Arhitectura Interbelica in Europa Si Romania

8/9/2019 Arhitectura Interbelica in Europa Si Romania

http://slidepdf.com/reader/full/arhitectura-interbelica-in-europa-si-romania 1/15

Curs 12 Opera lui Mies van der Rohe si Le Corbusier din perioada interbelica

O sã introducem câteva elemente legate de opera interbelicã a lui Ludwig Mies Vander Rohe. Revoluţia lui Le Corbusier între !"# $i cel de%al &oilea Rã'boi Mondial a (ostuna (oarte comple)ã $i contradictorie* în care activitatea lui* din punctul nostru devedere* nu neapãrat în succesiunea în care s%au întâmplat lucrurile* a acoperit mai multecâmpuri de investigare. +rimul camp de investigare a (ost urmãtorul, a mers înde'voltarea concepţiei sale urbanistice în pa$i (oarte interesanţi* a de'voltat mai departeconceptul din !-- pentru ora$ul de trei milioane de locuitori $i a creat conceptul sãu ba'ic* care va avea o in(luenţã substanţialã în decenii ce vor urma $i care se va chema Laville Radieuse. &upã aceea va de'volta conceptele sale urbanistice în celebra sa lucrareLe trois etablissements humains* adicã cele trei tipuri de a$e'ãri umane. /un* asta e o

(a'ã. &eci Ville Radieuse* care nu putea crea Ville Radieuse $i a modi(ica concepţiadespre locuinţa colectivã* Le trois etablissements* pe urmã a generat în !"0%!"1 a$a%numitele proiecte pe care el le%a numit obu'* pentru 2lger *Vigo $i 3ao +aulo* o sã vedemimediat de ce . La aceste proiecte a (ost in(luenţat de vi'iunea ora$ului tunel sau amegastructurii colosale* dupã care în prea4ma celui de%al doilea Rã'boi Mondial * cuoca'ia a douã studii de urbanism pentru ora$ul 5lin din Cehia $i pentru ora$ul 6emoursdin 2lgeria* Corbusier i$i va modi(ica din nou concepţia despre ora$ul modern * ducând%oîntr%un regim operaţional* inventând instrumentul principal al urbanismului postbelic în7uropa $i în lume* care este , blocul barã. 2 (ost o invenţie (atalã* pentru cã a (ostreprodusã în milioane de e)emplare* în toatã lumea* cu re'ultate absolt cunoscute.Mergem pe rând, Ville Radieuse.

La Ville Radieuse era de4a în contact cu ru$ii* care aţi vã'ut cã avea concepţia aiaa lui Mil8utin9:cred cã e totu$i Leonidov:; de ora$ liniar pe ben'i. 7l a (ost (ascinat deopera urbani$tilor ru$i* dar a încercat sã de'volte un ora$ pe ben'i al lui* propriu. Ceea cea re'ultat din desenele sale iniţiale era o schemã aproape antropomor(ã, prima bandã eracartierul9...ininteligibil...;* eventual pe aici mai putea sã (ie 'one de cercetare $tiinţi(icãsau de învãţãmânt superior *pe urmã * pe a doua bandã erau locuinţele* a$e'ate într%un parc continuu* în a$a numitele imeuble arendant. Redant* trebuie sa $tiţi din istoria declasa a opta* este un termen (olosit în arta (orti(icaţiilor (rance'e* este în momentul încare pentru a e)ercita (oc asupra inamicului linia (orti(icaţiilor are o protuberanţã. &eci*imeuble aredant era noua lui (ormulã privind locuinţa colectivã* în locul lui imeuble vila.&acã imeuble vila era o chestie lu)oasã în care (iecare apartament ava o grãdinã alãturi*în imeuble aredant arãta în (elul urmãtor, avea un coridor în spate* iar cãtre orientarea(avorabilã un uria$ perete de sticlã* stãtea pe pilotisi* în spatele peretelui de sticlã erauni$te apartamente e)trem de mici* unde el depus studii (oarte comple)e* studiind mai alesautomobile* ambulanţe * vapoare * ca sã descopere cele mai mici dimensiuni imaginabile*în care sã se re'olvi problemele (uncţionale *aici avea bucãtãria * budã* baie $i alte ane)e*intai a$a* camerele erau (oarte înguste* dar se oprea cu doi metri înaintea peretelui desticlã* ceea ce permitea cu a4utorul unor pereţi ecran * ca living%ul sã se e)tindã* era unsistem pe care îl puse la punct pentru casa lu maicã%sa;. 2tunci de%a lungul peretelui de

Curs 12 Opera lui Mies v.d.Rohe si Le Corbusier din perioada interbelica

Pagina 1 din 15



sticlã * în timpul 'ilei* retrãgând paravanele aveai un living nu (oarte lat* dar era (oartelung* de%a lungul unui perete de sticlã. <sta a (ost modul cel mai minim de a e)ecuta olocuinţã $i nu a e)ecutat niciuna* de$i i s%a o(erit oportunitatea în timpul guvernului popular sã o e)ecute* pentru cã guvernul =rontului +opular... >n !"1 în =ranţa a venit la putere o coaliţie de sociali$ti%comuni$ti de stânga $i alte grupãri susţinute de sindicate*

care au curãţat =ranţa cu asemenea succes cã i%au bãtut nemţii în ?@# cã le%a sunat apa încap. &ar ia au introdus marile re(orme sociale* cum ar (i sãptãmâna de lucru cu weeAend9a (ost prima ţarã din lume cu sâmbãta liberã* cocedii plãtite $ase sãptãmâni* aste aurãmas pânã în 'ilele noastre în =ranţa* re(orme începute în !"1;. $i ã$tia au lansat unmare progam de locuinţe populare care se pot vedea $i la +aris* la L8on* la Orleans* caresunt de o (acturã destul de tradiţionalã* adicã seamãnã cu imobilele vechi pari'iene* nusunt în (ront continuu ci au o distanţã între ele. 7le sunt a$e'ate în +arisul actual lângã a$anumitele porţi. 2colo nu mai sunt de mult porţi* dar erau unde erau porţile pe vremuri la+ort Orleans* +ort Clich8. Le corbusier a declinat o(erta de aparticipa la acest program *arãtând cã dacã ar e)ecuta cel îl interesa pe el la momentul respectiv* populaţia nu ar (i pregãtitã sã (acã (aţã $i sã trãiascã în a$a ceva $i ca atare a re(u'at contractul* nevrând sã

(acã compromisuri. 7l pãţise cu 9:; $i cu halul în care âia îi modi(icaserã* oamenii $i%au pus $arpante *le%au vopsit în ro'* aupus perdeluţe* chirimuri* chestii... Le Corbusier a 'iscã decât sã paţesc lucrul ãsta la o scarã $i ma mare* mai bine nu le (ac deocamdatã*a$teptând ca nivelul de con$tiinţã sã creascã. &eci a avut posibilitatea dar n%a vrut. >n'ona centralã care avea un mare bulevard. /ine* între astea douã trecea autostrada $i înunele opţiuni era a$e'at $i un aeroport* avionele (iind cu reacţie erau* aeroporturile (iindde dimensiuni mult mai mici decât aeroporturile contemporane. >n unele versiuni ale luiVille Radieuse asta era mai sus* aici trecea autostrada $i aeroportul* aici erau a$e'atedotãrile social%culturale* ambasade* mu'ee* ca chestiuni independente. +e urmã veneaualte artere de circulţie* pe urmã venea o 'onã verde* chit cã toatã asta era o 'onã verde*adicã imobilele stãteau în parc pe picioare* pe urmã venea 'ona de industrie u$oarã* calea

(eratã grea * industrialã* 'ona de depo'ite* altã cale (eratã $i 'ona de industrie grea. &eciera un ora$ în care concepţia lui privind 'onarea activitãţile era asiguratã în a$a (el încâtde$i ora$ul era integrat de o a)ã verticalã* (iecare sector în parte putea sã creascã (ãrã niciun (el de probleme* iar principalul instrumentde locuire erau aceste imeuble aredant.2cest punct de vedere l%au dus în consecinţã la cele trei tipuri de a$e'ãri umane *pe care a per(ecţionat%o în timpul rã'boiului* pentru cã nu ava ce (ace. =ranţa a ie$it (oarte repededin rã'boi $i pe urmã nemţi* în timpul regimului de ocupaţie au menţinut activitaţile(rance'ilor la (oc mic* adicã nu se mai construia prea mare lucru $i Corbusier putea sãscrie. 2 scris Le trois etablissements humains care spunea cã (orma idealã a ora$uluiviitorului este ora$ul liniar. 2 publicat o celebrã hartã în care din Bral $i pânã la +aris* dela 3tocAholm $i pânã la /arcelona era câte un singur ora$ care mergea ca o macaroanã(oarte lungã* în (elul acesta continentul european va (i organi'at cu trei tipuri de localitãţi,ora$e liniare* ora$e radio%concentrice în punctele unde se întâlnesc ora$ele liniare* iar între ele (erma radioasã sau cooperativa agricolã a viitorului* care vor ocupa spaţiileinterstiţiale* cu e)ploatãri agricole $i industrie u$oarã de prelucrare a produselor agricole.2ceastã vi'iune a lui Corbusier a stârnit mari ecouri * a (ost comentatã relativ (avorabil*dar nu prea a avut re'ultatele scontate *pentru cã nici rã'boiul *nici evenimentele careaveau sã urme'e nu vor sancţiona (avorabil chestia asta. atã imeuble aredants* dupãmacheta celebrã (ãcutã de Corbusier* adicã o parte din Ville Radieuse $i iatã schema


Pagina 2 din 15



ora$ului liniar* deci este o chestie continuã care se adunã din loc în loc în ora$eradioconcentrice. Ora$ul liniar avea o concepţie e)trem de apropiatã cu cea a lui a ru$ilor* pe ben'i* a$a cum v%am e)plicat concepţia lui Mil8utin. >ncet* încet* Le Corbusier î$i vada sema cã acest (el de gigantice scheme vor (i destul de greu de reali'at. Cu toate asteaîn anii "0%"1* cu a4utorul marelui $i celebrului sãu prieten* pilotul Mermo'* care conducea

liniile po$tale ale 2tlanticului de sud* în cadru cãrora a 'burat câţiva ani $i 3aint 7)uper8*care a descris activitatea acestei organi'aţii* în celebrul sãu roman Vol de nuit%5bor denoapte* care va muri câţiva ani mai târ'iu într%un accident de aviaţie. La plimbat pe ãstacu avionul deasupra 2mericii latine* lucru care l%a impresionat pe Le Corbusier (oarte plãcut $i i%a dat câteva idei absolut potente* care va (ace un lung discurs în urbanismulavangardist pânã la începutul anilor !#* idee structurilor tunel. +ima datã i%a venit chestiaasta 'burând cu mermo' deasupra ora$ului 3ao +aulo. 5burând deasupra ora$ului 3ao+aulo care începea sa%$i construiascã primii 'gârie nori* acum este o pãdure de 'gârie noriîn centru. 7l $i%a imaginat un cardo $i un decumanus* pe ni$te structuri continue* ora$ulviaduct* ni$te structuri continue cu un numãr variabil de nivele* pentru cã ele erau per(ectori'ontale $i 4os se mulau pentru cã erau lungi de 'eci de Ailometrii* se mulau per(ect* ca

ni$te viaducte* ca ni$te apeducte romane. 6umai cã pe nivelele succesive erau (ieautostrã'i* $i între (irele autostrã'i erau ra(turi de cinci metrii 4umate* în care era invitatã populaţia sa î$i construiascã case. ndi(erent cum arãtau* deci Le Corbusier $i%a imaginatîn peisa4 (orţa unei ast(el de structuri. 3us pe casã $i undeva a un nivel intermediar erauarterele de circulaţie de mare vite'ã* între ele ra(turi. 2 lãsat ni$te desene celebre în care(iecare î$i (ace cãsuţa cum îhi dore$te* din moment ce populaţia nu i$i dore$te casemoderne * nu are decât sã $i le (acã cum vor*dar acest imens imobil* autostradã* viaduct*tunel organi'ea'ã peisa4ul $i reali'ea'ã (uncţiunile metropolitane. &upã ce a (ãcut pentru3ao +aulo* a (ãcut desenul mult mai celebru* mai publicat $i mai cunoscut pentru Rio deDaneiro* care e a$e'at într%un gol( mai spectaculos. 6ormal cã în vi'iunea lui LeCorbusier... atã aici el poveste$te cum el s%a gãndit sã nu meargã la Rio* pe urmã l%a

convins Mermo' $i a 'burat peste Rio de Daneiro. Rio de Daneiro este a$e'at în 4urulacestui gol(. $i iatã proiectul lui Le Corbusier* care este de o mare (orţã poeticã* ora$ulviaduct care dã o ori'ontalã... 2cesta este desenul lui original pe care l%a (ãcut odatã ce aateri'at* i%a venit ideea dupã ce a 'burat cu avionul peste Rio de Daneiro. &upã aia* (iindchemat la 2lger sã dea di(erite sugestii privind organi'area ora$ului 2lger* nu este demirare cã de%a lungul gol(ului a propus un ast(el de imobil. atã%l într%un celebru(otomonta4... nu aveau computer* (ãceau (otomonta4e ca sã dea realitate virtualã. Celebrul(otomonta4 arãta cum se poate aplica acest sistem pentru ora$ul 2lger. ...asta e o chestiede -#%"# de eta4e duble care merge pe 'eci de Ailometri. deea generalã e cã sus pe ea erao arterã de mare vite'ã* iar 4os era o chestie de unde puteai opri $i coborî cu li(turile latine acasã. deea va avea un viitor glorios* în sensul în care 6iels Euberger* Donas=riedmann metaboli$tii 4apone'i din anii 0#%1#* toţi (uturibilii de atunci pânã astã'i...inclusiv proiecte (ãcute de M&R&V* deci* ideea asta nu a mai pãrãsit* deci toţiavangardi$tii de atunci încolo s%au învârtit în 4urul acestui concept briliant de ora$ careeste $i in(rastructurã de circuaţie $i structurã liniarã de e)pansiune $.a.m.d. 2ceasta a (osto idee de (orţã e)trem de potentã* pe care generaţii întregi de urbni$ti avangardi$ti o vor relua în continuu. 3curtã vreme dupã aceea Le Corbusier $i%a dat seama cã nu va putea sãconvingã pe nimeni deocamdatã în anii ãia sã construiascã a$a o dudã* a$a încât a a4uns îne)trema cealaltã* $i anume* (iind invita sã (acã o propunere pentru douã ora$e industrile


Pagina 3 din 15



relativ mici* ora$ul 5lin din Cehia. Ora$ul 5lin din Cehia este o chestie e)tem deinteresantã în sensul cã acest ora$ a (ost construit $i de'voltat* nu construit* pentru cã esteun mic ora$ medieval din /oemia * de (amilia /ata. =amilia /ata impreunã cu (amiliaOlivetti din nordul talei sunt considerate e)emple absolute de patroni iluminaţi* europenidin perioada interbelicã. =amilia /ata a mo$tenit o (ãbricuţã de panto(i de pe vremea

mperiului 2ustro %Bngar $i a de'voltat%o intr%una din cele mai moderne industrii de panto(i din lume * din perioada inerbelicã. $i astã'i mai e)istã panto(ii /ata. &ar în anii"#%@# panto(ii /ata se vindeau de la /ucure$ti pânã la Los 2ngeles. 7rau ma)imum decalitate la un preţ re'onabil* obţinut prin metode de raţionali'are industrialã. 2vând acestsucces mondial* (amilia /ata a hotãrât ca ora$ul lor $i toate showroom%urile din toatãlumea sã (ie (ãcute de avangardã* inclusiv în +raga se mai pãstre'ã maga'ine /ata dinanii 1# $i îţi vine greu sã accepţi cã sunt din anii "#. 3unt structuri splendide de aluminiu$i sticlã* de un high%tech deosebit* (ãcute de arhitecţi avangardi$ti* mai ales cehi, ViselaCrentchaA* $.a.m.d. *idem la +aris* la 6ew ForA* la Los 2ngeles...* care nu au mai rãmasîn picioare $i ora$ul lor 5lin. Ora$ul lor 5lin a (ost moderni'at de arhitecţi cehi(uncţionali$ti* urma$i a lui Corbusier *... dar prima datã a (ost invitat Le Corbusier. Ora$ul

este a$e'at pe un deal mai lat* pe un deal mai lung cãtre sud* valea* aici ora$ul... 3eamãnãmult cu situl ideal a lui Gon8 Harnier. 2ici e ora$ul medieval. &e%a lungul lui a apãrutchestia asta $icanatã* (abricile s%au organi'at a$a* iar sus pe deal un aeroport $i încet *încetau (ost organi'ate conducerea (irmei*birourile $i 'onele... care aratã (oarte bine. 2u (ost(ãcute de tot (elul de arhitecţi moderni$ti din timpul ãla* pe planul general (ãcut de LeCorbusier. 7hi* Le Corbusier pentru locuinţele muncitorilor a propus urmãtoarea chestie*imobile barã a$e'ate decalat pe coasta dealului* deci pur $i simplu tai o bucatã $i (olose$tichestii scurte pe care (olose$ti o varietate mare de apartamente *în (elul ãsta s%a nãscut celmai popular tip de bloc* care este $i în &rumul Gaberei $i în toatã lumea* care a umplut7uropa * Orientul apropiat $i tot ce vrei. Bitã acesta este proiectul pentru ora$ul 6emours*mic ora$ industrial din 2lgeria* pe atunci (rance'ã... 2ceste douã proiecte de urbanism

sunt primele douã aplicaţii moderne de bloc barã. &e ce: +entru cã nemţii le (ãceau (oarte* (oarte lungi $i 4oase. 6emţii de la noua obiectivitate nu (ãceau bloculeţe individuali'ateci (ãceau ni$te pamblici paralele(le)ate sau nu. 7l avea aceastã idee de pamblici lungi de Ailometrii* dupã aia $i%a datseama de cã dacã e vorba de proiecte de scarã mai micã* o pamblicã din asta* mai micã *aratã mai ciudat în peisa4. 2tunci a luat (oar(ec $i a tãiat%o în bare* nãscând tipologia ceamai (olositã de moderni$ti de atunci încolo* pânã în anii I#* pentru blocuri* spitale*administraţii *hoteluri. >n toatã lumea acestea au (ost repetate în milioane de e)emplare*unele (ericite* altele ne(ericite* unele bune *unele rele *altele (oarte rele9inclusiv la noi peHh. La'ãr;.

Le Corbusier* ca de obicei nu $i%a pirdut (oarte mult timp cu chestia asta* cimintea lui mergea mereu spre noi ori'onturi . Cãtre ce ori'onturi o sã vedem mai departe*deoarece imediat dupã rã'boi* cum vom vedea într%o altã lecţie a avut sã (acã un ora$nou9Chandigarh%ndia* capitala 3tatului +un4ab* care (usese impãrţit între ndia $i+aAistan* $i cum capitala a rãmas în +aAistan* a trebuit sã (acã o capitalã nouã;. 2tunciCorbusier a 'is cã nu e nici o problemã $i a (ãcut Chandigarh%ul9cum spunea un celebrucritic (rance'%mormântul ardent al modernitãţii;*unde el va reali'a unele din cele maiimportante opre ale sale din perioada târ'ie.


Pagina 4 din 15



/un* asta ca urbanist... în ceea ce repre'intã Le Corbusier. Cât prive$te politicaurbanã avea o po'iţie intermediarã. 7ra de pãrere cã ast(el de ora$e nu se pot na$te pestructura de proprietate e)istentã în vremea lui* $i era de pãrere cã autoritatea publicãtrebuia sã e)propie'e terenul pe care urma sã se construiascã un ast(el de ora$ ideal. 2cestluru se va întâmpla inclusiv în =ranţa* inclusiv în 2nglia* inclusiv în Hermania* blocuri

de%astea uria$e nu pot (i construite pe micuţe loturi private. 3ã (aci tabularasa nu numaicu ce e)istã construit * ci $i cu toate proprietãţile e)istente .&in acest punct de vedere uniil%au cosidera bol$evic* cã este în relaţie bunã de prietenie cu grupul O32 $i alţi arhitecţisovietici . +e de%o altã parte el nu era bol$evic* în sensul în cre avea o încredere (oartemare într%o societate saintsimonianã condusã de elite naturale educate tehnologic. 2dicãel credea* con(orm cu idealul saintsimonian cã $i aaceasta este o chestie care a in(luenţat(oarte mult structura socialã a =ranţei* pânã în 'ilele noastre 9nu de la el ci de la 3aint3imon; societatea trebuie sã (ie capitalistã dar lucrul ultim nu trebuie sã%l aibãinvestitorul privat ci o administraţie* ale cãrei vâr(uri sunt ale$i dintre tipii cei mai binedotaţi intelectual ai naţiunii $i în rest cea mai bunã educaţie posibilã. 2sta e)picãstructura comple)ã $i ciudatã a =ranţei ca stat modern. =ranţa este un stat semicapitalist*

care (ace abea acum e(orturi sã devinã capitalist. 6u neapãrat cã ar (i(ost vreodatãcomunist* ci pentru cã *con(orm cu idealul saintsimoninian * a (ost codus tot timpul de oadministraţie centrali'atã* (oarte puternicã* incoruptibilã $i condusã de vâr(urileintelectuale. 2ceastã administraţie e produsã în a$a numitele Hrandes 7coles, 7cole+ol8techniJue * 7cole 6ormale 3uperieure $i 7cole 6ationale d?2dministration9762;. Casã intri în aceste mari $coli * care erau -#%"# de locuri pe an* de obicei sunt #%- mii decandidaţi* se dau teste psihologice * $tiinţi(ice* literare* $tiinţe socioumane $.a.m.d. *depinde de pro(ilul pe care ţi%l alegi pentru a lucra mai departe . >n =ranţa aceste)ameneste un eveniment naţional* în sensul în care subiectele $i câ$tigãtorii sunt publicaţi pe prima paginã a marilor 'iare. &in tipii ã$tia sunt recoltaţi (uncţionaii publicila nivelul administraţiei $i ministerelor. Mulţi petrec relativ puţin timp în serviciul public.

Bn enard din ãsta terminã* stã #%- ani în sectorul public* dupã care intrã (ie ân sectorl privat und este chemat sã conducã (irme * corporaţii* bãnci* (ie intrã în politicã* pentru acandida la (uncţiile supreme $.a.m.d. Miteran era un normalian* sã 'icem* deci terminase7cole 6ormale 3uperiure. 2ceastã elitã intelectualã a menţinut în =ranţa ideea cãsocietatea trebuie condusã de un (el de intelocraţie9a rãmas pânã în 'ilele noastre;. &easta =ranţa are (oarte mari probleme la globali'are. &e ce : Hlobali'are înseamnã cãorice ciumete cu bani* american ia deci'ii $i deci'iile nu mai sunt luate de tipii cei maicompetenţi ci de tipul care are con4unctural cei mai multi bani. 7 un lucru pe care(ranţu4ii îl acceptã (oartee di(icil. &e aici $i con(lictul ireversibil între ei $i 3tatele Bniteunde nu e)istã nici o legãturã între elita politicã $i administrativã .....

...(inanţat din spate de di(erite interese .$i (ranţu4ii* care erau un tip de societate ba'atã pe un cu totul alt principiu considerã cã chestia asta poate sã (ie la ei* dar sã nu î$iimpunã modelul. +ânã la urmã $i (ranţu4ii vor trebui sã mai lase din principiu ãsa* cã ceremomentul. 7hi bine* Le Corbusier era un mare admirator a acestui punct de vedere* dar considera care nu (uncţiuonea'ã cum trebuie în =ranţa $i cã de (apt pe aceastã direcţietrebuie mers. &in punctul ãsta de vedere * el nu era de acord cu comunismul* pentru cã ela observat în BR33 cã * comunismul nu promovea'ã adevãratele valori* ci tipii care lingîn cur . 7l considera cã* comunismul este un e)periment e$uat $i vreme de puţin timp "1%"K a privit cu o anumitã simpatie (ascismul italian* care i s%a pãrut lui cã e mai bun.


Pagina 5 din 15



Oricum democraţia burghe'ã nu îi suna bine * pentru cã aia însemna 4ocul liber al pieţei$i ca aare imposibilitatea de a reali'a ast(el de proiecte uria$e9la care trebuia sã ai oconducere viguroasã liberalã* ca sã poţi produce asemenea vi'iune a viitorului;./ineînţeles cã atunci când $i%a dat seama mai de aproape cum e (ãcut (ascismul i%a pieritentu'iasmul . &eci el ca orientare politicã nu era un om democrat. 7ra paci(ist* era pentru

drepturile omului* dar nu democrat. Considera cã atâta timp cât mulţimea nu era educatã*dacã va avea acces la putere prin vot * va promova tot timpul dobitocii9ceea ce se vede $iîn 'ilele noastre cu ochiul liber;. 3ocietatea în (iecare domeniu de activitate trebuiecondusã de oamenii care au cele mai bune per(ormanţe intelectuale $i pro(esionale pedomeniul respectiv* considerãndu%se pe domeniul arhitecturii $i urbanismului instanţaabsolutã* supremaã* $i a (ost (oarte mirat cã nu toatã lumea nu considera la (el. >n oriceca'* aici vine mo$tenirea lui sectantã9:;* ori de câte ori i s%au o(erit lucrãri publice saulucrãri importante* în condiţii în care el considera cã libertatea lui personalã este pusã subsemnul întrebãrii % le%a re(u'at. 2 re(u'at sã (ie decorat* a re(u'at sã (ie promovat ãn(uncţii repre'entative* considerând cã în (elul acesta î$i va pierde libertatea de acţiune*a$a cã Republica s%a rã'bunat pe el abea când a murit organi'ându%i o chestie pe care

dacã o vedea murea pe loc a doua oarã* $i anume organi'ându%i (uneralii naţionale* cu o pompã unicã* ministrul Malreu) i%a (ãcut un cata(alc în curtea Luvrului* l%au purtat cugãr'i cãlare pe sub arcul de trum(* imbrãcat în negru. &upã ce i%a în4urat toatã viaţa ã$tiai%au (ãcut (uneralii de erou naţional în =ranţa. &ar* mã rog* nu mai era acolo sã vadã. 2staîn ceea ce prive$te legãtura între vi'iunea lui urbanã $i concepţia lui politicã. >n perioadade dupã rã'boi a re(u'at cu îndâr4ire sãse mai pronunţe în chestiuni politice. /rusc $i%adat seama cã în noul conte)t vederile nu sunã (oarte bine $i nici nu vrea sã renunţe la el.2$a cã din @0 $i pânã a murit nu s%a mai pronunţat public asupra politicii.

2 doua problemã este cea pe care am putea%o denumi cu un cuvãnt din vremea aiaabia se nã$tea $i nu era (olosit, designul. >n !-! Le Corbusier urma sã cunoascã odomni$oarã e)trem de talentatã* care va devenii asistenta sa intimã *din mai multe puncte

de vedere* care s%a numit Charlotte +erriand $i cu care a produs timp de câţiva ani gamade produse corbusiene * care sunt $i astã'i în producţie la di(erite case de mobile$e'longul* (otoliul*etc. 2ceste superbe obiecte pe care le%a creat în anii respectivi încercausã (ie un (el de compromis între cele douã puncte de vedere care l%au obsdat pe eldintotdeauna, arhitectura ca artã absolutã si estetica inginerului ca ergonomie $itehnologie. 7l a considerat întotdeauna cã mobilele lui sunt un (rumos compromis întreaceste douã lucruri* $i din cau'a asta le%a (olosit în proiectele sale absolut tot timpulrespectiv pânã la moarte* chiar $i în proiectele lui din anii 0#%1# $.a.m.d. Chestiainteresantã este cã mobilierul (ãcut de el va continua sã aibã succes nu numai pânã în anii0#%1#* ci pânã în 'ilele noastre. 7ste e)trem de apreciat $i considerat un icon almodernitãţii.

>ntre timp Le Corbusier cu (ascinaţia sa constantã pentru vehicule* cu vãrul sãu a(ãcut un proiect vi'ionar de autoturism pe care l%a denumit în mod parado)al voiturema)imum* ma$ina ma)imalã. +roiectul acesta va sta la ba'a celebrelor ma$ini citroen*volAswagen* vespa $i alte modele care vor motori'a toatã 7uropa în anii de reconstrucţie0#%1#. Când eram eu mic era plinã strada de (iat 1##* V broscuţã $.a.m.d. deea i%aaparţinut lui* dar a 'is cã dacã vrem sã motori'ãm societatea în masã a$a trebuie sã aratevehiculul. storia i%a dat dreptate* în sensul în care s%au produs milioane $i milioane deautomobile ie(tine care vor (i e)ecutate în =ranţa *talia $i Hermania imediat dupã rã'boi.


Pagina 6 din 15



+rima ma$inã a trei s(erturi dintre europeni* dupã rã'boi* a (ost acest gen de ma$inã.Ma$inile a$a cum le vedeţi voi astã'i de alte structuri sunt o noutate. 7le au început sã (iedominante abia în anii K#. +ânã atunci 7uropa era plinã de a$a ceva* inclusiv la noi. O*vedem cã Le Corbusier era (oarte activ în tot (elul de domenii $i încerca mereu sãgãseascã soluţii optime pentru vitor.

La (el de activ a (ost $i ca plastician* pentru cã ãsta e momentul în care gurile rele'ic cã dupã ce prietenii l%au dus prin bordelurile din 2lger a încetat sã mai picte'e sticle $i borcane * aia ce (ãcuse el în ultimii -# de ani de viaţã $i a in(luenţat arhitectura modernãdecisiv* $i a început sã picte'e gagici sau (orme care aveau structuri vagi* (orme organice.$i aceste nuduri masive* gagici* el le%a numit des ob4ects a reaction poetiJue%adicã obiectecare produc în om o reacţie poeticã. /ineînţeles nu a renunţat complet la sticla $i borcane.Mai punea ţãţã o bucã* un borcan* le reinterpreta* dar oricum $i%a lãrgit în mod e(ectivrepertoriul* cum se poate vedea* (ãcând cel mai mare salt din viaţa sa de artist. &e la sticle$i borcane... $i tot (elul de structuri ciudate* neoprimitive îi vor ocupa urmãtorii -#%"# deani. $i a doua (a'ã* îna(ara (aptului cã a început sã repre'inte gagica* le repre'enta într%unmod pseudoprimitiv $i arhaic* a început sã (acã tot (elul de structuri ciudate din lemn de

inspiraţie primitivã* adicã inspirate din arta popoarelor primitive. $i aici vom vede cã se pregãte$te *(oarte lent $i contradictoriu* metamor(o'ã în opera sa de arhitect* încet *încetaţa îl va trage spre un monumentalism arhaic* care va (i substanţa operei sale (inale. dar în perioada asta încâ nu era convins $i încã balansa. >n anii "#%@# el a produs unele dincele mai convingãtoare obiecte high%tech* începãnd cu un imobil e)trem de vi'ionar* carearatã e)trem de contemporan cu noi* nu cu el* care este (ãcut în mod integral din oţel $isticlã cu dispo'itive electrice ce coboarã membrane peste geamuri* parcã ar (i un Eer'og$i de Meuron (ãcut anul trecut* care se nume$te imeuble clartee si l%a (ãcut înHeneva9unde $i treptele erau din sticlã;+e urmã casa lui de la +ort de Moliteure9:; undede4a semnalele se încurcã* în sensul cã are o (aţadã (oarte elegantã de pro(ilemetalice*sticlã $i cãrãmidã de sticlã. >n schimb penthouse%ul sãu *înãuntru* unde picta $i

desena el are pereţi din piatrã brutã. <sta nu este material tehnologic* nu este ora$ radios$i viitor. &eci are pereţi din piatrã brutã $i acoperi$ boltit. Le Corbusier a început sî (iedin ce în ce mai (ascinat $i de alte aspecte ale arhitecturii $i în (elul ãsta el va începe sã producã ni$te case care vor (i denumite de criticii lui case de tran'iţie. 2 (ãcut mai multe*a (ãcut cîteva vile în sudul =ranţei * a (ãcut în Chile $.a.m.d. în care rãmânea rampa $i planul liber înãuntru* dar care nu mai stãteau pe pilotisi * ci stãteau pe pereţi masivi de piatrã. &eci nu mai era vorba de o structurã (inã $i alte chestii* de$i înãuntru erauelemente de plan liber dar erau elemente masive de piatrã* bolţi masive de beton brut.&eci de4a Corbu începea sã vrea un pic de power.&eci aspectul tehnologic* aspectul (in *industrial a început sã nu i se mai parã e)trem de relevant. Cea mai interesantã operã detran'iţie este pavilionul elveţian de la Cite Bniversitaire. Cite universitaire este ouniversitate internaţionalã construitã în !"0%"1 î sudul +arisului* în apropiere de +ortd?Orleans* care $i astã'i e)istã* unde a i'vorât ideea* din Liga 6aţiunlor* un (el de O6Binterelic* un program de cooperare internaţionalã9cum e $i a'i 7R23MB3;. 2 (ost unadintre primele (orme... întotdeauna studenţii $i pro(esorii se mutau de la o universitate laalta sau dintr%o ţarã în alta. &ar lucrul ãsta avea un caracter individual* (iecare se ducea pe banii lui . 7hi bine* aceasta a (ost prima tentativã de a genera programe cu (inanţareeuropeanã în care sã pui cap la cap studenţi $i pro(esori din multe ţãri ale lumii* nuneapãrat europene. 2tunci (iecare naţiune ma4orã $i%a (ãcut un pavilion. e (orte interesant


Pagina 7 din 15



sã vi'ite'i acest campus* car a (ost construit între anii "# $i anii 1#. Bltimele pavilioaneau (ost (ãcute de arhitecţi notorii din anii 1# $i unul este chiar pavilionul /ra'iliei (ãcutde 6ieme8er* nu de 6ieme8er * tot de Corbusier* în anii 1#. 6ieme8er avea sã (acã oe)tensie a sa. interesant e pavilionul elveţian. +avilionul elveţian este considerat operacea mai caracteristicã între stilul high tech $i stilul neoprimitiv. Ce e high%tech: +risma

per(ectã este (orma universalã de barã pe pilotisi* pe care el o considera $i în opera deurbanism proiectul viitorului. +eretele cortinã e)trem de (uncţional $i bine (ãcut* planulliber... =aptul cã casa stãtea pe pilotisi* dar ace$ti pilotisi nu mai sunt tuburile subţiri dinoţel sau beton de la casele sale *ci sunt ni$te piese colosale de beton brut care au curbeorganice* ca ni$te oase enorme. &intr%odatN... 2lt(el* cele cinci puncte ale arhitecturii suntrespectate,are terace9:;* are pilotisi* are (aţadã liberã* are plan liber* are tot ce vrei. +arteadin spate este placatã cu piarã $i corpul 4os* care conţine clubul studenţilor $i care pedinãuntru este pictat $i mobilat complet de Le Corbusier $i a (ost pãstrat intact pânã în'ilele noastre* este un (el de colibã 4oasã din piatrã brutã pe e)terior. &e asta asta senume$te o casã de tran'iţie. Corbusier începea din ce în ce mai mult sã (ie (ascinat... nu$tia încã. $i%a dat seama cã tehnologia $i arhitectura asta abstractã în care el a (ost un

maestru* pentru cã aţi vã'ut cã atât de timpuriu (ãcea high%tech%uri $ia alte chestii... nu îimai dãdea satis(acţie* nu îi mai dãdea su(icientã consistenţã plasticã. $i din contrã *contactul cu culturile $i popoarele primitive l%au dus sã se gândeascã cã într%un (el detimp (oarte vechi dinaintea istoriei* deci nu se punea problema sã se întoarcã în epociistorice ,Rena$tere * Clasicism* $.a.m.d.* înţelegeţi... ci din contrã sã îmbine tehnologia cuelemente plastice inspirate din epoca de piatrã* din 'one (oarte* (oarte primitive * pentru agenera o (ormã de monumentalitate sui generis. >$i va dedica o mare parte din cariera satâr'ie e)plorãrii acestor* acestui mi)a4 (oarte ciudat... cu re'ultate e)traodinar de puternice* în sensul în care pe aceastã linie va produce capodoperele sale absolute* cum ar (i capela de la Ronchamp. <sta este pavilionul elveţian vã'ut din spate. 3ugestia primitivitãţii este limitatã. &ecupa4ul geamurilor în aceste 'one 4oase este e)trem de

modern $i de so(isticat* el nu va renunţa niciodatã la tehnologie $i la modernitate* dar vaîncerca sã le amestece cu aspecte (oarte arhaice $i rudimentare* care în vi'iunea lui era înstare sã producã o reacţie poeticã.

Bna din ultimele sale case care nu conţin nici un element de tip primitivist* a (ost(ãcutã în prea4ma celui de%al &oilea Rã'boi Mondial* $i a modi(icat%o în anii 0#*este acest pavilion al armatei salvãrii *care este de (apt un adãpost pentru homeless%i* care $i astã'i(uncţionea'ã la aceea$i capacitate. 3e a(lã în apropiere de Centrum9:; la /erc8. Casa esteconsideratã ca una din ultmele sale compo'iţii puriste. 7ste inspiratã clar din chestia custiclele $i borcanele. +e un teren îngust $i di(icil* care are o cãdere puternicã* el a creat olamã îngustã de sticlã* cu perete cortinã peste care* la o reparaţie pe care a (ãcut%o tot el înanii 0# a adãugat ni$te brie%soleil%uri* adicã ni$te chestii care sã reducã radiaţia soarã din beton. 2stã'i când o vedem * o vedem cu chestiile alea . &ar în ideea lui în general* acestaera un (el de hârtie milimetricã pe care se 4uca drama acestor obiecte* care erau o prismãescavatã $i un cilindru care merg pânã 4os* pentru cã aici chestia mai coboarã douã eta4ededesupt* sub nivelul strã'ii. +e aici e accesul auto pe o rampã subteranã $i care esteintrarea* în sensul în care tu intrii pe ãsta * schimbi direcţia* intri în acest borcan e)tremde ra(inat din sticlã $i ceramicã* (oarte abstract* aici e holul cu recepţia* de unde intri abeaîn casã. &eci e ca un (el de compo'iţie abstractã* cubistã * puristã de obiecte pe un (undal.7ste ultimul sãu e)erciţiu purist de (elul ãsta. >n orice ca'* obiectul ãsta va (i


Pagina 8 din 15



hiperîntrebuinţat de Eans9:; care îl va prelua la mu'eul din Munchengladbach pânã la2lbertina... în semn de omagiu pentru Le Corbusier .

$i mã rog* în ceasul sãu balanţa va cãdea cãtre acest monumentalism neoprimitiv* pânã în momentul în care el va produce o celebrã micã casã de weeAend* la marginea+arisului* pentru un prieten apropiat* care nu va mai semãna cu nimic ce a (ãcut el pânã

atunci. 7ra o structurã de pereţi portanţi din piatrã brutã* cu bolţi grele de beton acoperitecu iarbã* nu avea pilotisi $i avea un (el de plan liber* pe care îl va per(ecţiona în perioada(inalã a viţii sale. &e (apt sunt $ase cuburi de piatrã brutã $i beton* acoperite de o boltã 4oasã. >nsã apar $i materialele tehnologice ,cãrãmidã de sticlã $i placa4 îndoit industrial.7l va genera un nou tip de arhitecturã corbusianã* va (ace multe case pe stilul ãsta* dupãaia* în anii 0#* în care planul liber se va reali'a... 7u acum vã arãt (orma ma)imã a uneias(el de case. 7l le (ãcea dupã cum avea posibilitatea. Odatã ce a pus la punct un prototipîl (olosea mai mare sau mai mic* dupã împre4urãri. 7ra ca un semn morse în dia(ragme portante* din beton brut* cãrãmidã brutã sau piatrã brutã. +lanul era liber* în sensul cãace$ti pereţi nu porneau liberi ca în ca'ul caselor tradiţionale* ci (ormau ni$te amprentediscontinue * dar pe linii* peste care se puneau bolţi grele . Chestia putea sã (ie (ãcutã $i

pe mai multe nivele * ca la subpante. 7lemente Câ$tigate la planul liber au (ost transpuseîn genul ãsta de chestie. /ineînţeles cã astea nu mai aveau (erestre ori'ontale ci aveau(erestre verticale sau pãtrate. Cele mai spectaculoase erau la capete unde (oloseasecţiunea de aur $i mai târ'iu modulorul ca sã genere'e imaginea tipicã. 2ici împãrţea*venea bolta... 2rhitectul Miclescu ãn anii 1#* cãnd a (ãcut curtea aia interioarã de lamecanicã s%a inspirat în ritmuri $i aliura porticului respectiv din acest tip de structuricorbusiene tãr'ii. 7 (orte greu sã credem cã a renunţat la vilele sale tradiţionale* pentru cãla un moment dat între casele astea târ'ii va construi una e)traordinarã în +aAistan* un (elde vila 3avo8 din beton brut* dar mult mai comple)ã din punct de vedere spaţial* care vaavea o mare in(luenţã prin Eenr8 Cigania 9:nume:; asupra arhitecturii (rance'e din 'ilelenoastre. &eci Le corbusier era mereu imprevi'ibil* când o lua pe o direcţie. 6u stãtea

niciodatã pe ea* dupã o serie de ast(el de case primitive el va e)ploda la s(âr$itul vieţii încâteva high%tech%uri incredibile. &eci la el e)ista întotdeauna o vacilare* o basculare* otendinţã de a e)plora domenii contradictorii. 3au ca în casa lui* îţi (aci un high%tech $i susîţi pui un panthouse* care are o (aţadã cortinã $i pereţi din piatrã brutã acoperiţi cu o boltã9bolta aia consideratã de moderni$ti anatema* nu intra în geometria abstractã;. &eci LeCorbusier era mereu gata sã invente'e* era mereu gata sã e)perimente'e* era mereu gatasã cercete'e 'one nebãnuite $i a$a îl vom gãsi când se terminã 2l &oilea Rã'boi Mondial.7ra de4a pregãtit cu o nouã gamã de proiecte inedite* calitãţile plastice de dupã rã'boi îivor da posibilitatea sã%$i e)prime un limba4 corbusian total inedit $i nou* care va (ascinatinerele generaţii postbelice $i va avea o in(luenţã internaţionalã absolut uria$ã. Goatãlumea se a$tepta ca Le Corbusier sã î$i reia activitatea a$a cum îl $tiau toţi* $i de (apt cândîl vor chema la rampã* el în anii ã$tia de lini$te* în care nu putea (ace decât chestiimãrunte* el e)perimentase chestii cu totul $i cu totul ... 7l a 'is, bã bãieţi* this timesomething compleatl8 di((erent. %a lãsat pe toţi cu (alca 4os . Când a (ãcut Chandigarh $itoate celãlalte. Corbusier cu casele alea albe pe beţe nu mai semãna de nici o (ormã. 7l $i%a permis lu)ul sã e)plore'e un domeniu total di(erit.

Cel de%al doilea arhitect despre care vom discuta astã'i este Ludwig Mies van der Rohe* (igurã e)trem de comple)ã* de$i toatã viaţa lui a (ost considerat apostolulsimplitãţii* în realitate este una din cele mai comple)e* in(luente $i greu de înţeles (iguri


Pagina 9 din 15



din istoria arhitecturii moderne. 2 (ost aproape contemporan cu Le Corbusier* nãscut înKKI* ãsta în KKK. Corbusier a murit în !10 sau 11* ãsta a murit în 1!. &eci din punctde vedere al vârstei ei au (ost compllet contemporani* $i a$a cum am vã'ut au (ost colegiîn !#I%K în atelierul de proiectre a lui /ehrens la /erlin. n(luenţa lui /ehrens asupralor va (i total di(eritã. Corbusier va merge pe drumul sãu total distinct* in(luenţat de +erret

$i de alţii* dar mai ales +erret $i Gon8 Harnier . +ânã a a4uns în atelierul lui /ehrens *undea stat mult mai mul decât Le Corbusier* a stat pânã în !- * a stat cinci ani* Mies van der Rohe a avut un traseu (oarte ciudat. 3e trãgea dintr%o mamã olande'ã * pe a cãrei nume îlva purta toatã viaţa $i un tatã german. Gaicã%su era un mic antrepenor tradiţional desculpturã în piatrã* care (ãcea parte dintr%o lo4ã masonicã operativã. Lo4ã masonicãoperativã înseamnã care lucrea'ã într%adevãr piatra* nu ca $i celãlalte. &e (apt teoria e cãalea s%au tras din alea* dar nu contea'ã... $i astã'i e)istã ast(el de lo4e operative*companiona4e* în Hermania $i în =ranţa a cãror principalã misiune este menţinerea înviaţã a marilor catedrale. 7i le ţin * le întreţin $i le bibilesc de sute de ani de 'ile* lecunosc pe de rost $i cunosc toate modurile în care ele pot (i întreţinute $i reparate. 2colounde nu e)istã a$a ceva* se ocupã (irme pro(esionale de restaurare. +arcã totu$i nu e

acela$i lucru. Gaicã%su (ãcea parte din aceastã structurã ce ţinea în viaţã catedrala din2achen. Catedrala din 2achen e unul din cele mai (ascinante monumente aleOccidentului* care a (ost construitã... Cãnd s%a întors de la Roma *unde a (ost încoronatîmpãrat* Carol cel Mare* împãratul Occidentului* care era de (apt un $e( de trib* dar careau'ise cã pe vremuri... 2 hotãrãt ca toţi ciumeţii din ga$ca lui sã înceapã carte* sã înveţelatine$te* sã meargã la Roma* sã vadã tradiţia. 7l a 'is cã nu mai vre sã (ie rege tribal ciîmpãrat al Occientului* uns de papã dupã tradiţia împãraţilor romani. >n (elul acestaCarol cel Mare este primul ce dupã veacurile întunecate ale inva'iilor barbare a repus petapet idealul lumii civili'ate* mediteraneene* pe care este $i de (apt construitã civili'aţiaeuropeanã. 6oi de (apt construim $i a'i legislaţia romanã* codul civil e $i astã'i construit pe codul roman* în interpretarea pe care i%a dat%o 6apoleon. deea imperialã Carol cel

Mare a recuperat%o... 7 interesant cã un ciumete din ãla cu coarne* care se $tergea pe barbã* brusc constatã cã nu e su(icient ca el sã (ie mai mare $i sã dea în cap cu osul de calla ãialalţi* ci a visat sã devinã >mpãrat roman. 2sta însemna cã de$i imperiul se prãbu$isede mult* (orţa $i magia acestei mari civili'aţii era atât de potentã încât sute $i sute... &eci pânã la Rena$terea adevãratã din secolul 0 au mai (ost trei patru rena$teri. +rima a (ostasta a lui... &eci tentative ale Occidentului de a se reconecta la sursele civili'aţiei. $i acesttip* probabil cã a (ost primul...

...+ânã hãt* la începutul barocului* sunt (ãcute din materiale* &eci Roma este unora$ car s%a re(ãcut constant* pânã în sec V numai $i numai din materialele a(late la(aţa locului. Ca rãmas acuma e e(ectiv ultima rãmã$iţã. &acã vreisã ve'i Roma 2nticã*intrã în orice bisericã mai veche sau mai nouã $i o sã ve'i coloanele* pro(ilele* plãcile.Gotul provine din Roma 2nticã. 7l $i%a cãrat în nordul Hermaniei toate piesele* un uria$Lego $i a construit acest edi(iciu octogonal roman* unde e)istã sarco(agul lui de aur* înmi4loc* normal.... $i%a tras $i el el un cavou a(erent* de împãrat roman .Cu timpul* în aceststraniu obiect* pe care meritã sã îl vedeţi când a4ungeţi acolo* $i meritã sã (ie vã'ut* acrescut peste ea o catedralã romanicã* peste ea una goticã * peste ea una goticã(lamboaiantã $i cu adaosuri baroce. &eci aia a crescut ca o ceapã uria$ã... peste edi(iciucapela palatinã * pentru cã era capela palatului. +alatul era o în$iruire de cocioabe* cumaveau nemţii pe vremea aia. &ar dupã cea a vã'ut capela* cum a vã'ut la Roma* pe


Pagina 10 din 15



vremea lui mai erau în picioare $i destul de intacte multe monumente romane. 2 'is,vreau $i eu una din asta* demontãm una $i o ducem în Hermania* (acem acolo... 7a e)istã pânã în 'ilele noastre * (ãcutã din materiale e construcţie duse din Roma 2nticã.

Micuţul Mies admira (oarte mult acestã catedralã* ideea asta de tradiţie* deconstrucţie *de adevãr (i'ic al construcţiei. 7l nu a (ost niciodatã (ascinat de arhitecturã ca

4oc academic. >ntotdeauna Mies van der Rohe spunea cã adevãrul arhitecturii se a(lãîntotdeauna în materialitate. &eci cel mai mare adevãr spiritual se e)primã prin cea maiacuratã (ormã (i'icã. >n mânuirea materialului se transmit valori înalte $i nu în teoriileabstracte. Mies van der Rohe nu a (ãcut ca educaţie controlatã decât $apte clase primare*ceea ce nu l% împiedicat sã devinã unul dintre cei mai bine educaţi $i culţi $i cunoscãtori...(ilo'o(ie* teologie $i alte chestii de genul ãsta* având lecturi pro(unde. Citea 3(.2ugustin*citea marii (ilo'o(i* era preocupat de probleme esenţiale* precum ar (i problema* problema care l%a obsedat toatã viaţa lui* problema adevãrului $i a adecvãrii la ceea ceeste substanţa adevãrului. 2sta îl va duce la genul ãsta de arhitecturã din ce în ce maiesenţiali'atã. Multã lume îl considera pe Mies van der Rohe marele pro(et al arhitecturiitehnologice. Mies van der Rohe sria puţin $i vorbea puţin* dar a ţinut de%a lungul vieţii o

serie de discursuri esenţiale pentru înţelegerea arhitecturii moderne $i de asemenea a scriscâteva studii $i articole absolut esenţiale* în care de (apt spunea cã problema nu e de (apttehnologia* problema e cã odatã ce timpurile se schimbã* cum putem menţine e)presiavalorilor religioase $i spirituale în noile condiţii* adicã cum putem e)prima* la (el ca ãia pe latinã un sistem de gândire ba'at pe o anumitã vi'iune spiritualã a adevãrului prinnoile materiale $i tehnologi* (ãrã sã imitãm chestia veche* dar sã atingem aceea$iintensitate spiritualã9nu intelectualã* intelectualã e cu totul altceva; 3piritualã însemnã deordine religioasã* adicã adevãrul în vi'iunea lui $i în vi'iunea celor mai mulţi (ilo'o(iimportanţi este (orma (i'icã de mani(estare a spiritului universal* adicã mai popular, a lui&umne'eu. 7l se mani(estã cel mai accesibil pentru mintea omului prin adevãr. Ce eadevãrul penttru un arhitect: 2ceasta a (ost întrebarea pe care $i%a pus%o el de când a

început sã lucre'e în tot (elul de (irme de mâna a doua $i a treia* pânã a a4uns la /erlin* pânã a lucrat în atelierul de mobilã a lui /runo9:;* pânã a lucrat la /ehrens. Când a a4unsla /ehrens a gãsit pe unul ce se ocupa de aceea$i problemã. /ehrens avea acela$i punctde vedere. >n aceastã epocã industrialã* sarcina omului învãţat e sã sigure menţinereavalorilor spirituale într%o nouã e)presie. +e chestia asta Mies van der Rohe a avut ceea cese nume$te o bunã întâlnire cu /ehrens. /ehrens pe vremea aia încerca sã studie'emesa4ul modern care putea (i gãsit în opera lui 3chinAel. $i a$a a a4uns Mies van der Roheun 3chinAelschuler. 3chinAel schule este un discipol cult al lui 3chinAel. Goatã viaţa saMies van der rohe se va considera cuintesenţialul 3chinAelschuler adicã un tip careîncearcã sã aplice învãţãturile marelui maestru. &eci vedem cã o grãmadã de arhitecţima4ori* moderni erau obsedaţi de (apt... mai ales modernitatea asta antebelicã privitã ca oîncercare de rupere cu trecutul. Vedem cã nici pe Le Corbusier* nici pe ã$tia nu îî interesaruptura cu trecutul *ci o reinterpretare a trecutului într%un mod neconvenţional. Mies vander Rohe va cãlãtori de (oart multe ori în Olanda * unde se va întreţine cu bãtrânul/erlage* pe care îl admira imens. /ãtrânul /erlage care (ãcuse bursa* structurile aleauria$e de cãrãmidã de la KK#%!#. >l admira imens* e un tip adevãrat* ãsta $tie cãmaterialul... nu tot (elul de (iţe abstracte. &e aia Mies va trage atenţia* când va (i pro(esor*$i va (i de mai multe ori pro(esor* odatã la /auhaus $i dupã aceea mai mult de un deceniu 4umãtate rector al llinois nstitute o( Gehnolog8* unde a lãsat... toatã (acultatea aia* care e


Pagina 11 din 15



una din cele mai importante (acultãţi din lume este un templu miesian* unde se o(icia'ãcultul marelui bãrbat pânã în 'ilele noastre. 7l va enunţa principiul cã el nu î$i va dori sãeduce arhitecţi ci bauAunstler9arti$ti ai construcţiei;. 2sta însemna cã arhitectul operea'ãsimultan la nivel intelectual* în timp ce un bauAunstler operea'ã simultan la nivel material$i spiritual* adicã la nivelul de mai sus $i mai 4os a nivelului intelectual. 6u i%a plãcut

niciodatã sã (ie considerat arhitect ci bauAunstler. Bna din primele lui lucrãri* dar care nus%a e)ecutat este macheta , a unei magni(ice vile pentru (amilia roeler%Muller. +eurmã van de Velde va e)ecuta lucrarea într%un stil oarecum di(erit 9care e)istã $i astã'i;.=amilia roeller%Muller erau ni$te bogãta$i înstãriţi olande'i *care adunaserã o marecolecţie de artã. >n ceea ce urmea'ã va e)ecuta din !" pânã când va pleca în 2merica*în !"#* un rând de micuţe case în stil 3chinAel* într%un clasicism epurat* care el personalnu $i le va publica $i nu se va re(eri la ele* de$hi sunt case de un mare ra(inament * dar sunt case neoclasice (ãcute cu o (ineţe $i o detaliere unice. 2ceste case au (ost recent publicate într%un album care a (ost publicat anul trecut $i care ne aratã o (aţã mai puţincunoscutã a activitãţii lui. &in asta a trãit el în perioada respectivã. Casele celãlalte le putea (ace mult mai rar. Vreau sã spun cã nici aici nu (ãcea compromisuri. 2ici era (oarte

aproape de Gesenov* alt mare maestru care amesteca tradiţionalismul cu clasicismulschinAelian* a (ãcut o (ormã de minimlism ba'at pe tradiţie. Va deveni un stâlp al mi$cãrii 6ovembergrupe* &ie Hleserne ette* în cadrul cãreia va conduce douã proiecte* a coror machete s%au pãstrat în mod miraculos* de (apt s%au pãstrat în arhivele lui /auacademie di/erlin . 7ste vorba de cele douã versiuni ale unui 'gârie%nori în colţul lui =riedrichstrase *unul în cristale verticale $ia a doua în (orme organice. +ânã la urmã asta va (i e)ecutatã laChicago* aproape identic de un (ost discipol $i student din llinois nstitute o( Gechnolog8*care când va primi o comandã pe malul lacului Michigan va e)ecuta aceastã lucrare dinanii 1#* în omagiul maestrului sãu . 2ceste e)plorNri absolut (antastice datoritã sticlei $i planului liber l%au situat între arhitecţii cei mai sãrbãtoriţi ai momentului. 7 (oarteinteresant* cã pe cât era el interesat de e)presionism* s%a despãrţit (oarte repede de

e)presionism* pentru cã latura e)trem de subiectivã a mi$cãrii nu corespundea cu (irea luie)trem de înclinatã spre obiectivitate* $i va avea o perioadã în care va (i in(luenţat demi$carea olande'ã &e 3ti4l* producând e)emple de vile cu 'iduri care se e)tind în peisa4*dincolo de limita casei. 2u mai rãmas câteva desene $i machete. O lucrare e)presionistãcare a (ost dNrâmata în timpul 9:; a (ost acest mormânt pentru Ro'a Lu)embourg* celebramilitantã comunistã asasinatã de activi$tii de e)tremã dreaptã în timpul tulburãrilor din!! . 7ste un e)erciţiu absolut e)presionist. &ar ce apare nou: 7ste (ascinaţia transmisã prin tatãl sãu pentru materialul natural. 7l va rãmâne tot timpul (ascinat de piatrã $i decãrãmidã $i le va (olosi... constant va reveni în (olosirea lor $i le va asocia cu oţelul $isticla* care sunt elementele noii tehnologii. >n timpul ãsta în anii -0%-1 $i el va avea egerilui* Corbusier a avut%o primul. >mplinind el @# $i ceva de ani* de îndatN s%a pre'entat otânãrã colaboratoare care în ca'ul lui s%a numit Lil8 Reich* care era o design%ãrã celebrãîn industria te)tilã germanã* mai ales în industria mãtãsii* $i care îi va o(eri un numãr decomen'i (oarte interesante* $i cu care va crea $i el mobiliere sale celebre. 2ceste contacteîntre mae$trii si colaboratoare duc la crearea de se'longuri* canapele* pe care ace$tiilu$trii bãrbaţi taman în acest împre4urare le%au desenat. &ar aceste obiecte sunt $i astã'iîn producţie* sunt $i astã'i admirate $i sunt de%a dreptul magni(ice.

Centrul industriei mãtãsii în Hermania e un mic orã$el de lângã 2achen * ora$ullui natal* ora$ul re(eld. $i în re(eld *pentru clubul (abricanţilor de mãtase a (ãcut mai


Pagina 12 din 15



multe vile* care sunt ni$te structuri prismatice de cãrãmidã* care au de4a înãuntruelemente de plan liberP adicã încãperile de la parter e pot deschide prin ni$te gla'vanduri *(ormând ni$te corpuri continue. &in pãcate ele nu sunt vi'itabile* pentru cã $i astã'i suntîn proprietate privatã. 2cestea sunt (aimoasele mobile create cu domni$oara Lil8 Reich.3e poate vedea inspiraţia din mobilele neoclasice ale lui 3chinAel * este o inspiraţie

absolut evidentã.>ntre timp Mies van der Rohe este numit comisar $e( la eissenho(. eissenho( a(ost pentru prima datã sub in(luenţa lui /runo Gaut* care $i%a imaginat un stadArone* el amers pe direcţia mult mai colectivã de vile prismatice în mi4locul cãrora trona blocul sãu*astã'i întregul cartier a (ost restaurat* ca $i ãla lui Harnier de la L8on* el se a(lã* trebuie são iei vi'avi de gara din 3tuttgard* urci dealul* a4ungi la eissenho(. 2colo e)istã unmu'eu * un centru documentar $i cea mai mare parte din case sunt din nou locuite* îna(arãde câteva sãli de e)po'iţie $i mu'eul destinat pre'entãrii proiectului. /locul lui repre'intão mare noutate * pentru cã este primul bloc de lo(turi di istoria arhitecturii. Lo(turile suntacele apartamente ce conţin un mare spaţiu liber reali'ate în 4urul unor puncte (i)e caresunt buda*baia*scara puse împreunã. Mies van der Rohe avea o vi'iune a spaţiului pe care

o va promova (oarte tare cãnd va a4unge în 3tatele Bnite * unde va construi celebrele blocuri de apartamente pe aceastã idee. 7l încã din -I va inventa lo(tul. 2cest apartamentgeneros* liber încon4urat perimetral de pereţi de sticlã. +rimul bloc (ãcut de el este cel dela eissenho( 3iedlung. 2ici vedem cele douã case* casa Citrohan $i cealatã casã a lui Lecorbusier* 3haroon* 3tam* Oud* toatã lumea cea vestitã pe vremea aia a (ãcut câte o cãsuţãîn acest cartier. Capodopera lui incontestabilã în perioada interbelicã a (ost pavilionul dela /arcelona. 7l (iind numit comisar general al e)po'iţiei de la /arcelona* a (ãcut pavilionul o(icial sau pavilionul de protocol al Hermaniei. <la nu era pavilionul dee)po'iţie german* era pavilionul unde aveau loc evenimentele speciale* unde a (ost primitregele 3paniei*unde a venit cancelarul german $.a.m.d. 7hi aici $i Oud care se a(lau înacel moment cu Mies van der Rohe. 2ici vedem prima sinte'ã* din cele câteva sinte'e

succesive de%a lungul vieţii sale* tipic miesianã. $i putem vedea in(luenţele. /ineînţeles cãin(luenţa de ba'ã este $inAel $i clasicismul interpretat schinAelian. 2cesta este de (apt untemplu antic. 2re un pediment* are coloane dispuse canelat* are o corni$ã uni(ormã* areoglinda de apã. &eci este un templu antic interpretat modern. 3e vede in(luenţa pe care aavut%o asupra lui &e 3ti4l $i prin linia &e 3ti4l (orma abstractã pe care olande'ii l%auinterpretat pe =ranA Llo8d right $i anume chestia asta ce plute$te liber* $i mai ales*lucru pe care l%a mai e)perimentat la vilele alea &e 3ti4l* (orma lui de plan liber* care nusemãna cu cea a lui Corbusier. +e lângã stâlpii lui dispu$i uni(orm* pereţii lui erau dispu$irectangular sau* cum vom vedea în vila Gugendhat* în curbe per(ecte. 6u iubea (ormelelibere ale maestrului (rance'. dem pereţii despãrţitori nu au nici un (el de legãturã cu pereţii de re'istenţã* alcãtuind o ra(inatã compo'iţie contrapuncticã. 2 treia in(luenţã cese vede aici este in(luenţa ce i%a venit prin tatã%su* cultul sãu obsesiv pentru materialulnobil pus per(ect în operã. 2ici e (olosit travertin *oni) *cristal verde .2cum* odatã curestaurarea* stãlpii s%au (ãcut din ino)* dar pe vremea aia erau din oţel cromat manual $i$le(uit per(ect. 2 patra in(luenţã* $i cea mai importantã* cãreia el îi va rãmâne (idel toatãviaţa a (ost H. 3emper* cu teoria sa privind cele patru puncte tipologice ale clãdirii, soclu*$arpanta 9structura osoasã a casei *per(ect e)primatã individual;* te)tila9pereţii sunt (ãcuţidin sticlã* ca o te)tilã* este prima întruchipare a peretelui cortinã* invenţie tipic miesianã.+eretele de sticlã se împlete$te cu splendidele cortine din cati(ea de mãtase . 7l va


Pagina 13 din 15



e)perimenta spaţii de genul ãsta. înaite de a (ace pavilionul de la /arcelona el a mai (ãcutdoua pavilioane importante a artei te)tile* în Hermania *împreunã cu Lil8 Reich* care suntacest tip de spaţiu cu ecrane nobile* cu perdele e)traordinarede cati(ea de mãtase* deci î$i(ãcuse puţin mâna la (olosirea chestiei ãsteia;* iar inima este acest uria$ ecran di Oni)* în(ormã de (lacãrã . 7l spunea cã oni)ul este un (oc pietri(icat. &eci vedem aici (orţa

mesa4ului semperian.3curtã vreme dupã aceea va produce pentru un cuplu de tineri bogãta$i din ora$ul/rno* de origine germanã* vila Gugendhat* care e)istã $i astã'i $i a (ost recent restauratã.7u 'm vã'ut%o în timpul restaurãrii* în !"%!@* am mai vã'ut%o pe vremea comunismului*când era grãdiniţã pentru copii handicapaţi* într%un hal (ãrã de hal* $i de prin -###%-## poate (i vi'itatã ca orice mu'eu * (iind complet restauratã. Vila Gugendhat este o vilãmagni(icã* a$e'atã pe un deal care dominã centrul istoric al /rno%ului. &e sus ve'i per(ectcentrul medieval. Vila Gugendhat are o o structurã interesantã* spre stradã e o structurã 4oasã* iar aici sunt dormitoarele* care nu sunt nimic altceva decãt ni$te panthouse%urilipite de prisma principala. Când vii dinspre stradã intri în hol* iei o scarã îmbrãcatã însticlã care coboarã la nivelul principal* piano nobile *care este sub casã sau intri în

dormitoare* care sunt ni$te panthouse%uri pe casã . 6ivelul principal este un plan liber per(ect* care are ecranul de oni) * sera * un ecran celebru din lemn masiv de abanos* careadãposte$te locul de luat masa . &eci ideea lui Mies este cã orice vilã sau apartament estede (apt un mare lo(t orani'at de ritm de stâlpi regulaţi* în care câteva ecrane din piatrãscumpã sau lemn rar despart 'onele...

... a (ãcut o casã model pe acelea$i principii pentru e)po'iţia de la +aris din !"*care a durat cât a durat e)po'iţia* adicã câteva sîptãmâni* unde asistãm de4a la de(iniţialui. Vedem de4a toate modelele, in(luenţa &e 3ti4l... 2cest 4oc cu plane abtracte mulţi 'iccã a (ost in(lunţat de &e 3ti4l $i de Malevich* marele suprematist rus. La el întotdeauna va(i un echilibru. Malevich $i &e sti4l repre'entau un modernism geometric atectonic* dar ele era un /auAunsler $i un schinAelschuler* adicã era un tip care nu putea merge

niciodatã pânã la capãt pe chestia cu abstracţia. $i atunci va (i întotdeauna elementultectonic, soclu * stâlpii $i structura. Cu cât va merge spre bãtrâneţe* elementul tectonic vacãpãta pondere în de(avoare celui abstract* cînd va a4unge la operele lui târ'ii la unechilibru între cele douã. +ânã la urmã va produce o serie de obiecte pe care eu le%amvã'ut la M.O.M.O din 6ew ForA* de case de genul ãsta închise în curţi per(ect de(inite.2$a încât aici practic e un 4oc între cele douã planuri. 3unt un (el de case sandwich* 4oseste spaţul in(erior* sus este ca la pavilionul de la /arcelona * un acoperi$ per(ect plat*care întotdeauna e mai mare decât casa propriu%'isã $i pereţi care de multe ori ies a(arãdin casã* dar el a simţit nevoia sa limite'e câmpul* ast(el toate operaţiile astea nu se mai pierdeau în peisa4* ca la primele lui vile de tipul ãsta * ci din contrã* e)istând o limitãaceste manevre subtile capãtã un sens. >n momentul în care le (aci pe un tern per(ectdeschis ele pur $i simplu se diluea'ã în spaţiul in(init. 7ste o colecţie celebrã de desenecare este curatã de o (undaţie privatã* chiar cu aceste case* pe care le%am vã'ut... Cele maimulte sunt curate de unstacademie din /erlin. 3unt chiar desenele lui originale privindaceste case. &eci pe Mies van der Rohe îl vedem în aceastã (a'ã a vieţii sale încercând $ireu$ind cu mult ra(inament o sinte'ã unicã între clasicism $i modernism* între tectonic $iabstract* creând câteva opere capitale. Casa Gugendhat $i pavilionul de la /arcelona sunt pe acela$i nivel cu vila 3avo8* între obiectele iconice ale modernitãţii. 2sta e)plicã de cestatul german $i spaniol au cheltuit câteva milioane de euro ca sã restaure'e pavilionul*


Pagina 14 din 15



considerând cã importanţa lui este prea mare ca sã se piardã sau sã nu e)iste decât în(otogra(ii de epocã. Mies van der Rohe* dupã cum am vã'ut * va conduce doi ani de 'ile/auhaus%ul dupã care va încerca sã se acomode'e cu noul regim german* câ$tigând unconcurs care nu va (i e)ecutat niciodatã* sediul central pentru banca Reich%ului* bancanaţionalã germanã. &e (apt aici constatãm o orientare nouã * în aceastã perioadã de

echilibru între elemente abstracte $i concrete* va cãdea într%o obsesie de 'ece ani spre(orma constructivã* reîncercând sã interprete'e modern structura (ahrwerA germanã* aiacu bârne $i cãrãmi'i* dar în loc de bârne va (olosi pro(ile metalice $i în loc de cãrãmi'i(ãcute manual* va (olosi cãrãmi'i de mare re'istenţã* produsã industrial la standardegeometrice (oarte ridicate. $i 4ocul ãsta de sticlã* pro(ile metalice $i cãrãmidã galbenã îlva obseda urmãtorii 'ece ani din viaţa sa . +rimul proiect a (ost sediul /ãncii Reichului*nu s%a (ãcut. >n !"1 +.Dohnson * care pe atunci era un arhitect debutant* dar în acela$itimp venit dintr%o (amilie (oarte bogatã* era în(ipt în lumea socialã a 6ew ForA%ului $icare (usese numit directorul secţieie de arhitecturã a nou în(inţatului Museum o( Modern2rt* care este pânã în 'iua de a'i este Mecca artei moderne pe plan mondial* $i care recentRamasaAi9:am cîutat pe net $i am gãsit numele de Ganiguchi:; i%a (ãcut o nouã e)tindere*

dupã aia acum 'ece ani a (ãcut una 9:;* deci aripa veche* în care a (ost numit +hilipDohnson a rãmas doar ca o bucãţicã în acest uria$ comple)* care este cel mai mare $i maiimportant mu'eu din lume dedicat artei* arhitecturii $i designului modern . Consacrarea laM.O.M.2. te consacrã ca artist sau arhitect valabil. &eci +hilip Dohnson care a (ost primuldirector al secţiei de arhitecturã l%a chemat la 6ew ForA pentru a (ace casa la o doamnãevreicã (oarte bogatã* la care tocmai îi murise babalâcul* lãsând%o plinã de milioane.=emeia vroia sã î$i trãiascã ideea de acum încolo. <sta a avut ideea* doamna Ma8er saunu $tiu cum se chema* sã%l cheme pe Mies van der Rohe sã%i (acã vila. Vila nu s%a mai(ãcut * dar nici Mies n%a mai plcat din state $i în scurt timp va (i chemat la celebrauniversitate M..G. ca sã proiecte'e noul campus $i sã devinã noul sãu rector $i sãreorgani'e'e secţia de arhitecturã* unde va rãmâne pânã în anii 1#. &ar asta e cu totul altã

poveste* cariera americanã a lui Mies van der Rohe. &e unde când a stat în Hermania *îna(arã de cãsuţele alea 3chinAel $i " sau @ case importante care au intrat în istoriaarhitecturii* în 3B2 va avea posibilitatea sã construiascã în prostie $i sã î$i e)prime pânãla capãt punctul de vedere* ceea ce vom vedea într%o lecţie viitoare.


Pagina 15 din 15

Arhitectura Interbelica in Europa Si Romania

Documents

Transcript of Arhitectura Interbelica in Europa Si Romania