Articol Umor

8/18/2019 Articol Umor

1/5

Staicu Olivia Ana-MariaAnul III, Grupa 9

Efectul umorului în alegerea partenerului

În lucrarea de faţă voi analiza cercetările privind umorul în comunicarea interpersonală prin analiza critică a unui articol de specialitate. Pentru tema aleasă am selectat articolul Efectul umorului în atracţia interpersonală şi în selecţia partenerului (Effect of Humor on

Interpersonal Attraction and Mate Selection) scris de Elisabeth McGee şi Mark hevlin înanul !""#. Prin intermediul acestui articol autorii investi$hează dacă nivelurile diferite deumor sunt un criteriu în considerarea unui individ ca fiind atractiv sau potrivit pentru o relaţie.şi modul în care pot fi. %ecesitatea studiului se bazează pe faptul că cercetările anterioareindicau că bărbaţii ale$ partenere în funcţie de criterii le$ate de reproducere& precum v'rsta pentru că este relaţionată cu fertilitatea şi atractivitatea pentru că este relaţionată cu sănătatea.(u toate acestea& femeile apreciază calităţi precum stabilitatea& capacitatea de a c'şti$a bine&ambiţia şi mentalitatea orientată spre carieră. În privinţa umorului& studiile au demonstrat căoamenii privesc simţul umorului ca pe o calitate pe care şi)o însuşesc de multe ori chiar dacănu coincide cu realitatea *un om poate crede că are un simţ al umorului foarte crescut& c'nddefapt& are un simţ al umorului mediu sau scăzut+ *,efcourt - Martin& #/0+. 1e asemenea& s)a demonstrat faptul că dacă un individ are un simţ al umorului dezvoltat poate avea şi altetrăsături pozitive precum inteli$enţă& ima$inaţie& sociabilitate şi faptul că umorul esterelaţionat cu pozitivitatea. 1e altfel& studii precum cele or$anizate de 2nderson sau (raik&,apart şi %elson au dovedit că simţul umorului este una dintre cele mai plăcute trăsături. (utoate acestea& se pare că cineva care are un simţ al umorului prea dezvoltat poate fi neserios înanumite privinţe sau poate folosi umorul ca pe o formă de prote3are sau ascundere aadevăratelor sentimente. Pornind de la cele prezentate mai sus& autorii au văzut necesitatea unui studiu care săclarifice importanţa umorului în ale$erea partenerului şi nivelul de umor pe care ar trebui să îlaibă acesta4 aceasta pentru a stabili dacă o persoană este atractivă sau potrivită celeilalte.(ercetarea a pornit de la întrebarea de cercetare Pot influenţa diferitele niveluri ale simţuluiumorului modul în care judecăm atractivitatea unei persoane sau privirea acesteia ca

1


2/5


partener pe termen lun !" 1e asemenea& în timp ce unele studii demonstrau faptul că bărbaţii preferă umorul cu tentă se5uală *6erzo$& ###+ şi că femeile preferă umorul fără un anumitesens4copilaros *78(onnell& #0"+& alte studii su$erează diferenţe foarte mici între preferinţele băbaţilor şi femeilor privind umorul& de aceea se vede necesară apariţia unei întrebărisecundare de cercetare9Sunt diferenţe de en privind importanţa atri#uită simţului umoruluiîn ale erea unui partener pe termen lun !

tudiul a fost aplicat pe /" respondenţi& cu un număr e$al de femei şi bărbaţi. Prinfolosirea vinietelor au fost construiţi doi reprezentanţi fictivi ai fiecărui $en9 :ames şi (hloe.(hloe a fost descrisă ca fiind o t'nără sin$ură& atră$ătoare şi sănătoasă& iar :ames ca fiindsin$ur& ambiţios& cu perspective bune asupra carierei sale şi cu un statut bun& acestea fiindcaracteristici bazate pe studiile anterioare. ,a sf'rşitul fiecărei viniete era c'te o propoziţiecare să ateste că persoana respectivă *:ames& respectiv (hloe+ au simţ al umorului ridicat& simţal umorului mediu sau că nu au umor deloc. 1in cei #" de reprezentanţi ai fiecărui se5 ;" aurăspuns c'te unui chestionar *;" au completat chestionarele în care :ames4(hloe avea un simţal umorului ridicat& ;" au primit chestionar în care :ames4 (hloe avea simţ al umorului mediuşi ;" în care persona3ele fictive nu aveau umor+. erscheid& 1ion şi ?alster au descoperit

1 Prin intermediul lor se crează situaţii ipotetice la care participanţii răspund& dezvăluindu)şiastfel percepţiile& valorile şi impresiile.

2


3/5


că indivizii sunt atraşi de cei care au caracteristici asemănătoare lor at't din punct de vedere psiholo$ic c't şi fizic. Prin urmare& este posibil ca în prezentul studiu să fi fost aleşi cei cuumor crescut pentru că ei considerau că deţin un nivel mare de umor. 1e altfel& au fost făcutestudii care demonstrează că oamenii cred că deţin un nivel mai mare de umor dec't în realitate*(ann& ##/+. >ărbaţii au considerat)o mai atractivă pe (hloe dec't femeile pe :ames. (utoate acestea participanţii de se5 masculin nu au considerat)o la fel de potrivită pe (hloe pentru o relaţie de lun$ă durată precum femeile participante pe :ames. 2sta poate aveale$ătură cu faptul că studiile au demonstrat că bărbaţii vor fi mult mai influenţaţi deatractivitatea fizică a femeii pentru reproducere& însă se pare că acest lucru se aplică doar pentru relaţii de scurtă durată& pe c'nd femeile tind să fie mult mai selective în privinţa bărbaţilor pentru că investesc mult mai mult în copii şi în creşterea lor dec't bărbaţii.

2v'nd în vedere rezultatele& este clar că repondenţii au considerat umorul ca fiind unumor afiliativ caracterizat prin atitudine binevoitoare şi sociabilitate *Martin& !"" +& iar rezultatele certifică acest lucru& însă umorul poate fi şi a$resiv& prin care oamenii au oatitudine ostilă şi folosesc umorul în ridiculizarea celor aflaţi în afara $rupului. În acest caz&reultatele consider că rezultatele ar fi fost mult mai diferite.1eşi cercetarea s)a bazat pestudiile anterioare şi a implicat o structură ri$uroasă& în analiza articolului am observat lipsaunui detaliu foarte important în caracterizarea umorului9 faptul că acesta poate proveni din

dorinţa de auto)apărare. 1e multe ori oamenii tind să ascundă adevăratale sentimente deceilalţi prin folosirea umorulu& asemănător cu ceea ce descrie :ohari ca &&(eea ce eu ştiu şiceilalţi nu ştiu88 din @ereastra lui :ohari. 1e asemenea& poate intervei şiumorul de auto$înfr%n ere care conform studiilor anterioare poate fi dăunător pentru că este bazat peascunderea sentimentelor reale şi pe disimularea unei stări permanent pozitivă& uneori auto)critică*Martin& !"" +.


4/5


acestea& consider că testul nu a fost aprofundat sau concludent av'nd în vedere faptul căumorul poate avea diferite forme& unele dintre ele distructive& după cum am prezentat mai sus.

1in acest considerent& faptul că respondenţii au ales persoana cu simţ al umorului mai ridicatdoar pentru faptul că în chestionar era prezentă o propoziţie care susţinea acest lucru& nu poatesusţine ipoteza conform căreia nivelul umorului 3oacă un rol important în ale$erea partenerului de viaţă pentru că depinde de preferinţele acestuia în umor. (u toate acestea chiar dacă un individ consideră benefic simţul umorului şi îşi doreşte un partener cu umor care sănu aibă repercusiuni asupra celorlalţi& nu înseamnă că va ale$e partenerul din acestconsiderent& ci îl va considera un factor benefic relaţiei.

4


5/5


Bibliografie:

. >erscheid& E.& 1ion& A. A.& ?alster& E.& - ?alster& G. ?. #B . PhCsical attractivenessand datin$ choice9 2 test of the matchin$ hCpothesis. apud. McGee E.& hevlin M.&

Effect of Humor on Interpersonal Attraction and Mate Selection& =he :ournal of PsCcholo$C& !""#& D;* +& 0B BB

'" 6erzo$& =.

Articol Umor

Documents

Transcript of Articol Umor