Articol Civil

7
INTERVENȚII ASUPRA CARACTERELOR GENETICE CALMÎC DIANA, GOREANU ANDREI, coordonator: DUMINICA RAMONA UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI LOC PENTRU REZUMAT .................. Cuvinte cheie: Intervenții genetice, Clonare, Embrioni, Fertilizare in vitro. Intervențiile asupra caracterelor genetice sunt reglementate de art.63 NCC. Intervențiile asupra caracterelor genetice prezintă în sine amenințări grave pentru individ, cât și pentru specia umană, din acest considerent legiuitorul a interzis cele mai periculoase intervenții. În același timp însă au fost reglementate și situațiile în care asemenea intervenții au fost permise. Criteriul distincției între cele două categorii de intervenții (interzise și permise) îl constituie scopul urmărit prin realizarea lor. 1 Sunt interzise orice intervenții medicale asupra caracterelor genetice ale unei persoane, care au scop modificarea descendenței acesteia [art.63 alin.(1),teza I NCC]; orice intervenții care ar avea ca rezultat clonarea ființelor umane [art.63 alin.(2), teza II-a NCC]; utilizarea tehnicilor de reproducere umană asistată medical pentru alegerea sexului viitorului copil [ art.63 alin.(3), teza I NCC]. 1 Eugen Chelaru, Drept civil Persoanele, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2012, P.31

description

vb

Transcript of Articol Civil

Page 1: Articol Civil

INTERVENȚII ASUPRA CARACTERELOR GENETICE

CALMÎC DIANA, GOREANU ANDREI, coordonator: DUMINICA RAMONA

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

LOC PENTRU REZUMAT ..................

Cuvinte cheie: Intervenții genetice, Clonare, Embrioni, Fertilizare in vitro.

Intervențiile asupra caracterelor genetice sunt reglementate de art.63 NCC.

Intervențiile asupra caracterelor genetice prezintă în sine amenințări grave pentru individ, cât și pentru specia umană, din acest considerent legiuitorul a interzis cele mai periculoase intervenții. În același timp însă au fost reglementate și situațiile în care asemenea intervenții au fost permise.

Criteriul distincției între cele două categorii de intervenții (interzise și permise) îl constituie scopul urmărit prin realizarea lor.1

Sunt interzise orice intervenții medicale asupra caracterelor genetice ale unei persoane, care au scop modificarea descendenței acesteia [art.63 alin.(1),teza I NCC]; orice intervenții care ar avea ca rezultat clonarea ființelor umane [art.63 alin.(2), teza II-a NCC]; utilizarea tehnicilor de reproducere umană asistată medical pentru alegerea sexului viitorului copil [ art.63 alin.(3), teza I NCC].

1. Clonarea ființei umane.

Clonarea poate fi definită ca o dublare voluntară a unei ființe umane , repsectiv provocarea artificială a formării unui embrion uman purtător al acelorași informații genetice ca un alt embrion, făt, ființă umană în viață sau decedată2.

Interzicerea clonării ființelor umane este reglementată de art. 63 alin.(2), teza I NCC. Clonarea constituie o violare gravă a demnității umane, având în vedere că fiecare persoană are dreptul de a fi o entitate umană și nu o copie a unei alte persoane.

1 Eugen Chelaru, Drept civil Persoanele, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2012, P.31

2 Aurel Teodor moldovan, Tratat de drept medical, , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2002, P.265

Page 2: Articol Civil

Marea majoritate a țărilor interzic clonarea, astfel în dreptul australian clonarea este pasibilă de sancțiuni penale. La rândul său, dreptul italian pentru clonare prevede o sancțiune între zece și douăzeci de ani de închisoare, și pierderea definitivă a dreptului de practică. Dreptul german interzice clonarea , întrucât aduce atingere demnității umane, deci este anticostitutională.3

În legislația internă sunt transpuse prevederile Protocolului adițional la Convenția Europeana pentru protecția drepturilor omului și demnitații ființei umane în fața aplicațiilor biologiei și medicinei, referitor la interzicerea clonării ființelor umane, încheiat sub egida Consiliului Europei la data de 12 ianuarie 1998, România a ratificat această Convenție prin Legea nr.17/20014.

Această dedublare ar împărți lumea în creatori de oameni și oameni creați. s-ar șterge astfel limitele constitutive ale ființei umane iar locul lui Dumnezeu ar fi luat de unii indivizi. Fiecare ființă umană este un unicat ,, Fiecare om rostește lumii adevărul său biologic, fiecare îmbogățeste inegalabila diversitate a constelației umane prin distinsa sa valoare de unicat biologic”5

Clonarea deschide posibilitatea unor abuzuri , s-ar putea forma armate de clone; aceste clone ar putea fi folosite in scopuri teroriste. Cu toate acestea s-au adus argumente atât contra cât si pro.

În sensul admiterei clonarii au fost aduse urmatoarele argumente:

-aduce benificii rasei umane ( prelungirea vieții și eradicarea bolilor), clonele putând fi utilizate ca bănci de organe pentru organismul original;

-este un act natural pentru că cel care o face este parte a naturii;

-este fiabilă;

-nu încalcă religia: dacă Dumnezeu a permis omului a o descoperi, înseamnă că o vrea;

-este etica și respectă libertatea persoanei, permițând cuplului a avea un copil și evitând adopția la cupluri homosexuale;

-nu este periculoasă, deși efectele ei sunt comparabile cu cele ale energiei atomice.

Dimpotrivă, în interzicerea clonării au fost aduse ca argumente următoarele:

-nu este fiabilă;

3 Aurel Teodor Moldovan, Tratat de drept medical, , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2002, P.265

4 Eugen Chelaru, Drept civil Persoanele, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2012, P.31

5 Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu, Drept civil.Persoanele, Editura Hamangiu,Bucuresti,2011,P.43

Page 3: Articol Civil

-nu este morală pentru că determină apariția unor făpturi non-umane(imperfecte prin clonare) sau supraumane (armate de clone).

-este contrară religiei, întrucât într-un atare proces omul se substituie lui Dumnezeu .6

Deși legitimarea clonarii face obiect de contraversă, în cele din urmă inevitabilul s-a produs. Medicul italian Severino Antori a afirmat că în prezent există în lume trei clone. Medicul a precizat că nu are nici un rol în desfășurarea acestor experimente în urma căror au apărut, el doar știe de ele prin contractele pe care le avea cu alți savanți. Aceste afirmații au fost făcute în cadrul unei emisiuni telivizate în anul 20027 . Ulterior nu s-au confirmat prin dovezi spusele medicului italian dar nici nu s-au infirmat, Și dacă s-a realizat clonarea ființei umane cum ar trebui primite aceste clone? Au aceste clone personalitate juridică? Au calitate de subiect de drept? Ar trebui izolate aceste clone , izolate de mediul extern în caz că există?...

2.Interzicerea creării embrionului uman în scopuri de cercetare este instituită de prevederile art. 63. alin (2) teza II a NCC .

Textul art. 63 NCC interzice intervențiile asupra caracterilor care au alte scopuri decât cele pe care chiar prevederele sale le permit. Crearea embrionului în sine nu presupune o modificare a caracterelor genetice. Pe de altă parte alin (3) al aceluiaș art. 63 , permite utilizarea tehnicilor de reproducere umană asistată medical prin care urmărește alegerea sexului viitorului copil , în scopul evitării unei boli eriditare grave legate de sexual acestuia. Utilizarea tehnicii de reproducere asistată medical în general , alegerea sexului copilului și crearea embrionilor în afara corpului uman în general este și rezultatul cercetarilor științifice efectuate asupra embrionului , ceea ce înseamnă că trebuie acceptată ideea că sunt permise asemenea cercetări dacă au ca scop perfecționarea tehnicii reproducerii asistate medical a unei anumite persoane .8

Tehnicile de reproducere umană asistată medical utilizează fertilizarea în vitro 9. Fertilizarea în vitro se efectuează în trei etape : ovocitele sunt prelevate prin ediscopie , puse intr-o eprubetă urmeaza fecundarea prin spermatozoizii ( soțului;concubinului sau a unui terț) ; apoi câteva zile mai

6 Aurel Teodor Moldovan, Tratat de drept medical, , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2002, P.266

7 Aurel Teodor Moldovan, Tratat de drept medical, , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2002, P.267

8Noul Civil Comentat pe articole

9 Eugen Chelaru, Drept civil Persoanele, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2012, P.32

Page 4: Articol Civil

târziu embrionul este introdus in uterul femeii de la care ovulul a fost prelevat sau cel al altei femei .10

Procreerea asistată medical se face: numai dacă există un cuplu infertil ; se apelează din același motiv a infertilității la un terț donator,donatorul trebuie să fie anonim , iar actul de donatie gratuit ; un consințământ scris atât din partea cuplului cât și donatorului.

Utilizarea acestei tehnologii de procreere a stârnit contraverse. De exemplu posibilitatea selectării donatorilor de gameți poate duce la un ,,deranj eugenic ”11astfel ne confruntăm cu o selectie a caracterelor .

3)Examenarea caracteristecilor genetice este reglementată de prevederele art. 65 NCC,.

Caracteristecele genetice ale unei persoane pot fi cunoscute prin examenarea A.D.N.-ului acestuia. A.D.N.—ul este o moleculă conținută de cromozomi , care conțin la rândul său gene. El constituie ,,amprenta genetica” a fiecărui om . A.D.N.-ul exista in toate celulele care formeaza organismul12

Examenarea caracteristicilor genetice este de natura să afecteze persoana umană în intimitatea sa și drepturile sale fundamentale precum demnitatea , libertatea , și integritatea fizica .

Legiuitorul a restricționat situațiile în care este permisă o asemenea atingere adusă inviolabilitații corpului uman din motiv că exista un Dumnezeu.

Astefel , examenarea caracteristicilor genetice poate fi interpinsă numai in scopuri medicale, de cercetare științifică sau în cadrul unei proceduri judiciare cu respectarea dispoziției legii legale 13.

În cadrul procedurelor judiciare identificarea pe baza amprentelor genetice se face pentru a se obtine probe referitoare la descendența sau ascendența unei persoane , stabilirea prezentă persoanei într-un loc anume , savârșirea unei infracțiuni de catre o anumit persoană.

Pot fi identificate prin acest procedeu persoane în viață sau decedate .

10 Ungureanu, Cornelia Munteanu, Drept civil.Persoanele, Editura Hamangiu,Bucuresti,2011,P.39

11 Ungureanu, Cornelia Munteanu, Drept civil.Persoanele, Editura Hamangiu,Bucuresti,2011,P.39

12 Chelaru, Drept civil Persoanele, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2012, P.33

13Noul Civil Comentat pe articole

Page 5: Articol Civil

Concluzie:

Intervențiile asupra caracterelor genetice conțin în sine amenințări grave pentru individul dar si pentru specia umană.În urma acestor intervenții societatea s-ar confrunta cu,, monștri ai geneticei ” sau armate de cloni , care pot deveni armate puternice . Intervențiile genetice ar realiza ce nu a realizat regimul nazist, ar împărți lumea în rasă pură și obișnuită , ce ar duce la revenirea sclaviei , sau a conflictelor armate. Astfel reglementarile cu privire la interzicerea acestor intervenții sunt colace salvatoare .!!!!

Bibliografie///////