(Arhim. Benedict Ghius) Despre Ingeri

7/30/2019 (Arhim. Benedict Ghius) Despre Ingeri

http://slidepdf.com/reader/full/arhim-benedict-ghius-despre-ingeri 1/10

Mitropolia Olteniei, A nul IX , Nr. 3- 4/1957

MA TER IA L O MIL ETIC

— DESPRE ÎNGERI —

— T aina creaţiei nu se putea îndestula cu facerea lumii materiale şi a fiinţelornecuvîntătoare . Dumnezeu fiind Dragos tea, uşor înţelegem că Dragostea creatoare şi

atotputernică nu putea zidi un univers fără fiinţe în stare să răspundă Dragostei cudragoste.Nu- i o întîmplar e că porunca cea dintîi a Scripturii e să iubeşti pe Dumnezeu

(Deut. V I, 5 ; Mat. X X II, 37). Dragostea, dragoste chiamă. In temeiul ei adînc, toatăcreaţia lumii e un dialog al dragostei. Iconomia creaţiei impunea aşa dar prezenţa înlume a unor fiinţe inteligente, a unor fiinţe libere, într- un cuvînt, prezenţa unor persoane, adevărate închipuiri create ale ipostaselor necreate, care să fie necontenit,

înaintea V iului Dumnezeu, martorii răspunsului liber de dragoste al creaţiei întregi.Practic, fiinţele zidite de Dumnezeu, în acest scop, sini- îngerii şi oamenii.

— Neg reşit, chip al lui Dumnezeu şi fiinţă personală e şi îng erul şi o mul;

dumnezei- creaţf şi fii ai lui Dumnezeu (Iov I, 6 ; Ioan X, 34), sînt şi unul şi a ltul 'solidar i cu lumea şi ex ponenţi ai aceleeaşi creaţii sînt şi îng erii şi oame nii; prietenisînt şi chiar fraţi buni (omul : înger în trup) intre ei, ca unii ce sînt şi as tăzi, tottimpul, în necurmată le gătură unii cu alţii şi cu toate acestea, în marea familie afăptur ilor lui Dumnezeu, ex istenţa îngerilor şi ex istenţa oamenilor sînt departe de afi acelaşi lucru ; în iconomia creaţiei nu există repetare: lumea oamenilor şt lumea

înge rilor îşi au fiecare fiinţa lor desine stătătoare şi ros tul lor deosebit.— Făpturi inteligente, ocupînd treapta cea mai înaltă pe scara zidirilor, treapta

cea mai apropiată de taina lui Dumnezeu, Izvorul cel veşnic a tct ce există, îngeriişi creaţi au fost înainte de univers ul mate rial, ca duhuri slujitoare, ca chipuri createale S pir itului necreat şi totodată ca prototipuri şi re prezentanţi cereşti ai lumii v ăzute. Dar îng erii sînt făpturi nev ăzute şi viaţa lor e pentru noi o taină. Ce ne impunecredinţa noastrăs ă ştim despre fiinţa şilucrarea îngerilor ? Răspuns ul la întrebare îlaflăm în Scriptură şi la Sf. Părinţi.

Îng erii In S fînta Scriptură.

In legătură cu îngerii. Biblia ne dă următoarele ştir i:I. — îng e r ii ex istă. Pentru noi creştinii, îngerii nu sînt nişte născociri ale în

chipuirii. Fără să- i vedem, noi ştim şi s întem siguri de existenţa îngerilor, pentru căne încredem în cuvîntul lui Dumnezeu care adevereşte ex istenţa lor, cum sîntem siguri că ex istă polul nord, de pildă şi atomul, fără să le fi văzut, pentru că ne înore-detD în cuv întul oamenilor vrednici de crezămînt...



MATERIAL OMILITIC 173

E un fapt, Biblia, acest document unic al tainelor lui Dumnezeu descoperiteoamenilor, mărturis eşte de la un cap la altul şi în mai multe chipuri, că îngerii ex istăEx istă o gr adaţie nu numai în lumea corpurilor (miner al, plantă, animal, om), ex istăo gradaţie şi în lumea s piritelor. Intre om, acest spirit legat de trup şi între Dumne

zeu Spiritul Absolut, există aşa dar o întreagă lume de fiinţe nevăzute : înge rii, adicălumea spiritelor care n- au avut niciodată trup. In g eneral, întîlnim în S criptură, treife luri de mărturisiri care întăres c acest fa pt:

a) Îng e rii se arată în chip v ăzut şi vorbesc oamenilor :— A rătarea înger ilor lui Avr aam, la Mamyri (Fac. X V III, 1—33}’.— Căpetenia înger ilor se arată lui Iosua (los ua V, 13— 15).

— îngerul se arată lui Ghedeon (Judecat. V I, 11—24).— îngerul la cei trei tineri din cuptorul Babilionului (Dan. III, 20—30)'.— A rhanghelul Rafail şi Tobie. T ovit ( III, 17+ V , 12).— A rhanghelul Gav riil la Zaharia şi la Fecioara Maria (Luca I, 11—2 0;

2 6 - 3 8 ).— îng erii la Naşterea, înviere a şi înălţar ea Mîntuitor ului (L uca II, 8— 15;

Matei X X V III, 18; Ioan XX , 11— 14; F. Ap. I, 10— 11).— îngerul şi Apostolul Petru în temniţă (F. A p. X II, 1— 177).b) Vedenii din viaţa de tainăa îng e rilor :

— V isul lui Iacob (îngerii o punte de le gătur ă) : „Şi iată o scară era întărităpe pămînt al căreia cap ajung ea la cer şi îng erii lui Dumnezeu se s uiau şi se pogo-

rau pe dîns a“ (Fac. X X V III, V, 12).

— Vedenia lui Isaia (închinare a înge rilor) : ,,Şi a fos t în anul în care a murit împăratul Ozia , văzut- am pe Domnul şezînd pe Scaun înalt şi prea înălţat şi plină

cas a de slava lui. Şi S eraf imii stau împrejurul lui, şase aripi la unul şi şase la altulşi cu două îşi acopereau faţa şi cu două îşi acopereau picioarele şi cu douăzburau.Şi strigau unul către altul şi ziceau ; S fînt, Sfint, Sfînt, Domnul Savaot, plinestecerulşi pămîntul de slava lui. Şi s- a ridicat prag ul de sus al uşei de glas ulcucarestrigauşi casa s- a umplut de fum“ (Is aia V I, 1—4).

— Vedenia lui Daniil (numărul înge rilor slujitori) : „Văzut- am pînă ce s- aupus scaunele şi a şezut cel v echiu de zile şi îmbr ăcămintea lui era albă ca zăpada şipărul capului lui ca lîna curată, scaunul lui era pară de foc, roatele lui foc arzător.Rîu de foc curgea ieşind dinaintea lui, mii de mii s lujeau lui, şi zeci de mii de orizeci de mii stau înaintea lui“ (Dan. V II, 9— 10).

c) — Ctteva simple descoperiri că înger ii e x is tă:

— „Şi a scos Domnul Dumnezeu afară pe Adam şi l-a pus pe el în preajmaraiului des fătării şi a pus Heruvimi şi sabie de foc învîrtiioar e ca să păzească caleala pomul vie ţii“ (Fac. III, 24).

— „Şi a zis Domnul către Moisi : Iar acum mergi şi povăţueşte pe poporulacesta la locul care am zis ţie şi iată înge rul meu va merge înainte a feţii tale"..- (Eşire X X X II, 34)'.

— „Străjui- va Îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de Dîns ul şi-i vaizbăvi pre ei“ (Ps . X X X III, 7).

— Că la înviere nici se însoară nici se mărită, ci ca îngerii lui Dumnezeu în cer sînt" (Mat. XXII, 30).

— „Şi zic vouă: tot cel ce va mărturis i pe ntru mine înaintea oamenilor şiFiul Omului va mărturisi pentru acela înaintea îngerilor lui Dumnezeu". (Luc. X II 8)'.



174 MITROPOLIA OLTENIEI

— „Iubirea de străini s ă n- o uitaţi, că prin aceasta oarecare neştiind au primitoaspefi pe îngeri" (Evrei X III, 2).

2. — Îngerii s înt fiinţa pe treapta cea mai îna ltă a făpturilor.In monoteis mul sever al Bibliei, îngerii, deşi superiori omului, sînt, în chip

necesar, creaţi de Dumneze u din nimic, ca şi celelalte făpturi. Pe scara fiinţelor , eisînt „fiii lui Dumneze u“, adică chipul creat al lui Dumnezeu ca Spirit şi un prototipceresc al lumii văzute şi umane, în scurt, ade văraţi fraţi cereşti ai oamenilor şicolaboratorii cei mai de aproape ai lui Dumnezeu.

Ca urmare, B iblia ne arată că înge rii s înt substanţe s pirituale, intelig ente şicu voie liberă, în stare de a cunoaşte şi de a iubi ca şi sufle tul omului, dar multmai puternici decît omul, ei s înt fiinţe personale, nemuritori şi fără de trup, cu uncuvînt, Duhuri pure şi puteri netrupeşti. Chipul v ăzut pe care-1 iau îngerii în arătările lor nu- ai aşa dar chipul adevărat al îngerilor, ci un trup de împrumut ca săpoată fi văzuţi de noi. Iată cîteva măr tur ii:

a) îng e rii superiori omului dar inferiori lui Dumne zeu:— „Micşoratu- l- ai pe dînsul (pe om) cu puţin oarecedecît îngerii“' (Ps.

V III, 6).

— „îng erii cu tăria şi cu puterea mai mari liind, nu aduc asupra lor (oamenilor) înaintea Domnului, judecată şi hulă“ ( II Petru II, 11)'.

— „Cine în cer se va potrivi cu Domnul, cine se va as emăna Domnului întrefiii (înge rii) lui Dumnezeu ?“ (Ps. 89, 7);.

b) Îng e rii s înt creaţi de Dumneze u:— „Intru Dînsul s- au zidit toate cele din ceruri şi cele de pe pămînt, cele

văzute şi cele nevăzute şi scaunele, ori domniile , ori începătoriile, toate printr- însul

şi pentru Dînsul s- au făcut“ (Col I, 16).— „Lăudaţi- 1 pre El toţi îngerii Lui, lăudaţi- 1 pre Eltoate puterile lui,... să

laude numele Domnului căE l a zis şi s- au făcut, E l aporuncitşi s- auzidit" (Ps.148, 2—4—5).

îngerii sînt creaţi înainte de zidirea aştrilor : „Cînd s- au făcut stelele, lăuda-tu- m- au cu glas mare toţi îngerii mei“ (Iov 38,7)'.

— îng e rii au fost creaţi înainte de lumea pămînieas că: „La început Dumnezeuafăcut cerul şi pămintul“ (Fac, I, 1).

c) îng e rii s înt fiinţe s pir itua le :— „Cel ce faci pe îngerii tăi Duhuri şi slugile tale pară de foc“ (Ps . 103,5).— îng erul e nevăzut înainte de a se descoperi: „Şi- a descoperit Dumnezeu

ochii lui V alaam şi a văzut pe înge rul Domnului stînd împotr ivăîn cale şi sabiascoasă în mîna lui şi plecîndu- se s- a închinat cu faţa sa“ (Num. XX, 31).

— „îng erii după ce se arată, devin iarăşi n e v ăz u ţi Şi a întins îng erul Domnului vîrful toiagului care era în mîna lui şi a atins cărnurile şiazimile şi s- a aţîţatfoc din piatră şi a mis tuiit azimile şi înge rul Domnului s-a dus de la ochii lui“(Judec. V I, 51).

— „Şi a fost cînd s-a suit para je rtfelnicului spre cer, s- a suit şi îngerul Domnului cu para jertfelnicului, iar Manoe şi fe meia lui priveau şi au căzut cu faţa lor la

pămînt (judec. X III, 20)'.— „Şi Rafail a zis lor :... în toate zilele mă arătam vouă şi n- am mincat şi

n- am băut, ci numai vedere 4văde aţi voi, iara cum...mă sui la Cel ce m- a fost tr imis... Şi s- a sculat şi mai mult nu l- au v ăzut“ (Tovit X II, 19—20).

— „Duhul carne şi oase nu are“ (Luc. XX IV , 39).




d]r îngerul chipul S piritului necreat şi frate ceresc cu omul:— îngerii s înt fii lui Dumneze u: „Cei ce se învrednices c a dobîndi înviere a...

asemenea cu îngerii s înt şi fiii lui Dumnezeu" (Luc. XX, 35, 36)\— „Şi a fos t în ziua aceea şi iată au venit fiii (îngerii) lui Dumnezeu, săstea

înainte a lui Dumnezeu“ '( Io v I, 6 ; 38, 7);.— îng erul prototip şi frate ceresc al omului: „Şi a măsurat zidul ei (c etăţii!

de o sută patruzeci şi patru de coţi, măsurăa omului care este şi a îngerului" (Apoc. X X I, I7)\

3. — Darurile firii îngereşti, căderea îngerilor.La creaţia lor, îng erii au fost înzestraţi de Dumneze u cu cele mai înalte

daruri, dar toate pe măsura unei fir i, care, deşi are un început, e totuşi o fire care- inumai duh: sînt darurile proprii rangului îngeresc şi scopului pentru care au fostzidiţi.

— Din toată taina acestor daruri, Biblia ne descoperă mai deosebit ştiinţafoarte întinsă a înge rilor, înalta lor sfinţenie, puterea lor nespus de mare şi mai cuseamă libertatea voinţii lor, ca unii ce sînt zidiţi după chipul lui Dumnezeu (s. IoanDamas chin). în general, e de observat că darurile firii îngere şti se ţin, ca şi firealor, pe o măsură de mijloc : superioare omului, dar infer ioare lui Dumneze u.

— Oricărei libertăţi Dumneze u îi cere la un moment dat o alegere definitivă.Pentru oameni, acest moment e clipa morţii (s. Ioan Damaschin, II, 4)', pentru îngeri,această fix are definitivă, aleasă de bunăvoie s-a petrecut la un moment necunoscutnouă din ex istenţa lor, dar sigur înainte de facerea omului. Biblia ne arată însă căla acest moment de răscruce, nu toţi îngerii s- au folosit bine de dar urile f irii lor. Uniiau rămas credincioşi lui Dumnezeu şi de aceea se împărtăşescdeapururi din neistovitadesfătare a vederii lui Dumneze u faţă către faţă. E pentru ei o necontenită uimirede noi descoperiri îin taina infinită (Dionisie Areopag. Ierarh. Bis . V I f.)\ Sînt îngeriibuni. O parte dintre înge ri s- au răzv rătit însă contra lui Dumnezeu, din îng îmfare(revoltaţi contra ideii de întrupare care aşeza un om mai presus de îngeri) şi dinmîndrie (o ciudată îndumnezeire de sine în propria lor perfecţiune), sub comanda luiSatan (L ucifer) . E i s- au fix at astfel definitiv în rău de bună voia lor şi sînt osîndiţisă rămînă despărţiţi pe totdeauna de Dumnezeu, în iad. Aceştia s înt îngeriu răi sau diavolii.

— Biblia ne mai spune că această alegere definitivă a dat naştere la un adevărat război între îngeri, război nu de arme pămînte şti, nici de s înge, ci de gînduri

şi de simţiri, E marea dov adă a libertăţii îngerilor. în înţelegerea creştină diav olul nu- i aşa dar un rival egal^ cu Dumnezeu, ci eo făptură a lui Dumnezeu perve rtită, un înge r căzut, care a devenit inapt pentruDragoste, s-a ide ntif icat cu ura lui Dumnezeu şi cu răulşi- şi pune toate darurileifirii Iui înge reşti în slujba acestora. Dar Dumnezeu are ultimul cuvînt. Iată acum şimărturiile Bibliei : . %

a); Darurile îngerilor superioare omului dar inferioare lui Dumnezeu:— Ştiinţa î ng e ril or : „Domnul meu, împăratul (David)i este înţelept ca înţe

lepciunea îngerului lui Dumnezeu a cunoaşte toate cele de pe pămînt" (II Sam. X IV , 20).

— „A şa zic vouă: bucurie se face înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru unpăcătos ce se pocăeşte“ (L uca XV , 10 ; Mate i X III, 49).

— „Iar de ziua şi ceasul acela (al sfîrşitului) nimenea nu ştie, nici îngerii dinceruri, ci numai T atăl meu singur“ (Mat. X X IV , 36)\




— Sfinţenia îng erilor: „îngerii.. . în ceruri pururea văd faţa T atălui meu care este în ceruri“ (Mat. X V III, 10).

— „Văzut- am pe Domnul şezînd pe scaun înalt... şi plină casa de slava lui şiserafimii stau împrejurul lui<( (Isaia V I, 1—2 ; Evrei X II, 22).

— „Şi răspunzînd îngerul a zis lui,: iată eu sînt Gavriil cela ce stau înaintea lui Dumnezeu, şi s înt tr imis a grăi către tine şi a vesti ţie acestea“ (L uc. I, 19).

— „Au doară făptura va fi mai dreaptă decît Făcător ul ?... chiar şi îngerilorsăi el găseşte greşeala“ (Iov IV , 17— 18).

— ,,Puterea în g e r i lo r Un singur înger ucide oastea lui Sanherib : „Şi a ieşit înge rul Domnului şi a ucis în tabăra asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii şi seu-lîndu- se dimineaţa au aflat toate trupurile moarte “ (IV Imp. X IX , 35; Isaia:

X X X V II, 36).

— „Un înger ocroteşte pe cei trei tineri în cuptor ul cu fo c : „Şi r ăspunzînd:Nabucodonoser împăratul a z is : Binec uvîntat este Dumnezeul lui S adrac,, Meşac şi

Avdenago, cel ce a trimis pe înge rul său şi a scos pe s lugile sale (Dan. III, 28).— „Un înge r scapă pe Petru din închis oa re: „Şi Petru venindu- şi într u sine^

a zis : acum ştiu cu adevărat că atrimis Domnul pe îngerul său şi m- a scos dinmîna lui Irod şi din toată aşteptarea norodulm Iudeilor “ (F. Ap. X II, 11),

— „Am căzut să mă închin înaintea picioarelor îngerului că îmi arăta mieacestea ; şi îmi zice : vezi nu ; că dimpotrivă, cu tine rob sînt... lui Dumnezeu să te.

închini“ (Apoc. XXII, 8—9).

b) Ca şi îngerii buni, diavolii sînt o realitate :— „V oi sînteţi din tatăl v os tru diavolul şi poftele tatălui vos tru voiţi săfaceţi.

Acela ucigător de oameni a fost dintru început“ (Ioan V III, 44).— „T atăl nostru... ne izbăveşte de cel rău“ (Mat^ V I, 13).— „Şi a zis Domnul: Simone, S imone, iată Satana v-a cerut să vă cearnă

ca griul“ (Luc. XXII, 31).— „Atunci va zice celor de-a s ting ă lui : Duceţi- vă de la mine, bles temaţilor,,

în focul cel veşnic care este gătit diav olului şi îngerilor lui“ (Mat. XXV , 41 )\„Imbrăcaţi- vă întru toate armele lui Dumnezeu ca să puteţi sta împotriv a

meşteşugirilor diavolului“ (Efes. V I, 11).— „Cine face păcatul de la diav olul este, că din început diavolulpăcătueşte.

Spre aceasta s-a arătat F iul lui Dumnezeu, ca să stricelucrurile diav olului“ (I Ioan̂III, 8).

(N. B. Cea mai mare biruinţă a diav olului e să ne facă săcredem căel nu.există. Niciodată nu-1 slujeşti mai bine decît cînd îl tăgădueştj)'.c) Diavolii sînt îngeri căzuţi, identificaţi cu r ăul:— Chipul revoltei îng erilor: „Cum ai căzut din cer, luceafăr strălucitor , fiu

al zorilor... Tu pecetea as emănării, plin de înţelepciune şi cununa frumuse ţii. In desfătarea raiului lui Dumnezeu te-ai născut... E rai un heruvim ocrotitor... Fost- ai fărăde prihană în zilele tale, din ziua în care te-ai zidit, pînă cînd s- au aflat - nedreptăţi

întru tine“ (Is aia X IV , 12; Ezechiel X X V III, 12— 15).— „Tu ai zis în cugetul t ău: în cer mg voi sui... fi- voi asemenea Celui Prea

înalt ... Iar acum în iad te vei pogorî şi în cele mai de jos ale pămîntului“ (Is aia X IV , 14- 15).

— Războiul în cer : „Şi s- a făcut Război în cer : Mihail şi îngerii lui au pornitrăzboi cu balaurul şi balaurul a dat război şi îng erii lui. Şi nu au biruit, nici locnu s-a aflat lor mai mult în cer. Şi s- a aruncat balaurul cel mare, şarpele cel vechi,,.




care se chiamă diav olul şi Satana, cel ce înşeală toată lumea, s-a aruncat pe pămîntşi înge rii lui cu el s- au aruncat“ (Apoc. X II 7— 10).

— „Şi Iisus a zis lo r : V ăzut- am pe Satana ca un fulger din cer c ăzînd“(Luca X, 18).

— „(Diav olul) întru adev ăr n- a stătut, că nu este adevăr întru dîns ul“ (loan V III, 44).

— „Pe îng erii car i nu şi- au păzit dregătoria lor, ci şi- au lăsat lăcaşul lor, îiţine în le gaturi veşnice sub întunerec spre judecata zilei celei mari“ (J uda, 6 ; IIPetru II, 4).

4. — Înge rii şi diav olii: lucrarea lor'.

Biblia ne descopere pe îngeri în lucrare şi faţă de Dumneze u şi faţă de f ăpturi şi între ei,.

— Nevăzutele ie rarhii: Ca model de viaţăîn sobor, nenumărata mulţime a în

gerilor este o adevărată societate alcătuită nu numai din membri deosebiţi, dar şidin trepte Ierarhizate unele faţă de altele. B iblia ne oferă date pentru nouă cete de înge ri aşezate în trepte ierarhice. Constatăm îns ă că ceva din această organizareierarhică s- a păstrat şi în viaţa îngerilor căzuţi, a demonilor : şi r ăul îşi are or ganizarea lui.

a) Cele nouă cete ierarhice de îng e r i:— „înge ri, Căpetenii (A rhanghe li), Puteri“ (Rom. V III, 38 ; I Tes. IV, 16)',— „Domnii, Stăpînii, începătorii“ (Col. I 16 ; Efes. I, 21)'.— „Se rafimi, Heruvimi, S caune“ (Isaia V I, 3 ; Ezechiel X, 3 ; Col. I, 16).— ..Mihail şi îng erii lui... unul din cei mai dinţii dintre ceimai mar i“ (Apoc.

X II, 7 ; Dan. X , 13).— „Şi înge rul a z is : E u ' sînt Gavriil, cela ce stau înaintea lui Dumnezeu“

(Luca I, 19).

— „Eu sînt Rafail, unul din cei şapte îngeri s finţi, care aduc rugăciunile s finţilor şi ies înaintea s lavei Celui S fînt“ (Tobie X II, 16).

b) Semnul ierarhiei dia v ole şti:

— Satana are „împărăţia lui“ (Luc. X I, 18) ; e „domnul dracilor“ (Mat. IX ,34) ; e „stăpînitor ul şi dumnezeul v eacului acestuia“ (lo an X II 31 ; II Cor. IV , 4)'.

— Lupta noastră este împotr iv a (duhurilor răutăţii) a începător iilor şi a dom-

niilor

şi a stăpînitorilor întuner ec ului

ve acului aces tuia“ (Efes . V I, 12).Puterile netrupeşti la lucru'. Ca pers oane capabile de dragoste liberă, ca inteligenţe sublime care văd necontenit pe Dumneze u faţă către faţă, lucrarea esenţialăa îngerilor în cer, cum e şi firesc, e adorarea, iubirea şi preamărire a lui Dumnezeu.E tributul firesc al spiritului f init şi creatură, în faţa plenitudinei V iului Spirit infinitşi creator. E modelul adoraţiei perfecte.

— In lucrarea lor faţă de făpturi, îngerii nu sînt mijlocitori. Intre Dumneze uşi oameni există un s ingur Mijlocitor: Domnul Iisus Hristos (I Tim. II, 5). îngeriisînt numai duhuri s lujitoare (Evrei I , . 14), colaboratori gata de ascultare la poruncalui Dumnezeu şi a unicului mijlocitor, adevărate instrumente şi ajutoare, cu misiuni

precise, pentru toată lucrarea Providenţei în lume.— In Biblie, Dumneze u se serveşte de ei la toate momentele mari din istoria

mîntuirii, uneori ei reprezintă pe Dumnezeu îns uşi; de multe ori îi v edem interv enind şi în viaţa personală a oamenilor lui Dumnezeu din Biblie . Mîntuitorul ne des-

4. — Mitropolia Olteniei — c. 7695




copere o misiune s pecială a lor în momentul morţii noastre. In general, ei s întprietenii şi ocrotitorii oamenilor. Viaţa noastră e permanent înconjurată de s trăjuire alor nevăzută. In toate aceste însărcinări, îngerii sînt modele perfecte de ascultare şi

devotament.<t) Înger ii în cer adoră şi stau gata de asc ultare: „Şi a zis Mii:ea: Nu aşa,

nu ; as cultă cuvintul Domnului, văzut- am pe Domnul Dumnezeul Iui Israil şezînd pescounul său şi toatăoastea cerului sta împrejurul lui, deadreapta lui şi deas tînga lui" (III Iinp. XXII, 19).

„Şi S erafimii stau împrejurul lui (Domnului).. . şi str ig au unul către altul şizice au: Sfînt, S fint, S fint, Domnul Sav aot, plin este tot pămintul de slava lui“...(Isaia VI, 2- 3 ).

— ,,Şi am văzut şi am auzit glas de îngeri mulţi împrejurul Scaunului şi avie ţuitoarelor şi a bătrînilor şi p.ta numărul lor milioane de milioane" (Apoc. V, 11).

— ,,Şi toţi îngerii stau împrejurul Scaunului şi a bătr înilor şi a celor patr uvieţuitor i şi au căzut înaintea Scaunului pe feţele lor şi s- au înc hinat lui Dumneze u,zic înd : A min, binecuvîntar ea, slava, înţelepciunea şi mulţumire a şi cinstea şi puterea şi tăria, Dumneze ului nostru în vecii vecilor, amin“ (Apoc. V II, 11— 12).

— „Şi a şezut cel vechi de zile... rîu de foc curgea ieşind dinaintea lui, mii demii slujeau lui" (Dan. V II, 9— 10).

b) In lume, îngerii re prezintă uneori persoana lui Dumnez e u.— Unul din cei trei oaspeţi de la Mamvri este Domnul : „Şi a zis Domnul

către A vraam“ (Fac. X V III, 13, 20, 26).— ,,Şi mi- a zis îng e rul Domnului în vis : Iacove.. . Eu sînt Dumnezeul cel ce

m- am arătat ţie la locul lui Dumneze u unde mi- ai uns mie s tîlpul şi ai făcut miefăg ăduinţă“ (Fac. X X X I, 11— 13).

— „Şi s- a arătat lui Moise înge rul Domnului în pară de foc în rug. şi l-achemat pe dînsul Domnul din rug. şi a zis : E u sînt Dumnezeul T atălui tău, Dumne zeul iui A vraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov “ (Eşire III , 2, 4,6)'

c) îng e rii instrumente pe drumul mintuir ii:

— La izgonirea din rai : „Şi a pus Dumneze u Heruvimi cu sabie de foc învîr-titoare ca să păzeas că calea pomului v ieţii“ (Fac. III , 24 ),

— la darea legii : „Aţi luat legea prin r înduiala îng erilor şi nu aţi păzit- o" (F. Ap. V II, 53).

— Ia într upare •„Şi iată îngerul Domnului a stătut înaintea pastorilor şi azis lo r :... S- a născut vouă as tăzi Mîntuitor care este Hristos- Domnul în cetatea iuiDav id“ (Luc. II, 9— II) .

— la înv iere şi înălţare : „Iar... într u ceea ce lumina spre una a sîmbetelor,...iată cutremur mare s-a făcut şi îngerul Domnului pogorîndu- se din cer şi veninda prăvălit piatra de pe uşe şi şedea deasupra ei“ (Mat. X X V III, 1—2).

— „Şi căutînd A pos tolii la cer, pe cînd se depărta El, iată doi bărbaţi aus tătut înainte a lor înv eşmîntaţi în alb" (Ap. II, 110).

— la vremea de apoi : „Secerişul este sfîrşitul lumii, se cerătorii s înt înge rii" (Mat. XIII, 39, 49).

d) îng erii, slug ile Providenţei în viaţa oa menilor:— „Toţi (îngerii) sînt duhurislujitoare care se trimit spre s lujbă pentru cei

ce vor să moşteneascămîntuire a“ (Evr . I, 14).— îng erul şi L o t : „îngerii au apucat de mină pe Lot şi pe femeia lui şi pe

cele două fete ale lui, pentru că nu s- au îndura t Domnul de dînsul“ (Fac. X IX , 16| .




— îngerul şi I l ie : „Şi iată un înge r s- a atins de dînsul şi i- a zis lui: scoa-lă- te, mlnîncă şi bea că lungă este calea ta “ ( III Imp. X IX , 5— 7).

— îng erul şi Da niil: „Dumnezeut meu a tr imis pe îngerul s ău şi a închis gurile leilor şi nu m- au sfîşiat pe mine căs-a aflat dreptate într u mine înaintea lui, şi înaintea ta împărate greşeală n- am făcut“ (Dan. V I, 22).

— îng erul şi Tobie : „Şi acum m- a trimis pe mine Dumnezeu ca să te vindecpe tine şi pe nora ta, S ar a“ (Tobie X II, 15).

— „îngerilor săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale ;pe mîini te vor ridica, ca nu cîndva să împiedici de piatră piciorul tău“ (Ps. 90,11— 12).

— „Eu sînt Raf ail unul din cei şapte îngeri sfinţi care aduc rugăciunile sfinţilor" (Tobie XII. 6; Apoc. V, 8).

— „Şi a fost că a murit săracul şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam“(Luc. XVI, 22).

(N. B. Apocalipsul ne arată pe îngeri luîndparte latoate momentele istorieioamenilor).

— Lucrarea vrăjmaşului: V răşmaşi ai lui Dumnezeu şi vrăjmaşi ai omului,diav olii nu stau nici ei în nelucrare. Fac tot ce pot ca să împiedice lucrul lui Dumnezeu în lume. Urăsc şi inv idiază tot binele : viaţa, sănătate a, mîntuirea. Ne vatămă,ca prinnoi să vatăme pe Dumnezeu. Ne ispitesc prin simţuri, prin închipuiri, prinpofte şi ne pre zintă păcatul ca ceva plăcut. Influenţa lor o răspîndesc ca un gazotrăvitor pe care-1 ins piri fără să- l simţi, sub cele mai diferite înfăţişări. Biblia m înştiinţează însă ca diav olii nu pot lucra decît cu învoirea lui Dumnezeu şi că oamenii, dacă vor şi cer ajutor, pot birui toate meşteşugurile lor.

a) Diavolul vrăjmaşul oamenilor:— „Protivnicul vostru, diavolul, ca un leu răcnind umblă, căutînd pe cine să

îng hită“ (I Petru V, 8).— „(E l e) pîr îtorul f raţilor noştri cel ce îi pîra pe ei înainte a Dumneze ului

nostru ziua şi noaptea“ (Apoc. X II, 10),— Sămînţa cea de lîngă cale s înt cei ce aud, apoi vine diavolul şi iacuvîntul

din inima lor, ca nu cumva crezînd să se mîntuias că“ (L uca V III, 12).— „V răjmaşul cel cea semănat neghinele este diavolul“ (Mat. X III , 39).— „El e mincinos şi tată al minciunii“ (Ioan V III, 44).

— „Ce se jertfeşte idolului, diav olilor se jertfeşte“ (I Cor. X , 20—21“ .— „Şi va ieşi (diavolul)) ca să înşele neamurile .din cele patru unghiuri ale

pămîntului, pe Gog şi Magog să- i adune pe ei la război, al cărora număr este canisipul mării,.., ştiind că puţină vreme are“ (Apoc XX, 8 , X II, 12).

— „Satana se preface în înger de lumină“ (II Cor. X I, 14).b) Diavolul nu poate nimic fără învoirea lui Dumnezeu:— „Atunci zise Domnul către dia v olul : iatătoate cîte are Iov le dau în mîna

ta, dar de el să nu te ating i“ (Iov. I, 12; II, 6)\— „Şi l- au rugat pe Dîns ul toţi dracii zicînd : trimite- ne pe noi în porci ca sa

intrăm într- înşii; şi i-a slobozit pe ei Iisus îndafa" (Marc V I, 12— 13)\— „Şi dracii cred şi se cutremură“ (lacov II, 19)}.c) Diavolul poate fi biruit:— „Lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sînge lui, ci împotr iva duhu

rilor răutăţii“ (E fes, V I, 12).— „Staţi împotriva diavolului şi va fugi de la v oi“ (Iacob IV , 7J.




— „Mergi înapoia Mea, S atano“ (Matei IV , 10)),■— „Fiţi trezi, priveghiaţi... staţi împotriv a (diav olului), tari în credinţă (I Petru

V , 8 - 9 J.— „Iar el a zis lo r : acest neam cu nimic nu poate ieşi f ără numai eu rugă

ciune şi cu post“ (Marc. IX , 29).— „Iată vă dau vouăputere să călc aţi peste şerpi şî peste scorpii şi pestQ

toată puterea vrăjmaşului şi nimic pe voi nu vă va v ătăma“ (Luc. X, 29J.— înge rul Păzitor : Contra pericolelor vieţii şi a curs elor diavolului, în afară

de chemarea la post, la rugăciune, la luptă vig ilentă, la încrederea în prezenţa nevăzută a Domnului, cerul ne- a făcut şi darul înge rului păzitor. Ex istă îngeri, păzitor inunumai pentru colectiv ităţi, pentru popoare şi pentru Biserici, dar fiecare om îşi are

îngerul său păzitor. Datorăm o mare atenţie îngerului păzitor. E adevăratul frate ceresc al fiecăruia din noi. Dar iată cuvîntul însuşi al- S criptur ii:

— îng erii popoarelor: „Cînd a împărţit CelPrea înalt neamurile, cum ausemănat pe fiii lui A dam, a pus hotarele neamurilor , dupănumărul îngerilor lui Dum

nezeu" (Deut. XXXII, 8). A rhanghe lul Mihail, ocrotitorul poporului evreu, apoi al B is eric ii: „In vremea

aceea sculase- va- Mihail, voevodul cel mare, cel ce stă pentru fiii poporului tău“(Dan. XII, )}.

— ;,Şi B alaurul a s tătut înaintea femeii îmbrăcată în soare (Biserica), celeice vrea să nască, ca s ă mănînce pe f iul ei c înd va naşte... şi s-a făcut război încer, Mihail cu îngerii lui au dat război cu bala urul (Satan)} (Apoc. X II, 4, 7J..

— Fiecare Biserică are îng erul său : „Cele şapte s tele sînt îngerii celor şapteBiserici“ (Apoc. I, 20).

— Fiecare om are un înger păzitor: „Căutaţi să nu defăimaţi pe vreunul din-tr- aceştia mai mici, că zic vouă, îngerii lor în ceruri pururea văd îaţa T atălui meucare este în ceruri“ (Mat. X V III, 1GJ.

— „Şi Petru venindu- şi întru s ine a zis : acum ştiu cu adevărat că Domnul atrimis pe îngerul sau şi m- a scos din mîna lui Irod... Iar ei au zis către s lujnică auai înebunit ? Iar ea întăre a că este Petru. Iar ei zic e au: este îngerul lui“ (F. Ap.

X II, 11, 15).

5. — Cinsţirea îngerilor: Binefacerile îngereşti cu totul gratuite chiamă dinpartea noastră o atitudine. Cinstirea înge rilor e răspunsul nostru la dragos tea lor. Eo cinstire de dragoste şi rugăciune către ei, de imitare a adorării, as cultării, a uni

tăţii îngereşti or donată în sobor, a curăţiei şi devotamentului lor , e o cinstire deatenţie faţă de ne văzuta lor prezenţă şi faţă de îndemnurile lor. Conştienţi de s uperioritatea lor faţă de om şi de situaţia lor priv ile giatăîntre toate făpturile , îng erii s întconştienţi şi de inferioritatea lor f aţă de Dumnezeu. In Scriptură, ei resping închina rea omului ori de cî;te ori recunosc în ea un gînd de adorare (gîndt>l de a te socotipe tine nimic, iar pe cellalt totul), care numailui Dumneze u se cuvine. Ei se ştiufăpturi şi duhuri slujitoare şi faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni, s imple ajutoare înslujba unicului Mijlocitor Iisus Hristos (e x .. ministrul plenipotenţiar şi ajutoarelesale). O cinstire ca duhuri slujitoare îngerii o- primes c întotde auna,

d) îngerii resping închinarea de adorare:— „Şi a zis îngerul Domnului către Mano e : de mă voi opri nu voi mînca din

pîinile tale şi de vei face ardere de tot, Domnului să o aduci“ (Judec X IIII , 16)\— „A m căzut să mă închin înaintea picioarelor îngerului ce îmi arăta mie

acestea şi îm zic e : vezi nu, că dimpreună cu tine rob sînt şi cu fraţii tăi proorocii




şi cu cei ce păzesc cuvintele cărţii aceste ia; lui Dumnezeu te închină" (Apoc. X X II, 8—9)\

b)) îngerii primesc cinstirea ca duhuri slujitoare *

— „Şi Iacov a zis : îngerul cel ce m- a scos din toate relele să binecuvintezepruncii aceştia14 (Fac. 48, 16).— „Şi a fost cînd era Iosua în Ierihon căutîndjm^ ochii săi, a v ăzut pe un om

stînd înaintea sa şi sabia lui g oală în mîna lui şi apropiindu- se Iosua a zis l u i :-al nostru eşti sau din protivnicii noştr i? Iar acela a zis l u i : eu sînt voevodul oştilor Domnului, acum am venit, Şi a căzut Ios ua cu faţa la pămînt şi s- a înc hinat luişî a zis : S tăpîne ce porunce şti ? Şi a zis voevodul Domnului către Iosua : Desleaga

încălţămintele de la picioarele tale, că locul pe care stai tu este s fînt ; şi a făcut îos ua aşa“ (Ios ua V , 13— 15)).

— închinarea către înge r a lui Valaam (Num. X X, 31J.— c)) Atenţie la îngeri, viaţa lor model de imitat:— „Şi înge rul a zis : cînd te rugai tu şi nora ta Sara, eu am dus pomenirea

rugăciunilor voastre înainte a Celui S fînt şi cînd îng ropai pe cei morţi, aşişderea eramde faţă cu tine... nu era necunoscută mie fapta ta cea bună, ci împreună cu tine

- eram“ (Tobie X II, 13— 14)V — „Datoare este femeia (în biserică)' să aibă înve litoare pe cap, pentru

îngeri" (I Cor. XI, 10)).— „Iată eu trimit pe îngerul meu înaintea feţii tale, ca să te păzească pe

cale, ca să te ducă în pămîntul care l- am gătit ţie. Ia aminte de tine însuţi şi ascultă de dînsul, şi nu fii necredincios lui, pentru cănu se va lăsa el după tine, cănumele meu este într- însul“ (Eşire X X III , 20—21);,

— „Sfinţeasca- se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă- se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pămînt w (Mat. V I, 9— 10)\

Concluzie: O lume întreag ă de făpturi nev ăzute ne înv ăluie aşa dar de toatepărţile, împletindu- şi necontenit paşii ei cu paşii noştri, o lume de duhuri, puternicorganizată, superior inteligentă, prietenoasă şi în plină acţiune, lumea puterilor netrupeşti a îngerilor, şi lumea aceasta, cu influe nţa ei ne chiamăfărăîncetare 'la viaţa ■exemplarăa creaturilor perfecte, v iaţă de cunoaştere şi de iubire, v iaţă de adorare şide unire ordonată în sobor, viaţă de ascultare, de curăţenie şi devotament, în ciudatuturor puterilor vrăjmaşe ale întunericului. E lumea fraţilor noştri cereşti. Le datorăm

cinste , atenţie şi iubire, Aceasta- i înv ăţătura Bibliei despre îngeri.

Arhim. B ENE DICT GHIUŞ

(Arhim. Benedict Ghius) Despre Ingeri

Documents

Transcript of (Arhim. Benedict Ghius) Despre Ingeri