum`zescu.Honda Honda Honda Honda Honda AgrementAgrementAgrementAgrementAgrement

Jun io r i :Jun io r i :Jun io r i :Jun io r i :Jun io r i :1. D`nu] Jurc`;2. Marius Giurisici;3. Lauren]iu Marcu;Honda Honda Honda Honda Honda Agrement Pufo:Agrement Pufo:Agrement Pufo:Agrement Pufo:Agrement Pufo:1. Eduard Papar`;2. Vlad Grum`zescu;3. Ricardo Blagoe.

MOTORSPORT 2008

Page 27: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

27

Timp de patru decenii, Dorin BorlovanDorin BorlovanDorin BorlovanDorin BorlovanDorin Borlovan, senior almotorsportului b`n`]ean, a slujit, ca pilot licen]iat, dar [ica organizator [i arbitru, sportul automobilistic timi[orean[i na]ional. Demn de re]inut, înc` din anul 1967 a pus lacale, împreun` cu neuitatul Petre Cristea, primul Raliu deVest: Banat – Oltenia. Aceast` reu[it` organizatoric` a fost„agrementat`” de participarea la primele edi]ii ale RaliuluiRomâniei, Raliul M`n`stirilor, Raliul Castanelor, RaliulNarciselor, Raliul Z`pezii, ca [i la multe curse de VTM, iardup` certificarea sa ca antrenor, a preg`tit [i lansat multegenera]ii de pilo]i. Ca arbitru na]ional [i interna]ional, de-alungul multor ani a condus sau a arbitrat sute decompeti]ii [i a preg`tit peste 200 de arbitri.

La început de an 2009, la festivitatea tradi]ional` depremiere a sportului b`n`]ean, s-a retras [i din activitateade „mentor”. A fost s`rb`torit de fo[tii [i actualii colegi, cumse cuvine unui om de sport deosebit. I s-a conferit untrofeu, o diplom`, ca [i alte simboluri de noble]e. Acesteaau fost înso]ite de un mesaj de apreciere [i felicitare dinpartea pre[edintelui ACR, dl. Constantin Niculescu. Lamul]i ani, Dorin Borlovan!

Dar cum se spune, a[chia nu sare departe de trunchi.Fiul s`u, Alexandru Borlovan a înv`]at automobilismul de

S~RB~TORIREAUNUI SENIOR

performan]` de la tat`l s`u, devenind, de mul]i ani,exponent al noului val al pilo]ilor autohtoni, [colit [i lacursuri de pilotaj în str`in`tate. Este preparator deprofesie al ma[inilor de concurs, instructor de pilotaj [ipilot de marc`. În anul 2008 [i-a confirmat titlul decampion absolut VTM în Campionatul Na]ional al ACR –CNAK, performan]` care se adaug` altor trei titluri decampion absolut cucerite în anii anteriori. El conduce, înprezent, Asocia]ia B`n`]ean` a Automobili[tilor Sportivi,ca partener al Filialei Jude]ene ACR, unde s-a formatnucleul unei noi serii de pilo]i de performan]`. De notat,fiul s`u, Leo, preg`te[te al treilea val al familiei Borlovanîn automobilismul de performan]`, se pare, mai talentatdecât... predecesorii s`i, la concuren]` cu un alt pu[ti

talentat, care deja confirm`:D`nu] Jurc`.

Tot o pepinier` delansare în karting este [iClubului de Karting Isac Isac Isac Isac Isac,din Timi[oara, condus deinginerul Florin Isac, care„ruleaz`” anual în poligonul[i pista de karting proprii,cel pu]in 70 de copii [ijuniori, fiecare, în felul s`u,]intind marea performan]`.Deocamdat` la karting.

NON-STOPAJUTOR RUTIER

MOTORSPORT 2008

Page 28: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

28

BUCHAREST CITY CHALLENGE

FLORIN B~RBULESCU

Ocunoscut` revis-t` auto europea-n` publica, la

sfâr[itul anului trecut, unreportaj de la „cea mai im-portant` întrecere automobi-listic` din istoria sportiv` aRomâniei”, caracterizareatrimisului special al „MotorSport”referindu-se, evident, laBucharest City Challen-Bucharest City Challen-Bucharest City Challen-Bucharest City Challen-Bucharest City Challen-gegegegege, etap` în cadrul Campio-natului Mondial FIA GT.

Ca [i în alte reviste despecialitate din Europa,aprecierile nu au lipsit,subliniind faptul c` Circuitulde Vitez` în jurul cl`diriiParlamentului Român a fostdesenat de Hermann Tilke,un celebru designer alcircuitelor de Formula 1. S-a eviden]iat [i faptul c`aceast` curs` a fosttransmis` în lume de pesteo sut` de posturi TV, ro-mâne[ti [i interna]ionale, [ic` num`rul ziari[tilor veni]ila Bucure[ti a fost deaproape 200.

Sigur, am re]inut cuinteres c` la „Bucharest CityChallenge” au fost prezen]i[i reprezentan]i ai prim`riilordin opt mari ora[e europe-ne, înso]i]i de speciali[ti,pentru a expertiza directcondi]iile de concurs [i deorganizare a unui asemeneacircuit stradal, într-un ora[ cuun trafic atât de mare ca alBucure[tiului.

Dar cam atât despresport. Ce a atras îns` aten]iamultor ziari[ti str`ini prezen]ila Bucure[ti au fost mai alesam`nuntele despre impun`-

O NOU~ IMAGINEPENTRU BUCURE{TI

toarea cl`dire a Parlamen-tului, cu cele peste o mie deînc`peri, saloane [i s`li fas-tuoase, la care s-au folositpeste un milion de metri cubide marmur` [i 3.500 tone decristal! Aici, de fapt, a fostorganizat, în mod „strategic”[i Centrul de pres`...

În goan` dup` recorduriGuiness Book, unii ziari[ti aueviden]iat mai ales impun`-toarea construc]ie: faptul c`este a doua mare cl`direadministrativ` din lume(330.000 mp), înaintea eisituându-se doar Penta-gonul, dep`[ind ca m`rimechiar volumul Piramidei luiKeops. Nu s-au sc`pat dinvedere consemnarea celor2.800 de candelabre exis-tente, 220.000 mp de covoa-

re, 3.500 mp de piele [iestimarea costului generalal Palatului: peste 4 miliardede euro... Sunt date culese,desigur, din vreo bro[ur`

s-a scris mai pu]in c`, avândurc`ri [i coborâri rapide, cu„ace de p`r” spectaculoase,dar [i cu viraje de marevitez`, cursa a fost deosebit

O NOU~ IMAGINEPENTRU BUCURE{TI

pus` la dispozi]ie pentruvizitatori, pentru c` trebuiespus, nimeni dintre oaspe]inu a sc`pat prilejul uneivizite în cl`direa devenit`emblematic` a Bucure[tiu-lui, dup` ce, în transmisiidirecte, aproape un milionde telespectatori au putut s-o admire, filmat` [i de pep`mânt, [i din elicoptere!

Dar în general, impresii-le despre organizarea Cir-cuitului de Vitez` BucharestCity Challenge au fost unelechiar excelente, alte dou`mari ora[e europene gân-dind g`zduirea unor cursesimilare cu cea din Bucu-re[ti. Despre circuitul în sine

de antrenant`, cu posibilit`]igeneroase de dispunere atribunelor pentru spectatori.

Cu atât mai surprinz`-toare ni s-au p`rut câtevaarticole ale unor „speciali[ti”autohtoni, care au c`utat s`g`seasc` noduri în papur`unui concurs automobilisticde real` anvergur` interna-]ional`, care promoveaz`imaginea Bucure[tiului [i„altfel” decât pân` acum.Nici nu e de mirare c` exactrevista auto în care dl.Vardies-a g`sit s` denigreze acestmoment sportiv deosebit alCapitalei, s`-[i încetezeapari]ia, din l ips` decititori!...

Page 29: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

29

ISTORIA UNEI REU{ITE

În palmaresul „scurt” al francezului(ce împline[te 35 de ani chiar la sfâr[itullunii februarie 2009) putem consemnacele mai multe titluri mondiale din toatetimpurile: de cinci ori campionde cinci ori campionde cinci ori campionde cinci ori campionde cinci ori campionmondialmondialmondialmondialmondial! Începând cu anul 2003, a

SEBASTIEN LOEB A INTRATÎN LEGEND~

FLORIN B~RBULESCU

Se spune frecvent despreSebastien Loeb c`, cel pu]in dinpunct de vedere alperforman]elor, poate fi socotitun adev`rat Schumacher alraliurilor. Pentru c` într-adev`rceea ce a reu[it francezul înlumea mult mai dificil` [isolicitant` a curselor pemacadam, pe ghea]` ori z`pad`,sau pe asfaltul unor [oseleînguste, poate fi socotit` operforman]` situat` pe acela[iloc în grila de onoare a istorieimotorsportului din toatetimpurile, ca [i celebrul s`ucontemporan din F1.

câ[tigat în fiecare an cel pu]in trei raliuri,ajungând ca în anul 2008 s` câ[tige11 raliuri înscrise în CampionatulMondial. Astfel a stabilit [i un nourecord pe care tot el [i-l poate dep`[i:47 de victori i în WRC47 de victori i în WRC47 de victori i în WRC47 de victori i în WRC47 de victori i în WRC [i 558 devictorii de etap`. Tot în dreptul numeluis`u putem consemna [i trei victorii înCursa campionilor!

În anul 2002, Sebastien Loeb acâ[tigat pentru prima oar` RaliulGermaniei [i de atunci a repetataceast` performan]` consecutiv deînc` [ase ori! Tot un record estecâ[tigarea de cinci ori a faimosuluiRaliu Monte Carlo, de câte patru ori aRaliului Argentinei [i Spaniei, de câtetrei ori a Raliului Mexicului, Sardiniei[i Ciprului...

Trei lucruri au r`mas neschim-Trei lucruri au r`mas neschim-Trei lucruri au r`mas neschim-Trei lucruri au r`mas neschim-Trei lucruri au r`mas neschim-batebatebatebatebate în istoria sa de pilot de curse: 1.echipa Citroen Citroen Citroen Citroen Citroen [i managerul sportiv

al echipei, Guy FrequelinGuy FrequelinGuy FrequelinGuy FrequelinGuy Frequelin, care i-aformat, practic, cariera de pilot; 2.navigatorul s`u, Daniel ElenaDaniel ElenaDaniel ElenaDaniel ElenaDaniel Elena, cucare alc`tuie[te un str`lucit echipajînc` din anul 2000, [i 3. so]ia sa,Severine LoebSeverine LoebSeverine LoebSeverine LoebSeverine Loeb, o cunoscut` realiza-toare TV de emisiuni sportive auto,care îi negociaz` toate contractele [irela]iile directe cu sponsorii, ma-

nageriaz` website-ul de mare succes also]ului, promovând[i o linie de mod`„Loeb” de maresucces.

Între calit`]i lesale care l-au ajutatfoarte mult s`-[ivalorifice mareletalent în pilotajulsportiv a fost [i opreg`tire fizic`

deosebit` [i calit`]i pe m`sur`,datorat` faptului c` pân` pe la 14-15ani a practicat gimnastica de perfor-man]`, fiind de patru ori campion dejuniori al Fran]ei! Urm`toarea etap` nua fost, ca de obicei, kartingul, cimotociclismul de loisir. Performan]` af`cut îns` pe patru ro]i, la început cu oma[in` proprie, iar apoi, intrând submâna directorului sportiv de la Citroen,câ[tigând primul titlu de campionmondial în JWRC, cu un Citroen Saxo.Drumul spre glorie era deschis...

Aflat` special \n Fran]a, Mihaela R`dulescu nu a putut rata ocaziade a se fotografia l#ng` unul dintre marii pilo]i de raliuri ai lumii.

Page 30: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

30

AUTOMOBILISM SPORTIV

În 25 ianuarie anulacesta, pilotul bra[oveanMihai MarinescuMihai MarinescuMihai MarinescuMihai MarinescuMihai Marinescu aîmplinit 20 de ani. E mult?E pu]in? E destul? Îngeneral, pe pistelecircuitelor de vitez`, 20 deani este vârsta la careîncepi s` te apropii desaltul fantastic spreFormula 1. A[a au reu[itcâ]iva mari campioni s` seafirme în F1, ultimul [i celmai spectaculos exemplufiind Lewis Hamilton!

ASCENSIUNEA SPRE F1, DOAR UN VIS?decât familia. Nici noroculnu prea l-a dat afar` dincas`, pentru c` MihaiMarinescu a fost, o scurt`perioad`, pilot la echipaRed Bull, iar pe câ]iva fo[ticolegi de genera]ie, întrecare [i elve]ianulSebastian Buemi (actualcomponent al echipei ToroRosso, din F1!), i-a învinsde mai multe ori. Dinp`cate, în automobilismulde înalt` performan]` nu tepo]i afirma f`r` a fipromovat de o echip`puternic`, cu o sus]inerematerial` pe m`sur`, maiales în acest an de criz`mondial` [i în domeniulautomobilismului sportiv.Ca s` ajungi acolo sus, înapropierea grilei de startdin F1, chiar c` trebuie s`fii cu adev`rat norocos.Sau foarte bogat, ceea cepentru Mihai Marinescu nueste cazul. S` sper`m îns`c` va avea câte pu]in dinfiecare...

Al doilea pilot deexcep]ie pe circuiteleeuropene de automobilismse dovede[te DoruDoruDoruDoruDoruSechelariuSechelariuSechelariuSechelariuSechelariu, [i el un fostcampion de excep]ie înkartingul românesc. Ladoar 17 ani, tân`rulb`c`uan [i-a înscris înpalmares câteva podiumuriîn Formula Renault 1600,dar [i în Formula BMW,mult mai preten]ioas` [irapid`, practic, o

antecamer` a mult visateiFormula 1.

Cea mai important`performan]` a tân`ruluiDoru Sechelariu sunt celedou` locuri întâi, câ[tigate întoamna lui 2008, laSingapore, în Formula BMW

{i Mihai Marinescueste, incontestabil, un realtalent. A dovedit-o la vârstaprimei... adolescen]e, cândera aproape imbatabil pepistele de karting dinRomânia. A urmat apoisaltul la volanul unormonoposturi cu care aparticipat la curseleorganizate în cadrulFormulei Renault din Italia,Belgia, Germania, Spania.

Trecerea pe unmonopost superior, încadrul Formulei BMWEurope, i-au înt`ritconvingerea c` se afl` pedrumul cel bun, mai alesdup` ce anul acestareu[ea, în cadrul GrandPrix-ului de la Macau, încampionatul FormuleiBMW Asia, un pole-position[i apoi o spectaculoas`victorie, iar apoi un loc treila Monza, în FormulaMaster!

Nu talentul îi lipse[teîns` tân`rului pilotbra[ovean, ci fondurile.Sau mai exact, un sponsorserios pentru 2009, altul

care a construit înmunicipiul de pe malulBistri]ei un kartodrommodern, de nivel european,unde se desf`[oar` multeetape din CampionatulNa]ional sau Campionatulde Karting Sud-Est Europa.La inaugurarea oficial` akartodromului b`c`uan afost prezent chiarpre[edintele ComisieiInterna]ionale de Kartingdin cadrul FIA, dl.YvonLeon.

Dar un pilot care vreas` p`trund` în elita select`a marilor circuite de vitez`,are nevoie într-un an de unbuget situat în jur de unmilion de euro. În prezent,tat`l s`u, care î[i arepropriet`]ile [i veniturileunor firme blocate deinstan]e, nu-l mai poateajuta direct.

Sim]ind c` face maimult decât o fapt` bun`,cunoscutul om de afaceriAdrian Porumboiu, [i eltat` de copil talentat, l-asponsorizat pe Sechelariujr. mai multe curse. Într-unfel, victoriile din MarelePremiu de la Singapore -unde monopostul pilotat deDoru Sechelariu, erainscrip]ionat [i cu siglelefirmelor lui Porumboiu! - ise datoreaz` [i patronuluiechipei de fotbal FC Vaslui.S` dea Dumnezeu s` aib`mân` bun`!

Asia. Dar, ca [i în cazul luiMarinescu, problemabanilor este foarteimportant` [i pentru el.

Pân` anul trecut, DoruSechelariu a fost sus]inutmaterial de c`tre tat`l s`u,fostul primar al Bac`ului,

Page 31: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

31

O LUME NEBUNQ...

Se socotea pân` în ianuarie 2009 c` faimosul raliu africanDakarDakarDakarDakarDakar, de-a lungul celor 30 de edi]ii ale sale, ar fi una dintrecele mai temerare competi]ii automobilistice, dac` se maipoate numi „competi]ie” o întrecere cu condi]ii de concursde-a dreptul inumane. Numeroasele accidente, de-a lungulanilor (25 de pilo]i deceda]i!), f`cuser` din vechiul Dakarun fel de sperietoare, în condi]ii foarte dure de supravie]uire...sportiv`.

Mutarea celebrei curse în America de Sud, pe un traseuce traversa Argentina [i Chile, p`rea mai degrab` oapropiere de criteriile sportive cât de cât fire[ti. Dar caravanaconcuren]ilor a constatat cu uimire c`, de fapt, noul traseusud-american al acestui rally-raid a devenit cea mai dur` [idramatic` întrecere de motorsport a planetei! A fost unitinerar cu multe capcane [i pericole: traseu foarte rapid peunele por]iuni, pres`rate cu obstacole nea[teptate; o vremeimposibil`: când zile cu soare torid, când ploi abundente,care au dus la scurtarea unor etape sau anularea lor. Latoate acestea s-au ad`ugat, din p`cate, lipsa de experien]`[i profesionalism a organizatorilor [i, la fel de grav, lipsasemnalului GPS, plus h`r]i de traseu cu multe lacune sauinforma]ii eronate, etc.

A[a se face c` dintre cei 500 de participan]i care auplecat din Buenos Aires, la finish au ajuns cu 220 mai pu]ini(!), de[i peste 1200 km din itinerar au fost anula]i. Dinnefericire, cursa a fost îndoliat` de decesul unui pilot, al]itrei ajungând la spital în com`. În plus, între numeroase alteaccidente, s-au num`rat [i motocicli[tii români ManuelManuelManuelManuelManuelGuynesGuynesGuynesGuynesGuynes [i TTTTTeodor Butuzaeodor Butuzaeodor Butuzaeodor Butuzaeodor Butuza, iar la ma[ini, echipajulromânesc Eugen Banciu-Marius VEugen Banciu-Marius VEugen Banciu-Marius VEugen Banciu-Marius VEugen Banciu-Marius Vasaiasaiasaiasaiasai, component alechipei engleze Rally Raid UK.

Adev`ra]i eroi ai Dakar-ului, cursa a fost câ[tigat` lamotociclete de c`tre Marc Coma (KTM), care s-a impusdeta[at în fa]a coechipierului s`u Cyrill Despres. Foarte bines-au clasat [i pilo]ii David CasteuDavid CasteuDavid CasteuDavid CasteuDavid Casteu, care a încheiatcompeti]ia pe un excep]ional loc IV, [i Frank VFrank VFrank VFrank VFrank Verhoevenerhoevenerhoevenerhoevenerhoeven,pe locul al VIII-lea, ambii componen]i ai echipei române[ti

DAKAR –CO{MAR!

Vectra Racing, cea mai bun` grupare privat` din concurs,dup` cum sublinia patronul acesteia, Teodor Butuza. Deremarcat [i performan]a motociclistului din Râ[nov(jud.Bra[ov), Romeo DuicuRomeo DuicuRomeo DuicuRomeo DuicuRomeo Duicu, care a încheiat Dakar-ul sud-american pe locul 62, la prima sa participare într-un rally-

raid de asemeneaextraordinar` dificultate.

Dup` mai multe tentativede a câ[tiga Dakar-ul afri-can... pe propriul continent,pilotul Giniel De Vill iers(Republica Sud-African`) areu[it, în sfâr[it, s` se impun`(în echipaj cu Dirk VonZitzewitz) tocmai în Americade Sud, între învin[ii prinabandon num`rându-se ce-lebrit`]i precum spaniolulCarlos Sainz, dublu campionmondial WRC, sau NasserAl-Attiyah, unul din protago-ni[tii Dakar-ului african. S`not`m c` De Villiers a reu[its` ias` înving`tor cu unautomobil Volkswagen RaceTouareg 2, care înseamn`înc` o premier`: primul motordiesel înving`tor în Dakar!

Page 32: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

32

H O R O S C O PH O R O S C O PH O R O S C O PH O R O S C O PH O R O S C O PAAAAA U T OMO B I L I SU T OMO B I L I SU T OMO B I L I SU T OMO B I L I SU T OMO B I L I S T I CT I CT I CT I CT I C

SATURNYA DIEZ

DE TOATE PENTRU...

BERBEC (21.03-20.04).BERBEC (21.03-20.04).BERBEC (21.03-20.04).BERBEC (21.03-20.04).BERBEC (21.03-20.04). A]i început anul 2009 în for]`.Starea s`n`t`]ii v` permite s`... rula]i în continuare la „tura]ie”superioar`. O singur` grij` s` ave]i: frâna]i din timp în fa]a

obstacolelor vie]ii. Acestea nu v` vor lipsi.TTTTTAUR (21.04-21.05).AUR (21.04-21.05).AUR (21.04-21.05).AUR (21.04-21.05).AUR (21.04-21.05). Ve]i trece cu succes înc` un

moment important din via]a dv. De[i du[manii nu v` lipsesc,sunte]i un norocos: prietenii sunt mai mul]i [i... ]in aproape. Folosi]iîns` cu grij` accelera]ia, p`strând viteza constant`. Cine încearc`s` v` dep`[easc` pe linie continu`, poate risca decisiv.

GEMENI (22.05-21.06).GEMENI (22.05-21.06).GEMENI (22.05-21.06).GEMENI (22.05-21.06).GEMENI (22.05-21.06). Ca de obicei, munca depus`v` d` multe satisfac]ii. Sunte]i bine „ancorat” în centurile desiguran]`, de aceea, posibilele... accidente nu v` vor afecta

prea mult. S`n`tatea v` sluje[te [i veniturile familiei vor fi îndestul`toare.Grij` mare îns` la... curbele f`r` vizibilitate ale vie]ii. „Derapajele” nu v`favorizeaz`.

RAC (22.06-22.07). RAC (22.06-22.07). RAC (22.06-22.07). RAC (22.06-22.07). RAC (22.06-22.07). Exist` pericolul s`... da]i înapoi,dar folosi]i în coborâre [i frâna de motor. Rela]iile „alunecoase”,ca [i vremurile nesigure, v` pot ispiti la gre[eli. Cu r`bdare ve]idep`[i toate provoc`rile.

LEU (23.07-22.08).LEU (23.07-22.08).LEU (23.07-22.08).LEU (23.07-22.08).LEU (23.07-22.08). S`rb`torile prim`verii v` vor aduceoaspe]i [i, totodat`, bucuria de a revedea dup` mult timp persoaneapropiate. Evita]i s` fi]i moroc`nos. O atitudine de indiferen]`

poate „tulbura” apele în familie. Un „claxon” discret cât o aluzie, face maimult decât un pumn în mas`...

FECIOAR~ (23.08-21.09). FECIOAR~ (23.08-21.09). FECIOAR~ (23.08-21.09). FECIOAR~ (23.08-21.09). FECIOAR~ (23.08-21.09). Dac` pute]i, nu evita]i un sprijinfinanciar pentru o persoan` apropiat`. Ocoli]i „accidentele” uneisitua]ii nepl`cute, abordând o atitudine mai relaxat`. Pe drumul vie]ii,nu se [tie când pute]i r`mâne în... pan`. Iar atunci, un ajutor este nepre]uit.

BALAN}~ (22.09-22.10).BALAN}~ (22.09-22.10).BALAN}~ (22.09-22.10).BALAN}~ (22.09-22.10).BALAN}~ (22.09-22.10). Ca de obicei, prim`vara nu esteanotimpul dv. propice, starea s`n`t`]ii punând „frân`” unor ini]iativeprofesionale prea radicale. Evita]i, deci, s` rula]i la tura]ie maxim`,punând accentul mai ales pe eficien]`. Unele turbulen]e financiare

v-ar putea afecta în mod direct, deci pune]i „ou`le” în mai multe... cuiburi.SCORPION (23.10-21.1SCORPION (23.10-21.1SCORPION (23.10-21.1SCORPION (23.10-21.1SCORPION (23.10-21.11). 1). 1). 1). 1). Multiplele solicit`ri profesionale

v` fac s` neglija]i familia. Este bine s` fi]i mai tolerant [i mai stabilîn decizii. Reac]iile celor din jur pot fi uneori nea[teptate la„derapajele” dv. verbale. Ave]i înc` rezerve de bun`tatenevalorificate, chiar [i în rela]iile de la locul de munc`.

S~GET~TS~GET~TS~GET~TS~GET~TS~GET~TOR (22.1OR (22.1OR (22.1OR (22.1OR (22.11-20.12).1-20.12).1-20.12).1-20.12).1-20.12). Temperaturile sc`zute aleînceputului de an, probabil v-au afectat s`n`tatea, devenind preairascibil [i mai pu]in în]eleg`tor vizavi de problemele celor apropia]i.Astfel a]i sl`bit „aderen]a” sufleteasc` [i fa]` de ace[tia. O solu]iear putea fi un scurt concediu petrecut cu persoana cea mai apropiat`

sufletului dv. Încerca]i!CAPRICORN (21.12-19-01).CAPRICORN (21.12-19-01).CAPRICORN (21.12-19-01).CAPRICORN (21.12-19-01).CAPRICORN (21.12-19-01). Criza financiar` v-a prins pe

nepreg`tite. Amâna]i în aceast` perioad` orice investi]ie major` [ip`stra]i-v` vechiul automobil. Oboseala acumulat` anul trecutîncepe s`-[i spun` cuvântul. Conduce]i cu grij` printre obstacolelevie]ii în aceast` perioad`... alunecoas`.

V~RS~TOR (20.01-18.02). V~RS~TOR (20.01-18.02). V~RS~TOR (20.01-18.02). V~RS~TOR (20.01-18.02). V~RS~TOR (20.01-18.02). Nu mai fi]i nemul]umit de câta]i realizat, mai ales în plan material. Încerca]i s` fi]i mai pragmatic,p`strând o... vitez` constant` în afaceri. Nu pute]i fi mereu în„pole-position”; ve]i fi obligat s` v` obi[nui]i cu ideea c` [i în

afaceri „roata” se poate învârti uneori [i în sens invers...PE{TI (19.02-20.03). PE{TI (19.02-20.03). PE{TI (19.02-20.03). PE{TI (19.02-20.03). PE{TI (19.02-20.03). Ridica]i piciorul de pe accelera]ie [i

asculta]i mai mult ce v` transmite „copilotul”. Acesta poate vedeao curb` periculoas` cu mult înaintea dv., anun]ându-v` s` frâna]idin vreme. Încerca]i s` v` colora]i via]a cu lucruri pl`cute [i s`promova]i mai mult` armonie în domeniul rela]ional.

PRIMUL AUTOMOBILDIN ROMÂNIA

Istoria automobi-l ismului consem-neaz` c` prima ex-pozi]ie cu vânzareauto s-a organizat laLondra, în 1896. Lanici doi ani, num`rulautomobilelor aflateîn circula]ie în Euro-pa, trecea de o sut`.Între ele erau consemnate, înc` din 1895, [i dou`exemplare aflate în circula]ie la Bucure[ti, darf`r`... num`r de circula]ie. Prima înmatriculare,înregistrat` la Prefectura Capitalei cu nr.1-B1-B1-B1-B1-B, aapar]inut unui automobilist pasionat – GheorgheAssan, feciorul celui care a construit prima moar`ac]ionat` cu aburi din Bucure[ti. De primiiproprietari de automobil nu-[i mai aduce amintenimeni...

Dup` doi ani, Prin]ul George Valentin Bibescusose[te de la Paris în automobilul s`u personal.El a dovedit cu acte c` ma[ina fusese înscris` penumele s`u în Fran]a, înainte de ziua în care, laBucure[ti, Prefectura eliberase tân`rului Assannum`rul de înmatriculare 1-B1-B1-B1-B1-B. În presa anului 1901a fost o disput` acerb` asupra priorit`]i iînregistr`rii primului automobil, la început desecol. Ca s` împace [i capra [i varza, prefectulCapitalei i-a atribuit Prin]ului Bibescu, viitorpre[edinte al ACR, num`rul de circula]ie 0-B0-B0-B0-B0-B.

EUROPA-ASIA,CU AUTOMOBILUL

Începutul secolului XX s-a materializat [i la noi, prindorin]a de realizare a unorperforman]e automobilisticede neuitat. Astfel, GeorgeValentin Bibescu parcurge,în 1901, distan]a de laGeneva la Bucure[ti (1826km) în 73 de ore, un adev`rat

record mondial al vremii. Trei ani mai târziu, tot laini]iativa Prin]ului Bibescu, se realizeaz` „primaexcursie automobilistic` intercontinental` dinlume”, pe itinerarul Bucure[ti-Gala]i, prin CâmpiaRus` [i Mun]ii Caucaz, pân` la Izpahan, fostacapital` a Persiei. La acest raliu turistic auparticipat Leon Leonida, Mihail Ferekide [iprimele dou` doamne cu brevet de pilot dinRomânia: Martha Bibescu [i Maria Ferekide,grupul automobili[tilor români fiind înso]it descriitorul francez Claude Anet, cel care a definitaceast` expedi]ie cu trei automobile drept primulraid intercontinental.

Page 33: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

33

...TO}I AUTOMOBILI{TII

FRUMOASAMARTHABIBESCU

Tân`ra so]ie a Prin]uluiGeorge Valentin Bibescu a fost,la vremea ei, una dintre cele maifrumoase [i curtate femei dinEuropa, dar a fost, în aceea[im`sur` [i foarte inteligent`,fermec`toare chiar, cu oextraordinar` cultur` general`, cucerind multe simpatii pelâng` marile cancelarii ale vremii. Era primit` oricând laprimul ministru al Angliei; Regele Spaniei, Alfons al 13-lea,a r`mas ani buni îndr`gostit de chipul ei de înger, iar rela]iaprivat` cu lordul Thomson nu mai era un secret la Londra.A fost oaspete la Casa Alb` al familiei Roosewelt, dar nu arefuzat nici invita]iile la balurile extravagante, organizate laBerlin de mare[alul Goring. O mare pasiune, reciprocîmp`rt`[it`, a legat-o mul]i ani de chipe[ul mo[tenitor alîmp`ratului german Wilhelm al II-lea. În lumea literar` oapreciau [i o admirau scriitori celebri ca Marcel Proust [iAnatole France, iar sultanul din Zanzibar a iubit-o pustiitor...Ca scriitoare a primit primul Premiu al Academiei Franceze,în 1923, [i Marele Premiu de Literatur` al Academiei Fran]ei,în 1954. R`uvoitorii o denigrau, denumind-o Martha Hari!Abia mai târziu, spre b`trâne]e, generalul Charles De Gaulei-a înmânat personal cea mai înalt` distinc]ie militar` aStatului Francez pentru meritele aduse alia]ilor, prinactivitatea sa. Se f`cuse, în sfâr[it, dreptate...

SUPERLATIVEAUTO

Istoria automobi-lului înregistreaz` totfelul de recorduri:cea mai mare vitez`atins` de o ma[in`cu volan, al c`reimotor ac]ioneaz`ro]ile (659,808 km/h), realizat` în 1991; recordul de kilometraj al uneipersoane private cu o singur` ma[in`: în aprilie 2001,un american cu un Volvo P-1800 S parcursese3.029.685 km!; recordul de vitez` de mers cu spatele:138,4 km/h; [oseaua cu cele mai multe benzi decircula]ie într-un singur sens: San Francisco-Aukland:17 benzi; cea mai îngust` strad` din lume (43 cm),într-un sat din Italia, purtând denumirea de StradaVirilit`]ii; cea mai lat` [osea din lume: 250 m, pe odistan]` de 2,4 km, în ora[ul Brasilia, capitala Braziliei.Pentru c` mai sus vorbeam de recorduri turistice, s`consemn`m c` anul trecut Europa a r`mas încontinuare cea mai atractiv` destina]ie turistic`, cuaproape 400 de milioane de turi[ti, din care numai înFran]a, 75 de milioane!

R~DULEASCA{TIE

DE CE...

Un recent studiu so-ciologic efectuat în 11 statedin SUA, au eviden]iatfaptul c` americancele cuvârste cuprinse între 40 [i60 de ani î[i doresc aman]i sau so]i mai tineri decât ele.Greu de crezut, dar în aceste state americane mai pu]intradi]ionale, 61% dintre nec`s`tori]ii cu vârste între 40[i 60 de ani sunt femei, în majoritate divor]ate. Tot înacest e[antion s-a constatat c` 44% dintre b`rba]i [i25% dintre femei nu au fost niciodat` c`s`tori]i, f`r` caaceast` situa]ie s` fi fost generat`, decât în mic`m`sur`, de sentimente de respingere a sexului opus.În aceast` perspectiv` st`m s` ne gândim dac` nucumva Mihaela R`dulescu poate fi îndrept`]it` s` seconsidere mai „modern`” privind rela]iile intime...

DEGEABA A FOST FRIG...

De[i în toat` Europa luna ianuarie a fost foarte friguroas`, iar n`me]ii nu aulipsit, blocând numeroase autostr`zi [i drumuri europene, paradoxal, meteorologiine anun]` c` 2009 va fi cel mai c`lduros an din 2005 încoace, cu valori peste mediaglobal`. Iar aceast` tendin]` de înc`lzire a planetei se constat` mereu în ultimii 150de ani de când se fac m`sur`tori precise ale temperaturii!

Cu ajutorul sateli]ilor s-au studiat topirile ghe]arilor, care înregistreaz`, n-o s`crede]i, sute [i sute de kilometri cubi anual! În Groenlanda, alt`dat` insula ghe]urilorve[nice, o bun` parte din cordonul de ghea]` a disp`rut. {i totul se datoreaz` doarcre[terii medii a temperaturii planetei în ultimul secol cu doar un grad. De cândnordul siberian a început s` se dezghe]e, orice scenariu este posibil...

AUTOMOBILE ZBUR~TOARE?Traficul rutier tot mai aglomerat stârne[te ini]iative [i ambi]ii

tehnice desprinse din filmele SF. Un astfel de vis`tor dinCalifornia, Paul Moller, a promis s` lansese în anul 2009 primulautomobil zbur`tor, care poate decola [i ateriza vertical. Nueste altceva decât un elicopter cu patru ro]i, botezat deja M200XNeuera, pe care ciudatul întreprinz`tor sper` s`-l vând` la unpre] competitiv, adic` sub100.000 de dolari. Vor fiîn mod sigur cump`r`tori,dar impunerea lui ca unmijloc de a reduce aglo-mera]ia în circula]ia ru-tier`, r`mâne totu[i un viscare seam`n` mai multa performan]` tehnic` [iatât.

Page 34: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

34

REMEMBER AUTO

34

Exact în urm` cu patru decenii,adic` în luna februarie 1969februarie 1969februarie 1969februarie 1969februarie 1969,Revista AutoturismAutoturismAutoturismAutoturismAutoturism [i-a lansatprimul s`u num`r, ca publica]ie cuspecific propriu, editat` de AutomobilClubul Român. Revista noastr` preluaatunci o prestigioas` tradi]ie, [tiut fiindfaptul c` ACR a editat, la doi ani dup`înfiin]area sa, în anul 1904, [i primapublica]ie auto româneasc`, intitulat`„Revista Automobil`Revista Automobil`Revista Automobil`Revista Automobil`Revista Automobil`”, ca organoficial al Automobil-Clubului. Înc` deatunci, aceasta se distribuia gratuitmembrilor. Din primul colegiu decolegiu decolegiu decolegiu decolegiu deredac]ieredac]ieredac]ieredac]ieredac]ie (al c`rui pre[edinte eraAcad.prof.dr. George B`r`nescu,Rectorul Institutului Politehnic dinBucure[ti) f`ceau parte, între al]ii,redutabilul publicist Petre Cristea,singurul câ[tig`tor al Raliului MonteCarlo, prof.univ.dr.Gheorghe Ni]escu,Rectorul Institutului Politehnic Bra[ov,scriitorul Radu Tudoran, dr.EmanoilManicatide, [ef de clinic` la SpitalulPanduri, cunoscut campion deautomobilism, Dumitru Laz`r, întreprimii publici[ti în domeniul sportuluiauto, etc.

În primul s`u num`r,AutoturismAutoturismAutoturismAutoturismAutoturism publica un consistentreportaj, pe dou` pagini, de la SalonulAutomobilistic de la Torino, realizat lafa]a locului chiar de c`tre DumitruLaz`r. În acela[i num`r se publica unamplu documentar despreCampionatul Mondial de F1, edi]ia1968, clasamentele generale oficiale,în frunte cu legendarii Graham Hill,Jackie Stewart, Denis Hulme [i JackieIckx, am`nunte despre echipeleoficiale participante de-a lungul celor12 Mari Premii ce s-au desf`[urat în1968. Erau date, informa]ii [i am`nuntede specialitate ce se publicau pentruprima dat` în România, RevistaAutoturism având privilegiul de a„sparge” barierele de cenzur` alevremii, deschizând astfel o larg`fereastr` spre lumea liber` în careRomânia avea s` p`[easc` 20 de animai târziu.

Înc` din primul s`u num`r,Revista Autoturism a preluatpromovarea cu prioritate a uneipreocup`ri onorante [i statornicemanifestate de Automobil ClubuluiRomân înc` de la înfiin]area sa:promovarea siguran]ei auto [i acuno[tin]elor de legisla]ie rutier`,militând pentru o educa]ie automo-bilistic` activ` înc` din primii ani de[coal`. În acest sens, a organizat unfoarte cunoscut concurs cu premii, încare pentru locul întîi se acorda oexcursie în Fran]a sau Italia, pentrulocul al doilea, o excursie înCehoslovacia sau R.D.German`, iarpentru locul trei, o vacan]` de zecezile pe Litoralul M`rii Negre. Deasemenea, s-au acordat [i 20 demen]iuni constând în câte unabonament la Revista Autoturism petimp de un an. Concursul s-a bucuratde o larg` audien]` între cititori,num`rul participan]ilor apropiindu-sede 10.000!

CITIM ÎN REVISTA AUTOTURISMDE-ACUM 40 DE ANI

Evident, vedeta primuluinum`r de revist` a fost prezentarea„cu îndrept`]it` mândrie” a primuluiautomobil ie[it de pe linia de montajde la Pite[ti, foarte modernul peatunci, Dacia 1Dacia 1Dacia 1Dacia 1Dacia 1100100100100100. Cel care descriape larg cititorilor caracteristiciletehnice [i estetice ale primului auto-turism de construc]ie româneasc`(fabricat simultan [i în Fran]a!) eraunul din redutabilii automobili[tisportivi ai deceniului [ase din secolultrecut, cunoscutul fost campion deraliuri [i vitez` în coast`, FlorinPopescu, care, pour la bonnepour la bonnepour la bonnepour la bonnepour la bonnebouchebouchebouchebouchebouche, scria: „Despre calit`]ilemotorului este suficient – credem –s` ar`t`m c` blocul, arborele motor,lag`rele, bielele [i distribu]ia suntacelea[i cu ale motoarelor Gordini,care dezvolt` 110 CP/6750 ture/min.,iar dac` aceste piese rezist` în celemai bune condi]ii la solicit`ri aproapeexcesive, pe automobilele decompeti]i i Gordini, durabilitateamotorului Dacia nu poate l`sa nici oumbr` de îndoial`.”

Tot în primul num`r de apari]ie,Autoturism Autoturism Autoturism Autoturism Autoturism publica, la început dean 1969, Calendarul competi]i i-Calendarul competi]i i-Calendarul competi]i i-Calendarul competi]i i-Calendarul competi]i i-lor na]ionale sportivelor na]ionale sportivelor na]ionale sportivelor na]ionale sportivelor na]ionale sportive [i motiva]iaeste absolut îndrept`]it`: „Datorit`interesului tot mai mare al automo-bili[tilor din ]ara noastr` pentruactivitatea sportiv`, ca [i a supor-terilor acestora, ACR a întocmit pentruanul în curs un Calendar sportiv maibogat [i totodat` mai complet prinreluarea curselor de vitez` în circuit,competi]ii de mare spectaculozitate,ce au lipsit mult` vreme de pe agendasportiv` automobilistic`.” Astfel, înanul 1969, automobili[tii români sevor întrece în trei mari competi]iiinterne: 1. Campionatul Na]ionalCampionatul Na]ionalCampionatul Na]ionalCampionatul Na]ionalCampionatul Na]ionalde Raliuride Raliuride Raliuride Raliuride Raliuri, constituit din cinci etape(curse) distincte, dintre care ultima,ce va avea loc la Pite[ti, constituiefinala Campionatului Na]ional deRaliuri, patronat de Uzina de Auto-turisme Pite[ti; 2. CampionatulCampionatulCampionatulCampionatulCampionatulNa]ional de Vitez` în Coast`Na]ional de Vitez` în Coast`Na]ional de Vitez` în Coast`Na]ional de Vitez` în Coast`Na]ional de Vitez` în Coast`,cu patru etape (curse) distincte,adev`rata „final`” fiind pe Feleac, înCluj-Napoca; 3. CampionatulCampionatulCampionatulCampionatulCampionatulNa]ional de Vitez` în CircuitNa]ional de Vitez` în CircuitNa]ional de Vitez` în CircuitNa]ional de Vitez` în CircuitNa]ional de Vitez` în Circuit,desf`[urat pe parcursul a nou` etape,în nou` ora[e din ]ar`, ultima etap`fiind la Bucure[ti.

De mare interes pentru cititoriiprimului num`r al revistei a fost [iarticolul reputatului automobilist [ijurnalist Petre Cristea desprespecificul utiliz`rii automobilului încondi]ii rutiere de iarn`, publicat larubrica „Sfatul specialistului”. {i cinealtcineva era mai îndrept`]it s`abordeze un astfel de subiect decâtsingurul pilot român, câ[tig`tor alcelebrului Raliu Monte Carlo, ce sedesf`[ura tradi]ional în prima parte alunii ianuarie.

A[a cum s-a angajat în primuleditorial redac]ional, Autoturism Autoturism Autoturism Autoturism Autoturism î[iconfirm` ambi]ia de a prezenta [tiri,informa]ii [i nout`]i de ultim` or` din

automobilismul mondial, chiar dac`aceasta constituia indirect orecunoa[tere a marelui avanstehnologic pe care îl avea Occidentulfa]` de „]`rile lag`rului socialist”. Iat`un exemplu în acest sens:„Laboratoarele Ford, din Detroit,studiaz` e[alonat,conform unuibusiness-plan de zece ani, condu-cerea electronic` a automobilelor,urm`rindu-se într-una din variantelede studiu transformarea automobiluluiîntr-un robot, care s` protejeze câtmai mult pe pasageri.” Nu era vorbanumai de studierea unor op]ionale [idot`ri electronice de serie, desprecare azi vorbim în mod curent, fiindsocotite ceva obi[nuit (ABS, ESP,etc.), dar [i despre „idealuri” la fel devalabile [i azi: preluarea de c`tre un„creier” electronic a unor sarcini directede conducere (rularea în coloan`,respectarea distan]ei optime întreautovehicule, evitarea riscului ciocnirilorîn lan], oprirea automat` a automobiluluiîn situa]ii neprev`zute, etc.

Pentru începutul anului 1969,statisticile interna]ionale în domeniulauto stârneau un mare interes [i înRomânia, Revista Autoturismpublicând frecvent articole pe aceast`tem`. Astfel, a constituit o adev`rat`surpriz` faptul c` din totalulpersoanelor implicate în accidente decircula]ie consemnate în ]`rile EuropeiOccidentale, aproape 55% eraupietoni! O statistic` similar` eviden]iaîns` c` în SUA [i Canada, num`rulpietonilor implica]i în accidente erade numai 17%. Explica]ia consta înfaptul c` în cele dou` ]`ri de pesteocean exista un num`r mult mai marede intersec]ii [i pasaje de nivel [i maipu]ine „stopuri”, astfel c` pietonii erauproteja]i direct de conflicte rutiere cuautomobilele. La acestea se ad`ugau[i alte amenaj`ri rutiere specifice deprotec]ie pentru pietoni [i de circula]ieîn siguran]` pentru automobili[ti.

Cu acela[i interes a fosturm`rit [i un studiu desf`[urat în 14]`ri europene asupra preferin]elorprivind culoarea autoturismelormanifestate de automobili[ti: alb –34,1%; verde – 17,4%; ro[u – 12,9%;argintiu – 10,4%; maro – 8,6%; cenu[iumetalizat – 7,8% [i doar 4,4% -albastru [i 0,4% - negru, culoripreferate, în general, de institu]iile destat. Nu vi se pare interesant acestevantai de gusturi de-acum 40 de ani?În acela[i timp, un grup de cercet`toridanezi dovedeau c` un automobilvopsit într-o culoare deschis` era maipu]in primejdios decât unul avândculori închise, în urm`toarele propor]ii:doar 6% din accidente proveneau dela automobile având culori deschise,dar în peste 60% din accidente erauimplicate automobile de culori închise.

Dar [i în România existaupreocup`ri serioase, menite s` previn`cre[terile de trafic ce se anticipau.Astfel, Inst i tutul de ProiectareInst i tutul de ProiectareInst i tutul de ProiectareInst i tutul de ProiectareInst i tutul de Proiectarea Construc] i i lor [i Instala] i i lora Construc] i i lor [i Instala] i i lora Construc] i i lor [i Instala] i i lora Construc] i i lor [i Instala] i i lora Construc] i i lor [i Instala] i i lorde Gospod`rie Comunal`de Gospod`rie Comunal`de Gospod`rie Comunal`de Gospod`rie Comunal`de Gospod`rie Comunal`

Constan]aConstan]aConstan]aConstan]aConstan]a realiza un studiuaprofundat privind circula]ia rutier` înmunicipiu [i în zona Litoralului M`riiNegre, pân` la Mangalia, unde, cit`m:„deja se pune cu mare acuitateproblema descongestion`rii traficuluiîn timpul sezonului de var`, cândcircula]ia auto atingea fluxuri de trafic[i mobilit`]i foarte mari.” Iat` [iIat` [iIat` [iIat` [iIat` [isolu] i i le propuse care, majori-solu] i i le propuse care, majori-solu] i i le propuse care, majori-solu] i i le propuse care, majori-solu] i i le propuse care, majori-tatea, s-au pus foarte repedetatea, s-au pus foarte repedetatea, s-au pus foarte repedetatea, s-au pus foarte repedetatea, s-au pus foarte repedeîn pract ic`, în ani i urm`toriîn pract ic`, în ani i urm`toriîn pract ic`, în ani i urm`toriîn pract ic`, în ani i urm`toriîn pract ic`, în ani i urm`tori :„L`rgirea arterei de acces în Mamaia;un nou drum de acces spre aceast`sta]iune, înainte de intrarea în ora[ulConstan]a; organizarea [i semafo-rizarea modern` a circula]iei înprincipalele intersec]ii din Constan]a,Eforie Nord, Eforie Sud [i Mangalia,inclusiv prin realizarea unor pasajedenivelate la trecerile de cale ferat`;l`rgirea la patru benzi a [oseleiConstan]a-Mangalia; sporireasubstan]ial` a posibilit`]ilor de parcarepentru autovehicule [i introducereade sensuri unice; sporirea [imodernizarea capacit`]ii de trafic atransportului în comun; construireaunei [osele ocolitoare a municipiuluiConstan]a spre Mangalia.” Iat` decic` actualul primar const`n]ean maiare înc` multe de f`cut în domeniulrutier [i pentru turismul automobilistic,în special, înaintea „realiz`ri i”telegondolei din Mamaia [i aplant`rilor de palmieri...

Cu un interes deosebit eraurm`rit` [i rubrica retrospectiv` aevenimentelor automobilistice de laînceputul secolului XX, intitulat`„[apte decenii[apte decenii[apte decenii[apte decenii[apte decenii”. Plin de farmec estechiar capitolul de început al rubricii,din care cit`m cu pl`cere:

„Acum [apte decenii, cândautomobilul era senza]ia num`rul 1de pe Glob, ziarele [i revistele uimeaulumea cu [tir i le [i fotografi i leperforman]elor acestor n`zdr`vanevehicule, în succesul c`rora nimeninu crezuse la început. Înainte de anul1900, dup` ce s-a dep`[it viteza...trapului cailor, a[ii volanuluiatinseser` deja 100 km/h (...). Totulera nemaipomenit, uluitor, denecrezut. Cum ne par îns` ast`ziaceste „performan]e”?Dar pesteDar pesteDar pesteDar pesteDar pestealte [apte deceni i , ce se vaalte [apte deceni i , ce se vaalte [apte deceni i , ce se vaalte [apte deceni i , ce se vaalte [apte deceni i , ce se vascrie despre automobilelescrie despre automobilelescrie despre automobilelescrie despre automobilelescrie despre automobilelegenera] iei noastre?genera] iei noastre?genera] iei noastre?genera] iei noastre?genera] iei noastre? Despreurâtele automobile de acum, cu vitezesub 200 km/h, lipsite de instala]iielectronice, conduse – ce rudimentar!– cu ajutorul volanului, rulând – denecrezut! – nu deasupra, ci direct peasfaltul [oselelor, ciocnindu-se întreele din cauza lipsei de echipamenteradar [i consumând – ce primitivism!– tot benzin`?!... (S` re]inem c`S` re]inem c`S` re]inem c`S` re]inem c`S` re]inem c`aceste rânduri erau scrise [iaceste rânduri erau scrise [iaceste rânduri erau scrise [iaceste rânduri erau scrise [iaceste rânduri erau scrise [it ip`ri te în Revista Autoturismtip`ri te în Revista Autoturismtip`ri te în Revista Autoturismtip`ri te în Revista Autoturismtip`ri te în Revista Autoturismîn urm` cu peste 40 de ani [iîn urm` cu peste 40 de ani [iîn urm` cu peste 40 de ani [iîn urm` cu peste 40 de ani [iîn urm` cu peste 40 de ani [ic` pân` la împlinirea altorc` pân` la împlinirea altorc` pân` la împlinirea altorc` pân` la împlinirea altorc` pân` la împlinirea altor[apte deceni i , de care se[apte deceni i , de care se[apte deceni i , de care se[apte deceni i , de care se[apte deceni i , de care seamintea în 1969, mai sunt,amintea în 1969, mai sunt,amintea în 1969, mai sunt,amintea în 1969, mai sunt,amintea în 1969, mai sunt,iat`, doar.. . 30 de ani. Oiat`, doar.. . 30 de ani. Oiat`, doar.. . 30 de ani. Oiat`, doar.. . 30 de ani. Oiat`, doar.. . 30 de ani. Otempora!tempora!tempora!tempora!tempora!).

Page 35: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

35

Page 36: ACR - autoturism 1 pe 2009 Autoturism/autoturism 1 pe 2009.pdfciliu, membrilor ACR auto, pe m`sura achit`rii cotiza]iei pentru urm`toarele 12 luni. În pofida acestei realit`]i, revista

36