Argoul si jargonulPROIECT DE LECIE

DATA: CLASA: a- X-aDISCIPLINA: Limba i literatura romnSubiectul lectiei: Argoul si jargonulTipul lectiei: Transmitere i nsiire de noi cunostinte

Competente generale: Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si producerea mesajelor, in diferite situatii de comunicareCompetente specifice:1.1. Identificarea particularitatilor si a functiilor stilistice ale limbii in receptarea diferitelor tipuri de textea) Cognitive: la sfritul leciei toi elevii vor trebui:O1 s defineasc argoul si jargonul;O2 - s identifice intr-un text dat cele doua notiuni;O3 - s exemplifice cele doua notiuni.

b) Afective: Formarea unor reprezentri culturale privind evoluia i valorile limbii romne. Cultivarea interesului pentru studierea limbii romne.

RESURSE EDUCAIONALE:a) Capacitile de receptare ale elevilor;b) Timpul: 50 minute.

METODE I PROCEDEE: conversaia euristica, exerciiul, problematizarea, expunerea, explicaia, lectura.

MIJLOACE: manual, tabla, instrumente de scris, fie de munca independenta, fise de lucru pe grupe, laptop.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITII ELEVILOR: Activitate frontal; Activitate independent. Activitate pe grupe

MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Programa de limba i literatura romana pentru clasa a X-a Manualul de LIMBA SI LITERATURA ROMANA , Adrian Costache, Florin Ioni, Adrian Svoi, Editura ART, 2005 Milica. I, Expresivitatea argoului, ed. Universitii Alexandru Ioan Cuza, 2009 D. Irimia., Introducere n stilistic, Ed. Polirim, Iai, 1999;- Cuco, C., Metodica studierii limbii i literaturii romne, Ed. Polirom, Iasi, 1999

1.Organizarea colectivului de elevi (1 min.) Se stabileste ordinea in clasa, profesorul se asigura ca fiecarui elev ii sunt la indemana cale necesare bunei desfasurari a lectiei (caiete, fise, creioane, pixuri. etc)2. Captarea atentiei (3 min.)Prin joc de rol, profesorul numeste 2 elevi pentru a citi un dialog, apoi doua versuri din poezia Satira Duhului meu, de Gr. Alexandrescu. Dupa citirea replicilor,valorificand coversatia euristica si problematizara, profesorul ii ajuta pe elevi sa descopere ce inseamna cuvintele gagica (prietena) si I-o dat covrigul( l-a parasit), si apoi ii intreaba ce pot spune despre cuvantul Ma chre.Se ajunge la concluzia ca acele cuvinte apartin limbajului argotic, dar si jargonului.A. Bi, (nume de familie), da aveai o gagicB. N-o mai am.A. N-o mai ai?B. No, gata!C. I-o dat covrigu.A: Aia te scotea n lume(...)!B: Da, da, da.(rsete) (Arhiva de Sociolingvistic),Doua greseli ca asta, zau, sufletul mi-l scot,A! Ce nenorocire! Ma chre, ce idiot! (Gr. Alexandrescu- Satira Duhului meu)3.Comunicarea noilor cunostinte/ Conducerea invatarii propriu-zise (expunere, conversaie, problematizare, lucru pe echipe) (35 min.)Prin expunere, profesorul le prezinta elevilor un material power point despre Argou si jargon, iar elevii scriu pe caiete noile notiuni:Argoul este un limbaj conventional, care indeplineste functiile unei exprimari codificate, folosit de anumite grupuri pentru a pastra secretul comunicarii. De obicei, argoul este intrebuintat de grupuri sociale periferice (hoti, vagabonzi, raufacatori), dar circula si in mediile scolare, studentesti, sportive, cazoane, etc.Principalul mijloc de formare a vocabularului argotic este dezvoltarea de sensuri figurate.De Exemplu, victima unui furt este numita husein, fraier, mireasa. Politistul este sticlete sau gabor. A pune pleoapa, a trage oblonu inseamna a spiona. Cazierul este album, iar inchisoarea universitate sau academie. Raufacatorii sunt numiti in functie de specializare: gainar (hot de lucruri fara valoare), u (hot de buzunare), ploscar (ho de poete), maimuar (ho de valize).Jargonul este un limbaj cu o circulatie restrns, specific anumitor persoane, grupuri sau categorii profesionale, sociale, etc. El se caracterizeaza prin abundena cuvintelor i a expresiilor de provenien strin, n vorbirea curent: bonjour, ciao, feeling, grazie, never, thanks etc. Dac incepnd cu a doua jumtate a secolului al XIX-lea majoritatea elementelor de jargon din limba romn erau de provenien francez (moner, armant), n ultimele decenii engleza a devenit principala sursa a jargonului (bye-bye, full time, part time, time out, trend, training etc).Profesorul le cere elevilor s formeze 3 grupe i le mparte fie de lucru spre rezolvare. Fia 1. 1. Precieaz care dintre cuvintele i expresiile argotice de mai jos i sunt cunoscute, precizeaz-le sensul i mediul din care provin: Bitari, lovele, mangoi, mlai, marafei. nseamn bani i provin din mediul rufctorilor. Zoi, barbison, cciul, fnar, grasnet, grazd. nseamn gini, capr, miel, cal, cal, armsar i vin tot din mediul hoilor de animale. A cnta, codi, iepure, a camufla. nseamn a spune lecia, corigen, iepure, a ascunde bine fiuicile i provin din mediul colar. Boier, caiaf, curcan, prieten, suta, gabor. nseamn magistrat, agent secret, soldat, procuror, pazitor, poliist i provin din mediul anchetatorilor. 2. Indic mijlocul prin care au aprut urmtorii termeni argotici: codi (coringe, derivare), cocoatul (nota 3, conversiune), Mito (frumos- conversiune), plopist (care nu e pregatit pentru examinare- derivare), napa (urt- conversiune), barbologie (divagaie- compunere: subst. Barb+ el compus logie (gr. Logos- tiin.))

Fia 21. Identific elementele de jargon din textele de mai jos i precizeaz limba din care provin.a. Caro; vezi c i-e rndul;Dar ce fcui acolo, unde i este gndul?Cnd eu am dat pe rig, bai cu alta mai mare?Astfel de netiin e lucru de mirare!Aa-mi zicea deunzi, cu totul suprat,O dam ce la jocuri e foarte nvat,Apoi optind pe tain cu cteva vecine:Vedei, zise, ce soart, i ce pcat pe mine?

Dou greeli ca asta, zu, sufletul mi-l scot,A! ce nenorocire! ma chere, ce idiot! (Gr. Alexandrescu)b. Parol, chiar eu l-am cumprat! Zise tanti Mia.2. Scrie 5 termeni de jargon folosii de cei care lucreaz la calculator i explic sensul acestora.

Fia 31) Subliniaz elementele de argou din textele de mai jos: Mnoiule, mi-ai stricat mahul, pctosule! (B. t. Delavrancea) Nu e aa c nu m-a sluit prea tare? n dou zile n-o s mai rmn nici urm... i atunci, iar o s poftim musafiri! Nu moare cineva de-o btaie. (Panait Istrati) i-am spus c avem la mine academie liber cu dame foarte cumsecade i cu ampanie. (B. t. Delavrancea)2) Subliniaz elementele de jargon din textele de mai jos: -Nu i-e ruine s bagi mna n nas!...ezi frumos!te vede madam Carol! (Caragiale) -Ce citeti porcria aia, domnule? -Pardon, zic eu... (Caragiale) CHIRIA:Daia-n s-i fac un examen... Guli, spune nineci, cum se cheam franuzte furculia?GULI: Furculision.CHIRIA:Frumos... Dar friptura?GULI: Fripturision.CHIRIA:Prea frumos... Dar nvrtita?GULI: nvrtision.CHIRIA: Bravo... Guli! Bravo... Guli!ARL (n parte, furios): Gogomanision, va!... (V. Alecsandri) Mersi, monsiu arl...cnd ai ti ce mulmire mi-ai fcut...Vous mavez frotte le coeur avec du miel. (V. Alecsandri) Mon cher ami, rspunse pripit Candian, m-am ncurcat la banc.(B. t. Delavrancea) Zia: De cnd te-am vzut ntiai dat pentru prima oar, mi-am pierdut uzul raiunii Te iubesc la nemurire. Je vous aime et vous adore; que pretendez-vous encore? Inima-mi palpit de amoare.(Caragiale)

Urmrind punctele de vedere enunate de profesor, elevii vor face observaii pe fie ce vor fi prezentate ntregii clase de ctre un lider. n cazul unor erori, profesorul i celelate grupe corecteaz pe loc.4. Asigurarea feedback-ului (problematizare) (10 min)Profesorul le d elevilor o fisa individuala ce cuprinde un dialog intre doi puscariasi. Fisa va fi citita de catre elevi. Din text vor fi selectate cuvintele din argou si din jargon.

5. Asigurarea reteniei i a transferului (conversaie euristic) (1 min.)Elevilor li se va prezenta tema pentru acasa Scrie o compunere de 15 randuri, pe o tem legat de viaa de elev, n care s foloseti minimum 10 termeni argotici.Scrie o scurta compunene de 10 randuri, in care sa-ti imaginezi ca traiest in epoca coanei Chirita. Foloseste minimum 10 termeni de jargon.