Asemănări şi deosebiri între morală şi drept

1
Asemănări şi deosebiri între morală şi drept a) Atât dreptul cât şi morala reprezintă un ansamblu de norme de conduită. b) Normele morale dintr-o societate nu sunt neapărat unitare. Ele variază în funcţie de grupul social, de colectivitatea naţională, socială, religioasă. Nu există valori morale absolute, întrucât se schimbă după epocă, după clase (chiar în aceeaşi epocă), după categorii sociale sau profesionale. c) Dreptul în schimb este şi trebuie să fie unitar, asigurând o ordine juridică unică în societate într-o ţară dată. d) Normele morale au un caracter spontan în apariţia lor – normele de drept sunt rezultatul unei creaţii conştiente şi organizate. e) Legătură strânsă există între morală şi religie, căci religia a sacralizat preceptele etice şi unele instituţii sociale. Dezvoltarea dreptului a dus la desacralizarea şi laicizarea instituţiilor, dar procesul este diferenţiat de la o religie la alta. Sistemul juridic islamic, de exemplu, este şi azi puternic influenţat de morala religioasă. Coranul este atât “cartea sfântă”, cât şi “codul” popoarelor islamice. f) Din punct de vedere al sancţiunii, deosebirea dintre drept şi morală este foarte mare. Normele de drept pot fi asigurate prin forţa coercitivă a statului, normele morale au ca sancţiune: oprobiul public, marginalizarea, desconsiderarea, regretul, mustrarea de conştiinţă. Eficienţa sancţiunilor morale depinde de profilul moral al persoanei respective. g) Numeroase norme cu un conţinut identic au atât o natură morală cât şi una juridică. De exemplu, normele penale care cer persoanelor să aibă o comportare de respect faţă de viaţa, demnitatea şi proprietatea altora sunt în acelaşi timp şi norme cu un puternic conţinut moral. Forţa dreptului se găseşte atât în justificarea sa logică, raţională, cât şi în aprobarea şi susţinerea sa morală. Sau: orice injustiţie este implicit imorală. h) Există însă şi norme morale care n-au relevanţă juridică (de pildă relaţiile de prietenie sau relaţiile dintre soţi până la un anumit punct), precum şi invers (de pildă unele norme cu caracter procedural, cele tehnice sau cele organizatorice).

description

Asemănări şi deosebiri între morală şi drept

Transcript of Asemănări şi deosebiri între morală şi drept

Page 1: Asemănări şi deosebiri între morală şi drept

Asemănări şi deosebiri între morală şi drept

a) Atât dreptul cât şi morala reprezintă un ansamblu de norme de conduită. b) Normele morale dintr-o societate nu sunt neapărat unitare. Ele variază în funcţie de grupul social, de colectivitatea naţională, socială, religioasă. Nu există valori morale absolute, întrucât se schimbă după epocă, după clase (chiar în aceeaşi epocă), după categorii sociale sau profesionale. c) Dreptul în schimb este şi trebuie să fie unitar, asigurând o ordine juridică unică în societate într-o ţară dată. d) Normele morale au un caracter spontan în apariţia lor – normele de drept sunt rezultatul unei creaţii conştiente şi organizate. e) Legătură strânsă există între morală şi religie, căci religia a sacralizat preceptele etice şi unele instituţii sociale. Dezvoltarea dreptului a dus la desacralizarea şi laicizarea instituţiilor, dar procesul este diferenţiat de la o religie la alta. Sistemul juridic islamic, de exemplu, este şi azi puternic influenţat de morala religioasă. Coranul este atât “cartea sfântă”, cât şi “codul” popoarelor islamice. f) Din punct de vedere al sancţiunii, deosebirea dintre drept şi morală este foarte mare. Normele de drept pot fi asigurate prin forţa coercitivă a statului, normele morale au ca sancţiune: oprobiul public, marginalizarea, desconsiderarea, regretul, mustrarea de conştiinţă. Eficienţa sancţiunilor morale depinde de profilul moral al persoanei respective. g) Numeroase norme cu un conţinut identic au atât o natură morală cât şi una juridică. De exemplu, normele penale care cer persoanelor să aibă o comportare de respect faţă de viaţa, demnitatea şi proprietatea altora sunt în acelaşi timp şi norme cu un puternic conţinut moral. Forţa dreptului se găseşte atât în justificarea sa logică, raţională, cât şi în aprobarea şi susţinerea sa morală. Sau: orice injustiţie este implicit imorală. h) Există însă şi norme morale care n-au relevanţă juridică (de pildă relaţiile de prietenie sau relaţiile dintre soţi până la un anumit punct), precum şi invers (de pildă unele norme cu caracter procedural, cele tehnice sau cele organizatorice).