PefMels "&rs#n3s ffiapww

ffinfcffisil ufisfitrur&w#tatnfilttffisil frmTmffiwmrq

flcurrcrlR

Qaintelegrsenie Soca

Nficarea cd,sdtoriei fatuAftimea fe taind

,

. lndrumdtor duhovnic*c'

sPoNsoRl:RXFRACT PROI)AROMATICS SRL

QaintekArsenic Eoca

fificorea cdsdtoriei fa

SRL - Iiigeras- Fdgara$

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionrle a RomenieiARSENIE BOCA, prctosinghel

Ridicarea cisitoriei la inillimea de Taini; indrumitorduhovnicesc / PArintele Arsenie Boca. - FAgdral : Agaton.200:

128p.: 20 cm. - (Ortopraxia)Bibl iogrtsBN 973-99?39 | 4

265.5

O Editura Agaton

Selectia- corectura $i organizarea materaalelor: loan CilmileanuGraflca: Alexandfu Starese

tndftimea fe (aind-

indrumetor duhovnicesc -

Coleclia ,,Oftoprcxb"Fegerag, 2002ISBN 973-99719-1-,1

,,Despre Pirintele Arsuit trclttrit sd vind vremea,cdt mai curdnd posibil. sti lc ttric tnei mult, sd sevorbeescd mai mult : ; i cu s! !ut uhsolut s igur ; imdrturisesc, cu toatd responsdbililut(t mea de episcop,carvaveni timpul, rdnduit de Dumnczeu, cdnd PdrinteleArsenie Boca va fi canonizat" (..Tinere1e. ideal, Bise cd" -ASCOR-Sibiu. Ed,. Agaton. Fagdrag. 2002. pag. 48)

P.S. Dr. Daniil Partosanul

Adornrirc:t Ml| i t i i l )orrrnului( lcoani pictItr i r le I ' l rrrrtelr ' , \r 'scrr ic l ir Min. Sembata)

Legdmant o" l#l:I1,"^I"lrlii fa m i t i u t cAcum 63 de ani (era ln 1939) md allam la lvlanbstirea

Brencoveanu, de lzvorul T5rndduirii. Vdd 9i acum acea scend cando femeie iqi ducea in brale copilul handicapat, apropiindu-se deParintele Arsenie. PSrintele, lnainte de a o intreba cum o cheamd 9ide unde este, i-a zis. ,,Ei, ce se-ti tac mab, drcge. Ai zemislit acestcopil ln noaptea de PaSt. ASa esfe?'. Ala" a zis femeia.

Acu m, cand familia este atat de discreditatd, cend ca 9i Sf. ApostolPavel putem spune cd ne e li rusine a g.di despre aceasta, magandesc: Oare n-a Esat Pdrintele Arsenie in nimeni acesl duh almustrtrii, care se ne aducd aminie de justitia divinS, de pedeapsadivind pentru cele ce s intempE azi? Cdci spune inleleptul Solomonl,pend nu nai existe vedenie de Vootoc, powrul acela se pustieste'

C6nd poporul lsrael, din cauza casdtoriilor cu femeile strdine'era in pericol sa-si piardd rSddcina, sdmenla !i numele, Ezdra achemat poporul la poceinF ti rugdciune giau fdcut un nou legemantLa fel, singura salvare a neamului nostru, ca sd rdmend cu nume,cu sSm6nte Si cu rdddcina, este feaqezarea stinteniei familiale Nicio problema nu b preocupat maimult pe P5rintele Arsenie ca sflnlenaavielii familiale- De aceea, mi-aglngedui, in numele Pdrintelui ArseniesA incercdm un legamant c6tre Dumnezeu. se lncercdm reabilitareavietii noastre familiale. Avem obligalia sd nu ldsdm lara calomniatdprin prostitulie qi injosiri ale familiei. Asa cum Ezdra a rupt legaturilecufemeile straine, sd rupem $inoiorice legaturd cu toate cle streinede tamilie (avortudle, intreruperile de sarcinj, divo4urile, toate celece au compromis familia) $i se o facem prin bgamant (cum a fdcutEzdra). aici la morm6ntul Pdrinielui Arsenie.

lvlult s-a zbdtut P6rintele. Toatd viala 9i scrierea lui a fost spreItintirea familiei. C6te femei au fost la el s-au hotdrat sd nu maiavorteze! Celi copii au rdmas tn pantecele mamelor lorl Nu e nimenimai compelent sd ne strige ?n acest moment revenkea mamelor lastinlenia Maicii Domnului decat PSrintele Arsenie.

Se vorbeqie Si despre viitoarea canonizare a Perintelui. Nu etreaba noaske, dar dacd lmplinim porunca Pdrintelui, dacd dovedimln fala mai-marilor nostri, civili 9i biserice$ti, ca Pdrintele ne-a convertitlntr-o viala creqtind demnd, de sfintenie, suntem fdrd lndoiald - qicu lndreotetire

- cea mai bund mefturie ce Panntele AGenie a fost

sfAnl. (Cuve b momentut Pdintelui A6enie - 28 noi 2002\Pe n'te Sebdu

Un Ioan Botezdtorul al romdnilor@uveft inainte)

Penlru mine Pdrintele Arsenie esle un loan Botezetorul alromanilor Spun unii c; nu se mai desface mormAntul cdci a9a spunecarlea l"Se-mi Esali trupul in morm'nt. SA nuJ deranjati p6nd la adoua veniel. Sigur ce da, smerenia celugereasce aga trebuie sdfie. 9i Sf. loan lacob a ldsal scris sA se roage pentru el ce se vaduce in iad deoarece n-a fdcut fapte vrednice de mantuire. Dardupd20 de ani de la inmormankre ne-am inchinat la moastele lui. SauSf. loan cel Nou de la Neamt. la care n-a mar lasat Dumnezeu sdcalce oamenj pecdtosi peste el. ASa Si cu Pdrintele Arsenie. Saa$teptam sal scoatd Dumnezeu din mormant. ferd voia noaslaS.ASa cum a descoperit Dumnezeu arhimandritului grec se vine la Sf.loan lacob ii sa-l descopere pentru a-l gesi a$a cum t-au gdsit, tola9a ia la Sf. Arsenie de la Prislop va vent cineva care va spune c6neaparat lrebuie s6-l descoperim pentru ca i s,a aratal 9i se vaarata multora.

l\4i-a pArut riu cd nu a fost dezgropat la 7 anide ta inmo.man-lare. Atunci era o ploaie linigtitd care mi-a InspiEt cuvinteler

'/ublticrcdincio$i, dati umbrelele la o pafte c^ci aceasta nu este o ploaienormale. Acestea sunt lacrimile Perintelui, care le-a versat pentupopotul aceata". La inceputuri, am auzil cd Pdfinteb versa lacrimimulte cand slujea 9i predica. Dar majincoace, ajunsese la maturitatespirituald cdcinicinu plangea, nicinu radea, cispunea, ca din partealui Dumnezeu, cuventul autorizat: ,l\4d, sd nu mai faci culare".

Au venit doi concubini la Pdrintele sd-l ispiteasce, intrebandu-ldaca se pot vesc- Le-a spus Pdrintele: ,,Me, ta dule la sotia ta, cA aipatru copii. Iar tu du-te la solul tAu ce ai tei cop,7'. Au remas aceiaurmiti: De unde $liel? A venil unul sa vade dace Pdrintele gtie cd elfumeaza. A ldsat lig6rile intr-un boschet. Parintele ia spus: ,MdDumitre, du-te m6 li ia-litigdrile din boschet, sd nu le uiti"

Pecat ce poporul acesta nu a gtid sa-l f.uctiflce pe Parintelefa valoarea lui lspunea Pdrintele: "Romiria e singura Frt in caresuccesul nu ate succes"l. Ar fi trebuil sd fie folosit la facultdtile deteologE.la seminarir, la manastiri, in toata lara. Nu sa fie linutascuns.Azi poporul romen ar fi fost altul. Dar Dumnezeu are rdbdare.(Porumbacul de Sus - 1 dec. 2002\

Sfin(enia iubiriiSi iabirea sJinleniei

CdsdtoriaChiarqiin legea veche, c6sdtoria este indisolubib, de nedezlegat,

sdi nu era ingdduitd despa(rea. $tiind acasta, fa.iseii s-au apropiatde fisus, ispitindu-L:

"Se cuvine oarc ca betuatul s6-9i lase fefiEiaTlisus ii provoace b bge. Ei respund in sensul lngeduinlei pe care adat-o Mois cu ,cartea de despd4ire". Dar lisus, Care era la zidireaomului. le-a spus rostul de la inceputul zidi. i i in care nu mergedespdrtarea, fiindce amAndoi alcdtuiesc o singurd f5pturS. lisuslntareste cdsdtoria la rostul ei de la inceputul zidirii.

lisus nu putea cobori tiunile crealrei din motivele lui Moise, deaceea a ridicat cdsetoria la rangul de taini. Deci, dac6 ar fi reitd decei casatoriti la vatoare ei adevdratS, de taind, casatoria ar da roadevrednice de tainele lui Dumnezeu.

Dumnezeu a ridicat pe om la cinstea de colaborator al Sdu lnIume. Casdtoria, la rangul la care a instituit-o Dumnezeu, artrebuisdrealizeze in progresie geometric5 posibilitatea acestei colaboreri.

Daca in Taina Cununiei cei doi sunt o singurd feptuA, ,,atunciaceastd Epture ce nezuioste ea7'- ,,od.asle pentru Dumnezeu!' Eun rdspuns categoric (Maleahi 2, '15). La ce atunci Hristos este capbarbatuluidacd nu pentru implinirea acestuisuspin alfirii? (Rom. 8,22\. ,,Czci fe uB a fost supuse desefteciunii' nu din voia eL ci dinNicina celui carc a supus-o - totusi cu nedejdea cd feptura se vaEbevi din rcbia de$efteciunii, ca sd se bucure de libeftatea meriiifriW lui Dumnezeu" pentru ca dorul slatomic al fepturii agtea a cunerabdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu (Rom. 8, 19 - 21).

Fiarele uitau de selbdticia lor la picioarele sfinlilof. Selbeticiadin fiara de om este cea mai mare robie. Cre9terea omului la odihna"libertali i f i i lor lui Dumnezeu" atarnd hotarat 9i dc atitudlneacasdtorililor fale de cesdtorie, iar mulli sunt alesitocmai din cauzaatitudinii religioase a parinlilor maiinainte de a se na$te copii lor

Casetoria are multe motive ca sd fie taine. Cend familia nu vamaifiintemeiate pe Taind, oameniivorfi otuma de fiare destrdbelate.Giii lnvieii: p. 141-142 mss.l

P 6 i ntele N icolae Boboia

Sfaturi pentru tinerii cdsdtoritiI Dumnezeu iarti dar neispigit nimic nu lase ]

Cunogtinlele acestea urmeresc ideea de responsabilitaie acdsatorililor faF de Legea divina inscrjsa in fire. sub forme deanstjnct. 9i mai urmdresc ldmurirea ideij de Decat. idee care aincepui se fie neclard in mrntea mujtora.

lncepem cu aceasta: pdcatuleste o conspiralie a minliiomuluicu diavolul, impotriva LegiiluiDumnezeu. Cu aceastd definitie delucru. intelegem dintr-o datd c, numai lisus a fost f5rd de Dacat.adica singur El a refuzat orice idee diabolic; din mintea. viata sifaptele Sale.

Voi, ca tineri incepetori ai vietii, sunteti poate ispititide ideeacd tinerif i ind, de ce sd incepem cu copii din primul an; sa ne maitrdim putin viata $i avem vreme gide copii. Cu acest gand, daca-I primiti 9i-l luati de bun, ve deschideti catea cetre p;cat qi citretot felulde necazuri care vtn matemattc. Ca sd n-o iuatt rau de lainceput sd v5 preclzati pozitia sufleteascd fati de roadelebinecuvanlate de Bisencd ale cununiei copii i. Er sunt roadeledragostei, evitarea lor nu e dragoste, ci crimi. Cdutarea placeriinumai cu evitarea rostuluifiresc al instinctului, e viciu gi pdcat Sise pedepsesc de Legea care vede toate ale omului.

Deci, daca nu sunteti bine l:murili de la inceput, catre bine,foade ugor v, trezitiin gre$eli de convietuire, de unde vin aDoi unrand intreg de necazuri de care nu vd poate scdpa nimeni. Cudiavolul nu scapi de greqelile facute. Acestea te urmaresc in altecEsitoriisau in orice alta parte ailua-o. Nute scape nici rugaciunile.Spovedania doarte pune in tem; cu vinov5.tiile tale tata de hotarelelegii de la cununie, pe care le-ai incalcat, qFti dd iertarea luiDumnezeu pentru nestiinte (daci aceasta a fost), sau pentruneputinta (dacd aceasta este), 9i-tidd puterea girebdarea ispdgirii,daci te indrepti ca 9i convietuire Dumnezeu iarta (daca-i ceriaceasta prin spovedanie), dar nepedepsit, neispi$it. nimicnu lasi.ASa scrie Carteal [n. ed.: preotul iart: pecatele mdrturisite dar dd9i canon, pentru indreptare. Redem un fragment dintr-o predice

despre Taina Spovedaniei, (inuta de pArintele Arsenie laManastirea Dragdnescu:

'Cend aceste pecate (brruinte alediavolului asupra omului) sunt spovedite Si ispigite prin canon 9inecazuri, ele nu mai au nici o greutate in cantarul iudec:ti iparticulare. Cand sunt spovedite numai pe patulde moarte 9i n-amai remas timp pentru canon Si indreptare, diavoli i vin gilnfricoseaza sufletulcu necaz 9i urgie mare. Dace insi omul le-a8rs pe pement micar cu o lacrima. aceasta nu se pierde ci poatestrage mila lui Dumnezeu. Cand biruinta diavoli lor (pecatelor)dmane consimtte intrutotultoati viata !i nu e Qtearsd prin tainapocdintei, omul acela, degi botezat, s-a fdcut fiu ai aceluia decare a ascultat, biruintele aceluia (pacatele) avandtoat: greutateaftridelegii pe cantarul judecitii particulare"l.

I in convieluire nu-i bun nici abuzul, nici refuzul ]lat; acum o descriere sumare a greselilor de convietuire 9i

legat de ele, urmerile lor inevitabile, care te a9teapta in fatd 9i tirc a$eaze in brate. lardacd aqa stau lucrurile qipractica pe terena$a confirmd, atunci mesura preventivi e cea mai bund, e singureratiu_ne posibil: $i la indemana tuturor.

In convietuirea cas;toritilor nu-i bun nici abuzul, nici refuzul.Abuzulatinge pe sot, refuzulpe sotie, dargipe sot. Cum aceasta?ASa-i ficut omul de Dumnezeu: berbat Si femeie intr-un singurtrup. Cu cunostintele contemporane de biologie, de endocnnologieqi de neurologie putem intelege clar acest lucru.

Sistemul nostru nervos, ca sd serveascl solicitdrile vietii inbune conditii, are nevoie de o buni 9i corecte functionare aglandelor noastre endocrine. Glandele acestea sunt ingirate innumdr de 7-, pe toati verticala staturii noastre Doui glandeauntin cap, responsabile de comenzile 9i cu modulde functionare8ltuturor celorlalte. Acestea din cap sunt sensibile, adid lucreaziin consonant; cu conceptia ta de viati, in care te integrezi trup 9isuflet. Pentru o clarificare pe scurt a rosturilor acestor doue glandedin cap, ca si functioneze intr-un fel sau altul, e destul sd dau unexemplu a doue conceptii de viati diametral opusei intr-un fel vorlucra aceste glande de comanda asupra tuturor celorlalte glande

din subordine cand te integrezi in turma lui Epicur [n. ed : Epicurspunea ce fericirea se dobandegte prin cultivarea placeriil 9i altfelvor conduce iconomia endocrind cand te integrezi in turma luiHristos.

Sdrim peste aceste glande de pe venicala omeneasce Si neoprim putin la cele sexuale. Aicii aici!Aiciau fost lesa! oameniif:re nici o cunogtinta exacte. Ba li s-au spus multe minciuni sifiecare a fost lasat in voia lui, cu gregetite 9i ereziile sate. S-oludm fugitiv cu putine biochimie endocrine. Sexete (bdrbat gifemeie) se cauta la maturizare unul pe celilalt, trecand peste oricebariere, ale oricui. Totugie buni (foarte buna chiar) Si putin; minte9i cat de cat cuno$tinla poziNe a faptutui acesta, a continuitdtiivietii [prin nagtere de prunci].

Constitutional, natura birbatului are o glanda in plus fate defemeie: prostata. Aceasta gland: spunefoarte multe giimportantelucruri in iconomia vietii Siin interpretarea corectd a foarte multenecazuri ivite in familie (pentru clarificare, trebuie spus Sr numeleprodugilor de biosjnteza ale glandelor: hormonii. Acegtia sunlsubstante de biosinteze, produse de glande li versate in circuitulintern al sangelui, cu ajutorul c5ruia circu16 pnn tot organismul, eiavand rolin activitatea giactivarea sistemului nervos, decja tuturororganelot in scopuldea mentine organismulinkeg giin buneconditiide viatd interni Si externe). late din tainele prostateii aceastasintetizeaze sdruri ale acidului glutamic, substante absolut necesaresistemului nervos, atat al berbatuluicat gialfemeii. Dar nu le preparidecat barbatull Ajci este explicatia, fundamental biologic6. in temeiulcdrcia femeia este aamebare de befuaL Fere substantele lujen-docrine, ea se degenereaz nervos, mintal, etc. Aici incepe si seinteleage de ce au urmeri nefaste 9i abuzul 9i refuzul.

Daci aceste substante e\trem de valoroase pentru iconomiavietii in bune conditii a sistemului nervos sqnt risipite pe plecereade care nu te maasaturi- atunciincep s; apara urmdrile. Abuzulpegubeste pe b5rbat de necesarul de substanle glutamtce asistemului nervos (15 miliarde de neuroni) Qrincep fenomenele decaren(a nervoasi, care pot ajunge pend la sl;birea totala a functieimintale. S-au vazut atari cazuri de tampenje a mintii Si a pierderiitotale a memoriei, fare se fie 9i alte boliin organism Respectivulera suprasolicitat iar el s-a predat Urmarjle sociale se inteleg.

10

Refuzul pigubegte pefemei. Unuldin refuzurile obisnuite esteacla

'intemeiat" pe stivili.ea numerului de copii. l\ilodalitateaeceasta este viciul ,,onaniei" cu femeie. Pagubesc amandoi -pagube biologicd ce se resimte in saniiatea amandurora.

Mintirea, trigarea, ferirea (sunt unul Si acelasi viciu), duc inmod normal la o nervozitate 9i la o nemullumrre fale de altul, pecare natura in nevinovalia ei cauta se o remedieze. 9i cum orcmediaze? Cdutand fiecare din parinti alt partener. ca sa nufalsifice convieluirea. in fond e o rezolvare gresite, vinovat; fatade unitatea de dragoste a Tainei Cununaei. Deci, dace o femeiegregelte cu altcineva, de vini (de trisarea lor) e ,,ferirea' sotului.care oimpinge la gestul cautani altuia care sefie q)rect cu natura.In majoritatea cazurilor de necredinte a lemeii e de vine sotul, canu gi-a umplut casa de copii. Deci. cine fuge de copii, tuge deresponsabilitate. $i unde fuge? in iresponsabililate. Cend insd itiGi rdspunderea de a rodi copii, Stepanul vietii itiva ajuta sd ai lice le da mancare $i-ti va asigura qi cinstea cesatoriei.

Deci, nici abuzul nici refuzul, ci o dreap6 socoteali Si oconvietuire corecte $i cinstiti.

I in constitulia biologici a femeii e pusa obligativitateanagterii a 34 copii, in ordine naturali I

Maimultchiar, o alta constrangerede care trebuie tinut seama6 foliculina, hormon toxic ai cancerigen. Toxic la nivelul creierului,dand continue dureride cap gifoarte intense; cancerigen la nivelul8anuluisau uterului (fibroane uterine). De clestele acestuihormonnu este scdpare decat de la 3 -4 copiiin sus, cu sarcinile in modnatural, cum aparele normal. Aceasti ordine natural: a sarciniie8ingura cale care asiguri sdnetatea copiilor. Salturile peste sarcini.bp;derile de copii, indiferent cu ce metode Si din ce motive, atingsanitatea copiilor ulteriori, daci mai vin. Dar chiar daci nu maivin altii, Legea divind pedepse$te 9i retrospectiv pe cei f:culicronologic (n. ed.: pe cei nascutj in ordine naturald). Agadat ininsdsi constitulia endoctine afemeiie pusd obligativitatea nagteiide mai mullicopii. Echiar conditia de mantutre a femeiidupa cumFa descoperit Dumnezeu Stantului ADostol Pavel.

l l

ln cazul viciului sau al gre9eli lor de convietuire, aparitracancerului care ucide sotia se rlstoame iardgi in respundereasotului. Sotul care nu vrea copii nu trebuie luat, e un criminalcamuflat al sotiei sale. Nu e din turma lui Hristos! Abia de la 3--4copiiin sus, facutiin ordinea naturaE in care apar, se neutrarlizeazeactiunea toxica 9i cancerigene a foliculinei. Practica confirmiaceasta. Sunt mame cu 10-'12 copiifecuti, care treiesc Ai ajung lavarsta de 80 de ani, sindtoase, in destule putere, fird sd le doar;capul sau sd fi fost bolnave.

Femeile mai petimesc ai de crizele climacteriului (menopauzd),de la 50

- 52 de ani. Cand viata lor de pand aici a fost corede Si

conform cu natura, tulbu.irile acesteia trec aproape neobservateEchilibrul endocrin e asigurat de normalitatea convietuirii 9i aroadelor ficute pand aici. in cazulviciilor de convietuire, perioadaaceasta e adevlrati nebunie-

Nu mai pomenesc de reflectarea (normalitelii sau anormalitltiide convieluire) in afara psihicului, lucru care formeaz; un capitolaparte, cu o matematici mult mai complicati Si cu pedepse maigreu de evitat. De asemenea, nu pomenesc aici decat in treacitrefleclarea purteriiin genere in codul genetic, deciin fondul ereditaral urmagilor. Totugi, nu me pot abtine de a pomeni unul. care pro-duce extrem de multe Sigrele dificulte! in educarea copiilor. Candsotul nu di pace sarcinii (zjc el ce se poate, sau nu vrea altfel,sau se declare stipAn pe legile naturii) atunci copiivin pe lume cupredispozitia precoce spre sexualilate. Aceasta iiface indiretnici9i toarte greu educabili (sunt certali cu disciplina, unii geneticprezintl cromozomul criminalit i t i i 9i chipurile, circumstanteatenuante in justilie). Fug de la gcoala 9i lncep aventurile. Decitot in respunderea sotuluise soldeazd giaceste necazuri. Explicatiabiologicd: au crescut in mediul uterin hrani! cu sange prea imbibatcu testosteron. hormon sexual masculin-

I Degensrarea prin alcool 9i tutun ITot in treacdt pomenescde actiuneatoxici a alcgolului. Daci

6 grame de alcool la litrul de sange e capabils, sudeze o mullimede spermatozoizi cdte doi, cap la cap, tira se b tulbure viata,

t2

iunci ce vom zice de betivii notorii? late ce se intamplA: acestimongtri masculini au doua cozi, deci cu o capacitate duble demiscare, ajun9ica atare in organismul femeii, caute febril ovulul,peng 9i la trompe $i acolo ilfecundeazi. oulformat nelalocul luicregte astfel normal, dartrebuie extirpat cu trompe cu tot. ASa seInEtaleazl sterilitatea. conditie suficient5 de dezechilibru, pane lataze clinice. late ce pustiu de bine face bautura. Femeia, in cazultcesta, s, prefere orice agresiune, numai steri l i tatea 9idszechil ibrulnu.

Toxicitatea tutunului duce la cazuri excesive, dar nimenildintre fumitori] nu vrea sd qtie de carenta organice pe care o aretau chiar de atrofierea fun4ionale...

Alcoolismul, betivitatea bunicilor aparin nepoti ca tulburdri $iInsuficiente neNoase pani la nivelul de epilepsie. Betia e marepacoste care se inscrie genetic in patrimoniul ereditar 9i ducetrcptat, dar sigur, la degenerarea omului din neam in neam, ducelt degenerarea neamului. Respunderile cresc considerabill

l3

Pruvilu albdAdici dalea pe fat; a unor lucruri. plivitoa!

La cesatorie 9i ln afala ei, diDpleune cu umirilIo!, in cea mai ea.e palte necazuEi fSra in&ept-ate- 9i randuiala de u!I!at, pentru cine vr6a sicreadii 9i si nu ajungi la acest6a.

picatului(care este pEcerea simturilorSi pentru care s-a hotarelmoartea trupului) s-a furi9atin sfatul mintii gide atunci mintea detrupului numai sfaturi contra firii, sau sfatul firadelegii.

"Foc de ocard este legea trupului, iar imboldirea spredepinderea patimilor este lumina lui, Si pare de ocare este atdercacu care lucreazd patimile. Sau, pe scutt: focuf de ocar' estpacatul: lumina de ocare

- deprinderea pecatului, iar llacera -

lucrarea pEcatului. Pin urnarc, nu se cade minlii se se incelzeascela focul acesta, nici se se fumineze cu lumina aceasta, nici sdarde in aceastd flacdre. Ceci ceea ce pentru simlui este luminA9i pl6cere, pentru minte este adenc de intuneriC (Sf. MaximM;rturisitorul, Scolia 20 dupi i'espunsul la intrebarea 54).

Simturile nu sunt in stare dec6t de retdcire Si nu aprind decalstriciciunea trupurilor, iar mintea, impins, de aceast; stricaciunenu este numaicontra firii, ciqiimpolriva luiDumnezeu. laro mintebiruiE de simturi 9i de poftele contra firii, prin care lucreaza toateputerea vr4ma9e ('ft dcd dorinla cdmiieste vrdmesie impotrivaIui Dumnezeu'- Rom. 8,7), ce sfaturi poate da, decet sfaturiletalharilor, care cesepescpe ceice coboari din lerusalim la lerihoncopiii ce vin in lumea aceasta [N. ed.: Observam ce acest primcapitol al ,,Pravilei albe' este aproape identic cu capitolul

"Cadcopiiintre lhari" din cartea ,,Cerarea lmprra$ei"l.

I Patimile ne distrug vlaga, mintea 9i chiar neamul ]Mai departe s; schimbem pulin cuvintele. 9tiinta medicinii,printre multele ei invaleturi, o are $i pe aceasta: s-a begat de

seame ca toate tesuturile omului se pot drege, adici setemaduiesc, numai celula neryoasi nu se mai drege niciodatS;lucrul ei se opreite fulgeretor.

Celula nervoasd o asemenim cu un ghem de la care pleacdfire in multe p;(i, cu rost de ,,telefoane'. Creierul ar ti ghemul cemare, sau,cenlrala telefonici", prin care sufletulprimegte vegtile iitrimite hotirarile sale tuturor,,crereralelor" mai mici, celulelenervoase imprdstiate in tot corpul. Prin gira spinariiduc miide,firetelefonice" la creier. Prin creier(celulele nervoase), mintea lucreaziasupra trupului, mintea fiind o parte a sufletului nu a trupului-

l6

$tiinta dovedeste cA desfranarea, sau risipirea de orice fel,Omoard milioane de celule nervoase. late cum: in tot truoul. darmti ales cu desevArsire in gapte locuri, izvor,ste un fel de putereharte trebuincioas; pentru bundstarea intreguiuiom trupesc. Astaavlaga de viatd. Intre cele Sapte izvoare de viat;. printre cele maipulernice este liizvorul care inmuguregte semanta de om. Candomulse tine de desfranare, robit de spurcata ei pl5cere, izvorulnu mai poate dovedi sd mai verse gi indunfrul trupului, in sange,p&tea de vl89a neaperat trebuitoare, pentru ce tot lucrulizvoruluialtlherft in ahre. [n. ed.: dupA cum am vazut, cele 7 izvoare deyirte sunt glandele endocrino Si nu chakrele cunoscute in praclicileorientalo, a9a cum au incercat s; arate adeplii acestor practicil

De pe uma naravului desfranerii, gcade puterea izvoruluide amsi varsa in sange felul sau de vhga. Scaderea aceasta de putereaduce moa(ea a milioanede celule nervoase- Cicitoate tesuturileCln om pot rlbda de foame, sau pot lucm cu schimbul, sau sebpesc, ca sesetace mancara celorlalte $i la vremeprielnicl, iaregiac Tnmultpsc la loc, numaicelula nervoase. odati moart6 de foame,nu mai invic niciodata. lar mAncerea ei este acea vlagS a celorftpte izvoare. Acum suntem pe cale de a lntelege ce sg l ampEcu mu{icar sl5besc la minte, vezand cu ochii. $colarii, de unde lalnccput lnveFu foade bine, acum, de cend practica onania, leallbelte mintea d trebuie sa pdrrseasci $oala. Darla ndravullormai esle cineva rd8punzltor iasi nu ne grabim.

latd pe nume cateva feluri de patimi prin re oamenii i9l

prtpidesc samAnta 9i vlaga, apringi de pofte contra firii:1. Onania sau melahia;2. Curvia:3. Sodomiai4. Bestialilatea (cu dobitoacele).

lar in cesitoria legitime:1. OesfrAnarea;2. Fereala de zdmislire;3. Crima d6 avorl;4. Pregcurvia;5. NEcuratiai6. Nesocotirea vremurilor oprite:7. Alte nenumite spurcdciunt.

Dar ce-i atunci dupa fire? Numai 9i numai zimislirea deprunci.

Cesetoria este o Taine d,';? cele Sapte. tocmai ca si nu ingaduieintr-insa at6ta Serperie de firddelegi. Cu toate acestea, in zilelenoastre trebuie sa strigam ama.nic ,Ridicali cesetoria dindesffinafe mecar ta finduiala dobitoacelor- Binecuvenlarealui Dumnezeu nu s-a dat rertdelegibrf E a$a de greu deinteies? Dar zic unii: ,Noi putem Si fare binecuvantarea luiDumnezeu!' lertati de intrebare: ,,Unde?". Da, pentru cine nu vreasi inteleage, nici Dumnezeu n-a avut ce si zicd decat aceasta:"Cine este nedrept, sd nedrc eqascd maidepafte, cine e spurcal,si se spurce $i mai reu, cine e drept, sd face dreptate Si maldepatle, cine ste sfe,sd se sfnleascd 9l/rai mu lt. l at d, vi n curend9i plata Mea este cu Mine, ca sd dau fieceruia dupe fapta lul(Apoc.22,11

- 12).9i mai zice Stiinta ce tot omul vine pe lume cu un anumit

numer de celule nervoase. Prin faptele lui cele de desfranare,pierde un numer mai mic sau mai mare de celule. $i pentru cdpeste toate firadelegile atarni legile. asa atarna ele Sipeste viatadesfranatului: faptele sale suntdescrisein samenta sa, astfelincatcopilul este imbinarea celor doi parinti ii a celor patru bunici, acelor opt stribunici Si a celor'16 strS-stribunici (aceasta este omogtenirea numai pane la al patrulea neam, dar $i ceilaiti inainta$llsidau partea lorde zestre, insa din ce in ce mai mici). Ne putemda seama cat au de ispigit copiii din greSelile perintilorl 9i cmogtenesc? Forma Siintocmirea trupului, precum Qi numlrul decelule nervoase pe care il aveau pirintii cend au chemat copilulin lume. De la numerul Si sdnatatea acestuinumir, aterni multepentru viala urmasilor. Sau mai pe inleles, un copil are scrise insine toate inclinerile unui numar mare de perinti, atat cele bunecat 9i cele rele (umdtate de la ceidoi pirinti, a patra parte de lacei patru bunici, a opta parte de la cei opt strdbunicr Qi aga maideoarte).

Acum, din toate inclinirile acestora, vor veni la aretare maiintai cele mai puternice, de la parinlii cei mai apropiali, dar potveni la aretare $i porniri de la mo$i-str:mo9i, atunci candimprejurerile din afare, sau tocmirea dineunku, inlesnegte se searate mosteniri indepertate. Firea tine la sanitate: de aceea,

l8

moqtenirii bolnave de la un parinte ii sare in ajutor cu parteaalnatoase de la celila[, dar neputinta o poarte totugi, nearetate,In coJoc.

Acestor inclinari si le zicem grau gi neghini. Vom pricepe ceh copil se arata Si slmanta celui riu, care va trebui sd o rSbdempeni la seceris, fiindcd seminatorii, lucritorii 9i economii tainelortu mai adormit, incat acum vedem cam multe neghine in larinatceasta. lar somnul de care e vorba, e adormirea sfejii mintii,loropeala in patimile firidelegilor Omul vr4mag, diavolul, adrecurat ln firea omeneascd, din neam in neam. tot mai multaneghina, sau inclinarea dreceasci a feradelegii.

Dar nu numai patima desfrendrii omoari griuncioarelenervoase, citoate patimile- Menia aprinse, durerea peste mdsuripontru o dragoste pamanteascl, la cag nu le-a facut sange reu Sinu i-a pdlit guta? Drramarea cea mai cumplit, inse, vine de lapatima betiei. Otrava beuturii, pe langl amo4irea giarderea tuturornervilor, stric5 semanta toatd, intr-un chip nemaivizut-duDd cummerturise$te Stiinta. Dace cineva cheamd copii la viatd in stareaaceasta, peste bietul copil aternd necazgreu, boala indrecirii. Clct,oriunde este daremare, vine 9i puterea rea, diavolul, ca la o ispravia sa 9i se arata prin chinuirea ce o face copilului nevinovat. ASare face ce vedem nesfarsitul gir de urmagi nenorociti: orbi, qchiopi,uscati sau putrezind de vii, allii strembi in fel Si chip Si mai greudecat toate, chinuilide draci. laraltii, in ce privegte mintea, pornitide mici spre rele. cend vor fi mai mari vor azvarli in perin(i, inoumnezeu 9i vor sfdrgi nepraznic. Mare daremare in fireaomeneasci! Acestea suntfi|idelegile, in chipde om,. pEngend,3trige vinovitiile p;rinlilor Si aduc mare durere in toate pdtile. lardsci vreti: singura scipa.e siguri este de a nu aiunge aici(xista cale care n-are feredelegi: aceasta este date de tainacununiei). Acegtia sunt ,,pruncii ndsculidin somnul necurat, mattoiainelegiuiilor pdrinfitor. dace stai se cercetezl (intel 4, 6). Legeartotputernica ce intoarce faptele oamenilor in bralele lo( o striglStanta Carte ln fiecare veac de oameni. "Fii de$renallor nu vorsvea desdvergire $i sdmanla ieiitd din patul nelegiuit se va stinge.Ce de vor avea viald lunge, nu vorfide nicio treabe gi bdtene9alor, Ia urmd de tot. va fi fdre cinste. lar de vor mui de timouriu. vorll ferd nengeiere ti fere nddejde vor fi in ziua judecdtii. Cdci neamul

celui nedrcpt are groaznic ster$,l' (intel. 3, 16-19\. " ...Eu, DomnulDumnezeul tdu, sunt un Dumnezeu gelos, carc pedepsesc pecopii pentru vina perintilor ce md uresc pe Mine, pene b al 3-leaSi al 4-lea neam 9i me mibstivesc pene la al miilea neam, cdtrecei ce Me iubesc Ai pezesc Poruncile Mele" (1e9. 20, 5 - 6).

Dar milostivirea lui Dumnezeu, care nu de bunlvoiepedepseste 9i umileste pe fiii oamenilof (Plang. leremia 3, 3) aducein cate uniiinclinirile bune ale stribunilor Qi copilul de mic ajungela deosebirea dintre bine Si rru. Despre acegtia zice Dumnezeu:"Dacd un copil care vezend pecable toate cete a fecd htel seu,se pdzegte Si nu face nimic asemenea... acest om nu va muripentru pdcateb peintilot sei, ciin veci va trei... pentru ce fiul afecd ceea ce este drept 9i legiuit 9i toate legile Mele le-a linut $tle-a implinit: de aceea va tef. (ez.18, 14-19; 17, 19).

I Singura scepare:Pociinta 9i ridicarea caseioriei din desfranare la

indllimea de Taini Ilati cat de cat inteleas; sporirea pustiirii, ce se lucreazi in

ascuns in firea fiecerui rend lgeneratie] de oameni, care acum, inzilele noastre, s-a aritat in afara cu urgie mare. Cec| "De undevin rezboaiele Si de unde ceftudle dintre voi? Nu oare de aici: dinpoftele voastrc care se lup6 in mAduhrcle voastre?' (lac. 4 , 1\ .

Cine va opri prApidul pustliil? "Fere Mine nu putetiface nimidzice Domnul (loan 15, 5). Pripedul pustiiriinu se va opri pene nuvor scoate oamenii desfranarea din inimile lor qi pAna nu vor s,gtie de Dumnezeu (Osea 4, 1-6). "Ceice tin de trup, poftesc pecele trupest, iar cei ce lin de duh, poftesc cele duhovniceiti. Cdcipofta cdrnii este moafte, iar dodnta Duhului este viald 9i pace.Fiindce pofta cemii este vrejmegie impotiva lui Dumnezeu, caciru se supune Legii lui Dumnezeu, cd nici nu poate. De aceeacele ce sunt in came (in curvie)

'}u pot se place lui Dumnezeu".(Rom. 8, 5 - 8). Cei ce sunt ei lui Hristos, li-au rastignit trupul,tmpreune cu patimile 9i cu poftele. ,Nu suntem datoi trupului caseteimdupetup. CEci dac, vieluitj potivit trupului, velimui, iardace ucideli cu Duhul poftele trupului, velifii vii. Fiindcd to! cel

20

auft manal de DuhulluiDumnezeu, fiiiluiDumnezeu sunf. (Rom.E,12 - 14). "Cecivointa luiDumnezeu aceagaesle s,trlilea yoastr6,se vd feiti de desfrenae. ca sA gtb fiecarc dntre vo! se stepeneascevasul s'u in cinstire giin stintenie, nu in patima poftelor, cum facnecredinciogii, care nu cunosc pe Dumnezeu . . . cdci Dumnezeu nune-a chemat Ia necurdtie, ci la sfinli (l fes. 4,3-7\.

Pe vremea Sfantului Apostol Pavel ince sufla urgie mare, maides peste cregtini. De aceea multi i$i luau de la ei in$isi sfat si sehfrane-ze desavargit in ce$torie, cu gand se fie gata oricend deSfanta lmpedesanie Side mdrtudsirea muceniciei. Sfantul pavelinst.rccotind copiii mugurii cisatoriei, n-a ingaduit infrenarea desrvarqftadecet pentru vremurile de post Si rugdciune (l Cor 7, 5). SocotindInsi gi"reyolb ceasurTor de fafd" (urgia vremuritorde atunci) le dadatul acesta: 'Br,he este pentru oricine, sd fre a$a cum se gdsegte.Legat egticu femeie, nu ceub desfacere. Dezlegat egtide femeie,nu cduta femeie.. . Ce de acum vremea s-a scuftat. Aga incet cei ce8u femei, sd fie ca Si cum nu ar avea . . . cei ce cumpdre ca gi qlm n-ar stdpetl fi cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca Si cum nu s-er folosi de ea. Ceci fata acestei lumi trece" (l Cot.7 , 25 - 4O).

In zilele acestea mai de pe urme, cand gi noue ni se pare ce"de acum wemea s-a scurlal', cerceland firea durerilor, am aflatdesfranarea incle$tend pe oameni qi lucrandu-le de zor ddrAmarEaIn intindere Si in adancime. lar pe de altd parte, preotii vremurilornoastre n-au mai urmerit-o ca pecat 9i ca atare si o mdture afaredin Taina lui Dumnezeu, adice din casetorja cregtina. Aga se faceca, Jipsind preotului cunostinta legii Si bdtenutui sfatul (lez.7,26), oamenii orbeceie in multimea negtiintei d a tipsei de stat.care s-a intins ca o noapte de osanda pestt biegi oameni, caredorm liniqtili somnul de primejdie, de bune credinF ce aceealdesfrAnarea intre soti] nu-i pacat.

Darfiind renduit se vrd Sise ascult mereu durerile oamonilor,care vin de pe urma pdcatelorgia lipsei de stat 9i ajungand adeseauna cu durerea lor, intr-o zi, slujind Sfanb Liturghio, rugandu-mlrpentru Pacea a toate tum6a Fi pentru bunestarca Sfintelor luiDumnezeu Biseicl' , aud deodaE in urechea dinlaunftu infruntareaamarnicdi "rvu te ruga de Mine ta te dau Pace, rcaga-te deoameni se-ii schimbe pu.led/t dace Vor sa mat vade pacaoe Pemanl

2l

9i am inteles pe urmi multe lucrun... Drept aceea, ascultitorPoruncii, trebuie se strig cuvantul Scripturii ca o sunare de alarma:,Dumnezeu veslette acum pe oameni, ca toli, de pretutindeni,si se pociiascd" (Fapte 17, 30). Adici s, vina la viatd curata,dupa invdtdtura drept meritoare a Bisericii lui Hristos, iar candvremea o va cere, sd merturiseasci pe Hristos cu pretul vietii,netemendu-se de moarte. Altfel, nu se poate ridica o stavild pustiiriice se intinde peste bietiioameni. larridicarea stavileieste ndicareacAsetorieidin desfranare. la inaltimea de Taina. intre cele 7 Taine,ca oamenii se nu ingaduie gerperia feredelegilor

lubirea desfraneriiii face pe oameni grogi la minte 9i la obrazSi nu inteleg cinstea. De aceea, mugurii ces;toriei lor, copiii, iidau pe perinti cu capul de toti peretii 9i prin purterib lor rele leazvarb cu coDite in obraz, iar la randul lorindoit vor lua !ieide lacopiii lor.

Limurit ca lucrurile nu stau bine!Nu fera inteles ,a fost chemat 9i lisus la nunte, cu ucenicii

sd/' (loan 2, 2), cica sa pricepem ce h nunt; se face prima manunedumnezeiasce, spre bine. Numai prin tocmirea cisetoriei dupaHristos, care este mintea desivarqit stepani pe patimi, se potscoate inclinarile rele din fire Si se nu mai fie date moltenire(sporiti) din neam in neam Si si chinuiasci pe oameni.

lar viata curate a cesdtoriei, dupe cinstea ei de Taina, esteaceasta:

l. Binecuvanbte este numai rodirea de copii- lar tot ce-i in afardde rostulacesta, in privinla trupeascd, este desfranare 9i p;cat9i se nu se mai Iace:

2. Vremiingiduite pentru chemarea copiilorsunt numai zilele intreposturi, ins; numaidac5 sotii amendoi sunt invoili la rostul rodiriide copii;

3. Vremi oprite sunt acestea:a) Cele patru posturimari;b) Cele trei zile de post pe septamand (miercuri 9i vineri,

iar luni numai daca este vointa):c) Sirbitorile gizilele asupra sarbdtorilor linclusiv duminica

- ziua Domnului Si sambatal:

d) Vremea necurdtiei;22

e) Vremea de slebiciune sau de boali a unuia din soti;0 Vremile de tulburiri gi rdzboaie precum qi oarecare

vreme dupi acestea, pentru ceice au luat parte la ele;g) Vremea oprite cu mare asprime este toati vremea

sarcinii, precum 9i vremea alaptirii.,1. Cei ce se dovedesc neroditori, si se inteleagl la petrecerea

freteascd, evitand picatul;[. De la incetarea semnelorfemeii, inceteazi sidatoria cdsdtoriei.

a chemarii de copii.0. Urmand a$a, nu se mai intampldi

a) Crime de avort;b) Blestematiaferelii;c) Firddelegeadesfrenirii:d) $ialte spurdciuni.

lat6 cu c randuiale sd fie sotii de un inteles. De ce asa?

Limurir i :O cas:torie cregtine nu e cu putinta decat intre cregtina

convingi. Necredinciosii in Dumnezeu nu pot avea parte de Tainalui Dumnezeu, in care nu cred. Pena cand cineva e in afaracredintei dreptmaritoare, totceface e p;cat Sipicatutiieste lege.Cu necredinciolii nu e cu putinF viata curate. Prin rebdareachinuirii de la ei, pot fi biruiti de Dumnezeu !i inviati din moarteain caretraiesc. Cicicate vreme sunt numaitrup, sunt printre morti9i cand afld despre Dumnezeu Si suflet, invie din mo(i Si incepDociinta.

Ajutatile, rabdand toate de la ei, darimpotrivindu-vi picatului,chiar dac; ar fi aceasta o mucenicie neintrerupta. "Femeia sd sebame de behat cend Hristos este capul bdrbatutui (Ffes. 5, 22-24:1co. 11.3), dat cand capul lui e pecatul Si 'Dunrnezeul tui estomacul" n-are ce sfatde mantuire lua de la densul. Fdri Hristoseste mort, iar sfatul mortilor duce la moarte; acolo se nu mergeti.De mo4i se n-avelifricd- De cei ce nu se tem de Dumnezeu, nicivoud sA nu v5 fie teami. Toati teama se fie de picat, caci peaceasta au avut-o si sfintii.

2l

De aceea sunt gpd!!-dqb j jig jilglig:a) Nebunii, indr;cit i i . bautorii, slabiide minte l i ceicu boli lumelti;b) Rudenii le de sange pane la gradulS (veriide gradul 4 i i ingeduie

pravila bisericeasci, insd am vizut $i la depdrtarea aceasta,copii insemnati de pacatul amestecarii de sange $icu s,ndtateazdruncinata Dentru totdeauna);

c) Cei prea deosebiti de verste. Depdrtarea cea mai mare ce poatefi ingrduiti este de 7 ani (maxim 10). Ce trece peste ace9tiadovedegte patima desfr,ndrii, care se rezbuna. Viduvii se aavdduve.

d)Varsta ingeduit; pentru fete, de la 18la 20 de ani, iar pentrubiieti spre 25 de ani, adicd la o varst; la care se priceape pe cecale merg licum trebuie se mearga. 9iince ceva: trebuie s; seagtepte o varst5 mai merigoard, ca si se vadl, pe cat e cuputinte, toate inctinatiile din cei doitineri, care numai cu varstase arati. Altfel. se mai inmpl, ci inainte de cisetorie au opurtare, iardupi casltorie, dupi oarecare vreme, au alte puderipentru care bucuros aifi ciutat tovaresia vietii in alte parte.

e) Cesatoriib tecute dupl sfatul sau sila pdrintilot care socotescaverea - Datima lecomiei - n-au dus la capdt bun; averea toatis-a impreltiat.

f) Cercetati ce purteriau avut pirintii, cei4 bunici, cici a$chia nusare departe de butuc.

g) Nu incepeti dsetoria cu pacatul, ce silitiTaina Iui Dumnezeu Si-L veti avea impotrivd. Pane la Cununia Bisericeasai, toti suntdatori a avea tecioria nestricatS, Si fete 9i biieti. Celui ce credein Dumnezeu ii tine posturile Si are duhovnic, iieste cu putinF.Celuilalt, nu i-a fost cu putintd intAi, nu-i va fi nici pe urme. Deacea, cei ce robesc la patimi, trebuie se dovedeasce intaiindreptarea din toate patimile Sise ajungd la credinta lucritoare,apoi sA intemeieze cesitorij, cici altfel numaiinmultesc riulinoameni. osandind Si pe all i i impreun, cu ei.

I Binecuvantati este numai rodirea de coDii (pct.1 de maisus)linainte de Hristos, Tobit a zis cuventul: "Doamne, iau pe

acea$e sord a mea, nu pentru implinirea poftelor mele, cio lac cuinime curatd' oiauinlj-adever ca femeie (Tobit 8, 7). Cine in vremea

noastre maicrede aga. Cesdtorja este numaiaprindere detrupuri,l8r unde este numai atata. vine ura $i face vrajbd.

Nunta este mai mult dec6t aceasta, este chip al uniriisufletuluicu Dumnezeu- De aceea, numai cand cei doi soti sunt uniti cuaufletulin Dumnezeu, ddinuiegte Si unirea cea trupeasce qi aduceroade dupd Dumnezeut copii curati Si tregatori spre El.

E oprile vremea postuitor $i a seb^btilor.Intai e sufletut siDumnezeu Si apoatrupul. Cand poarta omut grije de suftet. iesedin pofta trupeascS, o stinge chiar. ca se poata primi Sfantahpdrtiganie - mancarea sufletuluigide caretrebure sI se apropielot cre$tinul, m:car de patru ori pe an_ postul e randuit tocmailpre stingerea poftelortrupului. CAti vreme omulnu iesedin pofte,nu se poate apropia de Dumnezeu. Copiii chematiin $rbetori$iposturi, toli poarti in ei pdcatul pdrintesc. ASa cum pirintii n-aullnut seamd de ziua Domnului, a$a nici copijj nu vor tine seamade voia Domnului Si de sfatul pjrintilor

E optile vremea necurefiiel. in lege, cei ce cdlcau randuialatceasta erau omoreti cu pietre, pentru cA pruncul ce se zdmislealn necuritenie,la evrei, avea inclinarispre lepre, tiind otara caldl,ler la noi va avea once alte inclinare spre putrezirea de vtu.

E optile vremea de tulburdd, rdzboaie, pentru cei ce iau pade,a e/e, fiindce in acestea li se zdruncine nervii 9i au pomire sprevarsare de sange. Apoi, mai e ltiut ci pruncul ce se nagte, selleturi parintelui slab, ca si tina cumplna; se intelege astfel, dece in randul de copii ce se nasc dupa rSzboaie, sunt mai mulliblieligi mostenesc apuclturile rizboinice ate ta(ilor ii zdruncinarealor nervoasa, din vremea cand au fost chemati la via; se maiIntelege de asemenea li de ce copiii acegtia vor face revolutjj 9jvor sfar$i cam prost, ca unii ce vor fi mereu in rizboi cu ceilaltio8meni. Mai agteapta putin, pana ce se maitinigtesc nervii qi numgi ai vise tulburatoare, cu spaimd de razboi. ln starea aceastanu poti chema decat un bliat, care. Si din graba ta. poate apucaC9lea puSciriei.

De ce este oprfte ba6 vremea sarcinin Odati, pentru ce numai are rost lcopilul nu mai trebuie chemat ta viatd cici el este|8te deja in pantece!], apoi, pentru c: toate simlirile cetordoi

Vremi opritechemeriicopiilorlaviate. 2-3 de mai sus

Ddrinti. mai ales ale mamei, prin care trece in vremea aceea, seintiperesc cu deosebire in mugurele ce s-a plemldit Deci. iata omare cheie a lucrurilor: precum au fost purtari le 9i toatesimlimintele mamei, in vremea celor noua luni ala va fi 9imo;tenirea copiluluice se va naste, pe toataviata sa Daca penntiii-au tulburat tocmirea cu firadelegea desfrenarii aceasta se vaintip;ri intr-insul cu terie mare. lar cand se va na$te, pana nuajunge sl priceap;, se va juca cu sora de-a mirele li mlreasa. 9linca de la 7 ani. Maiterziu. va cerca la dobitoace. sau se va dedala curvie cu mana, pe urme curvie in regule. patimi care ii voromori milioane de celule nervoase gi de nu se va intalni cu cinevacare si-i cunoasci boala, pe la varsta casatoriei va ajunge indoaga nebuntei Despre sporul la carte nlcl nu mal vorbesc' patimaaceasta le tampeste mintea, ciciincepe sA se poata face pe la14 ani. iar dace nu i se dd de leac, nu lasd pe om se ajunganrcidecum la 70 de ani. Toate patimlle slSbesc puterea deimpotrivire a sufletului, pustiind gitrup 9i suflet 9i piezdndu-le peamandoue pentru totdeauna. Cet ce pdtimesc de aceasta intaisd se tamidutascd, apol sa se cdsdtoreasca

Doctoriidau sfatul cdsetoriel numaldecAt fare sd socoteasciroada bolnavd ce vor chema-o pe lume se se chinuiascd dac;aduc vre-o roade.

Prin urmare, inclinarile ce le-au avut perintiiin timpul sarcin'i'acelea vor fi conducitoare in toate vlata copilului ce se va nagte'Acum e vremea cea mai scumpe de a ingriji de purtdrile viitoareale copilului, caci acum potisemenaintr-iniii inclindrile unui slAntsau apuceturile unuitalhar Sise roage pirintiiin vremea aceasta'se se impirtegeasca cu Sfintele Taine, si petreace cu dragostede Dumnezeui aSa va fl Siin viata copilulul ce sa va na9le 9l nuveli avea O;taie a! cap cu el, ca nu crede, ce nu asculti 9i umbladuoe rele. lntors - Stiti cum e

Dar si vrcmea alepterii trebuie tinuta curati ce inc; e legalde mami gide purtirile ei Apoi, nu poate rodicopil nou' pentruce nu-gi poate impd4i sangele in 3 pd(i gitoate s' mearga bine;o oarte cu laptele, alta pentru sine $i a 3-a pentru celde pe cal6Daca sunt mai deai decat ingdduie firea renduiala eceasta totisunt slabi 9i nu-s de trai. Dar aici re mal inlelge cova Ga pemisure ce s-a inrit desfranarea ln m;dularele oamenllor' a26

acezut gi puterea lor de aperare impotriva bolilor de tot felul, iarclzand in acestea, foane greu se tameduiesc, delimijloacele devandecare sunt din ce in ce mai bune. Orice desfr6nare este oputrezire inceata (ca gunoiul care arde) ce scurteaze zilele0amenrlor.

Luati aminte, ca pentru osteneala perintilor, dupe voia luiDumnezeu, se milostivegte spre copii gi-i binecuvinteaz5 cu daruri,precum insu9i a zis: 'p ene b almiilea neam" pentru ceice-L iubescpe El.

f Pi.rinti ncroditori (pct. 4-5 de mai sus) IIntrebali medicul inainte de cdsdtorie, cum stati ldac{ sunteti

roditoril Cei ce n-atifdcut-o inainte de cdsdtorie. int;ebatj-tacumce se mar poate face (drege). Se poate intampta ca amandoisotii36 fie roditorr 9i totusi roade nu aduc. Ce se fie? pe unul din soti.cu deosebire pe birbat, l-au ajuns faptele lui din tinerete: eracurvar, onaninst sau in alt chip pitima$ gimuttficand fdridelegileecelea, Fa slebit frana gi repede il trece firea, inainte de ctiDacand femeia ar fi fost preg,titd s5-i pnmeasca sjmanta. Femeranu are agadar nici o descircare, bdrbatul nu o multume$te, iselace scarbd de el, iar daca se duce la doctori, acestia cungscandtiei pricina, ce n-au potrivit timpurile, dau sfaturj picitoase, de acerca cu altulgiiati stricandu-se o cisetorie. Side undeinceDiturals toate acestea? Din pdcatele tineretii. pe care atotputernicia Siranduiala firiile-a intors, s:tileduciin spate. llnerelea se r:zbune,daci n-a fost buna. lat; de ce trebuie fecioria nestricate sd o aibeli feciorii [nu numai fecioarele].

Faceti bine 9i tineti posturile, ostenitj-vd trupul se nu zburdeti nu uitati ce este Dumnezeu care ajuti pe tot omut ce zice'Doamne ajutel".lnt;riti-ve cu Sfante impertiganie Sinu se poaterd nu se poata. lar dace n-ati fecut aceasta 9i ati ajuns aicilneroditori], plecaliva puterii mai mari $i petreceti pentru suflet.Ca tot ce se dovedegte fera rost pentru Dumnezeu, tulburimngtiinla Siea merturise$te cd-ipicat. Ajunsiaici, satinem parteaconlti intei lglasul lui Dumnezeu din om]. ca s: f im pe placut tuiDumnezeu Si sd dobendim iertare.^ ,Un sfat e bine si vd doriti copii de ta inceput, din tinerele,p6na ce nu v-ati hodorogit de grijite vietii Si de atatea p:cate, cici

lcopiidintineretea parinti lor]suntmai ageri gidemaibunenddejdede viatd; copiii de la bitrSnetea perinlilor sunt mai stin$i, parci lelipseSte vlaga din ei gi duc o viati chinuite, pentru ci au moqtenito zestre slibite. Cdci, daca viala ta este o cheltuire neindrumateSi daca mai egti Si cu gregeli, le daj povare copiilor. Totuqi, sepoate ajunge pana la 12 copiifara cusur. cirora le va venivremeasl fie o datorie, prin greutitile Si osteneala de a-i crelte.

f Urmand gfaturile de mai sua. nu aiunqeti la necazurile demai ios (pct. 6 de mai sus) I

a) Cima de avoft este mai mare decat crima simpla, pentrucd se face impot.iva unui copil far; apdra.e. De aceea, cere capde mame gidetata. Sangele lorstrigd la cer,,Rezbunare" Siputinisuntceice scapi de ea. Nenorocirile intre oameni, razboaiele, augirolulacesta, de a face dreptate acolo unde nu s-a flcut pocainti."Sd nu sputcati pemantulpe care avetisdttdili: cA sengele spurcepamanu Si pementul nu se poate curd,ti de sengeb versat,aftmintei decet cu sengele celui ce l-a versaf'. (Numeri 35, 33).

b\ Blestemela ferelii de zdmislire, iate unde poate duce: laimbolndvirea nervilor interni ai sotiei, care raspund cu un capltinlale, incat sotia (femeia) nu mai poate ridica dejos nici un brat delemne Sinu maipoate merge- Mn Sidurerile de stomac Ai rirunchiSi acestea ugureazi cipdtarea diferitelor boli care greu se maivindeci, printre care 9i,,poala alba" fleucoreea]. laratreia superareeste ci strica randuiala dinauntrulfemeii, care ajunge desevarsitneroditoare. A$a se rezbuna firea pentru fapta aceasta. De aceeanu trebuie sd indrdzneasce fetele a gandi la cdsdtorie inainte devarsta de 18

- 20 de ani, cend sa fie in stare a na9te copii. Sfatul

gresit al perinlilor de a se cisatori cat mai repede, cu soti preadeosebiti ca varste, iiface pe acegtia sl se fereasci de sarcina.negtiind urmerib, care sunt cu mult mai multe decet lnsirai aiciASa se intampli cA neamul celui fari de sfat se stinge.

c) Nu apera$ desfranarea, ci nu are nici o aperare. Ea nuintretine, ci (mai curand sau mai taziu) macine dragostea lntresotigi duce la ura, ca orice pdcat.

Alte lucruride stiut: Ved oamenii chinuindu-se, dar maialescopiii, intre a crede in Dumnezeu gi a nu crede. Lupta lor intrebine 9i reu, de multe ori, e asa de mare, incat se tem se nu-sipiard; mintea. lar eiinci suntcopii. De unde vin chtnurile acesteaiDe la pirinfii $i bunicii care sunt intr-insut. Se aflau intre dansiiuniicare credeau in Dumnezeu Sialliicare credeau in cel riu. S'emo9tenegte atat inclinarea de a crede in Dumnezeu cet silnclinarea de a nu crede. Tot ce este senAtos in Darintt inclin;tpre Dumnezeu, iar tot ce-i pdcetos sau bolnav, inclht sprelncepetorul rautatii: iar in copil se bat cap in cap aceste inclinAripotrivnice. Dace nu este cineva ca s:-l ajute in vremea lui decumpdni, se poate intampla sa fie biruit: partea cea bune decatre cea rea, caci mai intotdeauna imboldurile din afare asa"ajutd : dacA insi are parte de un sfat la vremea chinuirii sate, t9imaivede binele, lpartea bund]. Cunoaste decj, ce firea parinteluinecredincios,

t a mogtenit-o, trebuie sd o biruie, lipindu_se deDumnezeu. care nu are de lepedat pe nimeni. Unii ca acegttatrebuie sa cClatoreasce in viald cu foarte mare grijd Si sa nu c;d;de la porunce, h desfranare, cd se pot starni ta batranete gandurilmpotriva lui Dumnezeu, chiar in vremea rugaciunii ga gaia-gata!d dea in deznedejde de mantuire. Mantuirea se afle rebdandlns, toata supdrarea aceasta. lati de ce nu e bine nicidecum sd-li dai copilulin casa necredinciosutui, ca e chinuire 9i pentru el Sipentru urmasii lui, din neam in neam.

Erau multe Simaripricinile pentru caretrebuia un leacputemicc acesta. lati-l, dat la indemana tuturor - unora sDre bucuriemare, altora spre superare marc. ,,Cei ce au pezit cu slinteniepravila cea sfen6, slintise-vor gi ce! c6 au invebFo, yor gti ce sedspundr"(lnt.6,'10).

Pentru necredinciosi, dupa sfatul perinlilor. n-am nici uncuvent, iar pe desfranat ii va judeca Dumnezeu.

Pastorul isi paze9te oile... iar lupii i i gesesc vina... nimic nou.Chemim insa din nou pe l isus la nunti... ceci cei ce se

pogoari in luriea aceasta lcopiiil, vin in vremea noastre pestemesuri de r;nlti 9i urmirile cele mai grele abia de acum vin.

Doamne, ajuti-ne se facem voia TalAmin.

2a

' t .

Despre durerile oumenilorLucrul care ne arde pe toti este poceinla - pocania - pe

care o trimite Dumnezeu, ori vrem, ori nu vrem. De aceea estebine si ne poceim de buni voie, sd nu asteptim sa ne trimitiDumnezeu pociinta pran necazuri de tot felul, cacipricinile pentrucare ne trimite Dumnezeu necazurile sunt pecatele noastre Decidaca prteqti necazuriin via(e, afli ce aificut gre$eli. Necazurilesunt mila lui Dumnezeu cu not.

Acum se vi dezvelesc ceteva felurl de pecate. ca astfelsd pricepeti durerile voastre.

l. Betegugurile trupuluiDin trei pricini se imbolnaveqte trupul:

Trupul se umple de otravuri, din liosa oostului. Carnea [9igrrsimeal este o otrava si se mistuie tot cu aJutorul unei otrdvlcare este tierea. ["Cu parallzia pedepsegte Dumnezeu pe totinesituii de avere, dci acegtia Si-au fecut socoteala greqitdzacand d dacd postesc nr mai pot alerga 9i lucra (parcliziaca gi averea, se poate mogteni!). Ei au crezut statul viclean aldracului iubirii de avere. De aceea toti harnicii s; ia aminte 9ise tie post, ca nu cumva dup; mufte alergatura degarte sestea la pat tot restul vietii. Dar Si asta de li s-a intemplat tolmila de la Dumnezeu sd o socoteasce. deoarece le di prilejde-a cumpeni qi a-9i recunoaqte gre$eala. Ceci Dumnezeunu pedepseste spre moarte c| spre intoarcere, cdcitrupul nupliteste nimic cend din el scoti averea ta rea. Sfintii au scoscu totul altceva: sfesnic al Duhului Sfant. Cuve din 22 febL1 942, M en. Brancovea n ul

Din nastere, pentru ci fie mama sau tata nu a fost treaz cdnds-a zAmislit copilul. Fugiti de berbali cand sunt smetiti debiuture ca de foc.SjlllgsLilelg, pentru ci trec mesura cuvenite 9i atunciincepesi-i doara spatele, spinarea, galele, sldbssc nervii,'devin iulisi nerebdatori. Toate acestea, pentru ci nu 9i-au infranat

poftele (puterile). Este tocmaica bogatulcare saricegte. ASa9r trupul care 9i-a mancat toatd vlaga.

ll. Vrajba in casiAscultati pricinile pentru care au vrajbi qi ce si faca ca sa

nu le mai aibi. Vrajba in case vine din pecate. Toate iQi au izvorulIn picate. Neaperat, vine vrajba in case, dace:

l) Cesetoria s-a inceput cu st6ngul, adaci cu desfranarea.2) Sotii tr i iesc in casitorie nelegitima sau feri cununie

bisericeascd. Este un prim picat, pe care totiil plitesccu vrajba.De aceea toli trebuie sa intre la cumintenie Si se se legiuiascddacd sunt a$a.

3) Din curvii nemArturisite, f;cute inainte sau dupi cisatorie.Astfel, au intrat intr-o casi noue cu o pecete drdceascS pe trupulgi pe sufletul lor ga pentru cd nu s-au mdrtunsit, acel pecat aresi le spargi casa, tocmai pentru ci n-au omoret pe diavolul,care este cel care face acest lucrrt

4) Lecomia de avere a unur pannte cand Si-a meritat fata sau9i-a cdsitorjt feciorul. O asemenea cisitorie nu tine, pentru cds-a fdcut cu o lucrare a diavolulur. De vei md.ita fata ta numalpentru avere, cdsitoria lor va sfar9i cu vrajbi 9i cu spargereacasei aceleia. Prin urmare, cumintiti-vd panntilor cu sfaturile,cand vd miritatifetele sau vi insurati feciorii.

5) Nepotrivirea de varsti. Sunt pirinti care-li miriti fetele la14-16 ani, iar la 18, 19 ani fata lor este vaduve Qi incd cu copil.Aceasta din cauza nepotrivirii de varst:, caci ce poate face ofat: aQa tanara in fata unui vlajgan, om in toatd firea. Aceastddiferente mare de varsta este un oecat inaintea lur Dumnezeu$i din cauza aceasta, casa aceea nu tine ci se sparge gi inaceste cazuri pi.intii trebuie se recunoasca ce au dat un sfatprost.

6l Din negrta de suflet a celor din casa, din negrija despovedanie, de Sfenta impdrtiganie 9i de randuielile Bisericii.care sunt poruncile lui Dumnezeu, care daca nu se pizesc,pdzesc pe ale diavolului gi nu pot si aibi linigte

2.

l l30

7) Din petrecerea ferd post Cei ce se umplu de menie suntcei plini de fiere, care se inmulte$te'in corpul omului, atunccand mdnance carne mufie 9i nu poste9te. Plin de fiere fiind, teumpli de manie qi astfel igi sar in cap unii la altii. ASa, pentru ovorba cat de neinsemnati, pentru o bucata de lemn ce nu e lalocul ei. ii sare in cap celuilalt.

8) $i o ultima pricini este desfrenarea sotilor. Dar sotii cumdesfraneaz: cand sunt legiuiti? ASa bine, cici nu maitin seamade miercuri, de vineri, de zilele postului 9i de s;rbetori. Nu mailin nrci o randuiala 9l BATE DUI\TNEZEU NERANDUIALA CASA SE FACA RANDUIALA.

l l l . O al ta durere: paguba in curte, inagoniseala voastri

9i acum iate pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocaniaasupra avutului nostru.

1) Unii din stepani dfticuie vifele !i atunci si nu se mire daca iseimplinegte cuvantul, cacida Dumnezeu dupl cuvantullui

2l Lucreazd Duminica. Dac; Dumnezeu n-a lucrat Duminicanicitie nu iti este ing5duit ca se lucrezi gidace vei lucra, veiprerde nu numai ceea ce ai lucrat dumlnica ci 9i ceea ce allucrat in cursul septamanii. S: nu ascultati de sfatul nimenui[guvernului] cend este vorba de cinstirea Duminicii. Fiecarelguvemul] isi are socoteala lui, tu insd ai un suflet. Ceci vaveni vremea si ceri api cu biletl Da, va veni 9l acea vreme

3) $i mai are pagube cel ce se ufte b agoniseala sa ca la ochiidi, cap. gi-a lipit inima iui de lucruri pieritoare. Pentru altcvaa dat Dumnezeu inima, nu ca sd ti-o lmpotmolesti cu gunoiullumii, ci ca sa ti-o indrepti spre Tat;l cel din ceruri. Pe el s5-t iubim, de El se ne lipim inima. ceci neaseminate este plataoe care ne-o di Dumnezeu, fatd de cea datd de lume. Deaceea nu-ti lipi inima ta nici de proprii Ei copii, cAci, de-ipetimidurere in cele iubite peste misur;, cineteva mangaia?

1l Ai cumperat din mane rca, din man: pitimage, din manacare a furat sau de la unulcare a curvit. De aceea mar inaintede a o amesteca cu ale tale. dd-i putind ape sfintit;. cu faina.caci sA gtiti, picatele trec ai asupra pementulur pe care-l calciSi asupra vitelor.

Cend a fost izgonit Adam din Rai, Dumnezeu a blestematpdmantul: ,,Spini 9i pilamidd sA dea qi pran sudoarea fete, sditi caitigi painea, iar femeia in dureri mari sd nascd" Ogre|eald a noastre aten, asupra intregii aven

5) Cineva se tine de vnil asupra fa, iar tu n-ai oc.otirea lulDumnezeu asupra ta. Cineva lucreazd cu diavolulasupra taSr asupra vitelor tale 9i atunci tu tanjesti 9i vitele tale. De cepot lucra aceste puteri? Pentru ca tu n-ar ocrotirea lujDumnezeu. $i ca si nu mai poat; lucra duhurile rele.curete$te-titrupul Eu prin post, fd sfegtanie, pune-ti o crucein curte Si roage-te lui Dumnezeu sa te ocroteasci.

6) irai poti avea necazuri 9i din cauzd ca. in curtea in care staitu, sau pe pemantul pe care-l lucrezj apese iuremnb.blesteme sau nedreptale. S: luati seama. sa nu tStatio brazdddin p;mantul care nu este alvostru, cdciaduce moarte. Darse mai poate se ai asupra cu(ii gi alte pacate. Poate ca aicumparat aceasti curte cu bani muncali intr-o vreme candpoate traiai in desfranare. De acesti bani, degi ia-i muncit nute veiputea folosi, cicigiasupra loratarni giapasa pacatele,de cAnd ia-imuncitgite urmiregte Dumnezeu paniin panzelealbe. Pentru ce? Pentru ci nu te mlrturiseSti, pentru ce tiiSerpii in san 9i Dumnezeu lasi sd te mu$te.

7) Apasi b/esfeme/e perintilor sau a alluia asupra casei tale !iasupra ta

8l Omorui sau sinuc,iJeli ficute in curtea ta, sau, ce este Simai des, copii bp^dafi Si lngropati ici-colo, ba in gunoi, baleng; o altoaie. Lepddarea copiiloreste pacat strigdtorla cer

9) Stepanii au pdcate nemerturisite din tinerete sau mai Deurma Si nu le-au ispdgit, ce nu-i destul sd le spui sub patrafir,trebure si le gi ispi$esti de buna voie. De aceea vine bataialui Dumnezeu asupra voastrS, peste tot, pe camp, peste viteSl peste tot lucrul mainilor voastre

lV. Copi i inddrdtnic i , neascu l t i tor i ,necredinciogi 9i desfranati.Toti pAnntii luati aminte, ceilalti de asemenea, fiti cu mare

bagare de seamd, ca si nu cadeti in astfel de gre$eli, cand va vaveni randul. Copii i inddratnicivin din urmStoarele pricini:

1) Pirintii nu au p:zit nicioda postul !i nu s-au putut infrenade la poftele trupeiti Qi aga au cdlcat zilele Si t impurileneingiduite care sunt: IVIie.curea, VinErea, Duminicasirbitorile de peste an 9i posturile intregi Toti copiii carerezultd. sunt neascultetori, lnd;r:tnici, pentru ca nici perintiilor nu au ascultat de poruncile lur Dumnezeu de a przizilele

-

sfinlite.lntrebati-vi cugetul $i vd va spune ce este ingaduit. Astfel, ii

veti vedea plang6nd 9i veti plange 9i voi Si a9a veti ispdlip:catulin care Fatizdmislit. Desigurcd vi doare, daci nu le-ati fi fecut nici nu v-ar fi durut.

2) Mamele nu s-au pSzit pana la curdtenie deplind qi aga senasc copii plini de bube 9i pot mui. 9i dacd in vremea aceeatata a mai fost 9i beat, se naste un copil ca va fi sleb;nog, fiecu mintea. fie cu truoul. fie cu amendoui lati cum vei aveapocania de la Dumnezeu cu propriul teu rod.

3) in vremea sarcinii nu te-ai pezit de bdrbat. De aceea multicopiise nasc morti sau morde tineri sau dacd treiesc alunecain curvie, pentru ce s-a intiperit pecetea curveascd pe eiincddin pantecele mamei lor (a$a spune Sfanta Scnpturd).Toateprin cate trece mama, in vremea celor 9 luni de sarcine, fiebune, fie rele, se intiperesc Sr in copil. Cand va cregte mare,toate iivor rdsdriin cah-. (Caietd PednbluiPetru Vanvulescu;D. 78-81 mss.\

Sfatu ri gi indemnu ri alePdrintele Arsenie

date la Biserica DrdgdnescuI Viala de familie ]:-

In timpul sarcinii, mama sa nu stea in fum gi sd nu iameorcamente.

- Dac, nu-id: pace la copil in vremea sarcinii, copilulva aveaprecocitate sexuald.

- Decat cancer mai bine copii-

Copii nesculi numaidupd distractii Si destrabeliri au ieit rai.- Copiii nefecuti strica pe ceifecuti.-

lobagii aveau cate 16 copii. 9jerau slugir- Ceicare opresc copii de la credinta sunt osanditi mai riu ca

sinucigaSii.- Cis:toria-i pentru mantuire Si prunci, nu pentru pleceri.-

Si afundim la botez coDiii.. Din cauza avorturilor ne vor "st;pdni" tiganii.-

Daca nu poti vorbi cu copii despre Dumnezeu, vorbeqte cuDumnezeu desDre ei.

- Tineriisi se mute de la batr,niicare le strica casa.

- Din treifamili i , doua divo4eazd.

- Pantalonii la femei- muh maigrav ca lipGa de basma la rugecjune

- Pe cer necununati sd nu-i impartigeqtr.

- Abstinenla sexuald ddvigoare, dardin c6nd ln cand, rar, trebu,esotii sa se impreuneze, in afara de posturi (Sf. pavel).

- Femeia (luata din bdrbat) are nevoie de completare endocrine,oan contact. de la berbat.

- Picatele se inregistreazi in codul genetic alfiecdruia.

. Nu suntem din maimut;, dar mergem cu pagi repezi spre ea.

. De abia agtept si termin odati cu problemeie dinbe barbat gifemeie,pentru care Si lui Dumnezeu fa pinn r;u cd a facut pe om.

34 l5

Boli gi necazuri. Credinla l:Si nu cartim la necazuri.Fumatul sl6beQte nu numai plamenii ci 9i mrntea omuluiincetcredinta nu o mai vezi atat de curat.Cei bolnavi sa tind regimu' bolii in loc de post.Bitranetea-i un cavou ajutdtor.N-ai si gise$ti Sfinte Moaste mai sfinte ca Sf. Cruce.Dreapta socotealA-i mai mare ca postulNu ispiti Sfintele Taine.l\,I-am rugat pentru apuseni qi m-a dus Dumnezeu acolo Si mi-a aretat ce fac.ldai mute rugaciune c;tre Sf inger P;zitorSi ne fenm de yoga (noj creQtinii nu avem nevoie).Se-mi tind Dumnezeu credinta de copil.lerusalimul din nor nu celdin lsrael.lntre catolici Sr ortodocsi deosebirile nu sunt esentiale.Cel cu un talant din Sfanta Evanghelie are numai botezul $italantul lui i se va da celor fera botez, dar cu fapte.Parintele Arsenie s-a intalnit cu lisusin garA in chipulseraculuicare plengea...goapte diavoleqti: Citili Biblia cum vd taie capul cd 9i noi ogtim pe dinafard Si sfinti in fantezie ve vom face.. Vindemyoga, teozofie, spiritism, magie, cultulluisatan: eu suntwotan,lvlamona. PriaD.

I Biserica 9i Statul ]:Nuj tot cereti moartea lui Ceausescu c5ci care vin vorfi mai rii.Pe regele Mihai Pirintele Arsenie l-a sfdtuit se plece calomoari. Azis c; va revenic6ndva in tare giciiiom credinciosUngurii vor maa mult decat Ardealul.Uneistipaniri de stat (sau geD, care nu se supune luiDumnezeu,nici Sf. Biserica (9i slulitoriiei) nu trebuie sA I se supunaRugdciunile $i jertfa Sfintilor Brancoveni m-a adus pe mineDentru tara acesta a noastrd.

Nu va putea avea omul pace pe pimant de nu va avea pace cuDumnezeu! (l Tesalonicienr 5, 3, Luca 21, 55; lsaia 139. 1'l).A9adarin numele lui Hristos vi rugim ca St cum Dumnezeu v-ar ruga prin noi: impaca!-vd cu Dumnezeu (ll Corinteni 5, 20).(Caietd Perintelui Petru Vanvulescu: p. 1-4 mss.)

l6

lcoana pictate de Parintele Arsenie in biserica Ddganescu

l7

Despre iubire(extrase din

"C,rarea imper4iet' 9. a )lubirea de Dumnezeu gi iubirea de oameni

Tot razboiul potrivnicului acesta a fost: ca sA-L facd peDomnul sa calce dragostea catre Dumnezeu ca Tati. Caci Stievr4maguld decerea pemanteascS, pentru cine umbli dupa ea,are draceasca putere s5 desface pe om de dragostea luiDumnezeu Si s, i-o intoarce spre placerea a orice altceva afarede Dumnezeu. Prin urmare, daca mai avem inima prins; de cevade pe pimant, stapenitorul lumii acesteia incl ne maitine tegatiin imp:ra$a lui, de vreme ce dragostea noastrd cetre Dumnezeuinc6 n-a ars Si ata aceea. p.29

,,Neputend vrejmagur s;-L facl pe Domnul se calceporunca iubiriide Dumnezeu, prin cele ce I le-a fagdduitin pustie,s-a streduit pe urme, dupi ce a venit in lume, cu ajutorulnelegiuililor iudei, sd-L faci si calce porunca iubiriide oameniO, minunat rdzboi! in loc de ura lisus arata iubirea 9i rapune petatel rautatii prin bunatate. in acest scop, rabdand a6tea rele dela ei

- mai adevarat vorbind, pentru ei- S-a streduit peni h moarte,

in chip omenesc, pentru porunca iubirii Si, dobAndind biruintadeplina impotriva diavolului, a primit cununa invierii pentru noi.Astfel Adam Cel nou a innoit pe cel vechi.'( Sf. Maxim [Iadunsirorut,Cuvant ascetic, Filoclia, ed.l, vol 2, Sibiu 1947, pp 8-9). p.30

lubirea de Dumnezeu Siiubirea de oameniin care aternitoata Legea Si Proorocii (Matei 22, 37-40), implinindu-le lisus canimenialtul, prin aceasta se vedea limpede ci lisus e DumnezeuSi Dumnezeu este iubire (1 loan 4, 8). Pe acestea doui ni te-a datca porunci. Aici sta taina pentru care poruncile lui Dumnezeu batpe vrijmasul, cand are cine le trai. Cici iata: Dumnezeu seascunde in poruncile Sale, dupe cum nb asiguri Sfintii MarcuAscetul (St Marcu Ascetul, Despre tegea duhovnrceasci, Fitocatia, Sibiu,1946, ed. l , vol .1, p.249 Si ed. l t , vot.1. Sibiu, 1942 p 247) $i [ Iaxim[rArtu riSitorul (Sf lilaxim M5tturisircrut, Capr,te gnostice, Fitocatia. Sibiu,1g47,ed. . vot 2, p.193) p. 3 1 -3238

In societatea omeneasci lisus l-a batut pe potrivnic priniubirea de oameni, oric6t il lovea vrdjma$ul pnntr-in9ii cu ispitadurerii. 9i pe urme de tot, a venit - prin oranduire dumnezeiascd-ispita, tot prin durere, asupra trupului Domnului, ispiti pe care abiruilo, dandu-sitrupul ca,,din neputinti '(2 Corinteni 13, 4.) s,fie ristignit pe cruce ca un fecatorde rele. Nu-$idedea SatanaEeama c6, rdstrgnind

'omul" pe cruce. dupi ce-L va inghiti cupoftd, sau cu ura cea mai mare, va afla cd prin cruce a inghitit peDumnezeu. Nu-9i putea da seama vicleanul de Taina Crucir careii va rupe cele dinleuntru, $i, Hristos lisus, OmulDumnezeu ii valnvia pe dreptii ceidin Vechiul Testament, f;cand brruinta vegnicdasupra rdului pe care o va da omului, fratelui Seu (lratei 28, 10) Siucenrc pe aceeagi cale. Aceasti biruinti a lui lisus, prin omul incare se !inea ascuns, a f:cut restabilirea firii omenegti; a deschislmperitia lui Dumnezeu, a vestit invierea Si a dat mantuirea indar (Efesni2. 8). p.33

,,A9a a iubit Dumnezeu lumea incat 9r pe singurul Sau FiuL-a dat, ca tot cel ce crede intrlnsul, sa nu piard, ci si aibd viative9nici" (ln. 3, 16). E mai mare iubirea aceasta decet iubireacare a creat lumea. Dedata aceasta stivilareie dragosteise ridicS,$idragostea se naste pe pemant, in persoana lui lisus, parjol deCerin inimile oamenilor. (U|, Om nou se na$te,

"Gendirea', Sene nou6. nr.6-7l1998,p29-31)

lubirea gi sabia lui Dumnezeu lucreaza neintrerupt 9ideodatd intre oameni: pentru fiecare, dupd cum iitrebuie; asta nunumai fiindca oamenii sunt amestecati, dar Si pentru c, fiecareins i9i are vremile sale c6nd ii strilucegte milostivirea, precum givremi cand il prigonegte sabia

- ca sd vie rardQi la starea de

milostivire. p.285

Minunea aduniri i puterilor sufletului [mintea l i inima],invr;jbite de fapta uciga$e a pecatului, nu e cu putintd decat innumele lui Dumnezeu. Rugeciunea neincetate a fericitului nume:,,Doamne, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-md pemine, pecetosul'

. dupe indem narea Sfa ntu I ui Pavel: "Neintreruptvd rugaf', s;var$egte minunea uniriiin dragosle a celorinvrajbite

intreolaltd de o;cat. D. t69

l9

-

Dragostea in Duhul lui Hristos, in trei varste se vede:- In iubirea aproapelui ca pe tine insuti (Mt. '19, 19);- in iubirea mai mult ca pe tine insuti- iubirea de vr4ma$i (Mt.5,44)- in iubirea ca jertf5 pentru oameni (ln. 15, 13);

Pan; la mesura iubirii de vrejma$i sunt datori sa ajunga toticregtinii care au de gand sd se manturasca, pe cend la varsta atreia a iubiriifoarte putini alung. p.204

lubirea inclina l ibertatea ca pe o cumpand. p.178lubirea n-are marginile omului, nicj spatiul, nici t impul; nu

piere niciodata, e putemic;, incat strdbate dincolo de mormant 9iajunge pe cel iubit; strdpunge iadul care nu-i poate sta impotriveSi strdbate cerul. lubirea e insugirea lui Dumnezeu, prin care acreat lumea vazuti Si nevezute, Sitoati fiptura care-L cunoagtede Tat: e str;bdtuta de iubire. Daci am sterui cum trebuie iniubirea aceasta fer6 margini, s-ar rSsfrange !r in nci obarsianoastrA divina, chipul 9i asemenarea fiilor cu Tatdl, am avea 9i nolmullime de insusiri dumnezeieiti, p.in har nu prin naturd, in primulrand n-am fi a$a de mirginiti intr-o mullime de privinle... Cuadeverat, iubirea e calea cea mai scurta gi mai presus de oricecale, spre desavarsire ('1 Cor '12, 3l); printr-insa avem inleuntrulnostru lmpdratia Cerurilo.. p.314

Adevtrata reski$te a omulur std in faptul ci nu iube$tedeplin. Cend viata omului iese teafera din raticirile eului gi igigdsegte in suflet unitatea sa cu Dumnezeu, atunci conltiintavegniciei e un dat imediat al existenlei, tot a9a ca lumina lntr-oflacard. Toate conflictele vietii se dezleagd, toate contradicliile seimpaci; gtiinF iubire Siactiune searmonizeaza. Bucuria iidurerease contopesc in frumusele, pldcerea 9i renunlarea se egaleazein puritate. frecare clip6 vesteste pe Cel ve$ntc. invat;tura ceadesivar$ite a bpdd;rii de sine o avem de la"Cel ce in chipul luiDumnezeu fiind, nu a tinut ca la o prade b egalitatea Sa cuDumnezeu, ci S-a golit pe Sine, a luat chip de rob, fAcendu-Seasemenea oamenilor 9i la inati$are desdvergindu-Se ca un omS-a smerl pe Slne ascultdtot fecendu-Se pand h moade, giincAmoade pe cruce" (Fil. 2, 6-8). Asadar, desevargita leDidare desine etotuna cu smerenia. larcu a@asta s-a delinit desevar$ireaAtuncicand oarecineintreba pe Sf. lsacSirul"ce e deadvettiea?"40

Sfentul rispunde: "O prepastie de smerenie!". prin urmare. oecdile desdvergirii leuntrice nu poti merge decat sperend. primrndcu bucuria acestui rost toate impotrivirile $i absurditetile ce ni selnmpla in fiecare zi . (Caietd perintetui toan Fercal inregistratpe bande de magnetofon. Men Brencoveanu,

lubirea trupeasceHormonii, prin trup, influenteazi spiritut: intr-un fel al

b;rbatului, Siintr-alt fel, alfemeii. Astfel birbatut dobendeste, DeBngd configuratia vigorit anatomice, gi sentimentul vtrilttat saieIntelectualitatea biruie asupra sensibil i tdti i ; puterile minti i sedoveclesc creatoare. Cu altii e activ; inclinat mai mult spre tiranie,decet spre supunere; mai curand spre brutalitate, decat sDrebunetate. Cu cet notele diferentiale sunl mat accentuate, cu arStavem de-a face cu un caracter mai agresiv. lvli se pare ci tot aicikebuie cautat 9t suportul trufiei.

Poate de aiciisi are obargia faptut ca, mai ates berbatij,nici lui Dumnezeu nu vor se se supune, iar cand se aprind lamenie, nu gdsesc cuvant maiexpresiv ca injur;tura de Dumnezeutade toate cele sfinte. Caracterul agresiv al masculului se observ:ca o noti comund 9i in firea animale. Omul gandegte cu toate0rganele sale.

Foliculina, hormonul feminin, are o actiune cu totul diferita_Astfel, pe leng5 configuratia anatomic:. proprie destinului demame, i i pestreaza totugi insulirite copil ir iei: voce subtjre.lnfdtisare de copil, prietena copiilor; mai mult sensibil: decatIntelectuali, mai mult primitoare decat creatoare. presimte prinlnstinct, nu prinjudece,ti. Mintea eie inima. E inclinat: maibucuroslpre suferinte 9i supunere, decat spre asuprire Si dominatie ii,dupd Scriptura, vegnic atrase (preocupatd) spre berbat (Fac.3,iO).

Decr. dac6 am socotinumai cap;tul fiziologic aldeosebiriibrrbaffemeie, gesim o mare dFonanta. fol rcstul liziologrc alblrbatulu

- ca de alllel al intregutu regn anima! - nu e aftut decet

aventun, cu pima intampbtein cale.B;rbatul e poligam din fire

- a$a ca evreii de odinioara si

Ca turcri de ddunizt inteleptul Sotomon avea o mie de femel,lnse Fau plitit femeile bine - ca l-au smintit la minte, incat s-a

lepidat de Dumnezeu (3 Regi 11, 3-4).Tot rostul gi configuratia femeii e matemitatea. Chiar q

mantuirea ei e conditionata de nagterea de fii -

dace stiruie cudepline intelepciunein credintd, in iubire Siin sfintenie (1Tim.2,15)

lntre instinctul poligamic Si instinctul maternitdti i e unadevdrat conflict biologic Ai pricine de tragedii. Ce vrea unul, nucorespunde cu ce vrea altul. Drept aceea, li s-au dat oamenilornormele divine 9i minte, ca se treiasci intr-o randuiala dup, fire -randuial: morale gi spirituali, dispuse ierarhic - iar nu s6-9i facede cap, triind impotriva firii, impotriva moralei, impotriva spiritululcu totul anarhic, ceea ce de multe ori au s; pliteasci cu capulsau ei, sau urmasii lor..

Organismul intreg giindeosebi sistemul nervos se dezvoltabine datorite Si hormonilor genezici- insi numai sub o cenzurade infrenare. De aceea, pana la cisitoria legali. toti tinerii trebuies5 fie curati, cu fecioria pdziu - 9i bdieti gifete. l\rinunea e Si cuputinta ii cu trebuinta. p.242-244

Impdrdlia copiilor

Impdrdfia copiilorlNattereo de mo$eniro afos, cet mti

marc mAngAierc penfiu pie lercanemuririi

-

SJ loan Cafi de AL

Copiii odihnesc Qi retac omul. Chiar eisunt o refacere a omuluiEi rezumd: gingSgieSifrumusete, puritate, nevrnovdtie gi credinte.Chiar pe l isus L-au odihnit copii i Cei mari it amirau mereu. Nulise binedin necredincioasa Betsaid;, unde lisus abiatamaduiseun orb, n-a izbevit btne pe Petru de ,,milostivirea' satanei. cand apreczat curajul Si riscurile mantuirii(o aseminare cu lisus neap;ratnecesara, o concluzie a uceniciei), cand, iat6, alta surprize, omrcrme omeneasci_

ln drum spre Capernaum, uceniciise DriDeau intre ei care ofimai mare? Cine Stie dace Petru a mai avut vreo pretentie. Cand i-I intrebat lisus despre ce vorbeau intre ei pe cale, ucenicji auttcut. Semn ci au vorbit din ale lui Satan. Acela se stramutasedin Petru in ceilalti. pe alte temd a celor omenegti. Dupi at6tea iide la ataia, $ide la toli, lisus avea nevoie de odihnd. Deci, gezAnd,l-a chemat (9i de cete ori i-a chemat sd-9i vini in fire!...) 9i le-a zis:,De voieste cineva sd fie cel din6L se fie cet mai de pe urme htoti 9i sluga tuturof' .

Mare, inaintea lui Dumnezeu, nu poate fi dec,t omul smerit.Oameniiajung mari prinvitejii, bog61ie, putere, chiarintelepciune,dar aceasta trufie este, gicu ea speriilumea; ala eqtt mare inaintealumii sau asupra lumii.

"Lumea" insa, nu e cuprinsi in scoarteleci4ii ceregti, dar in schimb se scrie cu un pahar de ao6 dat unuidrumet, in numele dragostetde oamenr.

$i, luand un copilag ln brate, te-a zis: 'Cie prime$te pe unutdn acegtia in numele Meu, pe Mine Md prime$te gi pe Celce M-

a tnmts pe Mine". Cuvantul ar putea fi lirgt: dad mamele arprmr copiir in numele Domnului, ce skavezii ar f i ei in ochii lui42

I-V

lasusl Abia atunci gi-ar da seama pe Crne au primit prin copiiCopiii ajung in bratele lur Dumnezeu. fiindce ei sunt cei mal

aproape de El: modul lor de a fi e cel mai iubit de Dumnezeu.intelepti i i l inteleg pe Dumnezeu ca pe o necesitate in

explicarea lumii. Copiiail au ca pe un Tat, de pe cel,lalt Eramlate de ce copiii sunt in Adevar, pe cend inteleptii. in atara lulGese9ti ceva $i cu mintea lor, numai dac6 ai o inrmi curate decopil. Aceasta te duce de-a dreptul in bratele Adevarulur in ochrlcopiilor, seninetatea e de culoarea cerului. Dumnezeu este malrealin lmpdrdtia copiilot dec6t intr-un tratat de mecanrce cereascaDumnezeu Si copiii au inrudirea pe care noi, cei mari, o pierdem

Sfintii sunt nrgte man copii; ce departe ne tinem de ei! (F;iilnvieii: p. 8-9 mss\

S-a supdrat IisusCat de putin au inteles chrar ucenrcii lur l isus sensu

cisetonei, se vede din idamplarea ce a urmatindata dupi aceastelemurire. lvlai mult au inteles mamele ce-9i aduceau la El pruncir.ca s;-ir pune mainile peste ei si sd-i binecuvanteze. "Ucenicii icertau pe ceicare-i aduceau". "lisus, vazand aceasla s-a supdralga le-a zis: "Ldsa-fi copii sA vine Ia Mine 9i nu-i optit| .

lata o superarea luilisus. Superarea c: copiinu sunt ldsatide mici sa vind la lisus. Este lucru Stiut d din copilerie aduce omuinchinarea pentru Dumnezeu, indiferentismul sau necredintra Rarcend este al$el. Copilena este intervalul vietii mai apropiat desfintenie, mai capabil de credinti. 9i oicum, in ori@ domeniu"credinta" este factorul pe ca.e se clide$te Sr care conteaze. Daciacest factor este inclinat dintru inceput spre Dumnezeu, vom avea"credinta in Dumnezeu'. Daci este inclinat impotriva Lui, vom avea"credinti in necredinte": "Cred Doamne. ajuta necredinlei meie"

Filozofia, oricare filozofie se bazeazi pe factorul primordial al crediniei in ratiune, credintei in giiinlr, etc.lmp:ritia lui Dumnezeu este fagidurta copjrlor. oamenilor ce oprimesc firi discutie, ca copii, oamenilor ce au venit la lisus decopii. Deci. cum se nu se supere lmp;ratul, cand copir sunl opnllde a veni la lisus. cand lisus este interzis?

$tiu, ins: ci indiferent cum este dirta educatia copiilor, totOumnezeu este tatel sufletului 9i cele ce lucreaza educatia pedinafara, oot fi zdddrnicite de cele dinlauntru.

Congtiinla este un graide altd nature, decum poatevorbiomulCu toate cd lucrurile par sa se desfe$oare Si in favorul necredinter

totugi Duhnezeu randuiegte fiecirei generatii libertatea de a decideMare este raspunderea celor ce opresc copii de la lisus. "Mai

bine Si-ar fi legat de grumaz o piatri de moara 9i s-arfi aruncat inmarc". (Caietul Perintelui Petru Vanvulescu; p. 28 mss)

Copii tngelepliSi ingelepyi fdrd lisus

Dacd putem fi trasi la rispundere pentru o viatS ca timppierdut Si osenditi la o eternitate negativd absurda aceasta selntampla pentru ce am scos pe lisus din ale Sale. L-am scos dinnoi. Construim o impi.atie f;re El, impotriva Lui. E greu de priceputcum pentru 20,40, 60 de ani pimante$ti s, plete9ti fer5 starAit.Cu toate acestea, nu e o nedreptate a fi aruncatj in imperilagbsurdului, a nebuniei ultime, pentru atatia ani. Sigur e o vremede ajuns pentru a decide in care impdratie vrei sa fii.

Viata aceasta nu are scopulin sine, ci in cealalta. A trii catcop in sine insemneaza se-itai perspectiva vegniciei. inseamnard alungi pe lisus din tine. A trii asa inseamne sd rdspunzi luilisus: toate sunt date fie afara de mine, eu m-am dat altuia. Dacellsusfericegte peceice vid in Elo garantie, un sens, odes5vargire.tigur ca ceice nu gdsescin aceasta fericirea sunt neferacitigi nu-L vor vedea niciodatd.

Aceia sunt intelepti care si-au gesit sensul fat: deDumnezeu.

Preferati s5 fiti copii 9i vetififii ai lui Dumnezeu. Aceasta e0 inlelepciune mai mare, una din lucrarile lui Dumnezeu scrise incartea vietii pe numele fiec:ruia care se decide aga. Cel ce cetrenepitimire licatre Dumnezeu aleargi, toati ziua in care nu esteocarat multa pagube o socoteste. (CaietulPerinteluiloan Fercailnregistrat pe bande de magnetofon, Men Brencoveanul

4f

Despre copiii lepddaliAlte durere pe care o aveti voi mamelor, tatilor, sunt coprl

lepidati. Acesta este un p:cat strigitor la cer Este uciderea lamijloc. Nu este cu nimic mai usoare. Ascultatitoli cu luare amintesangele lorcere r:zbunare. Nu veiavea noroc nicicu ceilalt icopii,ci numai plans Sijale. Rezbunarea sangelui varsat se face firamill: ori iti ia Dumnezeu gi pe ceilalti copii, ori vor cere ei insagicaDut mamet.

$titi bine ci aceasta se intampla, la multe, atunci pe loclar aceasta a9a se tocmeqte ce alt: sup,rare ver avea in cas5. caiti piezi cumpdtul 9i uit ide marea mile a lur Dumnezeu, ce o arecu toti plcdtoiii, gi se apropie diavolul de tine ti iti bage in capgandul sd-ti iei lumea in cap 9i sa{ fac| capdtul. Ac,esta este glasulimpotriva tuturor celor care fac a9a- Mare ispitire pitesc mamelecare fac a9a, care au ucis copii. lar dace vrei se scapi, tu qlceilalt icopii pe care i-aif icut, trebuie si puiin loctot ateti copiialaltor femei serace 9i s;-i botezi (iar dace nu, ia-i 9i botezati gata)9i se ingrijesti de dansii ca de copii tei, cu imbraceminte, cuincelt:minte, feini, bani de lcoall, pan5 ce sunt in stare se-Slcaitige peinea gice scolidin copiit i i , aceia se ias:9i din aceialar toate necazurile pe care le vei avea in vremea aceasta, fiepentru ei, fie de la ei, se le rabzi pe toate, nddijduind in mila lulDumnezeu, ce 4i va ierta picatul, cici prin ribdare ispagegtipecatul. lar milostenia, cu osteneale, biruie inaintea Judedtii.

Acesta este un cuvant de mangeiere pentru voi, darfaceliintocmai, cecifate de Dumnezeu nu te poti pleti cu minciuni. gi-tlva spune diavolul cd ai dat destul, asa numai ca se te bage datorca si-ifii Si lui datornic lisa nuji platestifala de Dumnezeu datoriaSA inveti pe cele tinere si nu faca gi ele a9a cum ai frcut tu.pentru ca tu Stii cu c6te infrigurare petimegti in sufletultau.

Vrei copir putini. nu lasa berbatul sA se atinga de tine. insaca sa puteti face lucrul acesta, trebuie si v; infranali cu postul.iar eu zic cu foamea. Cecitrupului acesta de noi nu-i pase, dac6ne bagi in focul iadului. De aceea, ar trebur ca nici noud sA nu nepese de poftele lui, cisa le mai ucidem cu postul

Te sfituie$te berbatulca s; ucizjcopiii? Sfatuleste uciga$,nu-l asculta, ci mai bine rabde sd fi j alungat; de la casa lut 9iDumnezeu va vedea osteneala ta 9i nu te va pdrdsi, cite va milui,de veifi vrednic6.

in toate acestea se incurce oameniicare nu postesc, caciacegtia sunt izbiti de toate relele, care de la stomac incep, iar euve spun cd 9i de la brau in jos.

Prin urmare, si ve poce4iSise nu mai picatuiti. SA alergatila spovedanie curatd 9i la Sfanta impdrtlQanie, cdci altfel nu vineocrotirea lui Dumnezeu asupra voastr, Si asupra avutuluivostru-Nu uitatiinsi cd postul este poarta iar patrafirul este u9a. lar, cuacestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, firi de care nu putemface nimic, (Psalm 31. 5). Asupra noastreatarnd pedeapsa picatului 9i urmeazd sa-lispa$im 9i$-lscoatemdin obicei. "De aceea, toaE s/uga sd se roage la vreme, chiarpotop de ar veni se nu-l poa6 potopf. Vedeti cum trebuie si vdfie alez:mantul mintii, al inimii Si al trupului vostru? Curdtite CAciOumnezeu nu pazegte trup spurcat, inimi gi minte cu viclegug;lar dacd ne indreptem, zilele se insenineaze Qi ne vom bucura.

Dace veti fi Si impliniton. nu numar ascultitdri, se vor urnrnecazurile din loc si nici eu nu am bdtut toaca la urechile surzilor.Mai sunt inca multe de dezbetut, cu aiutorul lui Dumnezeu, dar nu8e pottoate dintr-odate, ci pe rend gicu cat le vetiauzi maides custat le vetit ine minte mai bine.

lrarire Tatilur 9i Fiului Si Stantului Duh, Amin. (CaielulPdintelui Petru Vanvuleswcu, p. 77-78)

Pribegia copiluluiCrucea lui lisus incepe odat; cu nasterea Sa. intre ar SAi a

venit, 9i ai Sdi il asteptau cu mana pe sabie. Toticopiiidin Betleem.pand la doi ani, au fost condamnati la moarte ASa au trebur sepliteascd cu viata cei mai nevinovati, copiii. naQterea lui lisusintre ei $i au fost - spune Traditia. paisprezece mii de prunciCrima aceasta, unicd in istoria lumii, a fost prevestiti cu iaseveacuriin urmd:" Plangerea ginguirea drn Roma"

Provtdenta divrne o luase inaintea rautdtii omene$ti losrla fostinlt i intat de ingeru' Domnuluiin vis, despre planulucigag allui lrod, motiv pentru care trebuia si se scoale, sd ia Prunculsi pel\rama Lui Si sa fuga in Egipt Sr se stea acolo pane va fi vestit dinnou ce are sd fac:

"ingerul Domnului era ingerul Prunculur. ingerul omulullisus, intrucat iqi ascunsese dumnezeirea, smenndu-se pane lamarginile omului pemantean, avea nevoie de inger p;zitor

Ingerul fiind o fdptura de gend 9i mult mai subtire decalgandul omenesc, in temeiultocmiri i sale Si al rosturi lor superioarepe care are sd le pdzeascd, face desartd ura ucigaga Si planulpotnvnrc.

Daca in Vechiul Testament vedem interventia inge.ilor, caQi p;zitori ai vietii omenegti, numai unde 9i unde, in cre$tanism,ingeriifac pane din iconomia mantuirii flecirui crestin in parte. Elsunt przitori in limitele libert;tii omenesti, ale darurilor mentuiiiingeregti. Drept aceea, in aceeagi noapte pregete$te caravanapribegiei fugarului lisus. Aurul magilor era foarte binevenit.

Cdl;toria foarte Iungi, prin deserturi migunand de talhari.intr-o tari necunoscute, era FUGA, nu c:letoriei era raspunderede soarta mantuirii omului pe care n-o puteau purta decat prim Imaricredinciosi ai Copilului- Sfanta Sa l\rama Si Dreptul losif.

Copil fuga( dar dus in braleAszi lrod s-a multiplicat; nu mar e Iamilie in care lrod sb

nu ucidi pruncii Doar putini copii fugari mai scape cu viati. Undeegti Maica Domnuluisd aperi pe maica omuluide pofta ucigaQa a48

lui lrod?lrod, sterpitura degertului. caci nu era iudeu. i$t omoard

prima nevast; $i toti copiii cu ea, de teama ca acestia se nu-i ralronul. Era deciun uciga$, care igitemea domnia peni $ide propriilui copii. A doua nevastd 9j ceitrei copii avuti cu ea, s-a intamplatsi scape. lrod insi n-a scdpat de blestemul mamelor cu mii decopii ucisi. Despre el se gtie ce, la trei ani dupa nasterea tui tisus.a murit putrezit de viu, ros de boli ruginoase 9i imprAgtiind oduhoare pe ca.e nimeni nu o putea suferi. A incercat s; sesinucide, dartrebuia sd fie osendit de modelpentrutoata omenirea.de pedeapsa dumnezeiasca, pentru aga mari feredelegi.

Arhelau, urma9ul sau in partea ludeii, e reclamat de iudeiromanilor, care i l exileaze in Galia, gitara i-o anexeaze Siriea. intimpul domniei lui Arhelau, tugarii se intorc dupa vestireingereasc;, insl nu in ludeea ciin Nazaretul Galileii. EvanghelistulMatei, care scrie evanghelia sa pentru iudei, nu scape nici unprilej de a le dovedi ci in lisus se implinesc toate proorociile,pana 9i cele de aminunt. Astfel, nu e trecuti cu vederea proorocialui leremia, despre ,,pEngerea Qitanguirea din Rorna"; nu e scdpat;danvederenicichemareafugarilordin Egipt gi niciagezarea SfinteiFamilii in Nazaret. Grija Evanghelistului de a dovedi providenta,adica purtarea de grija a lui Dumnezeu de om, asistenta lui lamicile gi marile noastre decizii despre El, ne incuraleaze sdcalatorim Si noi amdrata noaske viata de fugari, sub celiuza unuiInger.-

Cabuza idealului pentru care $i IISUS a fost fugar ("F,'7lnvieil'

- mss)

49

rr

Despre ereditateI Existim inainte de a ne uz i in pantece l

inainte de a exista ca persoane pdmantegti. existdm ca gend,, E Intenlae a lui Dumnezeu. p_236

Cine 9tie. dac6 nu Elare de adus in viata pdmanbascl, inrluviultimpului, atatea fele omeneQti. incet numirul lor sa implineascal')ate posibilitatile de configuratie cate le oferd structura noastralleneticd? lnumdrul combineribr ce se pot face cu cele 24 perechi,le cromozomi, se ridica la astronomica cifrd de282.429.536.48i deDosibilitdtil. p.236-232

De faptulca suntem oarecum anteiorifat6 de forma noastra{)Amenleasca, Dumnezeu ne spune, invatandu-l pe leremia, cAndacesta incerca sd seapere de misiunea cu carc-lrostuise pe pdmant:,lnainte de a te uEi in penbce te-am sfintit Si te-am renduit proorocDnnte popoarc" (leremia |.5). p.237I Plata picatului in noi gi in copii i nogtri: necazuri,suferin!e, boli, bitrano!e, moarte I

Mintea, care odinioad vedea pe Dumnezeu intr-insa, acum etemplu al idolilor, avand in loc de un singur Dumnezeu. multe chipud alepatimilor necurate (Sf. Maxim lvlerturisitorut). Deci mintea nemai-depdnand in sine vederea lui Dumnezeu, stepenitorul lumii acsteia(ln.'14,30), s.a inlcit in infalsdrile cele supuse simturilor M'ntea, fiind oputere arzdtoare, ca una ce avea se sebgluiasca intr-ins pe Dumnezeu,care ince este foc azetor (le[20, 9), acum nascocege 9i aprinde pldcerilerupului, ea insdgi fiind relinutd astfel in tegdturd paimagd cu simlurilellati clm s-a furiQat in sfutul minlii legea pdcatului, care este placereaslmturalof Si pentru care s-a hotarat moarlea truoudlor ca nu cumvarEutatea se fe nemuritoare (Fc.3,22t. p.213

late.Genetica modernS, data in nucteu tui l\Ioise. deMantuitorul Tnsu$i prin revelalie, acum 3SOO ani pe muntele Sinar.Nu e nici o mirare: lisus avea conducerea soirituald si inainle devenirea Sa ln lrup omenesc. pe urma, cd Initia pe l\rot;e in tainele50

eredltdtii nu este nict o mtrare, inlrucat cine poate Sd cunoascd maibine omul, decat Cel ce l-a facut 9i Fa dat legile vietii?

Stdruim asupra faplului ca lisus e creatorul omului gi ca genaparte qica persoand indeosebi pane h sfe$itulvremii. In aceaste crealieconlucr6 cu p5rinlii pimante9ti menajandule libertatea, dar prevenindu-ic5, in cazulnd iicalcd legile, calcd viala propriilor lor copii.

"Eu, Domnul Dumnezeul teu, sunt Dumnezeu revnitor, carcpedepse$f vina pdintilor in copii pene b al treilea si al oatuleaneam - pentru cei ce Md urdsc. .. 9i Me mibstivesc pAtdJpjlolllqpDgAn cete ceice