ŞCOALA „ELENA CUZA” IAŞI

Revista elevilor Clasei a IV-a A Numerele 6 /7

2009

La realizarea lucrării au contribuit elevii clasei a IV-a A

de la Şcoala „Elena Cuza” Iaşi:

Rotariu Alexandru Robert, Matei Ştefan, Cristea Andrei Robert,

Lazar Bogdan Andrei, Cărămidaru Otilia Maria, Ciubotariu

Ştefania, Păvăloaia Alexandra, Ciubotariu Patricia, Ghidiu Voicu,

Lefter Marius, Albu Mălina Elena, Cucinschi Bianca Ioana,

Bejinariu Aurora Ioana.

Colectivul de redacţie:

Rotariu Alexandru Robert Cărămidaru Otilia Maria Cristea Andrei Robert

Matei Ştefan

Coordonator,

Geta Bungianu

Tehnoredactare,

Realizare grafică,

Geta Bungianu

2

3

Cuvânt înainte ( la primul număr, 2005)

…„Am vrea să arătăm că aceste comori s-au adunat în suflet nu dintr-o dată, ci clipă de clipă, fir cu

fir, an de an, încă din primele zile de şcoală, iar acum a sosit momentul să se reverse.

Aşa s-a întâmplat şi cu elevii clasei a III-a A care au dăruit din bucuria sufletului lor, colegilor şi

şcolii. Dorinţa de a lăsa în trecerea lor prin această şcoală, adevărată ,,casă a înţelepciunii’,’ încă o

urmă frumoasă şi de neşters, s-a adunat în paginile acestei reviste, pe care, cu atâta drag, au numit-o

Aripi”…

Numărul 2/ 2006

Curajul începutului de drum

„Există între seriile noastre de elevi câte una deosebit de provocatoare. Fie că vine din

inocenţă şi generozitate, inteligenţă şi talent, curaj ori timiditate, eşti motivat îndeajuns să treci cu

preocupările tale şi dincolo de catedră. Dar, „dincolo de catedră”...

Nnumărul 3/ 2007 „Iată că, după un început plin de emoţii şi nesiguranţă, noi, elevii clasei a II- a A,

avem curajul să continuăm”. De ce? Pentru că...

„Strecurat tiptil, tiptil,timpul construieşte,

Iar„Gânduri de copil...” astăzi din nou

rodeşte.”

Aşadar,” Gânduri de copil ...” a prins aripi.

O metamorfoză era absolut firească. Revista noastră se numeşte „ARIPI”.”

Numerele 4/5/ 2009

„Anul şcolar 2007/ 2008 a fost unul dintre cei mai bogaţi din viaţa noastră de elevi. Prin activităţile

pe care le-am organizat şi la care am fost principalii protagonişti, ori cele la care am participat

alături de alţi elevi ai şcolii, colegi de-ai noştri, am demonstrat că dispunem de calităţi deosebite, de

talent, că suntem capabili să ne implicăm în derularea unor proiecte frumoase, că ne petrecem

timpul liber în moduri dintre cele mai plăcute.

Şi pentru că exemplele bune trebuie cunoscute, „Aripi”, revista Clasei a III-a A le va prezenta pe

cele mai interesante.”

Colectivul de redacţie

4

Cuvânt î

Cuvânt înainte

Timpul zboară. O metaforă greu de înţeles

până la un punct. De acolo mai departe este deja târziu.

Gata. Nu ştim cum, dar chiar am înţeles, iar dacă pentru

alţii mai este vreun dubiu, atunci le voi spune că, chiar

fără să-şi ceară permisiunea, regele Timp s-a strecurat

tiptil pe lângă fiecare dintre noi, iar cei 4 ani s-au scurs.

Ei, şi ce-i de făcut? Sunt convins că niciunuia

dintre noi nu-i este uşor, dar nici nu v-aş recomanda să

plângeţi, decât doar dacâ vă temeţi de domnul Ciclul

gimnazial.

Aşadar, împreună cu câţiva colegi vă invităm să

scriem în acest număr al revistei noastre, „Aripi”. Încă

un gând curat, plin de lumină, mai multe gânduri calde,

venite din inimă, încărcate de emoţie pot să acopere

câteva pagini care vor încălzi atâtea şi atâtea alte inimi.

Suntem noi, o parte din Promoţia ciclului primar

2005/ 2009, o promoţie ca toate celelalte şi totuşi cu

ceva în plus, cu dorinţa de a lăsa printre filele de istorie

ale Şcolii „Elena Cuza” din Iaşi, o mărturie vie, scrisă

de proprilie noastre mâini, inimi şi minţi.

Colectivul de redacţie

5

şi noi,

6

...

Am fost elev la Şcoala „Elena Cuza” din Iaşi Încă de pe vremea când paşii mă purtau spre grădiniţă, priveam cu uimire la

clădirea alăturată, râvnind parcă la ceea ce încă nu mi se cuvenea. Era şcoala “ Elena

Cuza”, locul în care verişoarele mele mai mari, Andreea şi Alina, aveau voie să intre cu

ghiozdanele doldora de cărţi şi caiete, cu uniformele şi guleraşele băţos apretate, imaculate

şi călcate. Treceam în fiecare zi, somnoros cel mai adesea, dar mârâind tot timpul la poarta

şcolii când urma să ne despărţim, fiecare ducându-ne în drumul nostru.

Dar timpul a trecut şi a venit o toamnă mai frumoasă decât toate celelalte de până

atunci, când mama şi tata au hotărât, împreună cu mine că venise vremea...

Îmi amintesc cu mari emoţii primele săptămâni de şcoală. De câte ori doamna îmi

adresa o întrebare, întâi scoteam un fel de oftat şi apoi răspundeam. Vă mărturisesc, dragi

colegi, că această stare a durat ceva timp. Am depăşit-o, căci doamna învăţătoare a reuşit

să-mi strecoare în întrega mea fiinţă atâta încredere, încât devenisem “numărul unu” în

clasă noastră. Am fost încurajat să particip la diverse concursuri, fapt care m-a determinat

să iau în serios toate activităţile desfăşurate la nivelul clasei sau al şcolii. Astfel am intrat în

competiţie cu elevi de la alte şcoli. De fiecare dată când rezultatele erau bune în raport cu

alţii, mă simţeam minunat . Dar nici rezultatele mai modeste nu m-au descurajat căci,

alături de doamna învăţătoare am pe părinţii mei, doi oameni minunaţi care ar face orice

sacrificiu pentru a-mi oferi condiţiile cele mai bune pentru a primi o educaţie bună şi o

instrucire pe măsura a ceea ce se cere astăzi.

Dar, înainte de toate, viaţa de şcolar impune folosirea timpului într-un mod riguros:

să-ţi pregăteşti temele foarte bine, sa lucrezi suplimentar, să participi la activităţi în cadrul

unor proiecte, să ajuţi familia , ba să-ţi rămână şi ceva timp pentru hobiuri sau joacă. Acest

lucru nu este chiar atât de uşor căci eşti tentat cel mai adesea să renunţi la ceea ce este

preocuparea esenţială pentru un şcolar. Am descoperit că dacă acorzi zilnic timpul necesar

lecţiilor, acest lucru devine o obişnuinţă, apoi o responsabilitate şi apoi o bucurie, bucuria

de a afla, de a descoperi, de a şti, de a împărtăşi altora bucuria succesului. Pot să vă spun

pe cuvânt de onoare că e tare frumos să te numeri printre fruntaşii unei şcoli.

Robert Alexandru Rotariu

7

La conducerea şcolii ajung, cu scopul de a fi rezolvate, probleme diverse,

începând de la cele legate strict de procesul de instruire a elevilor, la cele de educaţie,

de petrecere a timpului liber, de disciplină în rândul acestora, până la aspecte care

privesc gospodărirea spaţiului şcolar , activităţi cu părinţii şi comunitatea locală etc.

Interviul acordat de Doamna director, profesor Mârza Leşan Paraschiva

Reporteri, elevi din Clasa a IV-a A :

Alexandra Pâvaloaia

Patricia Ciubotariu

Robert Rotariu

Ştefan Matei

8

Reporter : Ce cuprinde agenda unui director

într-o zi obişnuită de lucru?

Doamna director: Într-o zi obişnuită de lucru

care începe la ora 7.00- 7.30 verific dacă toată

lumea este la cursuri, dacă nu s-a produs vreo

avarie la instalaţia de apă, dacă în sălile de clasă

este o temperatură adecvată. La fel de

importante sunt orele de matematică la clasele a

VII-a. Dar zilnic se ivesc situaţii noi,

dialogururi cu reprezentanţi ai unor instituţii, cu

parteneri, elevi şi părinţi.

Reporter: Aveţi timp liber? Cum îl petreceţi?

Doamna director: Asta chiar că este o

problemă! Nu prea mai am timp liber, nici

măcar sâmbăta şi duminica, pentru că şi atunci

sunt implicată în multe activităţi. Iubesc florile

şi este firesc să-mi dedic o parte din puţinul

meu timp liber îngrijirii acestora. Îmi plac

plimbările în natură şi lectura unor cărţi bune.

Reporter: Ce îşi doreşte un director pentru

elevii şi profesorii şcolii pe care o conduce?

Doamna director: Pentru elevi îşi doreşte nu

neapărat să fie toţi premianţi sau cuminţi. Cred

că îşi doreşte să fie interesaţi şi iubitori de

şcoală. Să considere şcoala o a doua casă. Şi

dacă se întâmplă aşa, e foarte bine! Ce-şi

doreşte pentru profesori? Să fie interesaţi, să le

placă ceea ce fac, să-i iubească pe copii, iar

copiii şi profesorii să se simtă la şcoală ca

acasă.

Reporter: Un gând, o urare pentru elevii clasei

a IV-a A!

Doamna director: Să fiţi tot la fel de frumoşi

şi entuziaşti, aşa cum v-am cunoscut anul trecut

în ziua lansării revistei voastre, să nu-i uitaţi

niciodată pe cei care v-au îndrumat la început,

să v-amintiţi mereu de primele încercări pe care

le-aţi avut, literare, artistice sau din orice

domeniu şi să mergeţi înainte la fel de bine!

Reporter: Vă mulţumim şi vă dorim sănătate şi

realizări ldeosebite în plan profesional

şi familial.!

Interviu realizat de Rotariu Robert Alexandru

Păvăloaia Alexandra

Ciubotariu Patricia

Matei Ştefan

Vă invităm să urmăriţi interviul acordat de doamna

profesor, Mîrza Leşan Paraschiva, director la Şcoala

“Elena Cuza” din Iaşi .

Reporter: Bună ziua, Doamnă director şi vă

mulţumim pentru timpul pe care ni-l acordaţi. Mă numesc

Rotariu Alexandru Robert şi împreună cu colegii mei de

faţă, frecventăm cursurile acestei şcoli, la clasa a IV-a

A . Cu îngăduinţa dumneavoastră am dori să faceţi

cunoscute cele mai importante aspecte din viaţa şcolii

noastre.

Doamna director: Se cunoaşte faptul că la nivelul

întregii ţări, problemele legate de învăţământ cunosc o

abordare foarte largă, urmărindu-se aplicarea reformei în

educaţie. Şcoala noastră, prin corpul profesoral, elevi şi

părinţi se prezintă în bună măsură ca beneficiară a

acestei reforme. Am în vedere pregătirea cadrelor

didactice titulare încadrate la noi în şcoală, resursele

materiale concretizate în dotarea sălilor de clasă şi

existenţa funcţională a laboratoarelor de informatică,

fizică-chimie, biologie-geografie ori a laboratorului

multimedia. Foarte importantă pentru elevii şcolii este

biblioteca, reînnoită în ultimii ani cu 20000 de volume,

cu spaţiu destinat activităţii de lectură şi studiu.

Implicarea comunităţii locale, în speţă a Primăriei, prin

acordarea unor sume necesare în renovare a condus la

schimbarea radicală a aspectului exterior dar mai ales

interior al Şcolii “Elena Cuza”. În ultimii trei ani şcoala

a îmbrăcat pe drept o haină nouă. Şi părinţii au contribuit

la rezolvarea unor probleme prin CRP. Cu aşa o zestre,

nu vă rămâne decât să vă angajaţi cu toată

responsabilitatea în propria voastră formare. Se ştie că

nici un efort venit din exterior, fie cât de mare, nu-l poate

înlocui pe cel făcut de fiecare individ în parte.

Reporter: Sunteţi profesor de matematică. Cât de

tare vă place matematica şi cum i-aţi descoperit

frumuseţea?

Doamna director: E o poveste lungă, dragii mei,

de aceea vă voi spune doar că părinţii mei m-au

responzabilizat de la o vîrstă tare mică cu problemele

importante ale familiei, iar ulterior mi-am dat seama că ,

fără exagerare, matematica este la orice pas. Acum vedeţi

şi voi căam dreptate. Matematica este viaţa.

9

10

Gându-mi de smaralde ţese vise minunate

Uneori sufletul este ca o pă۟ dure

întunecoasă

Inimile fierbinţi au topit gheaţa tristeţii

Mângâie şi tu porumbelul păcii!

Straja sufletului meu a fost desfiinţată, ca

toată dragostea şi bucuria să se năpustească

înăuntru

Inima complotează cu sentimentele bune, ca

să le alunge pe cele rele

Cu inimi uscate de dor, copiii de la

orfelinate îşi aşteaptă părinţii

Gânduri fierbinţi îmi inundă inima

11

Ne întâmpină cu cel mai cald zâmbet

Zâmbetul dulce al pruncului aduce speranţă şi încredere părinţilor

Un zâmbetul obosit i se citea pe faţă

Căuta să-i desluşească zâmbetul de sub negura momentului

Zâmbetul larg îi îmblânzea chipul

Un zâmbet îngheţat răsare de sub claia de păr

Un zâmbet încurcat se rătăci până ajunse la noi

Zâmbeşte şi soarele cu dinţii săi de gheaţă

Soarele strălucitor îmi pune un zâmbet de lumină pe chip

Răsare zâmbetul înduioşător asemeni curcubeului după ploaie

Curcubeul era ca un zâmbet deschis

12

Natura, prietena noastrĂ

O floare gingaşă mă încântă cu dansul ei

graţios, tocmai la marginea drumului

Sub picăturile de ploaie, trandafirii din

grădina bunicilor trăiesc adevărate clipe de fericire

Frunzele se lăsau uşor mângâiate de vânt,

şoptindu-şi la ureche taine

Animalele pădurii se-adapă, mulţumind în

şoaptă lacurilor limpezi şi izvoarelor răcoroase

Ramurile tinere ale dumbrăvii ne mângâie cu

blândeţe obrajii îmbujoraţi

Cerul azuriu mă îndeamnă să zbor pe aripile

vântului împreună cu frunzele dansatoare

O floare gingaşă îmi umezi faţa cu

lacrimile ei

Înainte de culcare, florile tăcute împrăştie

mireasma lor pe cậmpia de smarald

Arborii mândri, străjeri de încredere ai

Măriei-sale Pădurea, mă conduc spre inima ei

Copacii îmbătrâniţi spun o poveste ce

sălăşluieşte pe pământ de când e lumea

Pe muntele de argint, un izvor strălucitor mă

invită să gust o picătură de magie

Izvorul tânguitor păstrează o mie de secrete.

Priveliştea mi-a adus o rază de lumină în

suflet

O petalã rãsucitã zboarã cãtre soare.

13

14

15

Prin aceste activităţi copiii au demonstrat că iubesc natura că o protejează dar, mai ales au dobândit deprinderi şi abilităţi de comportare ecologică. Impactul s-a extins şi asupra populaţiei adulte din comunitatea . Privindu-i pe micuţi la treabă mulţi dintre cei maturi au fost sensibilizaţi şi cu siguranţă şi-au amintit că în graba acestor vremuri în care „timpul nu mai are răbdare” e bine totuşi să-ţi faci timp să arunci o hârtie la coş sau să nu calci nepăsător iarba proaspătă a spaţiilor verzi fiindcă un pic de grija nu costă nimic dar cu siguranţă poate conduce la salvarea naturii, a vieţii, a planetei.

16

Din...

Proiectele noastre PARTENERIAtE, COLABORARE

Proiectele derulate la nivelul Şcolii “ Elena Cuza” în parteneriat cu

Grădiniţele Nr. 14, 15, au oferit elevilor şi preşcolarilor celor două instituţii

ocazia de a se întâlni în cadrul unor

activităţi deosebit de valoroase în plan

instructiv- educativ şi emoţional.

“ Şcoala ne aşteaptă”, proiect

iniţiat de Grădiniţa Nr. 14, a inclus

activităţi care au favorizat cunoaşterea

oportunităţilor oferite de şcoala noastră

privind resursele materiale şi umane,

pregătirea de perform anţă a elevilor

corelată cu înalta pregătire profesională

a cadrelor didactice.

Şcolarii au susţinut activităţi

instructiv -educative într-un dialog cu preşcolarii, în prezenţa părinţilor şi a

altor cadre didactice. Prin schimbul de experienţă s-a urmărit creşterea

încrederii beneficiarilor în valoarea actul instructiv- educativ, în măiestria

corpului profesoral al şcolii şi al grădiniţei.

În acelaşi scop au fost organizate şi activităţile cu Grădiniţa Nr. 15.

Sărbătorirea în comun a unor evenimente naţionale prin organizarea

de minispectacole omagiale, prezenţa doamnelor învăţătoare de la “Şcoala

“Elena Cuza” la activitatea instructivă susţinută de doamna educatoare Ana

Panait, alături de părinţii preşcolarilor, acordarea de consultaţii, toate au

condus la promovarea unei imagini reale privind şcoala şi oamenii săi.

17

“ Mereu alături de prieteni” este genericul sub care s-a

desfăşurat vizitarea şcolii de către copiii de la Grupa pregătitoare,

conduşi de doamna educatoare Rodica Diaconu. După ce li s-a

oferit bucuria de a ocupa un loc în “băncile

şcolăreşti” unde au desenat la

alegere o amintire-simbol pentru

colegii

mai mari,

preşcolarii au vizitat şi alte spaţii

aferente sălilor de clasă:

laboratoarele de informatică, biologie,

fizică-chimie, multimedia, sala de

sport, cancelaria, cabinetul

medical.

Pe parcursul vizitei,

preşcolarii s-au bucurat de o

primire emoţionantă, plină de

afecţiune, iar curiozitatea lor a fost

răsplătită cu Diploma “Ghiocelul curios”,

concepută şi oferită de elevii Clasei a IV-a A, colectiv condus de

doamna institutor Geta Bungianu.

Ochiul ager al unei camere de luat vederi păstrează vii aceste

minunate şi unice clipe.

18

Pagina celor mici, pagină de ...pici

Şcoala “Elena Cuza” Iaşi Diploma

“Ghiocelul curios”

Se acordă Viitorului şcolar ... pentru bucuria şi dorinţa de a cunoaşte Şcoala “Elena Cuza”, noul spaţiu şcolar în care va învăţa cum să cucerească marile valori umane :

Adevărul, Binele , Frumosul .

Cu toată dragostea , Elevii Clasei a IV-a A şi discipolul lor

Geta Bungianu

Martie 2009

19

20

21

22

23

FRACŢII

Întregul l- am împărţit

Şi totalul părţilor egale am numit.

Doar câteva colorăm

Şi apoi le numărăm.

1,2,3... ce-am numărat

Pe linie l- am aşezat.

Dedesubt am scris uşor

Totalul părţilor – numitor.

1. Pătrime

2. ....de fracţie

3. Se scrie sub linia de fracţie

4. A opta parte

5. O parte dintr-un intreg...

6. Fracţie mai mare.. mai mică

7. Numitorul.... părţile

8. Numărătorul ..... părţile

9. Unitate ... din întregul dat

10. Rezultate deosebite

Realizat de Matei Ştefan şi Rotariu Robert

24

Limba romînă 1. Printre categoriile gramaticale se află şi ... persoana

2. Determină un verb

3. Exprimă numărul sau ordinea

4. A scris „Dumbrava minunată”

5. Denumeşte fiinţe, lucruri fenomene ale naturii, acţiuni, stări

6.Nu poate exista propoziţia fără el

UNITATE DE RELIEF…

1. Şirul muntos care trece prin România

2. … Neagră - apă stătătoare din sud-estul României

3. Unitate de relief stâncoasă

4. La sudul Carpaţilor Meridionali, unitate de relief cu altitudinea de la 300 până la 600m

5. Vecinul vârfului Moldoveanu la Vest.

6. Cel mai înalt vârf muntos din România

Realizat de Ciubotariu Patricia şi Cărămidaru Otilia

A

1

2

3

4

5

6

B

25

1. Ne leagă o strânsă ...

2. Uneori săreau ...

3. “Aripi” ne-a făcut...

4. La Teatrul “Luceafărul”

5. Cel mai bun dintre toţi

6. Iniţiatorul Clubului “Automobiliştii viitorului”

7. “Şcoala Nouă în....”

8. Şi totuşi era simbolul...neastâmpărului

9. Cu bune cu ...

10. Nota maximă

8.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

9.

10.

26

Curiozităţi din lumea animalelor

şi plantelor

Balena albastră este cel mai mare animal din lume . Are 33

m lungime, 120 t greutate, inima câantăreşte 600-700kg. Poate

înghiţi in 24 ore o cantitate de 4-5 tone de hrană;

Cobra regală din India atinge 5m lungime;

Aminalul cel mai înalt din lume este elefantul african: 5m

înălţime;

Unele insecte trăiesc doar o zi, broasca 5 ani, pisica 10-12

ani, oaia, câinele 15 ani, vaca 25 ani, calul 30 ani, vulturul,

papagalul, corbul 50-100 ani, broasca ţestoasă, crapul, ştiuca,

şoimii, crocodilul peste 100 de ani, iar unele chiar peste 200 de ani;

Cămilele rezistă fără să consume apă până la 25 de zile; ele

pot consuma in 10 minute 100 l de apă;

Unele albine salbatice îşi depun ouăle în cuiburile altor

albine; ele se numesc “albine-cuci”;

Un singur stejar, în decursul vieţii sale, furnizează o

cantitate de oxigen necesară unui om timp de 20 de ani;

Molidul produce zilnic 4 kg de substanţe volatile care au rol

de distrugere a microbilor;

Nucul, pelinul şi pirul produc substanţe care inhibă

creşterea şi dezvoltarea altor plante.

27

În Marea Neagră trăiesc două

feluri de delfini: delfinul cu botul gros şi

delfinul comun. Aceste animale nu fac

parte din familia peştilor.

Delfinul cu bot gros poate

atinge 400 kg. Delfinul comun este mai

mic. El poate ajunge până la 75 de kg şi se

recunoaşte dupa botul lung, ca un cozoroc

de şapcă.

Delfinii sunt buni înotatori. Se

pot scunfunda la mare adâncime pentru un

timp indelungat, însuşire ce le dă şansa să

scape de duşmani şi să-şi procure hrana.

Aceste animale prietenoase şi jucăuşe au creierul de dimensiuni

reduse asemănatoare cu cel uman. Savanţii au demonstrat că delfinii

comunică între ei, putând transmite şi recepţiona informaţii mai complexe

decat alte animale.

*Cel mai mare (şi singurul) Delfinariu de la noi din ţară se află la

Constanţa, unde pot fi admiraţi câţiva delfini din rasa comună. De asemenea,

tot la Constanţa puteţi vizita, la Acvariu, o mulţime de specii de vieţuitoare

din mediul acvatic. Dacă nu le-aţi văzut până acum, nu rataţi aceste obiective

turistice pe care nu le veţi uita niciodată.

Ursul şi mistreţul ajung la greutatea de 300 kg ?

O rândunică zboară cu o viteză de 240km/h ?

Braţul Sulina are o lungime de 118 km?

Singurul mamifer de pe pământ care nu alearga, ci grăbeşte pasul este

cămila. Cu toate acestea poate parcurge 160 km pe zi?

Cea mai mică pasăre din lume se numeşte Colibri, numită şi « pasărea-

muscă », zboară foarte repede (atât înainte, cât şi înapoi) şi se hrăneste cu

nectarul florilor ?

Podul de la Cernavodă are o lungime de 4088m?

28

Propunem!

Concurs şcolar- Educaţie ecologică - Clasa a IV-a Variante generale

-Februarie 2009-

Realizează un scurt eseu în care să prezinţi ” funcţiile “

pădurii.

Realizează un scurt eseu în care să prezinţi tipurile de

poluare cunoscute şi “mediile” poluate.

Pornind de la versul ” Plânge dealul, plânge valea, plâng

pădurile bâtrâne”, alcătuieşte un eseu despre

iresponsabilitatea manifestată de societate privind

protejarea mediul înconjurător.

Pornind de la versul ” Codrule, codruţule, /Ce mai faci,

drăguţule/ Că decând nu ne-am văzut/ Multă vreme au

trecut”, alcătuieşte un eseu despre grija şi responsabilitatea

oricărei persoane faţă de mediul înconjurător.

Coala imaculată din faţa ta a străbătut un drum lung până

a ajunge pe masa de lucru. Reconstituie acest drum,

prezentând tristeţea pe care a lăsat-o în urmă, ştiind că

odată cu” plecarea” ei la coşul de gunoi, aerul nu va mai fi

atât de curat, soarele va dogori frunţile agricultorilor, iar

ploile vor ocoli ţinutul, lăsând în loc o secetă ucigătoare.

Coala imaculată din faţa ta a străbătut un drum lung până

a ajunge pe masa de lucru. Reconstituie acest drum,

prezentând bucuria pe care o produce , alături de suratele ei

tipărite şi legate în paginile miilor de cărţi, ştiind că,

citindu-le, copiii vor afla cum să ocrotescă natura .

29

30

Salutari tuturor din Egipt! Mă bucur că am privilegiul de a vă scrie tocmai din Egipt. Slavă Domnului pentru internet!

Lucrez aici la o şcoală internaţională şi mă bucur de fiecare zi, cu provocările ei.

Cativa dintre colegii de la scoala

Cu Nichole si Kathy

Viata la Scoala

Am inceput scoala din August, copiii nu mai sunt

noi, deja de cunoaştem, ne-am obişnuit unul cu

celălalt etc. Am o clasa de 13 copii din diferite

colţuri ale lumii: Coreea, Australia, America,

Filipine, Brazilia, Olanda, Anglia. (Incearca sa gasesti

aceste tari pe harta lumii!) Sunt niste strengari, insa m-

am obisnuit cu ei si fiecare zi este o ocazie de a

ne distra impreuna si de a invata lucruri noi. Doar

2-3 au engleza ca limba materna, restul abia

acum invata, insa sunt la un nivel destul de ridicat

si putem comunica.

Toti profesorii de la scoala au fost foarte deschisi

fata de mine de la bun inceput, in special

directorul si familia lui. De la inceput mi-a zis ca

vrea sa se asigure ca totul e ok, ca sunt bine, ca

m-am adaptat, pentru ca altfel nu pot da

randament la scoala. Impreuna cu sotia lui, Helen

si cu Grace, fetita lor, au locuit in Kenya, inainte

de a veni in Egipt (sunt de origine britanica).

Colegii de servici sunt din America, Germania,

Belgia, Anglia, Filipine, Canada.

Viata in Egipt Dupa prima zi in care am ajuns aici, in afara de caldura care m-a lovit cand am pasit din apartamentul racoros (slava Domnului pentru aer conditionat!), m-a surprins foarte mult peisajul. Trandafirii japonezi, ficusul si alte plante pe care le tinem in casele noastre ca plante decorative, se gasesc aici la toate colturile. Nu am stiut ca ficusul poate creste la fel de mare cat un cires, sau ca trandafirul japonez e o planta salbatica aici (creste peste tot).

Am locuit cu Kathy pentru primele doua saptamani, care lucreaza la o alta scoala aici, si e parte din consiliul scolii. A fost foarte draguta cu mine!! Ne vedem destul de des – ma invita la ea la masa, la o plimbare cu barca pe Nil; e ca o mama pentru mine. Stiai ca Nilul este cel mai lung rau din lume?

Am cunoscut-o pe Nichole (e din America – de langa Chicago) cu care eram in contact din luna mai, stiind ca si ea urma sa fie la fel de noua ca si mine in Cairo. Impreuna am gasit un apartament dupa cateva zile petrecute in cautarea unuia (aici anunturile se gasesc lipite pe copaci). A trebuit sa curatam bine inainte de a ne muta, insa ne-am bucurat ca am gasit un loc sa stam inainte de a incepe scoala. E un apartament cu 3 dormitoare, intr-o locatie foarte buna, insa si preturile tind sa fie pe masura renumelui.

Dupa o luna, ne-am mai luat o colega, Elien care e din Suedia (pot exersa norvegiana acumulata in urma cu un an). Exista similaritati intre cultura noastra si cea egipteana, insa si diferente; incet incet, ma acomodez … imi place!

31

La piramide

Citadel

Rasaritul pe Sinai

Marea Rosie la Dahab

Gaby – turist Bineinteles ca profit la maxim de faptul ca sunt in Egipt si ma comport ca un turist in weekend; restul zilelor ma simt ca o localnica. Impreuna cu Nichole, ne-am hotarat sa vizitam cate ceva in fiecare weekend. Asa ca ne-am dus la piramide abia dupa vreo 2-3 saptamani petrecute in Cairo. Ne-am distrat bine in ziua aceea, in fata Sfinxului .. am facut poze care mai de care mai ciudate, filmulete amuzante etc. La o saptamana dupa piramide, am avut un weekend organizat cu toti colegii de servici, la Anafora, un colt de pace la o ora departare de Cairo, departe de poluare. Ne-am relaxat, am respirat aer curat, am profitat de piscina, de mancarea egipteana.

Sarah, o prietena care e casatorita cu un egiptean, ne-a dus la Citadel … o moschee veche, parte din peisajul egiptean. Khan el Khalili nu putea fi ratata – e vorba despre o piata, in orasul vechi, plina cu suveniruri pentru turisti. Am invatat sa negociez cu vanzatorii – e parte din cultura; nu cumperi nimic fara sa negociezi. John, sotul Sarei, radea de mine ca ma descurc mai bine decat el, spunand ca degeaba a venit cu mine, pentru ca n-am nevoie de ajutorul lui. Kathy m-a invitat la Opera si cred ca a fost una dintre cele mai faine experiente de pana acum!! Pentru mine a fost uimitor sa pot gusta un strop de cultura in agitatia care ma inconjoara in Cairo. Am avut o saptamana de vacanta, si am plecat cu un grup in peninsula Sinai, la Dahab. A durat 9 ore cu autobuzul calatoria, insa s-a meritat! Ne-am bucurat de soare la Marea Rosie, de pesti, de apa limpede, de oameni! Am facut scufundari la aproximativ 10 m sub apa, insa m-au durut urechile foarte tare! Dahab e un loc foarte fain pentru vacanta. Majoritatea prefera sa mearga la Sharm el Sheikh sau Hurghada, insa Dahab e mult mai calm, relaxat, pentru tineri, mai ieftin! Am reusit sa urcam pe Muntele Sinai – am urcat noaptea la ora 2, ca sa prindem rasaritul de soare. A fost superb! Sute de turisti (in special rusi) urcau pentru a vedea rasaritul – abia am prins un loc in varf, de unde sa putem vedea soarele! A fost o experienta super, mai ales stiind ca sunt pe muntele pe care a urcat Moise. Stii cine a fost Moise?

Scafandrul din mine

E frumos aici … o parte din mine isi doreste sa fie acasa, mai ales cand ma confrunt in fiecare zi cu cel putin 3 culturi; cateodata ma loveste cate un soc cultural si greu imi revin. Nu e usor sa fii printer straini, oameni diferiti de cei de acasa, care gandesc altfel, au o alta modalitate de a aborda diferitele situatii cotidiene. Insa, asa este viata! In fiecare zi invat cate ceva nou – invat sa fiu mai toleranta, invat sa iubesc pe cei altfel decat mine, invat sa spun “multumesc” chiar si atunci cand este greu, incerc sa invat din fiecare experienta pe care o traiesc fie buna, fie rea.

Am inceput sa invat araba; stiu cateva cuvinte care sa ma ajute cand trebuie sa iau un taxi, sau sa spun cum ma cheama, de unde sunt etc. Iata cateva cuvinte! Crezi ca le poti retine?

Ana Gaby = Eu sunt Gaby Ma’salema = La revedere!

Shukran = Multumesc! Gaby

32

un bun prilej pentru a aduce în atenţie una dintre preocupările

căreia trebuie să-i dedicăm o mare parte din timpul nostru.

Ziua a fost marcată prin manifestări desfăşurate sub genericul

„Săptămâna lecturii”.

Micii cititori, elevi ai claselor I- IV, alături de învăţătorii lor au inclus

printre activităţile lor lectura unor texte realizată de către colegii mai mari,

concursuri de recitare şi interpretare, şezători literare, vizite la muzee, momente

artistice.

Cu acest prilej s-a amenajat panoul literar „ Cartea este prietena mea ”

şi au fost realizate fişe de lectură prin intermediul cărora, cititorii şi-au prezentat

impresiile asupra lucrărilor parcurse, recomandându-le şi colegilor.

Iată câteva sugestii ale elevilor de clasa a IV-a A:

Ştefan Matei, recomandă „Singur pe lume” de Hector Malot ca „o carte

impresionantă pe care ar trebui să o citească toată lumea”.

Andrei Cristea prezintă personajul „Vineri” din „Robinson Crusoe” de

Daniel Defoe ca un personaj de la care cititorii au ce învăţa, iar Bogdan Lazăr

recomandă tuturor aceeaşi carte de aventuri.

Heydi şi Peter din lectura „Heidi” de Johanna Spyri au impresionat-o prin

blândeţe şi curaj pe Ştefania Ciubotariu. Curajul şi ingeniozitatea lui Ferguson

şi al servitorului Joe din „Cinci săptămâni în balon” de Jules Verne l-au

determinat pe Ştefan Matei să o numească cea mai bună lectură din colecţia

autorului. Robert Rotariu prezintă prietenia adevărată a personajelor din

„Aventurile lui Tom Sawyer” de Mark Twain.

Acţiunea „Săptămâna lecturii” s-a încheiat cu un medalion literar „Portret

de autor – Ion Creangă” . Au fost expuse desene care reamintesc momente

hazlii din amintirile nemuritorului Nică.

Momentele de veselie şi încântare au însoţit toate manifestările derulate

în acestă săptămână, având ocazia să descoperim într-un alt mod bucuria

lecturii.

„La cireşe” – Aurora Ioana Bejinariu „La scăldat” – Patricia Ciubotariu

33

APRILIE –PRIER

☼ 2- 1866 – referendumul pentru alegerea ca Domn al României a lui Carol de

Hohenzollern - Sigmaringen

☼ 3- 1889 – se naşte violonistul Grigoraş Dinicu

☼ 7- 1931 - se naşte la Băileşti actorul Amza Pellea

☼ 10- 1940 - prima audiţie a suitei „Impresii de copilărie” de George Enescu

☼ 13 - 1886 - se naşte pictorul Nicolae Tonitza

☼ 14 - 1457- Ştefan cel Mare urcă pe tronul Moldovei

☼ 19 - Învierea Domnului, Sfintele Paşti

☼ 20 - Sfintele Paşti

☼ 21 - Sfintele Paşti

☼ 23 – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

MAI - FLORAR ☼ 1- zi liberă de la Guvernul României

☼ 18 -1388- se termină construcţia bisericii

Mănăstirii Cozia

☼ 18 -1880 - se naşte poetul Tudor Arghezi

IUNIE – CIREŞAR ☼ 1 - Ziua Copilului;

☼ 5 - Ziua Mondială a Mediului;

☼ 15 / 1889 - Se stinge din viaţă poetul Mihai Eminescu

☼ 2 - Ziua Aviaţiei

☼ 24 - Sânzienele – Drăgaica

☼ 9 - Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – Sân-Petru de vară.

34

CULORILE PAŞTELUI

n tradiţia noastră populară, ouăle de Paşti au puteri

miraculoase, iar oul roşu este cel care te apără de rele.

Tradiţia cere ca vopsitul şi încondeiatul să se facă natural, cu

extrase din plante (suc de sfeclă, frunze sau coji de ceapă, fiertură de

urzici, flori de viorele etc.).

Î

35

n mai înfloresc multe flori frumoase, colorate şi parfumate.

Lalelele, liliacul, stânjeneii şi macii sunt florile care fac primăvara

minunată. Luna mai este bogata în flori şi în culori: verde crud, roşu

aprins, galben, dulce violet, albastru şi oranj. De aceea luna mai este numită

florar.

Povestea lui, povestea ghiocelului

Marius se joacă în grădina bunicii, când, la tulpina unui copac, zăreşte trei

ghiocei frumoşi cu tulpiniţe verzi şi flori albe, parfumate. Se apleacă şi întinde

mâna ca să rupă una din cele trei flori, dar…

― Nu mă rupe, te rog ! se auzi un glas plăpând.

Băiatul priveşte nedumerit în jur şi nu vede nimic.

―Aici, jos, ai grijă să nu mă striveşti!

―Vorbeşti, ghiocelule ?

―Numai cu cei buni la suflet.

―De ce spui să nu te rup ? întreabă Marius.

―Pentru că imi place aici la soare să-mi întind

tulpiniţa.

―Dar în casă nu îţi place ?

―Nu trăiesc prea mult acolo. Nu mă pot legăna în adierea vântului, nu

pot vorbi cu păsărelele şi nu aud şoaptele firişoarelor de iarbă care străpung

pământul în drumul lor către lumină.

Înduioşat de vorbele micuţului, băiatul l-a mângâiat zicându-i :

―Atunci rămâi alături de fraţii tăi şi bucuraţi-ne privirile cu gingăşia

voastră !

Î

36

Cel mai strălucit conducător în lupta pentru libertatea

românilor în veacul al XV-lea a fost Ştefan cel Mare. El

a continuat pe Mircea cel Bătrân, pe Iancu de Hunedoara

şi pe Vlad Ţepeş.

Cu toate că era încă tânăr, Ştefan s-a gândit să

ridice ţara pe culmile cele mai înalte ale gloriei. A

domnit aproape o jumătate de veac ( 1457-1504 ).

Ştefan-Vodă s-a îngrijit să sporească bunăstarea

ţării. A îndemnat pe ţărani să cultive terenurile. A încurajat negoţul cu vite,

grâne, miere şi ceară şi a uşurat trecerea negustorilor

străini cu mărfuri prin Moldova. Prin comerţ, ţara

realiza mulţi bani pe care voievodul îi folosea pentru

construcţii şi pentru oştire.

Meşteri iscusiţi au înălţat mănăstiri frumoase

la Voroneţ, Putna sau Neamţ şi le- au împodobit cu

multe picturi.

Ştefan-Vodă a dorit ca Moldova să fie o ţară liberă, să nu mai

plătească tribut sultanului. A pregătit oaste din rândul boierilor credincioşi lui,

din ţărani liberi şi târgoveţi înzestrând-o cu arme

bune. A întărit cetăţile Suceava, Cetatea-Neamţului,

Hotin, Cetatea- Albă şi a deprins oastea să lupte cu

pricepere, atât împotriva turcilor cât şi a tătarilor.

El a obţinut strălucita

victorie de la Vaslui, în

anul 1475, atunci

când conducătorul turcilor, Soliman-paşa abia a

scăpat cu fuga.

În anul 1476, Mahomed al II-lea s-a

năpustit asupra voievodului. Ştefan a învinsşi de

această dată.

Opt ani Moldova a trăit în pace şi linişte. . În anul

1504, aflându-se pe patul de moarte, îi spunea doctorului veneţian Muriano,

care-l îngrijea: „Am purtat 36 de lupte, dintre care am fost învingător în 34 şi

am pierdut două...”

Ştefan cel Mare a fost canonizat, în 1992, fiind trecut în rândul

sfinţilor.

Cristea Andrei

37

Date biografice

Născut la Iaşi, şi-a petrecut copilăria la Sorăneşti, Vaslui. Şi-

a început educaţia la Iaşi ca elev al lui Ion Creangă şi mai

târziu la Grigorescu Cobalcescu, continuând apoi cu liceul

„Institutele Unite”. Fost elev al geologului Grigore

Cobălcescu, studiază la Facultatea de Drept din Paris, după

dorinţa tatălui său, dar audiază concomitent şi cursurile

Şcolii de antropologie. După obţinerea cu succes a licenţei

în drept, se înscrie şi la Facultatea de Ştiinţe din

Universitatea Sorbona, Paris, după absolvirea căreia (1891)

lucrează în cadrul staţiunii biologice marine de la Banyuls-

sur-Mer. Prezintă teza de doctorat în 1896.

Emil Racoviţă (n. 15

noiembrie 1868, Iaşi; d. 17

noiembrie 1947) a fost un

savant, explorator, speolog

şi biolog român,

considerat fondatorul

biospeologiei (studiul

faunei din subteran -

peşteri şi pânze freatice de

apă). A fost ales

academician şi preşedinte

al Academiei Române.

EMIL RACOVIŢĂ

savant, explorator, speolog şi biolog

român

Peştera Româneşti,jud.. Timiş,M-ţii Poiana-Ruscă

Peştera UrşilorPeştera Scărişoara,M-ţii Apuseni

38

Mişcare puternică şi bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarţei

pământului, provocată de dizlocări subterane, de erupţii vulcanice ori de alte fenomene.

PẶSTRAŢI-VẶ CALMUL, NU INTRAŢI IN PANICẶ

RẶMẤNEŢI PE LOC, NU FUGIŢI PE UŞẶ,

NU SẶRIŢI PE GEAM, NU FOLOSIŢI SCẶRILE

DESCHIDEŢI UŞILE ŞI INDEPẶRTAŢI-VẶ DE FERESTRE

ADẶPOSTIŢI-VẶ SUB O MASẶ SOLIDẶ, O BANCHETẶ, SUB

TOCUL UŞII ORI LẤNGẶ UN PERETE DE REZISTENŢẶ

STINGEŢI FOCUL, INTRERUPEŢI ARAGAZUL, ALIMENTAREA

CU ENERGIE, GAZ

NU FOLOSIŢI SURSELE DE FOC

DEPẶRTAŢI-VẶ DE CLẶDIRI ŞI STẤLPI

NU FUGIŢI, NU BLOCAŢI CẶILE DE ACCES

LẶSAŢI CALE LIBERẶ ECHIPELOR DE INTERVENŢIE,

POMPIERI, SALVARE

DACẶ SUNTEŢI INTR-UN AUTOVEHICUL IN MERS, IEŞITI IN

AFARA CAROSABILULUI ŞI AŞTEPTAŢI IN LINIŞTE

ASCULTAŢI ŞI URMAŢI SFATURILE AUTORITẶŢILOR PUBLICE,

TRANSMISE PRIN INTERMEDIUL POSTURILOR DE RADIO ŞI

TELEVIZIUNE

INCENDII, EXPLOZII, ACCIDENTE

INUNDAŢII

ALUNECĀRI DE TEREN, SURPĀRI

RĀNIRI GRAVE, PIERDERI DE VIEŢI

DE CELE MAI MULTE ORI, LA INTERVALE MICI DE TIMP, UN

CUTREMUR ESTE URMAT DE ALTE REPLICI, UNEORI CHIAR MAI DURE

PĀSTRAŢI-VĀ CALMUL ÎN ORICE ÎMPREJURARE ŞI AJUTAŢI-L PE CEL

AFLAT ÎN PERICOL!

39

☺Pătratul este un poligon cu 4 laturi şi 4 unghiuri de

90ºC

☺Iepurele locuieşte la câmpie, dar şi pe lângă om

☺Lupul trăieşte la munte şi se hrăneşte cu ce găseşte

☺Lupul se hrăneşte cu oameni

☺Găina are corpul alcătuit din cioc, gheare, aripi

☺Găina scoate puiul, raţa scoate răţuşca.

Alinuţa a primit de ziua ei o La şcoală, doamna învăţătoare

bicicletă şi se plimba în jurul blocului. întreabă :

Mămica ei o admira de la balcon : ─Bogdan, de ce s-au pus

punctele…

de suspensie la sfârşitul

propoziţiei ?

─Uite, mami, fără o mână !! ─Deoarece a rămas în pană.

După încă o tură : ─Cine ?

─Uite, mami, fără mâini !! ─Propoziţia.

După încă o tură :

─Uite, mami, fără dinţi… !

Atenţieee!

Cad perle!

40

Redacţia

PROIECT EDUCATIV

„ Mediul înconjurǎtor, locuinţa tuturor”

Prin proiectul educativ „ Mediul înconjurǎtor, locuinţa tuturor”, elevii clasei a

IV-a A au desfăşurat activităţi ecologice, atât teoretic cât mai ales practic. Proiectul,

derulat pe parcursul celor doi ani scolari a avut în vedere nu numai identificarea

surselor de poluare a aerului, a apei şi a solului şi descrierea unor dezechilibre produse

prin intervenţia omului, cât mai ales, aplicarea la nivel de individ a modalităţilor de

cunoaştere şi menţinere a unui mediu curat.

Obiectivele urmărite (selectiv):

Să identifice surse de poluare a solului, aerului, apei;

Să identifice unele modalităţi de reducere a poluării mediului;

Să dezvolte un comportament ecologic corect;

Să participe la acţiuni de ecologizare ( în raport cu vârsta) a solului, apei

şi aerului, în timpul unei excursii, în cadrul lecţiilor de ştiinţe desfăşurate

în aer liber;

Să participe la amenajarea spaţiilor de lucru, spaţiilor verzi, în grădina

şcolii, în faţa blocului în care locuiesc, în parcul de joacă;

Să contribuie la dezvoltarea simţului civic.

Astfel, elevii au participat la activităţi de gospodărire a clasei şi a spaţiilor verzi

(şcoală, bloc, parc), la plantarea unor pomi decorativi şi flori în spaţiul verde al şcolii,

al Grădiniţei, ori în faţa blocului; au vizitat Grădina Botanică şi Muzeul de Ştiinţe

Naturale; au realizat un album - foto cu imagini din natură (natura poluată şi

nepoluată). Expunerea permanentă a unor desene pe teme ecologice, colectarea

deşeurilor la nivelul şcolii (hârtie, carton, sticlă, peturi), lectura unor texte cu tematica

ecologică, colectarea de plante medicinale, prepararea de ceaiuri, îngrijirea unor

animale mici, părăsite sau bolnave, precum şi marcarea unor momente deosebite, legate

de protejarea Planetei sunt activităţi care s-au derulat şi care au contribuit la formarea

şi dezvoltarea unor deprinderi şi atitudini ecologice în rândul şcolarilor, conducând la

economisirea resurselor naturale atât de ameninţător epuizabile. Marcarea unor

momente deosebite, legate de protejarea Planetei îi determină pe elevi să se mobilizeze,

consolidând unele deprinderi civice necesare în împrejurări dintre cele mai diverse.

Activităţile au fost concepute astfel încât ele să poată fi realizate şi desfăşurate de

elevi împreună cu colegii de clasă, supravegheaţi de fiecare cadru didactic implicat, dar

şi împreună cu medicul ori asistentul medical de la Cabinetul şcolar, bibliotecara şcolii,

cu doamnele educatoare de la Grădiniţa Nr.14, 15, cu părinţii, acasă, în timpul liber

sau în vacanţă.Toate acestea i-au convins de faptul că natura este prietenul pe care nu

ar trebui să-l supere niciodată.. Responsabilitatea şcolii nu este una uşoară, dar

conştientizând ameninţarea planetei, profesorilor şi elevilor nu trebuie să le scape nici

un prilej pentru căutarea şi mai ales găsirea soluţiilor accesibile, care să conducă la

formarea modului de viaţă ecologic.

Dacă iubeşti cu adevărat viaţa, natura cu tot ce s-a plămădit în ea de-a lungul

istoriei sale, nu poţi decât să lupţi pentru apărarea ei.

41

(Proiect prezentat de elevii Clasei a IV-a A în cadrul Simpozionului internaţional ” Valori ecologiceî n

dezvoltarea culturii şi civilizaţiei universale!, iunie, 2008)

42

Să nu spună nimeni că nu trăieşte emoţii, ştiindu-se beneficiarul unei noi

trepte de învăţământ, căci nu-l voi crede. Că, dacă e s-o spun pe cea dreaptă, ne

cunoşteam între noi, doamna ne ştia pe fiecare “ ca pe buzunarul dumneaei”,

mă rog, ne era bine împreună. Dar ce ţi-e şi cu evoluţia aceasta! Credeam că

ciclul primar va dura o veşnicie. Şi cînd colo, totul s-a terminat. Doamna ne-a

spus că ciclul gimnazial nu este o sperietoare dacă suntem sârguincioşi. Mai

mult, în baza unui protocol de colaborare cu domnii profesori de la noi din

şcoală, dumnealor au susţinut lecţii la care doamna învăţătoare doar a asistat. A

fost o experienţă de neuitat. Impresia pe care ne-am format-o eu şi colegii mei

este clară. Ne vom adapta fără mri dificultăţi. Ni s- părut interesant să

prezentăm obiectivele acestui Protocol.

Proiect de colaborare Argument

În contextul cultivării şi promovării unei imagini corecte privind

resursele umane şi materiale ale şcolii noastre şi a unei politici de creştere a

numărului de elevi la ciclul gimnazial, cadrele didactice din Şcoala « Elena

Cuza » şi-au propus activităţi în parteneriat şi colaborative prin care să

stimuleze /motiveze elevii, făcându-i participanţi activi la schimbul de

experienţă oferit de parteneri, profesori şi elevi, urmărind în aceeaşi măsură şi

modalităţi de adaptare şcolară pentru aceştia în ciclul superior.

Obiective Creşterea motivaţiei elevilor de a rămâne în şcoală şi după încheierea

ciclului primar;

Dezvoltarea respectului pentru şcoală şi profesorii ei prin cunoaşterea performanţelor acestora şi a stilului de lucru cu elevii;

Dezvoltarea sentimentului de prietenie şi colegialitate, a respectului pentru valorile construite împreună, a prestigiului construit de-a lungul unui ciclu şcolar prin efortul comunn.

Scopul Considerăm că,

Un start bun al elevilor din învăţământul primar prin activităţi cu grad înalt motivaţional, garantează performanţa şcolară la gimnaziu.

Iaşi 2009