ARTA IN TARILE ROMANE IN SECOLUL AL XVII-LEA

Arta tarilor Romane n secolul al XVII-lea se caracterizeaza prin diversificarea necesitatilor artistice, imbogatirea programului si aparitia unei serii intregi de aspecte noi. Evolutia pleaca fireste , de la traditia locala , pe de o parte de la arta culta promovata de voievozi, de inalta boierime, de ierarhii bisericesti si de marile manastiri, iar pe de alta de la arta taraneasca ; ctitoriile religioase si conacele modeste ale micii boierimi, ca si casele orasenilor, continua sa pastreze numeroase traditii commune cu arta populara. Intre aceste doua curente extreme s-au impletit in mod firesc felurite relatii, mai ales in domeniul arhitecturii profane. Pe aceste relatii se grefeaza apoi intrepatrunderi reciproce intre cele trei tari romane, precum si contaminari datorite legaturilor economice si politice tot mai stranse cu tarile invecinate, cu Rusia, Polonia, Turcia si Orientul apropiat. Arhitectura Expresia cea mai caracteristica a acestei dezvoltari ne-o ofera arhitectura. Cu toate framantarile sociale si politice, cu tot caracterul lent al dezvoltarii economice, se constata totusi o raspandire continua a arhitecturii de piatra si, concomitent,o cautare de efecte mai bogate prin impodobirea fatadelor si a interioarelor, care oglindesc in esenta aceeasi dorinta de afirmare, fie ca este vorba de cladiri ecleziastice, fata de cladiri profane, boieresti sau orasenesti.

Legaturile cu trecutul sunt pastrate mai staruitor in arhitectura bisericeasca. In Moldova continua sa predomine in toata perioada de care ne ocupam timpul reprezentat prin biserica din Borzesti (tipul mixt), format in ultima perioada a domniei lui Stefan cel Mare si dezvoltat prin influentele muntenesti de la sfarsitul veacului al XVI-lea. Totodata se reia planul mai popular pe care l-am intalnit prima oara in Orientul Vechi si care se caracterizeaza prin pronaosul sau pridvorul poligonal. Seria noua incepe cu bolnita (1602) si biserica (cca. 1609)manastirii Dragomirna, intemeiata de mitropolitul Anastasie Crimca, si tot cum intalnim acelasi tip si la cele mai vechi biserici se lemn pastrate in Moldova de exemplu la Calugarita (1608).

Contactul cu arta populara se manifesta si in alte domenii, de exemplu in adaptarea unor motive ornamentale compuse din rozete si chenare, parte in tehnica crestaturii, cum se vad la corpul nou al bisericii manastirii Rasca, adaugatr intre 1611-1617, si mai ales la biserica din Radeana (1628). Nu e lipsit de interes ca aceste monumente sunt ctitorii boieresti, nu domnesti si ca ele apar tocmai intr-o