ARESTAREA PREVENTIVĂ vegyes

7/29/2019 ARESTAREA PREVENTIV vegyes

1/7

ARESTAREA PREVENTIV

Profesor coordonator:

Conf. univ. dr. Petre

Masterand:Marius 959w2223j

I. NOIUNI INTRODUCTIVEMasurile procesuale sunt mijloace prevazute de Codul de procedura penala

pentru a asigura normala desfasurare a procesului penal n vederea realizariiscopului acestuia, putnd fi luate att n faza de urmarire penala ct si n faza dejudecata. Ca institutii de drept procesual, ele sunt puse la dispozitia organelorjudiciare si constau n anumite privatiuni sau constrngeri, personale sau reale,determinate de conditiile si mprejurarile n care se desfasoara procesul penal.Functionalitatea lor este de a prevenii sau nlatura mprejurarile care mpiedicarealizarea n bune conditii a procesului penal.

Potrivit art.136 C.pr.pen. scopul masurilor preventive este de a asigura bunadesfasurare a procesului penal ori de a se mpiedica sustragerea nvinuitului sauinculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei.

Interventia reala si efectiva a masurilor preventive se manifesta numai daca ncursul desfasurarii procesului penal apar dificultati sau situatii a caror evitare impuneluarea lor.

Arestarea preventiva este cea mai grava dintre masurile preventive si constan detinerea persoanei n spatii special amenajate si destinate. Prin aceasta masuranvinuitul este mpiedicat sa nteprinda anumite activitati care s-ar rasfrnge negativasupra desfasurarii procesului penal sau asupra atingerii scopului acestuia.

Arestarea preventiva face parte din masurile preventive privative de libertate,

alaturi de retinere, si poate fi dispusa n tot cursul procesului penal.Potrivit dispozitiilor art. 23 din Costitutia Romniei si a art. 5 din Codul de

procedura penala, n tot cursul procesului penal libertatea persoanei este garantata.Libertatea persoanei, nvinuit sau inculpat, reprezinta starea fireasca n timpulprocesului penal, masurile preventive, printre care si arestarea preventiva, fiind luatenumai n caz de exceptie si fiind permise numai n cazurile si conditiile strictprevazute de lege.


2/7

Astfel, arestarea preventiva poate fi dispusa numai daca sunt ndeplinitecumulativ mai multe conditii generale:

- sa existe probe sau indicii temeinice ca nvinuitul sau inculpatul a savrsit ofapta prevazuta de legea penala. Daca prin proba se ntelege orice element de fapt

care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, laindentificarea persoanei care a savrsit-o si la cunoasterea mprejurarilor necesarepentru justa solutionare a cauzei (art. 63 alin.1 C.pr.pen), si a fost reglementata ntextul de lege pentru interpretarea sa unitara, sintagma " indicii temeinice" era lasatala libera interpretare a organului judiciar. Recent, legiuitorul, prin introducereaart.681 n Codul de procedura penala, pentru o mai buna desfasurare a procesuluipenal, a nteles sa defineasca indiciile temeinice drept presupunerea rezonabila,rezultata din datele existente n cauza, ca persoana fata de care se efectueaza actepremergatoare sau acte de urmarire penala a savrsit fapta.

n ceea ce priveste notiunea de fapta prevazuta de legea penala, trebuie

remarcat ca exista o diferenta clara ntre aceasta si notiunea de infractiune,infractiunea fiind fapta prevazuta de legea penala care trebuie sa aiba anumitetrasaturi esentiale pentru a fi infractiune (prezinta pericol social si este savarsita cuvinovatie). Avnd n vedere faptul ca infractiunea este singurul temei al raspunderiipenale ( art.17 alin.2 C.pen ), ar fi fost poate de dorit ca legiuitorul sa prevada ca siconditie a arestarii preventive ca nvinuitul sau inculpatul sa fi comis o infractiune sinu o fapta prevazuta de legea penala, facnd astfel o diferentiere ntre conditiilearestarii preventive si conditiile retinerii.

- pentru infractiunea savrsita legea sa prevada pedeapsa nchisorii (maimare de patru ani). Conditia nu se considera realizata daca se prevede alternativ

pedeapsa nchisorii sau amenda pentru infractiunea comisa.- sa existe vreunul dintre cazurile prevazute de art. 148 alin.1, lit.a-f:

a. inculpatul a fugit ori s-a ascuns, n scopul de a se sustrage de la urmariresau de la judecata, ori exista date ca va ncerca sa fuga sau sa se sustraga n oricemod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;

a1. inculpatul a ncalcat, cu rea credinta, masura obligarii de a nu parasiilocalitatea sau tara ori obligatiile care i revin pe durata acestor masuri;

b. exista date ca inculpatul ncearca sa zadarniceasca n mod direct sauindirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, oriprin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;

c. exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;

d. inculpatul savrseste cu intentie o noua infractiune;


3/7

e. exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sauca ncearca o ntelegere frauduloasa cu aceasta;

f. inculpatul a savrsit o infractiune pentru care legea prevede ntisi existaprobe ca lasarea sa n libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica;

II. ARESTAREA PREVENTIV

Conform alinineatului secund al art. 148 C.pr.pen., n cazurile prevazute laalin.1, lit. a-e, masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata numai dacapedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau nchisoare mai mare de4 ani.

Masura arestarii preventive poate fi luata, indiferent de faza procesului penal,numai de catre judecator.

Pentru garantarea regulilor de baza ale procesului penal trebuie sa existeanumite conditii de forma.

Astfel, o prima conditie este nceperea urmaririi penale, moment ce determinalimita n timp a declansarii procesului penal precum si pozitia procesuala aparticipantilor, fixndu-le drepturile si obligatiile procesuale. Pentru arestareainculpatului trebuie pusa n miscare actiunea penala.

O alta conditie a arestarii preventive este ascultarea nvinuitului sauinculpatului, conditie necesara si n cazul arestarii nvinuitului chiar daca art. 150C.pr.pen. se refera numai la ascultarea inculpatului. Exceptia acestei conditii estesituatia n care nvinuitul sau inulpatul este disparut, se afla n strainatate ori sesustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla n stare de retinere sauarestare preventiva (prev. de art.146 C.pr.pen. - arestarea nvinuitului) si din cauzastarii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus

n fata judecatorului. n acest caz prezenta aparatorului nvinuitului sau inculpatuluieste obligatorie.

Prezenta procurorului si a aparatorului sunt obligatorii.Actul prin care se ia masura arestarii preventive este hotarrea (ncheiere

motivata) instantei de judecata careia i-ar reveni competenta sa judece cauza nfond sau al instantei corespunzatoare n a carei circumscriptie se afla locul dedetentie daca nvinuitul sau inculpatul este arestat n alta cauza.


4/7

n codul de procedura penala sunt prevazute ca modalitati ale arestariipreventive arestarea nvinuitului si arestarea inculpatului, n functie de fazaprocesului penal n care se dispune aceasta masura.

II.1. Arestarea preventiva a nvinuitului;

Arestarea nvinuitului n cursul urmaririi penale ( masura preventiva rarntlnita n practica instantelor judecatoresti) se poate dispune fata de persoana fatade care se efectueaza urmarirea penala, att timp ct ct timp nu a fost pusa nmiscare actiunea penala.

Masura preventiva se dispune la propunerea scrisa si motivata a procuroruluicare supravegheaza cercetarea penala sau efectueaza efectueaza urmarireapenala, propunere care trebuie sa fie precedata de ascultarea nvinuitului nprezenta aparatorului ales sau din oficiu.

Arestarea preventiva a nvinuitului se dispune prin ncheiere n care sespecifica concret temeiurile care justifica luarea masurii si se fixeaza durataacesteia.

Judecatorul emite totodata si un mandat de arestare care trebuie sa cuprinda:instanta care a dispus luarea masurii arestarii, numele, prenumele si calitateapersoanei care a emis mandatul nvinuitului, aratarea faptei care formeaza obiectul

nvinuirii si denumirea infractiunii, numele si prenumele nvinuitului, durata arestariisi sematura judecatorului.

Arestarea preventiva a nvinuitului nu poate depasi 10 zile.

Masura arestarii preventive a nvinuitului poate fi luata si de catre instanta dejudecata n situatia n care nvinuitul savrseste o infractiune n cursul judecatii(art.299 C.pr.pen.). Presedintele constata aceasta fapta si identifica persoana ncauza, ntocmind n acest sens un proces-verbal .n acest caz, instanta poatedispune arestarea preventiva iar presedintele emite un mandat de arestare

nvinuitului. Despre luarea acestei masuri se face mentiune n ncheierea de sedinta.

nvinuitul, procesul-verbal ncheiat si mandatul de arestare preventiva estetrimis de ndata procurorului.

II.2 Arestarea preventiva a inculpatului;Arestarea preventiva a inculpatului este reglementata asemanator cu

arestarea preventiva a nvinuitului, diferentele constnd n principal de fazaprocesului penal n care este luata ( dupa punerea n miscare a actiunii penale ncazul arestarii preventive a inculpatului ), durata arestarii si prelungirea acesteia.


5/7

Astfel, arestarea preventiva a inculpatului se face n baza unui mandat emisde catre judecator pentru o durata de maxim 30 de zile, din care se scade perioada

n care acesta a fost retinut sau arestat. Prelungirea arestarii se aproba motivatnumai de catre instanta de judecata cu cte cel mult 30 de zile, fara ca durata totalasa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile, daca temeiurile

care au determinat arestarea initiala impun n continuare privarea de libertate sau auaparut temeiuri noi care sa o justifice.

Competenta sa solutioneze prelungirea duratei arestarii preventive esteinstanta de judecata careia i-ar reveni competenta sa judece cauza n fond sauinstanta corespunzatoare n a carei circumscriptie se afla locul de detentie, daca

nvinuitul sau inculpatul este arestat n alta cauza.

Prelungirea arestarii preventive se dispune pe baza propunerii motivate aorganului care efecueaza urmarirea peanla, propunere avizata de catre procurorulcare exercita supravegherea si naintata de acesta instantei competente cu cel putin

5 zile nainte de expirarea duratei arestarii mpreuna cu o adresa motivata.La prelungirea arestarii preventive este obligatorie prezenta procurorului, a

inculpatului si a aparatorului acestuia, fie el ales sau desemnat din oficiu. Dacainculpatul arestat nu poate fi adus n fata instantei, propunerea de prelungire aarestarii preventive va fi examinata n prezenta aparatorului acestuia, n lipsa sasolutia instantei fiind lovita de numitate.

ncheierea prin care s-a hotart asupra prelungirii arestarii preventive poate fiatacata cu recurs de catre procuror sau de catre inculpat.

Potrivit art.160

a

C.pr.pen., arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusan cursul judecatii, prin ncheiere, daca sunt ntrunite conditiile necesare pentruarestarea inculpatului in faza de urmarire penala.

Arestarea preventiva a inculpatului n cursul judecatii nu poate depasi 60 dezile si poate fi mentinuta daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun

n continuare privarea de libertate sau au aparut temeiuri noi care sa o justifice.

Masura arestarii preventive a inculpatului n faza de judecata poate fi luata sin cazul n care inculpatul a mai fost anterior arestat n aceiasi cauza sau n cursuljudecatii nsa numai daca au intervenit elemente noi care fac necesara privarea de

libertate.n faza de judecata instanta poate dispune arestarea inculpatului prin

hotarre, care poate fi ncheiere, sentinta sau decizie.

II.3. Arestarea preventiva a minorilor;


6/7

n ceea ce priveste arestarea preventiva a minorilor, legiuitorul a prevazutdispozitii speciale, cuprinse n art.160e-160h C.pr.pen..

n cea mai mare parte arestarea preventiva a minorului se face n aceleasiconditii cu cea a nvinuitului si inculpatului major, cu unele derogari si completari.

II.3.1 Arestarea preventiva a minorilor ntre 14 si 16 ani;

Astfel, minorul ntre14 si 16 ani trebuie sa raspunda penal ( pentru care se vaefectua expertiza medico-legala psihiatrica care sa demonstreze ca la data comiteriifaptei avea discermannt ) iar infractiunea savrsita sa fie pedepsita cu detentiuneape viata sau nchisoarea mai mare de 10 ani ori mai mare. De asemenea, trebuie caluarea unei alte masuri preventive sa nu fie suficienta.

Durata arestarii preventive a nvinuitului cu vrsta ntre 14 si 16 ani se poatelua pentru o durata de cel mult trei zile si nu poate fi prelungita.

Durata arestarii preventive a inculpatului minor cu vrsta ntre 14 si 16 anieste n cursul urmaririi penale de cel mult 15 zile. Prelungirea se face n modexceptional, fiecare prelungire neputnd depasi 15 zile. Durata arestarii preventive ainculpatului minor cu vrsta ntre 14 si 16 ani n cursul urmaririi penale nu poatedepasii un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile. n mod exeptional, atuncicnd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau nchisoarea maimare de 20 de ani, arestarea preventiva a inculpatului minor ntre 14 si 16 ani sepoate prelungi pna la 180 de zile.

II.3.2 Arestarea preventiva a minorilor peste 16 ani;

Inculpatul minor cu vrsta de peste 16 ani poate fi arestat preventiv n cursulurmaririi penale pentru o perioada de 20 de zile, perioada ce poate fi prelungita pnala 90 de zile, fiecare prelungire neputnd depasii 20 de zile. n mod exeptional,atunci cnd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau nchisoareamai mare de 10 de ani, , arestarea preventiva a inculpatului minor peste 16 ani sepoate prelungi pna la 180 de zile.

n cursul judecatii, verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii prevenive a

inculpatului minor cu vrsta ntre 14 si 16 ani se efectueaza periodic, dar nu maitrziu de 30 de zile, iar n cazul inculpatului minor cu vrsta mai mare de 16 ani numai trziu de 40 de zile.

La arestarea minorului este obligatorie ncunostiintarea parintelui, tutorelui,persoanei n ngrijirea sau supravegherea careia se afla acesta, alte persoane pecare minorul o desemneaza, serviciul de reintegrarea sociala a infractorilor si desupraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe lnga instanta


7/7

careia i-ar reveni sa judece n prima instanta cauza, n termen de 24 de ore. Toateacestea se consemneaza intr-un proces verbal.

III. CONCLUZII

Arestarea preventiva este cea mai grava dintre masurile preventive si sepoate dispune numai n conditii stricte prevazute de lege. Prin arestarea preventivase aduce atingere unei libertati fundamentale a omului si anume libertateapersoanei, garantata de Constitutia Romniei si de conventiile privind drepturile silibertatile fundamentale ale omului.

Din acest motiv, lipsirea de libertate a unei persoane constituie exceptia si nustarea fireasca n care o persoana este cercetata n cursul procesului penal.

Scopul arestarii preventive este de a asigura buna desfasurare a procesuluipenal ori de a se mpiedica sustragerea nvinuitului sau inculpatului de la urmarirea

penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei si acesta este unicul scop ncare o persoana poate fi privata de libertate pe parcursul procesului penal, oricelipsire de libertate a unei persoane n alt scop reprezentnd un abuz din parteaautoritatilor statului. De aceea organele judiciare trebuie sa urmareasca ca arestareapreventiva sa nu fie dispusa n alte scopuri dect cel prevazut de lege.

ARESTAREA PREVENTIVĂ vegyes

Documents

Transcript of ARESTAREA PREVENTIVĂ vegyes