ARGUMENT

Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finale ale condensarii şi sublimării vaporilor de apă constituind totalitatea particulelor de apă lichidă şi solidă care cad din sistemele noroase şi ating suprafaţa Pământului. Ele pot fi sub formă de: ploaie, zăpadă, lapoviţă, burniţă, măzăriche sau grindină. Împreună cu depunerile pe suprafaţa terestră (roua, bruma, chiciura, poleiul) alcătuiesc fenomenele hidrometeorice. Analiza valorilor privind cantitatea de apă provenită din precipitaţii K este necesară pentru sectorul agricol. Desecarea terenurilor, construirea sistemelor de irigaţii, a bazinelor de retenţie a apei nu pot fi făcute fără o cunoastere amanunţită a regimului precipitaţiilor atmosferice. În acelaşi timp, proiectarea unor construcţii hidrotehnice (poduri, reţele de canalizări, diguri), implică cunoaşterea limitelor minime şi maxime între care se pot încadra cantităţile de apă provenite din precipitaţii, posibilitatea căderii anumitor cantităţi, precum şi modul de repartiţie teritorială a acestora. În ţara noastră primele observaţii pluviometrice au fost realizate de Ştefan Hepites, la sfarşitul secolului al XIX-lea, iar în Europa primele măsurători datează din anul 1677, ele fiind organizate în Anglia.Pentru caracterizarea regimului precipitaţiilor se utilizează o serie de mărimi pluviometrice:

cantitatea de precipitaţii exprimată în mm grosime strat de apă sau 1/m² ( un strat gros de 1 mm corespunde unei cantităţi de apă de 1 litru repartizată uniform pe o suprafaţă de 1 m² );

intensitatea precipitaţiilor care redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de timp pe o unitate de timp pe o unitate de suprafaţă ( 1/m²/min ). După intensitate se deosebesc ploi torenţiale şi ploi netorenţiale;

zi cu precipitaţii, este considerată acea zi în care au căzut precipitaţii în cantităţi măsurabile ( ≥0,1mm );

cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore. Valorile respective sunt solicitate pentru lucrările de proiectare hidrotehnică şi agrotehnică la construirea oraşelor în scopul dimensionării conductelor şi canalelor de drenare a apelor provenite din precipitaţii. Cantitătile maxime de precipitaţii căzute din norii convective sunt repartizate pe suprafeţe restrânse de teren, astfel, în jurul zonei de descărcare a norului suprafaţa solului poate fi complet uscată, iar datele privitoare la precipitaţiile maxime căzute în 24 de ore nu pot fi comparabile chiar pentru staţii situate în apropiere;

numărul zilelor cu anumite cantităţi de precipitaţii; frecvenţa zilelor cu anumite cantităţi de precipitaţii ( ploaie, zăpadă );

Măsurarea cantităţillor de apă provenite din ploi şi ninsori se efectuează cu pluviometru iar, pentru înregistrarea continuă a cantităţii de apă căzută, precum şi a duratei şi intensităţii se utilizează pluviograful. Staţiile meteorologice şi posturile pliviometrice din România sunt dotate cu pluviometre de tip I.M.C. ( Institutul Meteorologic Central), iar între anii 1950-1960 s-a mai utilizat şi pluviometru cu ecran de protecţie tip Tretiakov ( pentru companii ).

FORME DE PRECIPITAŢII

Precipitaţiile atmosferice reprezintă orice forma de apă care cade din atmosfera pe pământ. Acestea sunt o componentă de bază a circuitului in natură. Precipitaţiile se deosebesc prin starea se află (solidă, lichidă) şi prin dimensiunea particulelor. Formele de precipitaţii sunt: ploaia, zăpada (ninsoarea), lapoviţa, grindina, chiciura,virga.PLOAIAEste o precipitaţie atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor din atmosfera.ZĂPADAReprezintă, de fapt, forme de particule de apă ingheţată. Factorii care influienţează formarea fulgilor de nea sunt: - temperature;

- curenţii de aer;- umiditatea aerului.

Toţi aceşti factori determină atât forma cât şi mărimea unui fulg. Fulgii părăsesc baza norilor şi in drumul lor către pământ întâlnesc diferite condiţii atmosferice. Pe pământ ajung doar fulgii de nea care nu trec prin straturi de aer cald care sa îi topească ( temperatura trebuie să fie mai mică de 0ºC ). Un singur fulg de nea este alcătuit din 2 – 200 cristale fine de gheaţă. Procesul prin care se formează aceştia este condensare a vaporilor de apă pe particulele de praf întâlnite in atmosfera.GRINDINAFormă de precipitaţii, particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafaţa solului în formă de gheaţă. Particula de grindină are diametrul de aproximativ 6cm. Particulele de gheaţă au în general o formă neregulată, diametrul mediu fiind în general de 5 – 50 mm, dar putând fi mult mai mare în cazul furtunilor electrice. Particulele sunt formate din gheaţă transparentă sau dintr-o alternanţă de straturi de gheaţă transparenta şi gheaţă translucidă, grosimea straturilor fiind de cel puţin 1 mm. Grindina este întotdeauna produsă de nori cumulonimbus.ROUAÎn nopţile senine de vară vaporii de aer, în atingere cu corpurile reci de pe pământ, se condensează şi formeaza stropi mici de apă. Odata cu încălzirea aerului, stropii de apa se evapora.LAPOVIŢAEste o formă de precipitatii. Lapoviţa este zăpada care s-a topit parţial pe parcursul căderii ei spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru a topi o parte din zăpadă, dar nu suficient de cald pentru a o topi în întregime astfel încât să producă ploaie. Astfel lapoviţa reprezintă un amestec de ploaie şi ninsoare. În general, în condiţiile de formare a lapoviţei, temperatura solului este peste temperatura de îngheţ si, drept urmare, lapoviţa nu are o tendinţă de a se acumula pe sol. Totuşi, în situaţiile în care temperatura solului este sub cea de îngheţ, lapoviţa poate forma straturi de gheaţă invizibilă pe suprafaţa solului, numite gheaţă neagră. Acelaş fenomen se produce dacă ploaia îngheaţă la contactul cu solul.CHICIURAEste o formă de precipitaţii produsă prin condensarea ceţii pe fulgi de zăpada formând un bulgăre de chiciură sau acumulându-se pe ramurile copacilor, pe conductorii liniilor electrice sau pe alte obiecte de pe sol. Peisajul care se formează în urma căderii chiciurei este unul de basm – totul este alb.

VIRGAReprezintă picăturile de apă care cad din nori sub forma unor fâşii, evaporându-se până la pământ. Acest fenomen care consta în evaporarea ploii înainte de a atinge solul, întâlnit mai ales în zonele montane.

FENOMENE EXTREME

INUNDAŢIA – este fenomenul de acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distruge materiale ce dereglează buna desfaşurare a activitaţilor social-economice din zona afectată.Inundaţiile pot fi prevazute, cu excepţia celor instantanee, care se manifestă similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de abicei, de intervale mari de prevenire. În funcţie de amploarea lor, inundaţiile pot distruge imobile, poduri şi recolte, pot ucide oameni, animale domestice si fauna. Sprijinul oferit populaţiei afectate de inundaţii de către serviciile specializate ale autoritaţilor şi de voluntari încă din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective principale, într-o primă fază, salvarea vieţii oamenilor aflaţi in condiţii de risc maxim prin acţiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor şi a serviciilor de asistenţă de bază, şi, în masura posibilităţilor, salvarea bunurilor materiale ale acestora. În faza următoare, se acţionează pentru asigurarea asistenţei victimelor in ceea ce priveste accesul la apă potabilă, alimente de bază, adăpost, salubritate, îngrijiri medicale de bază, prevenirea apariţiei şi răspândirii epidemiilor. Coordonarea operaţiunilor de intervenţie pentru limitarea consecinţelor inundaţiilor reprezintă o provocare specifică pentru serviciile de urgenţă, deoarece, uneori, sunt acoperite de apă arii vaste de pământ, făcând coordonarea foarte dificilă. În aceste condiţii, organizarea logisticii, transportului şi distribuiţiei ajutoarelor este dificilă, cu atât mai mult cu cât, adesea, este deteriorată şi infrastructura locală. Inundaţiile se produc instantaneu ( prin ruperea unui baraj/dig sau ploaie torenţială cu cantitate mare de apă pe umiditatea de timp şi suprafaţă) sunt provocate de volume extreme de apă ce apar brusc şi curg rapid, acoperind mari suprafeţe. Datorită instalării lor rapide, inundaţiile instantanee sunt dificil de prevăzut şi le oferă oamenilor puţin timp pentru a scăpa în locurile mai înalte şi a lua cu ei apă potabilă, alimente, îmbrăcăminte groasă, mijloace de comunicare şi alte articole esenţiale pentru asigurarea supravieţuirii.