Ascultarea activeCapacitatea de a asculta este una dintre cele mai fine calitati ale unei persoane. Modul in care reusesti sa-i asculti pe ceilalti are un impact major asupra eficientei profesionale si asupra calitatii relatiilor cu ceilalti. Scopul principal al consilierului scolar, pe parcursul unei sedinte de consiliere, este de a fi un bun ascultator, un ascultator activ. Dimensiunile specifice si observabile ale ascultarii active sunt: contactul vizual, limbajul corporal atentional, stilul de vorbire (vocea) si comportamentul verbal.Sa asculti nseamna sa privesti: nu exista ascultare activa fara contact vizual.Privirea deschide canalele de comunicare,prin privire recunosti prezenta celuilalt, manifesti dorinta de comunicare, interes, respect. Prin privire iti faci cunoscuta starea de spirit, iar interlocutorul va putea citi o anume expectativa pozitiva, adica acea atitudine care denota o atentie binevoitoare acordata celuilalt si faptul ca ne asteptam sa primim de la interlocutor mesaje importante.De asemenea,sa asculti cu adevarat nseamna sa fii empatic cu gndurile si sentimentele celuilalt.Empatia este arta de a te pune n locul interlocutorului, ascultndu-l atent pentru a-i putea ntelege mai bine punctul de vedere, motivatia, interesul, pentru a vedea lumea prin prisma lui. Este vorba de a izola ceea ce exprima interlocutorul de ceea ce am putea simti atunci cnd l ascultam (simpatie sau antipatie), dar totodata de a nu anula total sentimentele proprii (apatie). Iata cteva ntrebari pe care ni le putem pune pentru a deveni empatici fata de interlocutor: ce ncearca sa-mi spuna?, ce nseamna acest lucru pentru el?, cum vede el problema?, care sunt sentimentele lui si ce emotii simte?.Sa ascultiactiv

HYPERLINK "http://jenichiriac.ro/?p=276" \t "_parent" nseamna sa adopti o atitudine ntelegatoare: sa nu interpretezi, sa nu judeci, sa nu acuzi, sa nu critici, sa nu devalorizezi, sa nu denigrezi, sa nu insulti, sa nu vorbesti despre tine nsuti, sa nu schimbi subiectul, sa nu dai sfaturi care nu au fost cerute, sa nu te gndesti nainte la ceea ce vei spune n timp ce interlocutorul si prezinta problema, ci sa te concentrezi asupra lui, ncercnd sa-l ntelegi. De regula, consilierul nu trebuie sa introduca in discutie un subiect nou. Sarcina lui de baza este sa se refere la ceea ce a fost deja spus in sedinta de consiliere (A. E. Ivey, 1997, pag.20).Ascultarea activa presupune ca dincolo de rationamentul interlocutorului si faptele relatate, sa ntelegi semnificatia intelectuala si afectiva profunda a acestorfapte pentru interlocutor, sa ti dai seama de conotatia afectiva a anumitor cuvinte, gesturi, priviri.Elementele de comunicare nonverbala nsotesc permanent o ascultare care se vrea a fi activa. Asculti nu doar cu urechile, ci cu ntreg corpul: aplecare nainte a corpului, clatinari usoare din cap, mentinerea contactului vizual, zmbet etc.Prima tehnica utilizata pentru ascultarea activa este tacerea. Sa stii sa taci pentru a permite interlocutorului sa vorbeasca sau sa-si caute ideile. Sa nu ti fie teama de tacere pentru ca adeseori cea mai buna empatie se realizeaza n liniste. O alta tehnica este aceea ainterogarii: sa stii sa pui ntrebarile adecvate, pe un ton cald si blnd, pentru a-i permite interlocutorului sa se exprime liber, pentru a afla informatiile exacte, nevoile, preocuparile, anxietatile si dificultatile celuilalt. ntrebarile pe care le adresezi demonstreaza ca asculti si ncurajezi comunicarea, iar raspunsurile permit dezvoltarea unor noi argumente. Important este si stilul de vorbire. Schimbarile din fluxul vorbirii, volumul si tonul vocii indica deseori interes sau dezinteres. De multe ori, in momentele critice ale sedintei de consiliere apar ezitari in vorbire si balbaieli. Emotiile si sentimentele sunt, de regula, tradate de voce.Un efect constructiv il are sitehnica reformulariispuselor celuilalt. Astfel, interlocutorul va recunoaste ca ntr-o oglinda imaginea a ceea ce tocmai a rostit; iar aceasta imagine l va ajuta sa-si clarifice propriul punct de vedere, se va simti nteles si ncurajat sa continue sa se exprime. Confirmati ca l-ati nteles si verificati-va prin parafrazare, adica reformulare (Spui ca vrei sa?). Parafrazarea este cea care duce la raspunsul: Da, asa este. Ascultarea activa nu nseamna pur si simplu a-i acorda atentie celuilalt, sau a-i pune ntrebari pentru a reconstitui puzzle-ul cu informatii care ne lipsescpentru a ntelege o situatie. Presupune mai curnd sa te interesezi de ceea ce nu spune interlocutorul. Trebuie sa avem n vedere faptul ca noi nu povestim dect o parte a experientelor pe care le traim, si aceasta cu ajutorul limbajului care este adesea mult prea imprecis si dintr-o perspectiva ntotdeauna subiectiva, prin urmare diferita de la persoana la persoana.Comportamentul de asistare sau ascultare activa poate fi utilizat atat in consilierea individuala, cat si in cea de grup. In consilierea de grup sau in cea de familie trebuie avute in vedere cateva elemente. Esential pentru consilier este sa-si focalizeze atentia asupra intregului grup sau asupra intregii familiei. El trebuie sa foloseasca in mod deliberat propozitii care sa contina cuvintele grup sau familie. Ascultarea activa, prin tehnicile pe care le implica si mai ales prin atitudinea care se cere a fi adoptata, permite depasirea unor bariere importante n comunicare, dezamorsarea conflictelor si stabilirea de relatii pozitive cu ceilalti.Ceea ce este foarte important de retinut este ca ascultarea activa nu este o abilitate innascuta ci una care poate fi dobandita in timp, prin interes crescut si efort sustinut din partea fiecaruia dintre noi. In mod evident, caracteristicile individuale de personalitate ne pot fi favorabile, facilitand dobandirea acestei abilitati sau ne pot crea dificultati, dar in final reusita depinde doar de constientizarea nevoii si disponibilitatea noastra de a investi resurse in sfera dezvoltarii personale. Exercitiul 1: Cum sa fii unbunascultator Scopuri: Sa ai o relatie construita pe incredere; Sa inveti cum sa folosesti instrumentul potrivit de comunicare. Acest exercitiu este un instrument bine cunoscut de comunicare care este folosit, sub multe forme, in numeroase situatii de la sedinte de consiliere si terapie pana la meditatie si arbitrare. El functioneaza astfel: Decide cine va incepe partea orala a exercitiului (Partenerul A) si cine va fi cel care va asculta (Partenerul B). Mai tarziu se vor schimba rolurile. Partenerul A: Alege un subiect. Incepe cu ceva necontroversat, dar interesant, precum lucrurile pe care imi place sa le fac cu alti oameni. Acorda-ti doua minute (nu mai mult) si vorbeste despre acest subiect cu partenerul tau. Foloseste afirmatii despre tine insuti. Adica propozitii care incep cu eu sau mie, nu cu tu, tine sau altcuiva. De exemplu: Mie imi plac plimbarile in padure cu prietenul meu Ion. Si nu: Este placut sa mergi la plimbare in padure cu Ion.Acest lucru este important deoarece comunicarea provine direct de la persoana care vorbeste si acea persoana isi asuma responsabilitatea a ceea ce spune. Cand ai terminat de vorbit despre subiectul respectiv (uita-te la ceas) spune Gata sau Am terminat. Partenerul B:Asculta cu atentie fara sa intrerupi. Incearca sa mentii contactul vizual in timp ce asculti. Concentreaza-te pe ascultat si incearca sa-ti amintesti exact ceea ce ai auzit fara sa interpretezi sau sa ai vreo reactie. Cand auzi cuvintele Gata sau Am terminat, acorda-ti o secunda sa recapitulezi in sinea ta ceea ce ai auzit. Ideea exercitiului este sa te concentrezi sa asculti cu atentie ceea ce are de spus cealalta persoana fara sa o judeci, sa ai vreo reactie sau sa-i raspunzi. Cand esti gata, spune-i celeilalte persoane ce ai auzit. Fa acest lucru fara a interpreta ori judeca sau porni vreo discutie; pur si simplu reda cat de exact poti ceea ce ai auzit. Scopul este de a te asigura ca ai auzit exact ceea ce a spus cealalta persoana. Cand ai ajuns la capatul redarii, spune Gata sau Am terminat. Partenerul A:Daca dupa ce ti s-a repovestit totul, simti ca nu ai fost inteles corect, poti repeta ceea ce ai spus si poti cere sa fie redate spusele tale. Nu schimba ceea ce ai spus, dar daca este necesar, poti sa faci mici clarificari. Pentru ambii:Repetati procesul de redare pana cand ceea ce a fost spus este redat corect. Odata ce a avut loc o redare exacta, schimbati rolurile astfel incat Partenerul B sa fie cel care vorbeste si Partenerul A cel care reda. Iata un exemplu: Partenerul A:Mie imi plac plimbarile in padure cu prietenul meu John. Partenerul B:Tie iti place sa te plimbi cu John. Partenerul A:Imi place sa ma plimbin padurecu prietenul meu John. Partenerul B:Iti place sa te plimbi in padure. Partenerul A:Imi place sa ma plimb in padurecu prietenul meu John. Partenerul B:Iti place sa te plimbi in padure cu prietenul tau John. Dupa ce Partenerul B a redat cu succes Partenerului A ceea ce el a spus, Partenerul B mediteaza doua minute inainte de a vorbi despre subiectul respectiv. Partenerul A reda apoi ceea ce ea sau el a auzit, cu cateva clarificari, daca este nevoie. Efectueaza de trei ori acest exercitiu cu Partenerul A care vorbeste/ Partenerul B reda si Partenerul B vorbeste/Partenerul A reda. In timp ce efectuezi exercitiul, observa cu cata acuratete poti auzi cealalta persoana. In timp, capacitatea ta de a asculta va deveni din ce in ce mai precisa. Daca acest exercitiu este efectuat cu succes, are ca rezultat: Persoana care vorbeste stie ca a fost auzita. Persoana care asculta stie ca a auzit corect. Aceasta este baza unei bune comunicari. Ceea ce descopera majoritatea persoanelor cand efectueaza acest exercitiu este ca ei nu aud ceea ce spune cealalta persoana. Daca esti de mult timp intr-o relatie s-ar putea chiar sa descoperi ca esti atat de sigur ca stii ceea ce urmeaza sa spuna cealalta persoana incat nici nu auzicu adevaratceea ce spune. Exercitiul in sine are scopul de a te face sa asculti cu atentie fara a judeca. Scopul exercitiului nu este de a avea o discutie, desi o discutie poate avea loc la terminarea exercitiului. Unul din cele mai comune lucruri despre care se discuta dupa aceea este despre faptul cum acelasi cuvant, la fel ca si felul in care a fost rostit, poate avea intelesuri diferite pentru fiecare din noi. Drept consecinta adesea ne trezim in situatia de a lamuri confuzia creata. Pentru un bun ascultator, cresc performantele, abilitatea de a influenta, convinge si negocia. Acesta va fi capabil sa evite conflictele si neintelegerile. Cresterea capacitatii de a asculta se face practicand ascultarea activa. Prin tehnicile pe care le implica si mai ales prin atitudinea care se cere a fi adoptata, ascultarea activa permite depasirea unor bariere importante, dezamorsarea conflictelor si stabilirea de relatii pozitive cu ceilalti.Exercitiul 2: Cinci dorinte Scopuri: Sa ai o buna comunicare construita pe ascultarea activa; Sa inveti cum sa folosesti instrumentul potrivit de comunicare.De cele mai multe ori partenerii comunica imperfect avand senzatia ca au facut-o foarte clar si observand reactiile celuilalt care actioneaza in virtutea altor informatii, atribuie acest lucru relei credinte, distorsionarii mesajului la receptor, excluzand varianta imperfectiunii comunicarii la nivelul emitatorului, adica al lor. Partenerii au fost rugati ca individual sa noteze 5 dorinte sau asteptari pe care le au de la partener sau de la relatie. Stand fata in fata, unul dintre parteneri a fost rugat sa numeasca prima sa dorinta exprimata prin "mi-as dori..", sa explice nevoia indeplinirii acesteia si sa-i descrie partenerului sau modul in care s-ar simti daca acel lucru s-ar intampla. Pasul doi consta in emiterea de catre celalalt partener a informatiilor pe care primul i le-a furnizat, in legatura cu dorinta sa, informatii exprimate prin "tu ti-ai dori...". Ultimul pas consta intr-un feedback al partenerului emitent, referitor la modul in care celalalt a inteles ceea ce i s-a transmis si anume, emitentul va verifica daca informatiile furnizate au fost intelese eronat, au fost distorsionate de receptor sau va confirma exactitatea mesajului retransmis. Exercitiul va continua cu expunerea pe rand, a fiecarei dorinte, urmand pasii enumerati anterior. La sfarsitul exercitiului partenerii ajung la concluzia ca aceasta abordare este net superioara (aducand un plus de comunicare, ascultare si intelegere) abordarii lor cotidiene, care nu presupune a spune intr-o maniera clara ceea ce gandesc sau care continea uneori distorsionari ale mesajelor, ulterior ajungandu-se la conflicte. Acestia au hotarat ca atunci cand vor dori sa transmita anumite informatii care contin nevoi, asteptari, dorinte, etc., sa utilizeze metodele propuse de acest exercitiu. Deci, cu alte cuvinte, claritatea discursului si verificarea ulterioara a intelegerii de catre receptor a informatiilor pe care tu, emitatorul, le-ai furnizat, reprezinta o metoda utila si usor de abordat pentru oricine doreste sa lucreze putin la capitolul comunicare. Ascultarea activa presupune o serie de activitati menite sa asigure receptarea corecta a mesajului si retinerea lui optima. Ascultarea activa: este ascultarea care face posibila solutionarea problemei prin forte proprii este ascultarea care necesita un efort sustinut, adoptarea unei atitudini mentale corecte, mentinerea atentiei, pentru a rationa logic dar si pentru a obtine o ntelegere deplina, cautnd un raspuns corect la ceea ce ni se comunica.Pentru a ne rezolva problemele si pentru a putea lua decizii corecte, este necesar sa obtinem cat mai multa informatie relevanta. Atentia incurajeaza vorbitorul sa continue discutia si furnizeaza cat mai multe date. Cand detinem suficiente informatii exacte suntem in masura de a lua decizii corecte.Ascultarea activa duce la urmatoarele rezultate:- sprijina (sustine) comunicarea deschisa;- reproduce si multiplica continutul informational al discutiei;- nu produce sentimente sau decizii negative;- mijloceste atentia fata de partenerul de discutie;- reduce dificultatile (greutatile) de intelegere;- permite rezolvarea prin forte proprii a problemelor;- creaza disponibilitatea de a asculta cu promptitudine si bunavointa ganduri, idei si expuneri.Este sugestiva afirmatia lui Carl Rogers care a utilizat pentru prima dat termenul de ascultare activ: Cnd am fost ascultat i neles, am devenit capabil s privesc cu ali ochi lumea mea interioar i s pot merge mai departe. Este surprinztor s constai c sentimente care erau de-a dreptul nspimnttoare devin suportabile de ndat ce ne ascult cineva. Este stupefiant s vezi c probleme care preau imposibil de rezolvat i gsesc soluia atunci cnd cineva ne nelege. Sa stii sa asculti esteo competentape ct de rara, pe att de pretioasa!

Bibliografie: Cuco,Constantin. (2006) Pedagogie. Bucureti: Editura Polirom. Dima,Mihai. (2000) Comunicarea. Bucureti. Ed.Algos. Habermas,Jrgen.(1983) Cunoatere i comunicare, p.321-323 (succesul Individual i constituirea elitei). Bucuresti: Ed.Politic. Moldovan, Ramona.(2007) Autocunoastere si dezvoltare personala. Ghid pentru consiliere si orientare. Cluj-Napoca: Editura Sinapsis.