Articol_RPS_Viorel_Robu_2009.pdf

REVISTA DE PSIHOLOGIE

ŞCOLARĂ

Asociaţia Naţională a Psihologilor Şcolari

Volumul II, nr. 3/2009

Editura Universităţii din Oradea

REVISTA DE PSIHOLOGIE ŞCOLARĂAsociaţia Naţională a Psihologilor Şcolari

Redactor şef: Elena Bonchiş

Redactor şef adjunct: Nicolae Mitrofan

Secretari de redacţie:Delia BîrleMarius DrugaşGabriel Roşeanu

Colegiul ştiinţific:Mariana Caluschi – Universitatea Petre Andrei IaşiTinca Creţu – Universitatea BucureştiAnca Dragu – Universitatea Ovidius ConstanţaChryse Hatzichristou - University of Athens, GreeceShane Jimerson – University of California, Santa Barbara, USANicolae Jurcău – Universitatea Tehnică Cluj NapocaBernhard Meissner – ISPA European Committee, GermanyAnca Munteanu – Universitatea de Vest TimişoaraAdrian Opre – Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-NapocaOtilia Stamatin – Universitatea Pedagogică I. Creangă Chişinău, Republica

MoldovaBernie Stein – Clinical and School Psychologist, ISPA consultant, JerusalemMark Terjesen – St. John’s University, New-York, USAAnn Vernon – University of Northern Iowa, USA

Colegiul de redacţie:Elena Anghel – Universitatea din PiteştiMarius Cioară – Universitatea din OradeaAlina Decsei-Radu – Universitatea din OradeaCamelia Dindelegan – Universitatea din OradeaMarius Drugaş - Universitatea din OradeaAngelica Hălmăjan – Universitatea din OradeaMihai Marian – Universitatea din OradeaLaura Năstasă – Universitatea Transilvania BraşovValeria Negovan – Universitatea BucureştiCecilia Sas - Universitatea din OradeaMonica Secui – Universitatea din OradeaRosana Stan – Universitatea din OradeaSimona Trip – Universitatea din Oradea

Revistă cu două numere pe an

Contact: Str. Universităţii nr. 1-5, Corp X, Oradea, jud. Bihor, cod: 410087, RomâniaTel.: +40 259 408 439; Fax: +40 259 408 293

http://www.anps.ro [email protected]

ISSN: 1844 - 1815

http://www.anps.ro/

mailto:[email protected]

Revista de Psihologie şcolarăVolumul 2, nr.2/2009

SUMAR

Studii şi cercetări

Nancy ShermanEvaluarea informală în consilierea carierei............................................. 7

Anca Dobrean, Robert Balázsi, Silvia Călbează, Florian KirshnerRelaţia dintre nivelul dezvoltării limbajului, memoria de lucru,vocabular şi variabile socio-demografice la copiii cu vârste între 4 şi 6ani…………………………………………………………………………………. 12

Anca MunteanuDin nou despre capcanele şi rătăcirile adolescenţei………………………. 28

Marius DrugaşValidarea factorială a Chestionarului de Reglare în Activitatea Şcolară 34

Mihaela MoldovanStudiu asupra unei variabile asociate cu succesul copingului părinţilorcu dizabilitatea copilului – percepţii………………………………………… 47

Viorel RobuEtalonarea Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii faţă de Testare(TAI) pe un lot românesc de elevi de liceu……………………………………. 58

Sebastian Şipoş-Gug, Delia BîrlePercepţie interpersonală şi statut sociometric……………………………... 75

Cecilia SasIdentitatea şi autoritatea profesională pe tărâm educaţional................... 91

Interviu

Tinca CreţuUrsula Şchiopu – Doamna psihologiei româneşti................................... 99

Recenzii

Adrian OpreValer Popa şi Mariana Rusu (coord.), „Îndrumător cu lecţii practicepentru utilizarea unui abecedar modern”, Editura Grinta, Cluj-Napoca...................................................................................................... 105

Ioan ChelemenIoana Drugaş şi Delia Bîrle (coord.), „Educăm şi vindecăm prin...poveşti”, Editura Universităţii din Oradea, 2008................................... 112

Viaţa ştiinţifică

Sergiu BălţătescuConferinţa naţională cu participare internaţională „Educaţie şischimbare socială”, Oradea, 20-21 februarie 2009................................ 117

Journal of School PsychologyVolume 2, no. 3/2009

SUMMARY

Studies and Research

Nancy ShermanInformal assessment in career counseling................................................. 7

Anca Dobrean, Robert Balázsi, Silvia Călbează, Florian KirshnerRelationship between language development, working memory,vocabulary and socio-economic status in children aged between 4 and6 years old................................................................................................ 12

Anca MunteanuAddressing the issue of traps and straying of adolescence once again....... 28

Marius DrugaşFactorial validation of the Academic Self-Regulation Questionnaire 34

Mihaela MoldovanThe study of an associated variable with the successful coping ofparents with their child’s disability – perceptions.................................... 47

Viorel RobuTest Anxiety Inventory (TAI) standardization on a group of romanianhigh school students.................................................................................. 58

Sebastian Şipoş-Gug, Delia BîrleInterpersonal perception and sociometric status...................................... 75

Cecilia SasIdentitatea şi autoritatea profesională pe tărâm educaţional................... 91

Interview

Tinca CreţuUrsula Şchiopu – The Lady of Romanian psychology................................. 99

Reviews

Adrian OpreValer Popa and Mariana Rusu (coord.), „A Tutorial with PracticalLessons for Utilizing a Modern Abecedarium”, Grinta, Cluj-Napoca...................................................................................................... 105

Ioan ChelemenIoana Drugaş and Delia Bîrle (coord.), „Educating and Healing troughWords… Tales, Oradea University Publishing, 2008……........................ 112

Scientific Life

Sergiu BălţătescuThe National Conference with International Participation „Educationand Social Change”, Oradea, 20-21 february 2009................................. 117

ETALONAREA INVENTARULUI PENTRU EVALUAREAANXIETĂŢII FAŢĂ DE TESTARE (TAI)

PE UN LOT ROMÂNESC DE ELEVI DE LICEU

TEST ANXIETY INVENTORY (TAI) STANDARDIZATION ON AGROUP OF ROMANIAN HIGH SCHOOL STUDENTS

Viorel Robu*

AbstractTest anxiety has generated a rich literature focused on its causes, specificpsychological manifestations, as well focused on its consequences uponindividual functioning. Test anxiety is frequently encountered amongelementary school pupils, high school students, undergraduates, as wellin adult population. There is a large number of measurement scales forthe cognitive, emotional and behavioral manifestations of test anxiety.Among these, the Test Anxiety Inventory/TAI proposed and developed byCh. D. Spielberger is widely used both for the research purpose, and thetest anxiety assessment in school/university population. The aim of thispaper is to present the stages undertaken in TAI inventorystandardization on a group of Romanian high school students. The TAIwas responded to by 1574 students from eight high schools, out of which831 girls and 743 boys. The data indicated a good internal consistency.Between the scores of the girls and those of the boys there werestatistically significant differences. On the other hand, statisticallysignificant differences between inventory scores of students of differentgrades were found. In the last section of paper, the norms are presentedseparately for girls and boys, as well for different grades.

Keywords: test anxiety, Test Anxiety Inventory, standardization

Anxietatea faţă de testarea (evaluarea) în mediul şcolar poate fi privită caun (şi descrisă printr-un) ansamblu de cogniţii negative cu privire larezultate/performanţă, la competenţele personale sau la strategiile de adaptare, lacare se adaugă un complex de reacţii neuro-vegetative (expresie a intensificăriiactivităţii sistemului nervos autonom), pe care unii dintre elevi le manifestăînaintea, în timpul sau după o situaţie de evaluare scrisă sau orală (lucrare deverificare a cunoştinţelor, teză semestrială, ascultarea orală la o disciplină,olimpiadă şcolară, examen de admitere la facultate) (Robu, 2008b).

Conform lui Zeidner (1998), unul dintre autorii citaţi foarte frecvent care arealizat o sinteză de amploare a literaturii cu privire la cercetările legate deanxietatea faţă de testare, conceptul a suscitat interesul cercetătorilor şi alpracticienilor, încă de la începutul secolului al XX-lea. Primii cercetători şi-au

* asist. univ. drd., Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea PetreAndrei, Iaşi; e-mail: [email protected]

Etalonarea Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii... 59concentrat atenţia asupra studiului indicatorilor fiziologici ai anxietăţii pe careunele persoane o manifestă în timpul unei situaţii de evaluare, măsurând nivelulglicesuriei subiecţilor (prezenţa glucozei în urină), înainte şi după anumite sarcinievaluative. Mai târziu, cercetătorii au început să utilizeze scale sau chestionare careoperaţionalizau anxietatea faţă de testare şi pe care subiecţii le completau singuri,fapt care a permis dezvoltarea unor programe de cercetare sistematice.

În acelaşi timp, s-a accentuat asupra distincţiilor conceptuale, legate deanxietatea faţă de testare care trimiteau la manifestările specifice, prin care poate fidescrisă. Astfel, Liebert şi Morris (1967) au identificat şi au descris douădimensiuni ale anxietăţii faţă de testare – una cognitivă şi alta emoţională (apudZeidner, 1998). Alţi autori au fost preocupaţi de a răspunde la întrebarea dacăanxietatea faţă de testare este o dispoziţie care se manifestă în anumite situaţiispecifice de evaluare sau, dimpotrivă, este o trăsătură stabilă, caracteristică unorpersoane. Este vorba despre distincţia care are la bază teoria binecunoscutuluipsiholog american Ch. D. Spielberger, cu privire la anxietatea ca stare (dispoziţietranzitorie) şi anxietatea conceptualizată ca trăsătură (dispoziţie stabilă).

În 1952, Sarason şi Mandler publicau un prim studiu, în care utilizauconceptul sub denumirea încetăţenită astăzi (apud Stöber şi Pekrun, 2004). Studiilecelor doi autori au vizat relaţia între anxietatea faţă de testare şi performanţă,precum şi construcţia şi dezvoltarea unui instrument (Test Anxiety Scale/TAS),destinat evaluării diferenţelor individuale. Acest instrument avea să fie utilizatfoarte frecvent, vreme de mai bine de 20 de ani, în cadrul cercetărilor vizândanxietatea faţă de testare.

În 1960, Sarason şi colaboratorii săi publicau Scala de anxietate faţă detestare pentru copii (Test Anxiety Scale for Children/TAS-C) (apud Stöber şiPekrun, 2004). TAS şi TAS-C au devenit un standard pentru cercetările vizândanxietatea faţă de testare, constituind o sursă importantă pentru colectarea de dateşi pentru progresele care aveau să fie făcute în următorii ani.

Între 1960 şi 1970 au urmat numeroase contribuţii la cercetarea anxietăţiifaţă de testare, dintre care le semnalăm pe cele legate de distincţia între anxietate-stare şi anxietatea-trăsătură (Cattell şi Scheier, 1961, 1963; Cattell, 1966;Spielberger, 1966, 1972, 1983; apud Stöber şi Pekrun, 2004), respectiv pe celelegate de distincţia între dimensiuni (faţetele) bazale ale anxietăţii faţă de testare –un factor cognitiv, legat de îngrijorare (worry) şi un altul emoţional (emotionality)(Liebert şi Morris, 1967; Morris şi Liebert, 1970; cf. Stöber şi Pekrun, 2004).Cercetătorii care au studiat anxietatea faţă de testare au definit în mod diferit celedouă faţete descrise de Liebert şi Morris, conferindu-le sensuri mai mult sau maipuţin apropiate.

Liebert şi Morris (1967) au definit componenta Îngrijorare ca un ansamblude preocupări cognitive legate de consecinţele unui posibil eşec, iar componentaEmotivitate ca un ansamblu de reacţii fiziologice având la bază activarea sistemuluinervos autonom, în urma acţiunii unui stimul stresant (apud Spielberger, 1980).Cogniţiile negative cu privire la eşec se bazează şi pe performanţele, pe careindividul le-a obţinut în trecut. Individul anxios nu are încredere în propriilecompetenţe, se gândeşte că ceilalţi sunt mult mai bine pregătiţi decât el şi aretendinţa de a se percepe ca fiind mai vulnerabil decât alţii în faţa eşecului. Acesteaspecte ale anxietăţii faţă de testare interferează negativ cu activitatea cognitivă,necesară rezolvării sarcinilor evaluative, debilitând procesele specifice

Viorel Robu60reactualizării informaţiilor şi pe cele care intervin în reglarea atenţiei.

Între 1970 şi 1980, s-au făcut progrese notabile în construirea unor modeleexplicative pentru anxietatea faţă de testare (în special modele cognitive careincludeau şi efectele, pe care anxietatea faţă de testare le are asupra performanţei îndiverse sarcini cognitive). Preocupările intensive s-au materializat în creştereanotabilă a numărului de publicaţii ştiinţifice, pe tema anxietăţii faţă de testare (maimult de 1000, la începutul anilor 1980).

Unul dintre cei mai importanţi cercetători care au avut preocupări legate deproblema măsurării şi evaluării anxietăţii faţă de testare a fost Ch. D. Spielberger.Acesta, în colaborare cu N. P. Gonzalez, C. J. Taylor, E. D. Anton, G. R. Ross şialţii, a efectuat o serie de cercetări utilizând, pentru măsurarea anxietăţii faţă desituaţiile evaluative, testul lui Sarason (TAS), iar începând cu anul 1974, Inventarulpentru evaluarea anxietăţii faţă de testare (Test Anxiety Inventory/TAI).

Deşi în literatura străină (mai ales cea de limbă engleză) anxietatea faţă detestare a început să stea în atenţia cercetătorilor încă de la începutul secoluluitrecut, în preocupările cercetătorilor din ţara noastră a pătruns relativ recent1 şi nu asuscitat, deocamdată, prea mult interes.

Pentru o trecere în revistă a direcţiilor pe care s-au axat studiile empiricelegate de anxietatea faţă de testare (evaluare), precum şi a principalelor rezultate şiobservaţii care au fost derivate pe baza acestora, se pot consulta lucrările elaboratede Robu (2008a, 2008b), precum şi de Robu şi Morăraşu (2008).

Inventarul TAI

Inventarul pentru evaluarea anxietăţii faţă de testare a fost construit şidezvoltat cu scopul de a măsura diferenţele individuale în ceea ce priveşte reacţiilespecifice anxietăţii faţă de testare, văzută ca o trăsătură de personalitate care semanifestă în situaţiile de evaluare (Spielberger, 1980).

În versiunea tradusă în şi adaptată pentru limba română, inventarul conţineo pagină, pe care sunt incluse indicaţiile necesare completării, 20 de itemi curăspunsuri închise (patru variante de răspuns2, dintre care subiectul trebuie să oaleagă pe cea care i se potriveşte) şi un spaţiu pentru înregistrarea răspunsurilor.Subiecţii sunt rugaţi să indice cât de frecvent manifestă anumite simptomespecifice anxietăţii, înaintea, în timpul sau după o situaţie de testare. Deşi, iniţial,inventarul a fost conceput pentru a măsura anxietatea faţă de testare în rândulstudenţilor, ulterior a fost utilizat cu succes şi în licee.

Pe lângă măsurarea diferenţelor individuale privind predispoziţia cătreanxietate în situaţii de testare, scalele inventarului permit evaluarea celor douăcomponente ale anxietăţii faţă de testare descrise de Liebert şi Morris.

Baza conceptuală şi structura inventarului sunt similare cu cele utilizate înconstruirea scalei pentru evaluarea anxietăţii-trăsătură, din cadrul Inventarului

1 Vezi Szekely, A., Dobrin, A. (2002). TAI. Anxietatea în situaţie de examen. Corelaţia cunotele obţinute şi cu scorurile la WLCS. Lucrare prezentată în cadrul Conferinţei Naţionalede Psihologia Muncii şi Organizaţională, Ediţia a IV-a, Cluj-Napoca, 25-27 aprilie.2 În versiunea originală, variantele de răspuns sunt: 1 – almost never, 2 – sometimes, 3 –often, respectiv 4 – almost always. În versiunea în limba română, variantele de răspunssunt: A – aproape niciodată, B – câteodată, C – deseori şi D – aproape întotdeauna.

Etalonarea Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii... 61pentru evaluarea anxietăţii-stare şi a anxietăţii-trăsătură (State-Trait AnxietyInventory/STAI) care permite măsurarea predispoziţiei către stări anxioase, înrândul adolescenţilor şi al adulţilor.

Inventarul TAI poate fi aplicat atât individual, cât şi colectiv. Observaţiilecelor care l-au utilizat în cercetare sau în practica curentă au arătat că majoritateadintre liceeni şi studenţi reuşesc să-l completeze în opt-zece minute. Atunci când îladministrează, cercetătorul sau practicianul trebuie să se refere la inventar cuapelativul „inventarul pentru evaluarea atitudinii faţă de testare”, pentru a evita,astfel, termenul „anxietate”, care ar putea genera reacţii de disimulare din partearepondenţilor.

Toţi cei 20 de itemi intră în calculul scorului total al unui subiect, care esteconsiderat măsura nivelului anxietăţii faţă de testare. Deoarece fiecare răspunspoate fi scorat de la unu la patru, scorul total minim pe care îl poate obţine unsubiect este egal cu 20, iar cel maxim cu 80. Fiecare dintre scalele prin care suntevaluate cele două componente (faţete) ale anxietăţii faţă de testare conţine câte optitemi. Scorul la fiecare dintre scale poate varia între 8 şi 32.

Inventarul TAI este un instrument util în faza de evaluare a demersului deconsiliere psihopedagogică a elevilor sau a studenţilor buni sau foarte buni, darcare prezintă probleme legate de anxietatea faţă de evaluare şi de alterareaperformanţelor şcolare. De asemenea, inventarul TAI poate fi util pentrumonitorizarea efectelor intervenţiilor individualizate în populaţia şcolară,intervenţii destinate ameliorării simptomelor de anxietate faţă de evaluare, prezentela mulţi dintre elevi.

Etapele, pe care le-am parcurs pentru traducerea şi adaptarea lingvistică şiculturală a inventarului TAI, precum şi structura factorială a versiunii în limbaromână sunt prezentate în Robu (2008a).

Standardizare

Loturile de elevi pe care a fost administrat inventarul TAI şi procedurăDatele, pornind de la care au fost elaborate etaloanele care vor fi prezentate

în continuare, provin de la un număr de 1574 elevi de liceu în clasele IX-XII, dincadrul a cinci unităţi de învăţământ din Municipiul Iaşi3, respectiv din cadrul a treiunităţi de învăţământ din alte oraşe: Grupul Şcolar „Dimitrie Leonida” din Piatra-Neamţ (N = 149 elevi), Grupul Şcolar de Construcţii ,,Anghel Saligny” din Galaţi(N = 84 elevi) şi Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri” din Galaţi (N = 157 elevi).

Vârstele elevilor au fost cuprinse între 14 şi 21 de ani (m = 16.84 ani;mediana = 17 ani; σ = 1.36 ani). Repartiţia elevilor, după variabila „sex”, a fost:839 (53.3 %) – fete şi 735 (46.7 %) – băieţi.

Repartiţia elevilor, după variabila „clasă şcolară”, a fost: clasa a IX-a – 444(28.2 %), clasa a X-a – 395 (25.1 %), clasa a XI-a – 333 (21.2 %) şi clasa a XII-a –402 (25.5 %).

3Colegiul Tehnic de Electronică şi Telecomunicaţii (N = 448 elevi), Colegiul Economic-Administrativ (N = 434 elevi), Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri” (N = 116 elevi), GrupulŞcolar ,,Ştefan Procopiu” (N = 78 elevi) şi Grupul Şcolar Agricol ,,Mihail Kogălniceanu”(N = 108 elevi).

Viorel Robu62Elevii de la Colegiul Tehnic de Electronică şi Telecomunicaţii din Iaşi au

completat colectiv (în cadrul orelor de dirigenţie) numai inventarul TAI. Elevilornu li s-a cerut să-şi indice numele şi prenumele, singurele date de identificare fiind:vârsta, clasa, sexul şi media pe semestrul şcolar anterior. Prin acest studiu, realizatîn lunile martie-aprilie 2008, am urmărit experimentarea pe populaţia de elevi deliceu a versiunii de lucru în limba română a inventarului TAI.

Elevii de la Colegiul Economic-Administrativ din Iaşi au provenit din treistudii separate. În primul dintre ele (realizat în ianuarie-februarie 2008), 202 eleviau completat, în cadrul orelor de dirigenţie, inventarul TAI împreună cu: Scalapentru evaluarea auto-eficienţei (Self-Efficacy Scale/SES – Sherer şi colab., 1982),Scala internalism-externalism pentru copii şi tineri (IE-CT – Chelcea, 1994) şiScala pentru evaluarea deprinderilor şi a obişnuinţelor legate de studiu (StudySkills and Habits Survey/SSHS – Cassady, 2004). Acestora li s-a cerut să maiindice: vârsta, clasa, sexul şi media generală pe anul şcolar anterior. Prin aceststudiu, am urmărit identificarea relaţiilor dintre nivelul anxietăţii faţă de testare şinivelele auto-eficienţei percepute, al locului controlului şi al strategiilor de învăţareîn rândul elevilor.

În cel de-al doilea (realizat la sfârşitul lunii noiembrie, respectiv laînceputul lunii decembrie 2008), 49 de elevi au completat numai inventarul TAI.Acestora li s-a cerut să indice: vârsta, clasa şi sexul.

În cadrul celui de-al treilea studiu (realizat în perioada octombrie 2008-ianuarie 2009), 183 de elevi au completat: inventarul TAI, Inventarul pentruevaluarea stilurilor de adaptare la situaţii stresante (Coping Inventory for StressfulSituations/CISS – Endler şi Parker, 1998) şi Chestionarul pentru evaluareareacţiilor faţă de teste (Reactions to Tests/RTT – Sarason, 1984). Elevilor li s-acerut să mai indice: vârsta, clasa, sexul şi media generală, pe care au obţinut-o înanul şcolar anterior. Scopul acestui studiu a constat în evaluarea validităţii deconstruct a inventarului TAI.

Elevii de la Grupul Şcolar-Industrial ,,Dimitrie Leonida” din Piatra-Neamţau completat, în cadrul orelor de dirigenţie, trei instrumente, şi anume: inventarulTAI, Inventarul pentru măsurarea anxietăţii faţă de evaluarea orală (IAEO),propus de autorul acestui articol, respectiv Inventarul pentru evaluarea anxietăţii-trăsătură (State-Trait Anxiety Inventory - Form Y2/STAI-Y2 – Spielberger, 1983).Elevii au mai indicat: vârsta, clasa, sexul şi media pe anul şcolar anterior. Prinaceastă anchetă, s-a urmărit investigarea incidenţei anxietăţii faţă de evaluareaorală în rândul elevilor de liceu, precum şi a corelaţiilor între nivelul acesteia şinivelul anxietăţii faţă de evaluarea scrisă, respectiv nivelul anxietăţii, văzută ca odispoziţie relativ stabilă a personalităţii elevilor.

Elevii din Grupul Şcolar ,,Ştefan Procopiu” din Iaşi au participat, în lunamartie 2008, la un studiu, prin care am urmărit evidenţierea unor factori care pot fiasociaţi expectanţei elevilor cu privire la propriile performanţe şcolare. Elevii aucompletat un set alcătuit din cinci probe, după cum urmează: inventarul TAI,Subscala pentru evaluarea stimei de sine legată de domeniul şcolar/Sinele şcolardin cadrul Scalei Toulouse pentru evaluarea stimei de sine (Echelle Toulousained’Estime de Soi/ETES – Oubrayrie, Léonardis şi Safont – 1994), respectiv testeledestinate evaluării aptitudinii verbale (S – Semnificaţie verbală), aptitudinii pentruraţionamente abstracte (R – Raţionament abstract) şi aptitudinii numerice (N –Aptitudine numerică), din cadrul bateriei factoriale PMA (Primary Mental Abilities

Etalonarea Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii... 63– Thurstone şi Thurstone, 1964). Elevilor li s-a mai cerut să indice: vârsta, clasa,sexul, media generală, pe care au obţinut-o la sfârşitul primului semestru şcolar,respectiv media generală, pe care cred că o vor obţine la sfârşitul celui de-al doileasemestru.

Elevii din Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri” şi Grupul Şcolar Agricol,,Mihail Kogălniceanu” din Iaşi, respectiv din Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri”şi Grupul Şcolar de Construcţii ,,Anghel Saligny” din Galaţi au participat la unstudiu vizând experimentarea primei forme a unei versiuni paralele a inventaruluiTAI, propusă de autorul prezentului articol. Colectarea datelor în cele patru unităţide învăţământ secundar a fost realizată în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009.Elevii au completat un set alcătuit din inventarul TAI şi din versiunea paralelă aacestuia (Inventarul pentru evaluarea anxietăţii faţă de testare – Forma a II-a/TAI-II). Elevii au mai indicat: vârsta, clasa, sexul şi media generală, pe care auobţinut-o în anul şcolar anterior.

În timpul completării inventarelor, procedură care a fost realizată colectiv încadru l celor opt anchete separate, elevii au fost monitorizaţi în ceea ce priveştecomportamentele de simulare a răspunsurilor (răspunsuri date la întâmplare sauîntr-un timp prea scurt), iar la returnarea setului de inventare completat sau aformularului cu răspunsuri la inventarul TAI (în cazul anchetei realizate în cadrulColegiului Tehnic de Electronică şi Telecomunicaţii din Iaşi), am avut grijă cafiecare elev să aibă toate răspunsurile completate. Elevii care au omis să răspundăla doi sau la mai mulţi dintre itemii instrumentelor pe care le-au avut de completatsau elevii care au răspuns cu aceeaşi variantă la toţi itemii inventarului TAI sau laitemii celorlalte instrumente care au fost administrate în paralel au fost eliminaţi,încă din faza de studiere a validităţii protocoalelor cu răspunsuri, de numerotare aacestora şi de realizare a bazelor de date.

Repere privind fidelitatea versiunii în limba română a inventarului TAITabelul nr. 1 prezintă valorile consistenţei interne (coeficientul α-Cronbach),

calculate atât pentru întregul lot de elevi, cât şi pentru subloturile de băieţi,respectiv de fete, de la care provin datele prezentate în acest articol.

Tabelul nr. 1. Coeficienţi α-Cronbach pentru loturile utilizate

ScaleBăieţi

(N = 743)Fete

(N = 831)Total

(N = 1574)TAI - total (n = 20 itemi) 0.88 0.90 0.90Emotivitate (n = 8 itemi) 0.80 0.84 0.84Îngrijorare (n = 8 itemi) 0.77 0.83 0.80

Pentru fete, am constatat valori uşor mai ridicate ale consistenţei interne,comparativ cu valorile obţinute pentru băieţi. Pe de altă parte, valorile consistenţeiinterne, pentru scala Îngrijorare, au fost uşor mai scăzute decât cele înregistratepentru scala Emotivitate. Privite în ansamblul lor, valorile indică, pentru ambelescale ale inventarului TAI, ca şi pentru ansamblul itemilor, o bună fidelitate(omogenitate).

Valorile pe care le-am obţinut pentru consistenţa internă a inventarului TAIau fost mai scăzute, comparativ cu cele raportate în manualul inventarului, pentrueşantionul normativ de 1118 elevi de liceu, dintre care 527 de băieţi şi 591 de fete

Viorel Robu64(Spielberger, 1980). Pentru băieţii de liceu americani, valorile consistenţei interneau fost: ansamblul itemilor – 0.92; scala Îngrijorare – 0.86; scala Emotivitate –0.90. Fetele au obţinut următoarele valori: ansamblul itemilor – 0.93; scalaÎngrijorare – 0.89; scala Emotivitate – 0.91. Şi în cazul datelor raportate deSpielberger (1980), am constatat valori uşor mai ridicate pentru fidelitatea(consistenţa internă a) scalei Emotivitate, comparativ cu fidelitatea scaleiÎngrijorare.

În vederea evaluării fidelităţii inventarului TAI prin metoda test-retest, unnumăr de 55 de elevi (42 de fete şi 13 băieţi), dintre cei 202 care au participat laprimul dintre studiile realizate în cadrul Colegiului Economic-Administrativ dinIaşi, au completat a doua oară inventarul, la un interval de timp cuprins între 44.1săptămâni (adică puţin peste 11 luni) şi 46 de săptămâni (11.5 luni). Elevii aveauvârste cuprinse între 15 şi 18 ani (m = 16.72 ani; σ = 0.97 ani). Repartiţia acestora,în funcţie de variabila <<clasă şcolară>> a fost: clasa a IX-a – 10; clasa a X-a – 7;clasa a XI-a – 38 de elevi. Un număr de zece dintre cei 55 de elevi au completatprima dată inventarul TAI în data de 20 ianuarie 2008, iar a doua oară în data de 9decembrie 2008, adică la un interval de 46 de săptămâni (respectiv 11.5 luni). Unalt lot, format din şapte elevi, a completat prima dată inventarul TAI în data de 25ianuarie 2008, iar a doua oară în data de 9 decembrie 2008, adică la un interval de45.7 săptămâni (sau 11.4 luni). Un al treilea lot de elevi (N = 11) a completatinventarul TAI prima dată în data de 25 ianuarie 2008, iar a doua oară în data de 3decembrie 2008, deci după 44.8 săptămâni (11.2 luni). În fine, un al patrulea lot,format din 27 de elevi, a completat prima dată inventarul TAI în data de 30ianuarie 2008, iar a doua oară în data de 3 decembrie 2008, deci după 44.1săptămâni (respectiv, puţin peste 11 luni).

Pentru cele patru loturi reunite, valorile coeficientului de stabilitate(corelaţia între scorurile obţinute de elevi la test şi cele pe care le-au obţinut laretest) au fost: TAI-total – 0.71 (p < 0.01); Emotivitate – 0.72 (p < 0.01);Îngrijorare – 0.63 (p < 0.01).

Valoarea coeficientului de fidelitate test-retest, pe care am obţinut-o pentruscorurile totale la inventarul TAI, a fost mai ridicată decât valoarea raportată deRoss (1978; citat de Spielberger, 1980), în urma corelării scorurilor a 42 de elevi deliceu care au fost retestaţi la şase luni (r = 0.62). Pentru acelaşi lot de elevi, retestatla o lună, Ross (1978) a raportat o valoare a coeficientului de fidelitate test-retestmult mai ridicată (r = 0.81) (apud Spielberger, 1980). Spielberger (1980) a explicatdiferenţa dintre cele două valori prin faptul că: 1) pe parcursul unor intervale detimp mai mari, trăsăturile de personalitate se pot schimba, cauzând o scădere avalorilor coeficienţilor de stabilitate 4; 2) planurile legate de continuarea studiilor

4 R. B. Cattell considera că măsurarea fidelităţii unui instrument psihologic, prin metodatest-retest, cu retestul la intervale de timp mai scurte sau mai lungi furnizează informaţiidiferite (apud Bartram, 1994). Astfel, când retestarea se face la un interval scurt (cel multdouă săptămâni), se obţine un coeficient de încredere privind scorurile, pe care lefurnizează instrumentul, întrucât timpul este prea scurt, pentru a se produce schimbărisemnificative ale trăsăturii pe care acesta o măsoară. Când retestarea se face la intervale detimp mai lungi (două luni sau mai mult), se obţine un coeficient de stabilitate a scorurilor(şi, implicit, a trăsăturii măsurate). Dacă se scade coeficientul de stabilitate din coeficientulde încredere, se poate obţine ponderea din varianţă care se datorează fluctuaţiei reale atrăsăturii măsurate de un instrument psihologic.

Etalonarea Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii... 65(la colegiu) sau de angajare, pe care unii dintre elevi şi le-au făcut în intervalul deşase luni, scurs între cele două administrări, este posibil să se fi asociat cu ocreştere a anxietăţii faţă de testare, în cazul elevilor pentru care performanţa latestul de admitere la colegiu sau rezultatul la evaluarea pentru angajare era foarteimportantă.

Indicatori descriptiviTabelul nr. 2 prezintă indicatorii statistici descriptivi pentru distribuţiile

scorurilor, pe care elevii le-au obţinut la inventarul TAI.

Tabelul nr. 2. Indicatori descriptivi pentru distribuţiile scoruriloIndicatori Emotivitate Îngrijorare TAI-totalm 17.14 14.18 39.99σ 5.35 4.7 11.04skewness 0.56 0.9 0.6kurtosis - 0.33 0.4 - 0.24minim 8 8 20maxim 32 32 76

Elevii au obţinut, în medie, scoruri semnificativ mai mari la scalaEmotivitate, comparativ cu scala Îngrijorare (t = 28.03, p < 0.001; d-Cohen = 0.595). De asemenea, distribuţia scorurilor la scala Emotivitate a fost mai eterogenă (σ2

= 28.68), comparativ cu distribuţia scorurilor la scala Îngrijorare (σ2 = 22.14).Pentru ambele scale, distribuţiile au fost asimetrice spre stânga, asimetria

(pozitivă) fiind mai accentuată pentru scala Îngrijorare. Elevii au manifestattentinţa de a răspunde la inventarul TAI, astfel încât scorurile să se situeze în zonavalorilor scăzute. Figura nr. 1 prezintă distribuţia scorurilor totale la inventarulTAI, pe care le-au obţinut cei 1574 de elevi.

Comparaţii în funcţie de variabilele <<sex>> şi <<clasă şcolară>>Comparaţiile între mediile obţinute de băieţi şi cele, pe care le-au obţinut

fetele, au evidenţiat diferenţe semnificative statistic la ambele scale ale inventaruluiTAI (Tabelul nr. 3).

Tabelul nr. 3. Diferenţe între băieţi şi fete la scalele TAI

Scale

Băieţi(N = 743)

Fete(N = 831) t d-Cohen

m σ m σEmotivitate 15.34 4.62 18.74 5.45 - 13.37 *** 0.67Îngrijorare 13.48 4.23 14.81 5.00 - 5.72 *** 0.29TAI - total 36.82 9.81 42.82 11.31 - 11.26 *** 0.56

*** p < 0.001

5 Coeficientul d-Cohen reprezintă indicatorul mărimii efectului pentru comparaţia mediilorscorurilor obţinute de grupul de subiecţi de sex feminin, respectiv de cel de subiecţi de sexmasculin. Cohen (1988) a sugerat următoarele repere pentru interpretarea semnificaţieivalorii coeficientului d (apud Popa, 2008): 0.2 – efect mic (scăzut); 0.5 – efect mediu(moderat); 0.8 – efect mare.

Viorel Robu66

Figura nr. 1. Distribuţia scorurilor totale la TAI

Fetele au obţinut medii mai ridicate decât cele ale băieţilor. Cea mairidicată valoare a mărimii efectului a fost înregistrată în cazul scalei Emotivitate,deşi valoarea calculată a indicat un efect de mărime moderată spre ridicată. Pentruscala Îngrijorare, mărimea efectului a fost scăzută. În cazul comparaţiei întremediile scorurilor totale obţinute de băieţi, respectiv de către fete, mărimeaefectului a fost moderată.

Datele pe care le-am obţinut au confirmat pe cele raportate de Spielberger(1980), precum şi pe cele raportate de Hembree (1988), Seipp şi Schwarzer (1996)sau Zeidner şi Nevo (1992) – citaţi de Zeidner (1998). De asemenea, din datele pecare le-am obţinut am constatat că mărimea efectului a fost mai ridicată în cazulscalei Emotivitate, comparativ cu scala Îngrijorare. Acest rezultat a confirmatobservaţia făcută de Hembree (1988; citat de Zeidner, 1998), potrivit căreiadiferenţele în funcţie de variabila „sex” privesc în special componenta emoţională aanxietăţii faţă de testare. Pentru o cuprinzătoare trecere în revistă a studiilorinternaţionale care s-au ocupat de diferenţele între cele două sexe, în ceea cepriveşte anxietatea faţă de testare, precum şi de factorii explicativi, a se vedeaRobu (2008a).

Considerând variabilele „sex” şi „clasă şcolară” ca factori ficşi (variabileindependente), iar scorurile la scalele inventarului TAI, precum şi scorurile totale –

Etalonarea Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii... 67ca variabile dependente, am efectuat o analiză multivariată (MANOVA). Variabila„clasă şcolară” a avut un efect 6 semnificativ statistic atât asupra scorurilor pe careelevii le-au obţinut la ambele scale ale inventarului TAI (Emotivitate – F = 5.2, p <0.001, η 2 = 0.01 şi Îngrijorare – F = 9.63, p < 0.001, η 2 = 0.01), cât şi asuprascorurilor totale (F = 8.3, p < 0.001, η 2 = 0.01). Valorile indicatorului η 2 auevidenţiat, însă, mărimi foarte mici, neglijabile ale efectului, pe care variabila„clasă şcolară” l-a avut asupra rezultatelor elevilor la inventarul TAI.

Comparaţiile detaliate, realizate cu testul t-Student pentru grupuriindependente, au evidenţiat diferenţe semnificative statistic între mediile obţinutede elevii în clasa a IX-a la ambele scale ale inventarului TAI, precum şi pentrudistribuţia scorurilor totale şi mediile pe care le-au obţinut elevii din subloturilecorespunzătoare fiecăreia dintre celelalte trei trepte şcolare (Tabelul nr. 4). Atât încazul distribuţiei scorurilor totale la inventarul TAI, cât şi în cazul distribuţiilorscorurilor la ambele scale, elevii în clasa a IX-a au înregistrat medii semnificativmai ridicate decât cele obţinute de elevii în clasa a X-a, de elevii în clasa a XI-a,respectiv de elevii în clasa a XII-a.

Între subloturile de elevi în celelalte trei clase şcolare, nu s-au înregistratdiferenţe semnificative, deşi elevii în clasa a XI-a au obţinut, la ambele scale aleinventarului TAI, medii mai ridicate decât elevii în clasa a XII-a, respectiv decâtcei în clasa a X-a, iar elevii în clasa a XII-a au înregistrat, la rândul lor, medii maimari, comparativ cu elevii în clasa a X-a.

Nivelul mai accentuat al anxietăţii faţă de testare, înregistrat în rândulelevilor în clasa a IX-a a fost pus pe seama experienţei încă fragile a acestora culucrările de control, tezele semestriale şi alte testări, specifice unităţilor deînvăţământ liceal în care fuseseră admişi. Fiind la început, probabil juniorii de liceunu erau încă destul de familiarizaţi cu stilul de evaluare şi cu exigenţele noilorprofesori, aşa cum se întâmpla în cazul elevilor din clasele mai mari.

Interacţiunea variabilelor „sex” şi „clasă şcolară” nu a avut efectesemnificative statistic asupra scorurilor obţinute de elevi la inventarul TAI. Dateleau indicat: F = 1.09, p = 0.35, η 2 = 0.002 – pentru scorurile totale; F = 0.73, p =0.53, η 2 = 0.001 – pentru scala Emotivitate, respectiv F = 0.17, p = 0.91, η 2 =0.0001 – pentru scala Îngrijorare.

Tabelul nr. 4. Diferenţe între subloturi la scalele TAI

SubloturiÎngrijorare Emotivitate TAI - total

m t d-Cohen m t d-

Cohen m t d-Cohen

elevi cls. a IX-a –elevi cls. a X-a

15.18 4.93 *** 0.34 18.10 4.09 *** 0.28 42.25 4.61 *** 0.3213.58 16.60 38.73elevi cls. a IX-a –elevi cls. a XI-a

15.18 2.75 ** 0.20 18.10 3.14 ** 0.23 42.25 3.00 *** 0.2214.20 16.87 39.83elevi cls. a IX-a – 15.18 4.67 *** 0.32 18.10 3.39 *** 0.24 42.25 4.44 *** 0.31

6 Coeficientul η 2 este unul dintre indicatorii pentru mărimea efectului, în cazul proceduriiANOVA (unifactorială sau multifactorială). Popa (2008) prezintă următoarele repereorientative propuse de Hopkins (2000), pentru interpretarea semnificaţiei mărimiicoeficientului η 2: 0 - 0.1 – efect foarte mic, neglijabil; 0.1 - 0.3 – efect mic; 0.3 - 0.5 –efect mediu (moderat); 0.5 - 0.7 – efect mare; 0.7 - 0.9 – efect foarte mare; 0.9 - 1 – efectaproape perfect.

Viorel Robu68elevi cls. a XII-a 13.66 16.82 38.85elevi cls. a X-a –elevi cls. a XI-a

13.58 -1.82 0.14 16.60 - 0.71 0.05 38.73 - 1.37 0.1014.20 16.87 39.83

elevi cls. a X-a –elevi cls. a XII-a

13.58 -0.24 0.02 16.60 - 0.61 0.04 38.73 - 0.14 0.0113.66 16.82 38.85

elevi cls. a XI-a –elevi cls. a XII-a

14.20 -1.59 0.12 16.87 - 0.12 0.01 39.83 - 1.22 0.0913.66 16.82 38.85

** p < 0.01; *** p < 0.001

Date normative În manualul inventarului TAI, Spielberger (1980) prezintă date normative

pentru: studenţi în ultimul an de colegiu, studenţi în primul an de colegiu, studenţila colegii de stat, respectiv elevi de liceu. Normele sunt prezentate pentru fiecaredintre scalele inventarului TAI, ca şi pentru scorul total. Pentru fiecare populaţieşcolară în parte, etaloanele (realizate atât în centile, cât şi în scoruri standardizateT) sunt diferenţiate în funcţie de variabila „sex”.

În cazul elevilor de liceu, datele normative se bazează pe răspunsurile lainventarul TAI, pe care le-au dat 1118 elevi (591 fete şi 527 băieţi), în clasele IX-XII ale liceelor din Jacksonville şi Pinellas County (Florida). Elevii au fost testaţiîn timpul orelor de curs obişnuite, ca parte a unor cercetări care examinau relaţiadintre anxietatea faţă de testare şi performanţa şcolară, efectuate de Tomalesky(1977), în vederea obţinerii diplomei de masterat, respectiv de Ross (1978), învederea obţinerii titlului de doctor în psihologie (apud Spielberger, 1980).

Caracteristicile descriptive ale distribuţiilor scorurilor la inventarul TAI, pecare le-au obţinut cei 1574 de elevi români au impus utilizarea cuantilelor 7, învederea realizării etaloanelor. Pe de altă parte, diferenţele semnificative întremediile scorurilor, pe care le-au obţinut fetele şi mediile obţinute de băieţi auimpus realizarea etaloanelor separat, pentru fiecare sex în parte. În fine, diferenţeleîntre mediile, pe care le-au obţinut elevii în clasa a IX-a şi mediile obţinute deelevii în celelalte clase, au impus realizarea unui etalon numai pentru subpopulaţiade elevi în clasa a IX-a, respectiv a unui alt etalon, destinat subpopulaţiei elevilorîn clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a. Întrucât, în cazul elevilor în clasa a IX-a din lotulnormativ, efectivul de fete, respectiv cel de băieţi a fost relativ scăzut, nu amconsiderat ca fiind adecvată diferenţierea etalonului în funcţie de variabila „sex”. Înschimb, acest lucru a fost posibil, în cazul elevilor în clasele X-XII. Datelenormative, pe care le-am obţinut, sunt prezentate în prima anexă a acestui articol.

Precauţii în utilizarea normelor, pe care le-am propusTrebuie să precizăm că deşi lotul normativ, destul de extins, a inclus

subloturi de elevi (fete şi băieţi din toate cele patru trepte de şcolarizare) proveniteatât din licee teoretice (Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri” din Iaşi şi LiceulTeoretic ,,Vasile Alecsandri” din Galaţi), din licee tehnice (Colegiul Tehnic deElectronică şi Telecomunicaţii din Iaşi, Grupul Şcolar de Construcţii ,,AnghelSaligny” din Galaţi), cât şi din licee vocaţionale (Colegiul Economic-Administrativsau Grupul Şcolar Agricol ,,Mihail Kogălniceanu” din Iaşi), gradul de

7 Întrucât, pentru fiecare dintre cele două scale ale inventarului TAI, domeniul de variaţieteoretică a scorului este egal cu 25 (max-min+1/32-8+1), deci nu foarte extins, cvartilareani s-a părut suficient de discriminantă.

Etalonarea Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii... 69reprezentativitate pentru populaţia generală de elevi de liceu a acestuia nu esteacelaşi cu gradul de reprezentativitate care ar fi fost atins, în cazul unui lotnormativ construit printr-o abordare probabilistă şi cu atât mai mult, în cazul unuilot normativ construit după o strategie empirică (non-probabilistă – de exemplu,eşantionarea multicriterială şi pe cote). Cu toate acestea, etaloanele pe care le-amrealizat sunt primele repere normative privitoare la anxietatea faţă de testare,oferite în literatura de specialitate autohtonă. Ele pot fi utile practicienilor saucercetătorilor, întrucât le permit să compare scorurile pe care un elev sau un grupde elevi de liceu le-a obţinut la inventarul TAI cu scorurile populaţiei de referinţă.

Normele pe care le prezentăm în prima anexă a acestui articol, suntadecvate populaţiei generale de elevi de liceu. Nu recomandăm utilizarea acestoraîn cazul elevilor de gimnaziu sau al studenţilor, pentru care sunt necesare normeseparate.

Pe de altă parte, este adecvată raportarea la valorile normative diferenţiateîn funcţie de variabila „sex” a scorurilor brute pe care un elev le-a obţinut lainventarul TAI. Diferenţierea este impusă de rezultatele a numeroase studii (de lastudii locale la studii meta-analitice) care au evidenţiat, sistematic, diferenţe întrescorurile la inventarul TAI, pe care le obţin fetele, respectiv băieţii de liceu.Comparativ cu băieţii, fetele tind să obţină, la ambele scale ale inventarului TAI,precum şi la ansamblul itemilor, scoruri semnificativ mai ridicate.

Raportarea scorurilor brute la valorile normative diferenţiate în funcţie devariabila „clasă şcolară” poate fi opţională.

În vederea restituirii rezultatelor unui elev care a completat inventarul TAI,psihologul şcolar poate utiliza profilele, pe care le-am prezentat în cea de-a douaanexă a acestui articol. Primul dintre acestea, mai tehnic, poate fi păstrat în fişetulcabinetului de consiliere psihopedagogică, iar cel de-al doilea (Profilul tău – Câtde mult te temi de examenele/testele de la şcoală ?), mai facil de lecturat şi deînţeles, poate fi înmânat elevului. În funcţie de scorurile standard, pe care un elevle-a obţinut la cele două scale ale inventarului TAI, sa va bifa una dintre căsuţeledin dreptul coloanelor descriptive8 situate pe prima linie a profilului(corespunzătoare scalei Îngrijorare), respectiv una dintre căsuţele din dreptulcoloanelor situate pe cea de-a doua linie a profilului (corespunzătoare scaleiEmotivitate). Elevul poate citi şi înţelege uşor descrierea profilului personal, dincoloanele care au fost bifate.

Iată un exemplu de interpretare a scorurilor brute, pe care un elev de liceule-a obţinut la inventarul TAI. Elevul D.N., băiat în clasa a XI-a, a înregistraturmătoarele scoruri brute: Emotivitate – 19, Îngrijorare – 16, scor total inventar –45. Protocolul cu răspunsurile pe care acesta le-a dat la cei 20 de itemi aiinventarului TAI, a evidenţiat următoarea serie, destul de variată: itemul 1 – B,itemul 2 – C, itemul 3 – B, itemul 4 – B, itemul 5 – A, itemul 6 – C, itemul 7 – C,itemul 8 – B, itemul 9 – B, itemul 10 – C, itemul 11 – B, itemul 12 – C, itemul 13– B, itemul 14 – A, itemul 15 – B, itemul 16 – B, itemul 17 – B, itemul 18 – C,itemul 19 – B şi itemul 20 – B. Scorurile brute, pe care le-a obţinut D.N., au fostraportate la etalonul pentru subpopulaţia de băieţi în clasele X-XII. Scorurilestandard au fost: Emotivitate – IV, Îngrijorare – IV, scor total inventar – IV.

8 Prima coloană prezintă descrierea corespunzătoare scorurilor standard scăzute, cea de-adoua coloană corespunde scorurilor standard moderate, iar ultima – scorurilor ridicate.

Viorel Robu70Scorurile standard, pe care D. N. le-a obţinut, au indicat un nivel ridicat alanxietăţii faţă de testare, nivel exprimat printr-o accentuare atât a preocupărilorlegate de eşecul la examene şi teste şi de consecinţele acestuia, cât şi adiscomfortului emoţional (încordare, agitaţie, senzaţii somatice şi fiziologicestânjenitoare).

În vederea surprinderii grafice a tendinţelor la nivelul unui grup (saueşantion) de elevi de liceu, privitoare la anxietatea faţă de testare şi la faţeteleacesteia, se poate utiliza primul dintre profilele, pe care le-am prezentat în anexă.Utilizarea acestui profil implică raportarea la etalonul destinat populaţiei generalede elevi de liceu (primul dintre tabelele normative, pe care le-am inclus în primaanexă a acestui articol). În loc de scorurile brute, se vor utiliza valorile rotunjite alemediilor, pe care elevii le-au obţinut la cele două scale ale inventarului TAI,respectiv la ansamblul celor 20 de itemi. Acestea vor fi raportate la etalon,rezultând scorurile standard, pe baza cărora se poate construi profilul.

Bibliografie

Bartram, D. (1994). Fidélité et validité. În J. R. Beech et L. Harding (coord.). Tests,mode d’emploi. Guide de psychométrie. Paris: Les Éditions du Centre dePsychologie Appliquée.

Cassady, J.C. (2004). The impact of cognitive test anxiety on text comprehensionand recall in the absence of external evaluative pressure. Applied CognitivePsychology, 18, 311-325.

Chelcea, S. (1994). Locul controlului şi emergenţa zvonurilor. Personalitate şisocietate în tranziţie. Studii de psihologie socială. Bucureşti: SocietateaŞtiinţă şi Tehnică.

Endler, S.N., Parker, M.A. (1998). CISS. Inventaire de Coping pour la SituationsStressantes. Paris: Les Éditions du Centre de Psychologie Appliquée.

Oubrayrie. N., Léonardis, M., Safont, C. (1994). Un outil pour l’évaluation del’estime de soi chez l’adolescent: l’E.T.E.S. Revue Européenne dePsychologie Appliquée, 44 (4), 309-317.

Popa, M. (2008). Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS. Ediţia a II-arevăzută şi adăugită. Iaşi: Editura Polirom.

Robu, V. (2008a). Anxietatea faţă de testare: diferenţe de gen. În M. Milcu, W.Griebel şi R. Sassu (coord.). Cercetarea psihologică modernă: direcţii şiperspective (pp. 116-131). Bucureşti: Editura Universitară.

Robu, V. (2008b). Anxietatea faţă de evaluarea orală în rândul liceenilor. În A.Gugiuman (coord.). Idei şi valori perene în ştiinţele socio-umane. Studii şicercetări (pp. 299-321). Tomul XIII. Cluj-Napoca: Editura Argonaut.

Robu, V., Morăraşu, C.V. (2008). Corelate psihologice ale anxietăţii faţă de testare.În M. Milcu, W. Griebel şi R. Sassu (coord.). Cercetarea psihologicămodernă: direcţii şi perspective (pp. 132-142). Bucureşti: EdituraUniversitară.

Sarason, I.G. (1984). Stress, anxiety, and cognitive interference: reactions to tests.Journal of Personality and Social Psychology, 46 (4), 929-938.

Etalonarea Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii... 71Sherer, M., Maddox, J.E., Mercandante, B., Prentice-Dunn, S., Jacobs, B., Rogers,

R.W. (1982). The Self-Efficacy Scale: Construction and validation.Psychological Reports, 51, 663-671.

Spielberger, C.D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety Inventory (Form Y).Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press, Inc.

Spielberger, C.D. (1980). Test Anxiety Inventory. Preliminary ProfessionalManual. Redwood City, CA: Mind Garden, Inc.

Stöber, J., Pekrun, R. (2004). Editorial: advances in test anxiety research. Anxiety,Stress, and Coping. 17 (3), 205-211.

Szekely, A., Dobrin, A. (2002). TAI. Anxietatea în situaţii de examen. Corelaţia cunotele obţinute şi cu scorurile la WLCS. Lucrare prezentată la ConferinţaNaţională de Psihologia Muncii şi Organizaţională, Ediţia a IV-a, Cluj-Napoca, 25-27 aprilie.

Thurstone, L.L., Thurstone, T.G. (1964). Manuel d’application de la batteriefactorielle P.M.A. (Aptitudes Mentales Primaires) (11 à 17 ans). Paris: LesÉditions du Centre de Psychologie Appliquée.

Zeidner, M. (1998). Test Anxiety: The State of the Art. New York: KluwerAcademic Publishers.

Anexa nr. 1. Etaloane pentru versiunea în limba română a inventarului TAI

Etalon pentru populaţia generală de elevi de liceu (lotul normativ a inclus 1574 de elevi înclasele IX-XII, dintre care 831 au fost fete şi 743 băieţi)

Interpretare

Scorstandard(intervalcvartilic)

Emotivitate Îngrijorare TAI-total

m17.14

σ5.35

m14.18

σ4.70

m39.99

σ11.04

Scoruri scăzute I 8 - 13 8 - 11 20 - 31

Scoruri moderate II 14 - 16 12 - 13 32 - 38III 17 - 21 14 - 17 39 - 47

Scoruri ridicate IV 22 - 32 18 - 32 48 - 80

Etalon pentru subpopulaţia de fete de liceu (lotul normativ a inclus 831 de fete în claseleIX-XII)

Interpretare



m18.74

σ5.45

m14.81

σ5.00

m42.82

σ11.31




Viorel Robu72Etalon pentru subpopulaţia de băieţi de liceu (lotul normativ a inclus 743 de băieţi în claseleIX-XII)

Interpretare



m15.34

σ4.62

m13.48

σ4.23

m36.82

σ9.81




Etalon pentru subpopulaţia de elevi în clasa a IX-a (lotul normativ a inclus 444 de elevi,dintre care 260 au fost fete şi 184 băieţi)

Interpretare



m18.10

σ5.44

m15.18

σ4.99

m42.25

σ11.35




Etalon pentru subpopulaţia de elevi în clasele X-XII (lotul normativ a inclus 1130 de elevi,dintre care 571 au fost fete şi 559 băieţi)

Interpretare



m16.76

σ5.27

m13.79

σ4.52

m39.10

σ10.79




Etalon pentru subpopulaţia de fete în clasele X-XII (lotul normativ a inclus 571 de fete înclasele X-XII)

Interpretare



m18.49

σ5.36

m14.45

σ4.87

m42.22

σ11.08




Etalonarea Inventarului pentru Evaluarea Anxietăţii... 73Etalon pentru subpopulaţia de băieţi în clasele X-XII (lotul normativ a inclus 559 de băieţiîn clasele X-XII)

Interpretare



m14.99

σ4.55

m13.12

σ4.03

m35.90

σ9.49




Anexa nr. 2. Profil Inventarul pentru evaluarea anxietăţii faţă de testare (TAI)

Viorel Robu74

Recomandări pentru autori

Revista de Psihologie Şcolară este o revistă de specialitate bianuală.Redacţia revistei ia în considerare pentru publicare articole din domeniulpsihologiei şcolare/educaţionale sau domenii înrudite. Recomandările pe care lefacem autorilor au ca scop uşurarea procesului de tehnoredactare şi menţinereaunor standarde înalte de calitate, astfel încât să se realizeze un schimb real şiconsistent de informaţii între autori şi cititori.

Este obligatorie raportarea mărimii efectului în studiile cantitative, unde este cazul.Revista de Psihologie Şcolară conţine mai multe secţiuni (Studii şi

cercetări, Interviu, Recenzii, Informaţii). Indiferent de secţiunea aleasă, autorii potpreda articolele personal, prin poştă, print A4, în două exemplare (Str. Universităţiinr. 1-5, Corp X, Oradea, jud. Bihor) sau ca fişier electronic Microsoft Word ataşat([email protected]).

Procesul de recenzieVă rugăm să nu trimiteţi materiale care au fost publicate anterior, în

întregime sau parţial (peste 15%) sau care se află în curs de revizuire de către altereviste. Revista utilizează un sistem blind review; decizia privind acceptareaarticolului este luată aşadar de doi referenţi independenţi din domeniul subiectuluitratat, care evaluează articolul fără a cunoaşte identitatea autorilor.

Condiţii de redactareTextul articolelor va fi redactat în format A4, font Times New Roman,

mărime 11, spaţiu între rânduri de 1 şi margini de 4 cm. Lucrările pentru secţiunileStudii şi cercetări şi Interviu nu vor depăşi 20 de pagini, inclusiv bibliografia, iarpentru restul secţiunilor nu vor depăşi 6 pagini.

Prima pagină va cuprinde titlul, numărul de cuvinte din articol, funcţia şiadresa de contact a autorului/autorilor (organizaţia, numărul de telefon, adresa dee-mail). Numele autorilor va apărea doar pe această pagină pentru a se realizaprocesul de blind review. Orice altă referire la autori se va face utilizând cuvinteleAutorul/Autorii. A doua pagină va începe cu titlul, abstractul (150-200 de cuvinte,într-o limbă de circulaţie internaţională) şi cuvintele cheie (în aceeaşi limbă)

Tabelele, graficele, desenele, fotografiile vor fi trimise atât separat (în altfişier), cât şi inserate în text. Textele din interiorul tabelelor şi graficelor vor firedactate cu font Normal de 10.

Referinţele bibliografice din text trebuie să conţină numele autorului şi anulapariţiei lucrării citate: Radu, 1991. Ele trebuie listate în ordine alfabetică lasfârşitul lucrării, potrivit următorului format:

a. pentru cărţi: numele şi iniţialele prenumelui autorilor, anul (întreparanteze), titlul (italic), locul editării, editura.

[Bonchiş, E. (2007). Psihologia copilului. Oradea: Editura Universităţii dinOradea.]b. Pentru reviste: numele şi iniţialele prenumelui autorilor, anul (între

paranteze), titlul (Normal), titlul complet al revistei (italic), volumul,numărul revistei, intervalul de pagini.

[Diener, E. (2000). Subjective well-being. The science of happiness and aproposal for a national index. American Psychologist. 55 (1), 34-43.]

Este obligatoriu ca autorii citaţi în text să apară în lista bibliografică şi invers.

Articol_RPS_Viorel_Robu_2009.pdf

Documents

Transcript of Articol_RPS_Viorel_Robu_2009.pdf