8/10/2019 Arhitectura in Perioada Interbelica

http://slidepdf.com/reader/full/arhitectura-in-perioada-interbelica 1/2

In perioada interbelica, in contextul mediului economic prosper si al programelor generale ce

vizau modernizarea orasului, Bucurestiul a cunoscut o intensa activitate in ce priveste

constructiile. Incepand mai ales cu deceniul al treilea si odata cu raspandirea stilului international

modernist in tarile europene acesta a fost adoptat pe scara larga si in Bucuresti. Blocurile

moderniste au ajuns la moda, ele fiind (alaturi de casele cu arhitectura in stilneoromanesc) caracteristice arhitecturii bucurestene a acelei perioade

Modernismul bucurestean este insa diferit de cel european, mai putin radical, arhitectura

este mai eleganta si mai ornamentata, detaliile decorative si procedeele intrebuintate de

arhitecti apartinind de multe ori evantaiului Art Deco. Aceasta estetica a corespuns atat

nevoilor de reprezentare ale clientelei burgheze instarite cu gust si dorinta de afirmare, cat

si spiritului autohton inclinat spre decoratie.

Imaginile urmatoare prezinta o colectie! de "# blocuri$vile de mici dimensiuni, cu doar doua%trei

nivele, din diverse zone ale orasului, doar o mica parte din multele astfel de locuinte raspandite

peste tot in Bucuresti.

Perioada interbelică (1918-1944) a fost cu cea mai mare varietate de orientări i căutăriș

stilistice, existând diferen e notabile între vechiul e!at i teoriile ali"ite du"ăț ș  Primul ă#boi

$ondial% &rhitec ii au "racticat, deseori, arhitecturi diferite%ț

'e observă "ermanen a arhitecturii clasici#anteț   i, du"ă 19, manifestări ale clasicismuluiș

modern%

&rhitectura de ti" &rt *eco a fost "romovată, i a făcut "arte dintr-o fa#ă ini ială aș ț

modernită ii%ț

 &rhitectura modernă a fost afirmată de lucrările multor arhitec i, îm"rumutând ideiț

arhitecturii neoromâne tiș %

 Dupa finalizarea primului razboi mondial, dupa Marea Unire, locuitorii Romaniei ar trebui sa se

raporteze la Bucuresti ca la o capitala europeana. Arhitecti care au contribuit la realizarea

rezervatiei de arhitectura modernista! pe care o avem azi in Bucuresti& 'arcel Iancu, oria

reanga, Duiliu 'arcu, enriette Delavrancea, *. '. antacuzino.

+ui Marcel Iancu ii apartine primul imobil modernist din Bucuresti Vila Jean Fuchs, finalizata in

"-/ pe strada 0egustori. 1ictor, grafician, arhitect, teoretician, nascut in "2-3 in Bucuresti,

'arcel Iancu participa la formarea si promovarea miscarii dadaiste la 45rich. Odată întors înţară, Marcel Iancu începe să promoveze modernismul în arhitectură. Casa este primită cuscepticism de către locuitorii caselor vechi boiereşti, dar provoacă senzaţie. Pune bazele

revistei Simbol, Contimporanul , reviste ale avangardei romane activând efervescent în domeniul gracii,

al picturii și arhitecturii. Împreună cu fratele său Iuliu a înfiinţat !iroul de "tudii Moderne# şia proiectat $% de clădiri moderne în !ucureşti, pe valea &rahovei sau pe malul Mării'e(re.

1utem recunoaste elemente (geometria pura, suprafetele mari vitrate, acoperisul tipterasa) la multe dintre casele si blocurile construite in perioada interbelica, dar asta nu inseamna

8/10/2019 Arhitectura in Perioada Interbelica

http://slidepdf.com/reader/full/arhitectura-in-perioada-interbelica 2/2

ca sunt in intregime moderniste. )a sf*rşitul anilor +%, publică împreună cu arhitecţii oriaCrean(ă i Octav -oicescu un manifest Către o arhitectură a !ucureştilor#, o adevaratăș

pledoarie pentru o capitală modernă

.

/ 0121301+2 4 "e afiliază unor (rupări avan(ardiste cu o componentă etero(enă, precum 5rt 'ouveau#./ 01++301+6 4 "e afiliază (rupărilor 7rupul de artă# i Criterion#..ș

Blocul de pe 'agheru in care se afla cinematograful 1atria este tot un imobil modernist. 6ste

prima cladire comisionata de o firma in noul stil arhitectural. 7e face concurs si castiga echipa

formata din Horia Creanga, sotia lui, ucia si fratele lui, Ionel Creanga. oria reanga este

nepotul lui Ion reanga si este un personaj extrem de creativ si de nonconformist. In "-- ei

castiga concursul, dar lucrarile sunt sistate datorita crizei economice. In "-8# se reia proiectul sise construieste !blocul A"#$, primul bloc de pe actualul bulevard 'agheru, cel care da tonul

celorlalte constructii moderniste de aici (blocul 7cala, blocul 9raen:el cazut la cutremur in "-/-,

etc).

+ucrari in stil modernist se gasesc si in alte orase din tara& vile in 6forie 0ord si la ampina, vile

la Balcic, contructii industriale la Brasov, ;rastie sau in 1rahova. 7ingura vila din Bucuresti

marca Henriette %elavrancea, demolata in ##-. ele mai renumite constructii facute dupa

proiectele ei sunt toate in Balcic si imbina traditia cu noul in adevarate bijuterii arhitecturale

moderniste.

<ehnologiile moderne de contructie de dupa 1rimul =azboi 'ondial, permiteau constructia de cladiri

inalte, usoare si aerisite exprimate in arhitectura Art Deco si 'odernista, care era destul de antitetica

edificiilor grele, construite in special din caramida, ca niste citadele ale stilului neoromanesc, ridicate in

timpul fazelor sale timpurie si matura desfasurate de patru decade deja

7tilul neoromanesc a patruns puternic si in arhitectura modernista a anilor >8# si >?#, unele dintre cele

mai interesante cladiri de acest gen fiind vilele de vacant@ de pe litoralul 'arii 0egre.

In perioada interbelic@ Bucuretiul s%a aliniat curentelor arhitecturale ale vremii, n capital@

construindu%se o mulCime de cl@diri n stil modernist i art%deco.

Tiberiu Niga aparţine prin excelenţă anilor ‘20-’30, ca mentalitate şi spirit, ca reprezentant al unei societăţi

complexe şi rafinate !rmaş spiritual al colii "au#aus, al $tilului %nterna ional, se &etaşează &iscret, &ar nuȘ ț

 brutal, &e etapele neorom'nescului şi eclectismului &e la sf'rşitul secolului al (%(-lea şi )nceputul secolului al ((-

lea, reuşin& să-şi impună şi o *iziune personală &e interpretare a ar#itecturii rom'neşti tra&iţionale +*ila rbonaş,

oseaua .ianu, numărul /0, actual "& *iatorilor, sau reşe&inţa $afirescu &in stra&a $c#itul 1ăgureanu 3 st'n&

mărturii exemplare p'nă astăzi