Aia- iaJLvL X I . ARADU, 0/Î8. Septemvre 1887. Nr. G e

BISERICA si SCOL'A. Foia biserieesca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in sept emana: D UMINEOA.

PEETIULU ABONAMENTULUI. Feutra Augtro-Ungari'a:

J?e TUB* anu 5 fi.—er., pe 1/2 a n 1 1 ^ f l . 50 er. Peatru Komani'a si strainetate :

Pe un» anu 14fr-, pe jnmetate anu 7 franci.

P R E T I U L U I N S E R T I U N I L O R U : Pentru publicatiunile de trei ori ce contienn cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fi.;

si mai sus 5 fl. v . a.

Corespondentiele sè se adreseze Redactiunei

„ B I S E R I C A si SCÓL 'A . " Er b a n i i de p renumera t i une la

TTPOGRAITA DIECESANA in ARAD.

Atonegatiuiiea in oficiu.

In o eorespondentia publicata in tronlu dinnumerii trecuţi ne-a surprinsa forte placutu sfatalo, pre carele lu­da mm dnu invetiatoriu colegiloru sei. A atinsa o còrda fòrte însemnata dnulu invetiatoriu, de carele vorbimu, cand, diipace aréta greutăţile, cu cari an de a lupta Miniştrii scotei nòstre poporale dice intre altele, ea daca câ invetiatori vomu desvoltâ diligentia, zelu si abnegatiune, si vomu face din scòla aceea ce trebue se fia : o stepana a gandiriloru si inimei poporului nostru : atonei nu ne va lipsi recunoscinti'a scumpei Béstre natinni. Popòroln ne va b»«-ew*eB4â, ér acésta binccnvcntare a stepanului, carele ne platesce, precum ne potè, va intari temelìeìe caselorn si fa-

milieloru nòstre.

Sublima ideia este Cuprinsa in acestu sfata. Un este nona acésta ideia, este idei'a fundamentala a apostolatului in biserica si in scola. Este idei'a, pre bas'a earei'a Doninolo lumii, Mantnitoriulu Chris-tos, dupace Petra de irei ori se dechiara, ca lui-inbesce, i-pre da intra stepanire neamulu omenesco.

Unu apaetolu este inYetiatoriuln scòlei nòstre elementarie.

Nu este invetiatori'a nici mescesiugu, nici spe­cula. Invetiatori'a este o chiamare a inimei ; si inim'a seie numai unu lucra, scie numai a iubi. A iubirei proprietate este apoi numai un'a, si anume : nu cu-nòsce pedeei, nu cunósce greutăţi, nu cunòsce fóme, nici seracia, nu cunósce nici comoditate, nici oboséla, precum nu cunósce nici góna, nici remuneratiune ; ei serge inainte, pentru ca dragostea tòte le potè.

Acésta dragoste eatra chiamare o au de sigaro toti invetiatorii nostri.

Necazurile vieţii nòstre actuale si multe alte imprejuràri, cari ne bantuiescu inse astadi ne vom fi fa­cendo de multe ori se cademu si se slabimu de multe ori din dragostea eatra chiamare si dragostea «atra poporala, carafa slujimu.

Si acóst'a este de sigura unic'a causa, earea ne

foce, câ la multi dintre noi se nu se veda, si se nu se conósca ródete dragostei nòstre catra scóla si catra poponi.

Fòmea si seraci'a despriméza pre omu, este o> dicetória vechia. De odata eo acést'a dicetória si-a faeuto inse locu in istori'a popóreloru faptulu, ca chiar fòmea si «eraci'a, gòn'a si necazulu smk im-putuln, si constituescu stimolalo si motorulu istoriei civilisatiunei si desvoltàrii popóreloru.

Voimu neaperatu si noi romanii din aceste partì se avem partea nòstra in desvoltarea si propagarea creştinătăţii in coneeitnlu celorlalte biserici TfljffijŞft si in concertulu biserieiloru particolarie, cari con-stitoiesco biserie'a cea mare a lui Christos.

Badimulo bisericei nòstre este scól'a poporala ; ér spiritulu acestui asie diamento dumnedieesco este invetiatorolo.

Si scól'a romana confessionala din aceste parti are deja istori'a ei, si o istoria frumósa, o istoria, in carea abnegatiunea si doralo de a jertfi pre alta-riolu patriei si natiunei alo inaintasiloro nostri in dfscalia ao produsa minuni. In poporulu romana din acecte partì, si anume din partile, pana onde au po­tato strebate radiele de coltura ale vechiei prepa­randii din Arad, se gasesco pana in diu'a de astadi cei mai molti cărturari.

' Si n'au fost mai bine dotati decât noi înaintaşii nostri in dăscălia.

Si ei s'ao luptatu co necazuri molte si co se­racia ; dar ao facutu toti ceeace ao potato.

Deosebirea intre noi si ei este, ca sarcin'a nòstra, cari astadi-foilam cernit elfi, itti cev'a mai mare. Avem se facema din scól'a nòstra 0 adeverata scòla moderna. Si mod'a se schimba do­pa ómeni si dopa vreme.

Òmenii de astadi intoema câ si timpulu, in care traimu, ao molte trebuintie in ale sufletului si in ale inimei. Si pana cand nu vom ave alte scòle mai molte, scól'a nòstra elementara trebue se satisfacă tuturor acestora trebuintie.

Ya se dica, se cera malte delà invetiatoriula de astadi. Se cere intre altele de a lacra malta pre plata putiena.

Ast'a-i astadi dúchala vremii, si acesta duch nu ne convine Ia nici unulu.

Se dice apoi ca omenii forméza timpulu, si pré adeverata este acósta dicetória; ér dnulu invetiatoriu amintitu mai sus a aflatu chei'a, priu carea am poté deschide si initia unu nou si mai potrivitu spiritu alu timpului. Ne spune ca daca in scóla vom desvol-ta si lucra mai multu, vom potó obtiene recunoscin-ti'a natiunei.

Iu firea romanului este apoi, ca se fia recunos-cetoriu. Si poporulu ne va recunósee servitiele nóstre, daca noi vomu sci, se-i orgauisàmu scól'a astfeliu, ca se-lu multiemósca.

Va se dica poporulu cere astadi multu delà noi. Si adecă nici mai multu, nici mai putien, decât, ca fiecare din ceice portâm numele de invetiatori ai ponorului, se fimu in si afara de scóla o putere crea-tória si organÍ8atória.

Se organisâm scól'a, si se manuâm crescerea neamului romanescu astfeliu, ca romanulu se-i semta folosulu si bunătatea.

In acosta organisare este depusa chei'a amelio­rării dotatiunei, si reîpective salarieloru invetiatoresci. Si fiacare din noi are in man'a s'a o astfeliu de cheia. Vorb'a este numai, ca se seim, se facem in-trebumtiare de dens'a. Este greu mescesiugulu de a manuâ acesta cheia. Este greu si se-o ieai in mana, si se-o manuezi.

Si chiar aici in punctulu acest'a greu detorin-tia avemu unulu flesce carele se aretàmu, ca necazu­rile potu se-ne faca se apucâmu mai cuspóriupre ca­lea istoriei civilisatiunei poporului nostru.

Prin munca continua prin necazusi abnegatiune se otielescu si intarescu omenii in gréu'a cariera a acestei vieţi. De aceea punendu-ne si noi alaturi'a cu ioti ceice astfeliu semtu si gandescu ne dicem atât noue, cât si tuturor fratiloru noştri, cari se afla in servitiulu scólei si poporului nostru : mai multa ab­negatiune intru tote, pentrucâ sporiulu lucrului nos­tru se fia si se constitue sporinlu dotatiunei nóstre.

* * Viéti'a omenósca are o mulţime de particulari­

tăţi si o mulţime de taine. Intre aceste multe particularităţi si taine se

gasesee la loeulu primu faptulu, ca este preste po-tintia, se ascepti a-te seinii mane bine, daca astadi nu ti-ai intoemitu lucrurile astfeliu, ca se scii intre ce feliu de imprejuràri au se resara asupra capului teu radíele sórelui de mane.

Aplieandu acésta taina si mescesiugu alu vieţii la dascali'a nóstra romenósca s'ar potó traduce in esecutarea prompta a abnegatiunei oficiale si anume : se-mi facu astadi in si afara de scóla detorinti'a ast­feliu, eá se-se semta, si se-se cunósca sporiulu mân­

ji cii mele; 6i acesta sporia na se p6te, eâ se nu-si \ reverse darurije sale asupra intregei mele vieţi, fia s psichice, fia materiale. X Vieţi'a oricărui orna, carele ocupa o funcţiune X mai are apoi o taina speciala, carea se reasuma ia l faptulu, ca indatace ai primita o fanctiane, na mal X esti stepanu, si numai dispani de tine; ci ti-ai pusa X iatrega vieti'a si activitatea la dispusetiunea functiu-\ nei, pre carea o porţi. ] Si fanctiunariula, carele astfeliu lucreza, afla s neaperatu plata multa. X Eiu sporesee, ela inaiutâza, si iuaintanda i-s'e ? maresce recunoscinti'a din partea publicului, carui'a > servesce, si carele la timpulu seu si-face si ela de-. X torinti'a. \ Dupa acesta taina, propria vieţii fiecărui fanc-l tionariu, omulu, carele este, si se numesce invetiato-î vin si-concentr<5za intreg'a s'a vi^tia si activitate nu­li mai si numai in servitiulu scdlei; si realitatea os­ii primata prin multe caşuri, pre cari le-am pote* numi i cu namele in casu de trebuintia ne-a convinsu pre > deplin, ca pre una invetiatoriu buna, na este casa, s câ se-lu fi auditu cinev'a plangenda-se, ca nu ae \ salariu de ajunsu. I Si nu se plânge una astfeliu de omu, pentruca îj elu insusi prin lucrulu si abnegatiunea s'a si l'a \ maritu, incât i-a fost cu potintia; er pre de alta \ parte nu se plânge uuu astfeliu de omu, pentruca i atunci, caud a positu pre earier'a invetiatoresca, i-a ) spusu inim'a lui, ca nu pentru a-se înavuţi, a pasita > pre acesta cale; ei a luatu acesta slujba pentru a X servi si a-se numerâ si densulu intre ceice lucra la \ istori'a civilisatiunei neamului seu. \ Din cele dise urmeza, ca daca noi dascălii ia \ ale slujbei nostre vom stărui, câ se-le facem tote m X acea abnegatiune, pre care o eere slujb'a ndstra, tdte X ni-se voru adaoge noue, si nu vom ave" necessitate l se-ne plângem de nimicu. X „Da-mi, câ se-ti dau si eu", dice romanulu, < cand vorb'a este de scola Si-da romanulu si cama-\ sî'a cand vede, ca are pantruce, se-o dea; dar cand > nu vede sporiu, apoi este omulu celu mai indarat-X nicu, pentruca resoneza si elu, ca dela mine toti, si X eu dela nimenea. > Se-i dam deci romanului mai multa carte, si \ atuuci de siguru ne va dâ si elu cu totavoi'a eeeace X este partea ndstra!

Epistolele parochulai betrann. VIL

Iubite nepâte ! Tipărişi predic'a mea dela in-ceputulu anului scolasticu, Ti-multiamesaa pentru a-cest'a; am cetit'o preutesei si de doue-ori, si si ei i-place. Mi-vine'n minte se Te intrebu, de-ce n'ai ti-paritu mai nainte predic'a părintelui Terentiu, * ) me temu nu cumv'a se se semta vatametu prin aceea, câ

Anulu XI. B I S . I B I C ' A a S C O L ' A 289

dta mi-dai antaiatate peste densulu si apoi se va ma- \ niâ pe mine. — Ieri a fostu la mine părintele An- j reliu eu preutes'a si eu o tetitia a loru; se facu < torba despre predie'a mea, si părintele Âureliu mi- \ spuse verde 'n fatia câ lui nu-i place de ea, fiindu > intr'ens'a multe streinisme; Fam intrebatu apoi ce \ se intielege sub euventulu „streinismu" ? si roi-telcui, l câ deea insîri cuvintele dupa firea unei limbi streine > aceea se numesee „streinismu," carele strica tota \ cuventarea cu atâta mai vertosu, câ lumea romana de l astadi nu-numai ca se silesce a curaţi limb'a de stra- \ iaisme, prin-ce dâ semne ca-si cultiveza limb'a sa in- ) sasi, ci iea chiar in nume de ren, daca cinev'a ro- < mânu fiindu, vâresce in limb'a sa câte unu stra- \ inismu. \

Nu sciam ce se dîcu la vorbele acestea. Parin- \ tele Aureliu trece pe la noi de preotu invetiatu si \ eultu din timpulu da astadi, trebuit dara se me su- < pnnu judecaţii lui; dar totuşiTam incredintiatu, câ \ in predica n'am împrumutata dela nimenea nici unu < cuventu, de-si nu-miar fi stata ren, eâci unu preotu < betranu mai cn greu p6te scrie despre lucrurile de < astadi, de-câtuunulu teneru si mai invetiatu. Telculu ; si judecat'a părintelui Aureliu cn strainismii inse eu \ totuşi cu mintea mea cea betrana nu le-am prece- < putu îndată; nici nu ai ce se Te miri de aeest'a l Iubite Nspote ! — In urechile mele resnna, sum prea \ dedata cu ele si mintea mea e cam afumata de fu- < mulu celu mnltn din cadelnitia, deci credn, ca nu-mi / stă tocmai ren, deca ceva-si lacra nu-lu cuprindu in- > data si deci mi-punu insumi întrebarea: de-ce parin- \ tele Aurelia in jurulu familiei sale vorbesee mai na- \ mai in limba străina? Nume miru de aeest'a, candu \ in fiinti'a mea de fatia vorbesee in limba străina, \ pentru câ dau cu socotel'a, ca nu voiesce se-lu iutie- l legu ce vorbesee cu preutes'a si cu fetiti'a, — me < mira inse cum pdte cuventâ in biserica la poporeni i nnu preotu, carele e dedatu a invinovati pre alţii, \ m densulu e mai mare vinovata. — Ar fi bine Iubite j Nepote! se tiparesci dta o carte lunga despre tem'a < aeest'a, câ adecă cum ne place noue a dâ ca petrii <

in curtea vecinului, a vinovaţi pre deapropele chiar < eu smintele n6stre. \

Dar incheiu epistoPa se nu fia lunga, câ se in- < capa in foia si predic'a părintelui Terentiu. (Nu te < superâ câ te intrebu Iubite Nepdte! Ore deca abuna- ! era ca si părintele Terentiu — unu preotu dîce „fiam" : catra preutes'a lui, — e strainismu aeest'a ori b'a ? ;

Ala Dtale scl.

Propagarea religîunei Ia poporulu nostru (Continuare.)

Detorinti'a poporului ascultatoriu inse, care formeza biseric'a „discens", este de a cerceta iocasiulu Domnului totdeun'a, si a primi de sânte invetiaturile pastoriului seu, eare vorbesee in numele Domnului ; er Ia scdla a-si tri-

*N'a aositn ane» Kepotnle.

mite pruncii sei regolata, spriginindu chemarea scóleT, ' — carea este a face creştini buni, deştepţi, si ómeni de ome­nia prin invetiatura si esemplo. -

Dar câţi si din acesti'a Ia rendulu lora isi implinescu detorinti'a? Durere trebue se ne cuprindă atunci, candu in timpulu servitiului divinu, in locu se vedermi ome­nii la biserica, i-vedemu escelandu prin birturi si la ocupatiuni scandalóse, incâtu ne amu ruşina dèca amu stă de facla cu creştinii din timpulu persecutiuniloru, cari prin locuri ascunse si in catacumbe isi făceau rugă­ciunile. Apoi venindu rendulu se privimu la scóla, de ce ne putem mira vediendu, câ nici aeest'a nu e cercetata.de copii, si aflandu câ părinţii acestor'a nesciindu-se povetiui pre sine, cum potu sci se voésca binele fiiloru sei ? Cum vom sci ei pretini scól'a, deca nu cunoscu însemnătatea bisericei? ,

Dar se firmi precauti ! Presintele si aici ne-a croita uhu avantagiu. Ne-a data legea, si prin ea dreptulu d'a constringe pre acei părinţi renitenti de a-si trimite pruncii la scóla cu puterea legii ; era prin puterea cuventalui ni sta in dispositiune a li-face scól'a plăcuta, si cu timpulu a-i pregati de membri folositori pentru biserica. Si in par­tea aeest'a vedemu, că pondulu era apasă pre pastori, pentruca dela ei se aştepta curarea reului.

Asiadara atâta este totu, ce se pretinde dela noi in interesulu religîunei. Biserie'a si scól'a suntu postulatele, pentru snstienerea si respandirea moralităţii, cari ne ase-curéza esistinti'a, bunăstarea si viitoriulu nostru.

Adi nu se mai pretinde dela membrii bisericei a in­dura lupte amari si grele suferintie in contra inimiciloru bisericei. Au incetatu căuşele de a suferi martiriu si a ca­de în lupte sangeróse pentru religie, si totulu, ce trebue se facemu se rednee acolo : ca clerulu in loculu seu se invetie poporulu pe caile aretate a conósce si conserva vistieriile religiei; ér aeest'a se asculte pre pastorii sei in biserica si scóla.

Dar nu se potè nega, câ la noi in loculu inseufleti-rei sa incuibatu indiferentismulu religibnariu. Pre cand la alte naţiuni observam preci; m in alte direc­ţiuni, asia si simtiulu religiosu s'a desvoltata la 'unu gradu mai innaltu ; pe atunci la poporulu! nostru deca de. Si cans'a acestei impregiurari sta numai in aceea, càpo-pórele din cestiune, si in ale religîunei suntu mai lumir nate decatu poporulu nostra precumu d. e. anglesii, ger­manii, francesii, italienii si alte popóre eulte.

Refleetéza inse unii cu dreptulu, cà poporulu nostra isi are caracterulu seu religiosu prin care si-a sustienutu religi'a in timpi de teróre ; si acést'a nu se potè nega : dar se atribue spiritului seu conservativu, care-lu carac-teriséza. Nu posede inse acea însufleţire de a progresa si a-se deştepta totu mai multa din somnulu indiferentismu­lui religiunaru, prin sustienera serbatoriloru cu pietate, prin parteeiparea la biserica in corpore si prin "ascultarea servitiului divinu cu evlavie, precum vedemu la alte popóre de alta religie.

Ce e drepta se scie, cà poporulu nostra are mai multe serbatori ; dar elu le sostiene numai prin abtienerea dela lucra, nu inse si prin partecipare la biserica si prin ascultare pie, ci ehi cercetóza locuri publice in acelu tempu pretiosu. Nu esceléza in ridicarea edificiloru bise-ricesci si scolare, in splendóre, — dupa putintia — in urm'a conservatismului seu caracterizatoriu, atribuindu pe tòte impregiurarii, cà precum au trăita moşii si părinţii, si ei potu trai. Si desi se observa pe ici, colè si ìà noi mai mare însufleţire, prin cercetarea bisericei si a scólei, prin nisuinti'a d'a ridica temple si scóle ete. acesta apa-rintia nu se potè numi inse progresu generalu, si nu se potè atribui decatu numai gradului mai naltu de desvol-

290 B I S E R I C A . A S C u L ' A Anula X I

tare aia acelei comune, orasiu sea tienata, preeum si conditîuniloru favorabilei intre care s'au aflata respective se afla.

Cea mai mare si remarcabila impregiurare in progre-sulu séü1 regresala religiunara este a-se atribui capabili-tatii sea necapabilitatii, zalalai sea indiferentismului condu-cetoriloru poporuM nostru ortodoxa din tempula presentu numita alu progresului. — Pentru cá se ne lamurimu, se privima numai la mersula desvoltatoriu alu corarilora nódtro bisericesci, care este unu vitabilu progresu in bi-seric'a neutra. In acele comune, unde conducerea a fosta incredtutiata la pastori haraici, devotaţi carierei lora, cari au schitu a-si face detoriati'a, aa luminata poporala, cá se-si pricépa si elu detorintiele sale; acolo pe langa aceea, fca biseric'a si scól'a loru este mai in rendu-dupa putintia — au infiintiatu, si infiintiéza si adi asia numit ale coruri bisericesci, inaltiatóre de spiritulu pietăţii.

Nu succede inse si altora conducetori proti si ia-vetiitori din alte locuri, totu atâta da apti si zeloşi a croi acesta progresu in comunele lora, fiinda câ popo­rala loru na este pregatitu spre aceea, din causa, câ coa-ducetorii loru antecesori n'au fostu ómeni de-progresa; ér poporulu nostru n'endatinatu fiinda ca renovări — fie ele cata de salutarie si ducetóre Ia scopn, — conserva cu tărie si tiene de mai bunu aceea, ce au avutu moşii si părinţii loru. Dovedesce acosta impregiurare insasi des-fiintiarea mai multoru coruri constituite in astu-feliu de comune, din causa câ simtiemintele aprinse spre progresu, prin atingerea cordiloru loru, de catra conducetorii din presinte, au fostu numai una foca de paie, care curenda se stinge, din lips'a substantiei organice in mai mare mesura desvolcate. Sa vede dara, câ si aiei, precum la totu pro-gresulu, trebuie poporala mei autaiu pregatitu spre astu-feliu de scopuri, precum in 40 de ani in pustie Moise proroculu pregătise pre poporulu servila israiltónu de a reporta victorii, astu-feliu: câ in acelu tempu aa tre-buitu se mora betranii umili, crescendu bărbaţi vigurosi pentru lupte.

Se nu desperamu deci acei'a, cari in butula nisuin-tieloru si a zelului nostru religiunara nu obtienemu re-s uitata; câci timpula este, care toemesee si strica, si cu timpulu si noi prin pregătirea poporului catra cunóscerea si implinirea detorintieloru sale facia de biserica si scóla, vomu ajunge la aceea, ce si alţii au ajunsu.

In fine, mai regretabilu pentru ortodoxie este, ca in timpulu de facia chiaru Ia noi se afla conducetori de aceia, cari ocupanda loculu custodiloru religiunei din tre-cutu, ia locu de a inaintâ poporulu nostru ortodoxa spre progresu religiunara, — ila conturba in conservarea cu linesce a doctrinelom bisericesci păstrate cu atat'a destoi­nicie. Casu concretu se intemplâ nu de multu, câ unu preotu de alu nostru, ortodoxu, din paroehie de frunte, conformu ordmatiuniloru consistoriale, a voitu se-si im-plinesca detorinti'a d'a predica.

D¿ci si-a redigiatu acasă predic'a s'a. Sub3tratola ei a fo3tu a-si convinge credincioşii despre „purgatoriu" seu locuia curatitoria, despre care catolicii credu, câ totu omulu va merge dupa mórte acolo, cá se-si e3pieze peca-tele. Acesta predica si-a estra3'o dansulu din o fóia pe­riodica eclesiástica, carj respandiá doctrinele bisericei greco-catolice, pre care apoi densulu a cetit'o, ca cuven-tare credincio3iloru sei in biserica. Se intielege poporulu dora n'a fi pricependu erórea ; dar invetiatoriola unu oma desteptu s'a forte scandalisatu la ascultarea acelei'a, canda imi enarâ si mie casulu. Éta dara, cum se propaga prin unii dintre noi cei chemati-ortodoxi'a. In locu se o ape-ramu contr'a altor'a, noi o periclitamu.

Pentru prevenirea astorfeliu de retaciri proveninde

; din partea nòstra a pastorilora sufletesei numai din indi-> ferentismu facia de chemarea pastorala: ni se recomanda > nóue tuturora prin asiediemintele bisericei si regalele pas* l torale, pe langa repetiraa stadiilora teologice, ce ama in-\ invetiata a recurge nomai la cetirea cartiloru sante ap-> robate de biseric'a ortodoxa, ca la o fântâna, ce nici canda

nu seca, si cari se ni dea desluşiri in casa de indoéla; pentru ca precum dice St. Crisostoma: „caventalu lui Ddiea bogata se lacaésca in preoţi." Afara de acestea, ca obiectu de ocupatiune santu si sciiutiele profane dar farà d'a negliga 3ciintiele teologice. lase precum iavatia Dreptulu Canonica preoţii pota cati si cârti contrare or­todoxiei, ca si d'aoolo se tragă folosii pentru ortodoxie, dar numai fiinda conduşi de coavietiaaea slui Ambrosia, carele cetindu cârti heterodoxa a disa: „cetimu pe anele, ea alţii se na le cetésca; cetimu altele, ca se na le igno-ramu, si cetimu unele, ca se nu le tienemu, ci ca se Ie impugaam."

Si de òreee in mulţimea scólelora nòstre confessîo-nale ortodoxe sarcin'a atâta de grea si ginga3ia a catechi-sarii ia timpulu de facia este aruncata pre umerii inve-tiatorilora, — pentra evitarea retasirilora grosolane in propunerea religiuaei, — iavetiatoriiora nostri populari, cari ocupa sifrumó3'a «hemare de „catichati" nu li-3e potè din destula recomanda biaavoitòrei atenţiuni aceste sfaturi pastorele ; càci numai urmandu si ei acestor'a se vora paté mândri câ eu deminitate pòrta frumosulu epiteta alu Mantuitoriulu Cristos, de „invetiatoriu."

Dupa tòte acestea, ca de incheiare alaturamda-me si eu acelor'a, cari adeveralu vorbind ii afirma, cà farà de religie nu potè fi existintia si progresa, 3astieaa : cà pa­na canda pe langa caracterula conservativa la noi, nu se va desvoltâ si nisainti'a catra progresu in ale religiunei, mai vertosu prin cercetarea bisericei, eu evlavie si prin trimiterea pruncilora Ia scóla din partea poporalui; era din partea clerului na se va manifesta zelulu, impreuuatu eu abnegatiunea fericitiloru părinţi ai ortodoxiei din tim­pii primitiva, intru desvoltarea simtiului moralu, de refi- « giune si pietate, in popora, prin propagarea doetrinelore adeverate in biserica si in scòla; — pana atunci noi no suntemu representanti fideli ai ortodoxiei, ér progresulu nostra si in alte direcţiuni remane ilusoriu câ anu pium de-siderium.

Cladova, in Iului 1837. Nieolau Crismariu,

preotu rom, ortodoxu.

Despre immaterialitatea si unitatea sufletului omenescu.

(Continuare.)

VI. Principiulu acestei modifieatiuai fiind appaiatala, mo-

nasuiu numai pe sine insasi se potè mod'fieâ, ce érasi presupune o lege generala, prin care sè se reguleze cursula modificatiuneloru. Legea acÓ3t'a consista in aceea, ca tòta moiifleatiunea armatóre posede permanentu caus'a s'a su­ficienta ia proc3im'a precedenta. Modifieatiunile succesive ale monasului formez a deci unu siru neiatreruptu, ia care tòta modificatiuuea precedenta e eauj'a suficienta a celei ee urmóza, pre carea o trage necesarmiate dapa $ae. Standu lucrula astfeliu, nici nu potè fi vorb'a despre o influiatia reala reciproca iatre seaguraticii monadi. Deòreee inse intre fiintie se arata pretotindenea o faptica influin-tiare reciproca, se nasce întrebarea, ea cum se pota esplica aceea ? La acést'a Leibnitz respunde, ca influintiarea re­ciproca a monadiloru e numai ideala, care câ atare e pre­formata in raţiunea divina.

Anulu XI B I S E B I C ' A ai S C Ó L ' A 291

Ddieu adeca la crearea lumei, cand a ordinatu mo-nadii la olalta, a fosta cu privire la fie-care monas singu­lara, punendu-ii in o astfeliu de positiune facia de cei-alaltì, câ tòte momintele activităţii lora se corespunda puntualu mominteloru activitàtii a celorlalţi monadi. Ddieu a potutu face acést'a, prevediendu neesulu causala ala modificatiuniloru in fie-care monas, drept-aeeea a potuta aduce in consonantia intregu siralu de modificatiani ale celorlalţi monadi. Si in acést'a consista asia namit'a a r-m o n i a p r e s t a b i l i t a .

Leibnitz statoresce si o diferintia graduata intre mo-nadii singulari. Diferinti'a acést'a consista dupa densulu in perfecţiunea mai mica, ori mai mare a perceptiunei si a appetitului. Unii monadi sunt adeca intr'o anumita stare de amorţire, in urmarea carei'a posedu o perceptiune de totulu obscura ; aceştia sunt monadii goi (monades nudes). Altii din contra se afla intr'o strare dorrnitanda, prin ce reoglinda universulu numai intr'unu moda letargicu; aceştia sunt sufletele planteloru. Altii érasi se rediea la sensualitate si astfeliu represinta mai claru universulu ; aceş­tia sunt sufletele animaleloru. Ia fiae altii posedu o con-sciintia de sine curata si chiara, pe bas'a carei'a repro-ducu unuversulu curatu si chiara ; acesti'a sunt sufi 'tele omenesci. Peste tòte sta monasulu neconditionatu, ce po­sede pe deplinu o cunoscintia adecuata despre universu ; monasulu acest'a e Ddieu. — Mai distinge monadi cen­trici si monadi sferici. Moaas centricu (sufletulu) e aceea, ce represinta centrulu, unui complecsa de monadi in care dominéza ; monadi sferici (monades nudes) din contra sunt aceia, cari se agramadescu pe langa monasulu centricu, carui'a ii-sunt subordinati. — Premitiendu aeestea, se vedemu acum cum a interpretatu L9ibitz esinti'a omului? Dupa densulu esinti'a corpuriloru organice consta din aceea ca o anumita mulţime a monadilora goi se agramadesce pe langa unu monas. centricu câ corporalitate. Monasulu centricu in reportu cu corpulu seu e sufletulu — vineu-lum substanţiale, — care prin pre3inti'a s'a intrune3ce monadii goi agramditi pe langa sine intr'uuu corpu completu.

Sufletulu omenescu este deci unu monasu, care do­minéza in centrulu corpului câ legatura substanţiala (vin-culum substanţiale), cuprindiendu in sine lumea reala in modu idealu ; ér corpulu e unitatea agregata séu asociata ai monadilora goi agramaditi pe langa sufletu. — Influin-tiarea reciproca a corpului si a sufletului nepotendu fi reala, este de a-se interpela dupa armoni'a prestabilita. Tote modifieatiunile sufletului emanéza adeca din funcţio­narea s'a propria, cari forméza unu siru neintreraptu, câ causa si efectu. Totu acést'a sta si despre corpu. Ddieu inse a cunoscutu din eternitate corpulu si sufletulu, asia si siralu modificatiuniloru loru si conform cunóscerei a-cestei'a a legatu sufletulu de unu atare corpu, a carai modificatiuni se corespunda punctualu modificatiuniloru sufletesci. Deci funcţiunea ambiloru (a corpului si a sufle­tului) sta in consonantia permanenta. Dèca in corpu se nasce o semticiune, atunci sufletulu totu in momentulu acel'a produce idei'a corespundietóre acestei semticiuni, càci in acelu momentu tocmai acést'a trebue se emaneze din modificatiunea proesima precedenta a sufletului. Si dèca sufletulu produce in sine unu fapta spontaneu, atunci in corpu totu in acelaşi momentu din càusa ideatica se produce mişcarea corespundietóre. Corpulu si sufletulu se reporta deci astfeliu catra sine, câ dóue orológe, ce umbla precisu la olalta.

G i i n t h n e r sustiene, ca sufletulu se deosebesce in modu esentialu de spiritu; inse nu forméza substantia diferita de corpu. Sufletulu e numai unu principiu naturalu (Naturprin-cip), care s'a redicatu la gradulu calu mai'naltu de intimitate

i (Verinnerung) in omu. Pentru acest'a se numesce si sufieta > naturalu (Naturpsiche). Principiulu naturalu adeca se ni-< suesee totu spre mai'nalta intimitate in fiintiele organice \ si in fine in corpulu omenescu ajange la iatimitate per-5 feeta. La culmea acest'a de intimitate apare ca sufletu > naturala omenescu, cand e activu nu numai in moda ve-< getativu si sensitivu, ci si intru formarea conceptelora. I Coneeptulu deci, câ cugetulu generalităţii aparBene lai. ? La consciinti'a de sinse inse nu se p6te redicâ; i acest'a e propriatataa eschisiva a spiritului, care prin crea-< tiune divina imediata se pune deasupr'a sufletului natu-> raia. Spiritulu reduce fenomenulu la bas'a s'a; de densulu i se tiene asia dar ide'a, dedrece aceea nu e alteev'a, decât < susperea fenomenului dapa esintia. Spiritolu deci redu-> cendu funcţiunea s'a propria la sine insusi, câ basa a s'a, ? devine la consciinti'a de siae, la cugatula ea-lui; de aci < pasiesce la sasceperea basei fanomeneloru naturali; si in l fine se redica la cunossiinti'a despre Ddieu, câ ultiaiulu \ temeiu alu tuturora lucrarilora. > H e r b a r t i n p3ichologi'a s'a semăna malta ca l L9ibnitz. Sufletulu omenescu si dapa densulu e o r e a-. l i t a t e c e n t r i c a (monas), adeca o fiintia simplanes-) tramutavera si esistenta ia molu absoluta, care in reportu !> catra realităţile sferice, seu catra corpulu sau, apare câ < substanti'a eu-lai. Fiinti'a, natar'a s'a, câ si a celorlalte < realităţi in genere ni este necunoscuta ; noi o cun6scenra l numai câ basa perminanta a eu-Iui schimbatoriu. Uaic'a < s'a activitate se reduce la subsistinti'a propria, in urma-\ rea carei'a contrasta contarbatiuneloru obveninde din par-$ tea realitâtiloru sferice. Câ realitate simpla na pole for-/ mâ principiulu de vietia ala corpului, de6reee ia ca3ala < acest'a ar trebui se eserciteze o iaflaintfa reala asapr'a 5 corpului, pana cand in imperiulu realitâtiloru na esista > causa transienfca. Sufletului se ascrie numai mobilitatea £ spirituala; din contra vieti'a apartiene corpului. Prin ur-s mare suflatulu loeuesce simpluminta in corpulu de sinş > viu, si acest'a loeuintia e mijlocita prin sistemilu nervilora. ; Acest'a adeca sta eichisivu in sarvitiulu safletalai, er na

'} la dispositi'a vieţii vegetative, incât sufletulu prin densulu ) e infiltrata in corpu. Deci H9rbart privesee inca sufletalu l de principiu alu functianeloru vitali seasitive, inse vieti'a l vegetativa o tiene de independenta de aeel'a. > Lotze considerandu in genere vieti'a de prodaetula l complicateloru inflaintiâri unite ale poteriloru fisice si cke-s mice, in consecintia cu acestu principiu nu face escep-s tiune nici referitorii la omu. Elu deci sustiene, ea si ţa > omu vieti'a corporak (vegetativa si sensitiva) este resul-l tatulu actianeloru iaapreunate ale poteriloru fisice si che-i mice si ca prin urmire de 3ufletu, câ prineipiu de vietia, < nu 63te trebuiatia; er s u p o 3 i t i ' £tţ C3i sufletulu e esehisiva \ principiulu de vietia alu corpului, trebae catagoriea res-i piasa. Aîtfaliu niei densulu na admite o unitate intima \ a corpului si a suflatului. Corpulu faeia de sufletu e ca l totulu esternu si remane elementa străina, cu a carai \ vietia sufletulu nu sta nici iatr'unu reportu. I V i t a l i s t i i i n fine afirma, ca mijiocitorialu safle-| talui si alu corpului este poterea vitala. Dapa dânşii sa-$ fletalu n'are nici o cunosciintia despre funcţiunile vitale

ce demustra, ca nu le efaptuiesce ela; mai departe coatras-ii talu iatre funcţiunile vitale intelectuale si vegetale este \ atât de acutu, incât e o imposibilitate a le derivă pre \ acelea dintr'unu principiu. > Paeia cu aceste diferite opiniuni voma statori uni-\ tatea suflatului omenescu prin resolvirea urmatdrelora i Intrebâri: \ 1. Ce este organismulu corporala'? i 2. Câte principii de vietia potu obveni in corpulu \ animalicu?

3. Sunt óre acte psichologice, cari justifica in moda l nedisputaveru unitatea sufletului, si cari sunt acelea ? s

1. In respecttilu primei intrebàri va fi de lipsa, câ Ì ae determinarmi nainte de tòte conceptulu vieţii, deórece ì vieti'a este acelu factoru caracteristieu, prin care orga- < nis mulu difere in modn esenţiala de mechanismu. — \ Conceptulu vieţii se potè determina mai simplu, dèca lu > derivàma din conceptulu : „ n a t u r a " . Inse ce se intielege j sub natnr'a unei fiintie ? Se intielege aceea, ce constitue < bas'a subtantiala de activitate pentru aceea fiintia. Natur'a l fiintiei coincide deci cu esentialulu seu, de care se dis- Ì tìnge numai intru atât'a, incât in sensu propriu trebue i considerata de principiulu activitàtii si in consecintia de s aceea basa, pe care se intemeiéza tòte fortiele fiintiei : > pana cand esinti'a propriaminte forméza numai principiulu j esistintiei. Deórece inse nu potè esista fiintia, care totodată < n'ar ave si óre-cere activitate, pentru acea si esinti'a se s potè privi de bas'a poterilora, si astfeliu e identica cu > naturTa. Acum bas'a acést'a substanţiala e de aceea cali- \ tate in unele fiintie, in urmarea carei'a acelea potu pro- l duce numai mişcare si schimbare transienta, precum d. e. > magnetulu, care atrsge si foeulu, care inealdiesce ; din X contra in altele are aceea însuşire, de ele sunt capace a \ influintiâ asupr'a Ioni insesi in modu motoricu si aleato- > ricu (sbimbatoriu), si acestea sunt fiintiele vietiuitóre. ţ, Y i é t i ' a d e c i e a c e e a b a s a s u b s t a n ţ i a l a , X p r i n c a r e c u t a r e f i i n t i a se m i ş c a pe si- / n e ins a si. * Esinti'a ei consista deci din activitate si \ adecă din activitate immanenta, respective din mişcarea X dé sine. Prin urmare fiintia vietiuitóre numimu aceea ca- s-rea e totodată si subiectulu si obiectam activităţii sale > proprie, adecă carea se influintiéza, se mişca si se des- i volta pe sine insasi. Unde nu este activitate immanenta, \ acolo nu e nici viétia ; din care causa se numesce fiintia ) farà de viétia, séu mòrta aceea, carea nu se potè miscâ ? de sine. X

Totu corpulu, in care se manifesta funcţiune vitala, / este totodată organicu — o r g a n i s m o ; unde acést'a \ lipsesce, acolo numai de m e c h a n i s m u potè fi vorb'a. !> Asia d. e. orologiulu, ori cât de artificiosu pe fia con- i struitu, totuşi, pentruca nu e nimicu in trensulu, ce s'ar \ potè aduce pe sine in mişcare, este numai unu meehanis- > mu mortu ; organismu diu contra e si piant'a cea mai i simpla, deórece posede principiu de viétia, prin care lue- < réza din propri'a potere din launtru in afara, adeca se > desvòlta, p.e nutresce si se fecunda de sine. Cu tòte acestea ( nu se potè nega, ca intr'acestea dòue esista si óre-care <

* Snm. Theol. I , gu. 18. a. 2 : Vitae nomen snmitur ex qnodam exterius apparenii circa rem, quod est movere se ipsnm: non tarnen est impositem hoc nomen ad hoc signifleandum, s e d a d s i gn i f i c n n d am s u b s t a n t i a m , c u i c o n v e n i t se-c u n d u m s u i m n a t u r a m m o v e r e s e i p s a m , v e l a g e r e e q u o c u m q u e m o d o a d O p e r a t i o n e n » .

* J. Müller Physiologie des Menschen: "Wir haben den Or- s ganismus mit einem Systeme von Theilen verglichen, die f ü r Erfül- s lnng eines Zwekes verbunden sind, und deren Wirksamkeit von der i ungestörten Harmonie der zusammensetzenden Glieder abhaengt. Der Organismus gleicht einem mechanischen Kunstwerke in der systematischen Zusammensetzung für ErftUlung eines gewissen Zwe- X ckes ; aber der Organismus erzengt im Keime den Mechanismus der < Organe selbst und pflanzt ihn fort. Das Wirken der organischen / Körper haengt n i ht bios \ o n der Harmonie der Organe ab, son- ? dem die Harmonie ist eine Wirkung der organischen Korper selbst, 5 lind jeder Theil dieses Ganzen hat seinen Grund nicht in sich selbt, X sondern in der Ursache des Ganzen. Ein mechanisches Kunstwerk < ist hervorgebracht nach einer dem Künstler V o r s c h w e b a n d e n Idee, <j dem Zwecke s e i n e r "Wirkung. Eine Idee l i e g t anch j e d e m Organis- > » u s zu Grunde, und nach dieser Idee werden alle Organe z w e c k - > maessig organisirt; aber diese Tdee ist ausser der Maschine, dage- S

en in dem Organism .s, h i e r schafft sie mit Nothwendigkeit. s

consonantia cardinala. Consuna anteiu intru aceea, ca fie­care forméza unu intregu regulata, in care părţile sunt astfeliu întocmite intre-olalta, incât in activitatea întregu­lui se manifesta consonantia si directiva spre unu scopu anumitu. Inse pana cand legatur'a dintre părţi la mecha­nismu e numai accidentala, ér armoni'a si direqtiv'a spre scopu e resultatulu unei cause, ce zace afara de mecha­nismu : pana atunci intre membrele singulare ale orga­nismului dominéza nu numai cea mai ordinata inflnintiare reciproca si unitate intima, ci si directiv'a spre scopu, pre­cum si armoni'a, de care e intregulu penetrata provimi dela acelu principiu, care zace in organismulu insusi. Consuna mai departe intru aceea, ca fie-care are de basa o ideia prototipica, dupa cara se intempla formaţiunea întregului. Idei'a acést'a inse pentru mechaaismu e esterna, ór pentru organismu e immanente ; càci constructiu nea mechanica se preduce dupa ide'a, ce se nasce in imaginatiunea artistu­lui, corpulu organicu inse dupa aceea, care deja in ger­mene e preformata. Unitatea si armoni'a organismului deci nu resulta din materi'a esterna si din fortiele acelei'a, ci din acelu principiu vitata cuprinsu in germene, care (im­plicite) inveiva in sine organismulu intregu nainte de a-se fi desvoltatu părţile si organele acelui'a.

(Va urma)

JD i e r s e . * Santire de biserica. Escelentia S'a, părintele

Archiepiscopu si Metropolita Miron Bovianulu, a oficiata in diu'a de 30. Augusta cal. v. a. c. aetulu santirei bi-sericei din Apoldulu superiora, in protopresviteratulu Mer-curei din archidiécesa cu mare solemnitate.

* Necrologu. Ioan Dudulescu, elerieu absoluta, a incetatu din viétia aici în Aradu dupa unu morbu scurta Vineri'a trecuta la 6 óre deminóti'a. Remasitiele defunc­tului au fost depuse spre odichna eterna in cimiteriulu orasiului Arad. Cortegiulu funebru a fost petrecuta pana laloculu de odichna de corpulu profesoralii si de elevii in­stitutului teologicu."

Fie-i tierîn'a usióra si memori'a binecuventata! * Alegere de protopresviteru. Sinodulu pro-

topresviteralu alu Lugosiului intrunitu in 12 Septemvre cal. nou anulu curenta sub presidiulu comisariului con-sistorialu, dlu protopresviteru Filip Adam a alesu cu to­talitatea vatariloru de protopresviteru pentru tractata va­canta alu Lugosiului pre dlu Dr. Georgiu Popoviciu.

Felicităm pre nou alesulu protopresviteru ! * Serbarea dilei de 30. Augustu in Bucu-

resci. Aniversarea luarei redutei Griviti'a s'a serbata in 30. Augustu cu mare solemnitate in intréga Bomani'a. In Bucuresci s'a tienutu la Metropolie serviciu divinu ponti-ficandu metropolitani Primata. Au asistata apròpe toti mi­niştrii. Dupa servitiulu divinu a defilata gard'a de onore, însufleţirea soldatiloru la amintirea dilei glorióse, erâ la culme, Entusiastice strigări de : „Ura ! Traiósca M. 8. Re­gele!" au urmata urarei ministrului de resboiu pentru siefulu armatei.

* O fapta nobila. Direcţiunea institutului peda-dagogicu din Caransebesiu scrie in „Foi'a Diecesana„ : Domnulu coloneta ces. reg. T e o d o r u S e r a c i n u , sta­ţionata in Cernăuţi, a binevoita a darai pe seam'a cabi­netului de naturalii alu institutului pedagogicu diecesanu din Caransebesiu o colectiune forte pretiósa, constatatóre din 397 piese de caloptare si lepidoptere. Colectiunea con­tiene individii arangiati dupa genulu, speci'a si varietăţile

Anulu XI . B I S E R I C ' A si S C O L ' A 293

lorn si este rodulu unei lucrări perseverante, Îndelungate si manutiose. însemnătatea cea mare, ce b are pentru in-vetiamentu infatisiarea in natura a corpuriloru naturale este mai pe susu de ori ce întrebare. Cine cundsee su-ccesulu dubiosu la folosirea ilustratiuniloru, fie acelea ori cât de esact*, acel'a va pute se pretiuesca valdrea dona-tiunei dlui colonelu Seracinu. Primesca dlu colonelu si pentru acest'a repetita dovada de interesulu nobililu ce-lu are pentru înaintarea invetiamentului scdleloru ndstre cea mai adenca recunoscintia.

* Comitetului parochialu gr. or. rom. din Beiusiu din incidentulu renovarei edificiului scolei ele­mentare din locu, a arangiatu Dumineca in 4. Septemvre n. a. c. o s e r a t a d e c l a m a t o r i c a împreunată cu d a n s i u, dupre urmatdrea programa :

a) la 11 ore demineti'a dupa ieşirea din biserica „sfinţirea apei" in localitatea renovata a scolei.

b) la 8 dre ser'a, salutarea d3petiloru prin Vasiliu Papp, protopopii.

c) Unu devotamentu familiei Hurmuzachi de A. Mu-resianu, declamata de G. Dudulescu teologii absolutu.

d) „Cuvinte despre femei" disertatiune de Teodora Pinteru, iuristu.

e) „La terestra" poesia de Matild'a Poni, predata de Veturi'a Papp.

f ) „Romantia de D. Giurgescu," solo esecutata de G. Dudulescu.

g) „Vespasianu si Papinian" dialogu de I . Negruzi predatu de Meletiu Papp, teologu si T. Pinteru.

Dupa care a urmatu joculu pana catra demindtia. Venitulu a fost de tot 93 fi. 90 cr. er spesele 20 fi.

dupa detragerea cărora a remasu venitu curatu 73 fi. 90 cr. cu care s'au acoperitu in parte spesele renovării.

Oferte si suprasolviri au incursu dela domnii: P. Balasiu docente norm. 1 fi. 50 cr. P. Ciuhandu

preotu 1 fl. G. Lungu preotu 50 cr. T. Popovici preotu 1 fl. S. Negreanu rigorosantu in medicina 50 cr. Vasiliu Lesianu prof. 50 cr. D. Negreanu comerciantu 1 fl. L. Erdelyi apotecariu 1 fl. 50 cr. I . Lazaru 50 cr. P. Mihu-tiu, directoru gimn. 1 fl. 50 cr. V. Paguba jude de tribu-nalu 50 cr. Vasiliu Iguatu adv. 1 fl. A. Antal protopopu 1 fl. Nicolau Micula 50 cr. A. Antal jun. 50 cr. Steineru 1 fl G. Horvath subjude reg. 1 fl. Coriolan Ardeleanu prof. 50 cr. Const. Popoviciu rigorosantu in dreptu 50 cr. Nicolau Criste 50 cr. Lad. Pap Szitegyi concipistu minis-terialu 50 cr Gavrilu Cosm'a juristu 50 cr. Szatmâry Elek comisariu de finantia 10 cr. Traianu Farcasiu profes. cu 50 cr. Petru Papu 50 cr. Szândi Ioanu respicientu 1 fl. D. Mihâlyi 1 fl. A . Tbeocaru 50 cr. I . Kidiosan 1 fl. ve-duv'a Marianu 1 fl. si domnisidr'a Adel'a Dudulescu o ca-trintia pentru sortire din care a incursu 6 fl. 30 cr.

Pentru care suma comitetulu, prin acest'a le voteza multiamita. Beiusiu, 30. Aug, v. 1887. V. P a p p , prot.

C o n c u r s e . Se escrie concursu pe staţiunea invetiatoresca dela

scol'a de fete din Jancv'a, cu termin de alegere pe 416 Octomvre a. o.

Emolumintele anuali sunt: 120 fl. v. a., pentru cortelu si gradina 40 fl., 40 meti de grau, 16 metri de lemne (pentru scdla separat), pausial pentru ccnferintie 6 fl., pausialu pentru scripturistica 5 fl.

Recurenţii au, se-si tremita recursele lor. — conform prescriselor statutului nostru organieu — pana la 3. Oo-tomrre a- 0. subscrisului inspectoru de scdle per Vinga

\ in Szecsâny, si a se presenta in vreo Dumineca in st. Bi-< serica din Janova spre a-si areta desteritatea in cant si \ tipîcu. y ? Comitetul parochialu. < In contielegere cu mine: I03IP GRADINARIU m. p. ia-\ spectoru scolariu. J

? Pe staţiunea invetiatoresca dela scdl'a gr. or.diaeo-< mun'a Berzor'a in comitatulu Aradului, devenita vacanta, s cu acest'a se publica concurs cu termin de alegere pe 20 \ Septemvre v. (2 Oct. n.) 1837. \ Emolumintele incopeiate cu acest post sunt urma-\ tdrele: \ 1. Bani gata 100 fl. > 2 1 / 2 sesiune de pament pretiuit 120 fl. X 3. 12. Orgii de lemne din care este a se incaldi si < scol'a — care se solvesc in bani 84 fl. s 4. Spese de conferintia 6 fl. \ 5. Spese de scripturistica 10 fl. s 6. Folosirea unui intravilan alu scdlei bătrâne pre-l tiuit, in 10 fl. > 7. Dela inmormeatari unde va fi poftit 50 cr. X 8. Cuartir liber cu 2. chilii podite, cămara, cuina < buna, stalau si intravilan mariâior pentru legumi. I D^la recurenţi se recere se aibe cualificatiunea ? prescrisa in statutul organic, si se-se presenteze in vre-o i dumineca ori serbatdre spre a-si aretâ desteritatea in can-l tarile bisericesei. < Recurenţii au a-si subscerne recursele lor adresata s comitetului pardchialu inspectorului de scdle Iosif Vucu-? lescu in Sioimosiu (Solymos) corn: Aradului post'a ultima < Radna pana in 18. Sept. st. v. inclusive. i Berzava, 27. August 1887. > In contielegere cu comitetul parochial: IOSIF VUCU-( LESCU inspec. de scdle.

< Pentru paroehi'a de elas'a IlI-a din Oilu, protopres-s biteratulu Buteniloru, comtatatdria din 144 case si cu carea l suntu impreunate: \ 1. Folosirea unei sessiuni pamentu aratoriu si \ fenatiu. '< 2. Birulu — câte o mesura eucurazu sfarmata. \ 3. Stolele îndatinate si !; 4. Cuartiru libera cu gradina, — se escrie concursu '<] pana la 27 Sept. (9 Oct) a. c. in carea di va fi si alegerea \ asteptandu-se dela concurenţi ia terminul acest'a a se pre-/ sentâ vre-odata la biserica si a-si sub3terne recursele pe i calea oficiului proto ire3viteralu din Băteai (Butyin.)

Cilu, la 30 A;igustu 1887. \ Comitetulu parochialu.

In contielegere ca mine: CONSTANTIN GURBANU m. p. < protopresbiteru. s —o— > Pentru statianea invetiatoresca din Fanatia-Sioiia-\ telu, cu terminu de alegere pe 20 Sept. v. a. c conform < conclusului consist. Nr. 745 din 1887. \ Emolumintele sunt: a) 105 fl. dela comun'a biseri-\ ca, 27"fl. 72 cr. dela Dominiulu eppesc rom. cath. din Vascau, , b) 12 cubule de bucate, 12 stâageni de lemne, c) unu \ cubulu de pasula si câte o porţie de fenu, d) cuartiru l i -\ beru si stdlele cantorale. s Recursele provediute eu documentele necesarie si res-> pective cu testimoniu de cualificatiune sunt a-se trimite X pana la 19. Sept. la subscrisulu in Beiusiu. \ Beiusiu, 27. Aug. 1887. s In contielegere cu Comitet, parochail VASILIU PAPP ra. p. \ protop. Vascoului. \ —o—

294 B I S E R I C A si S C O L ' A Anulu XI

Conform ordinatiunei Venerabilului Consistoriu gr. or. din Aradn dto 16. Octomvre 1886 Nru 3581 si 4 Au-gustu a. c. 2341. se escrie concursu :

1. Pentru staţiunea' invetiatorésca din Crongani, cu earea sunta împreunate urmatórele emoluminte anuali si anume : bani gat'a 200 fl. 5 orgi lemne, cuartiru si gra­dina, terminulu alegerei 6. Septemvre v. a. c.

2. Pentru staţiunea invetiatorésca din Prevaleni. e-moluminte anuali 200 fl. v. a. 5 orgi lemne cuartiru si gradina terminulu alegerei 6 sept. v. a. c.

3. Pentru staţiunea invetiatorésca Tomescî. emolu­minte anuali 200 fl. 5 orgi lemne, terminulu alegerei 7.

Sept. v. a. e. Doritorii de a ocupa vreun'a din acestea staţiuni

suntu avisati recursele provediute cn tete documintele pre­scrise in statutulu organicu a-le adresa comitetului paro-chialu si celu multn pana la 5 Septemvre st. v. a le tré-mite subscrisului inspectoru scolariu in Risculiti'a p. u.

JBaiadecrisiu (Korosbânya). Comitetele parochiale.

In contielegere cu mine : IOANU MICLUTPA, inspectoru scolariu. —•—

Pe bas'a ordinatiunei Vener. senatu scolariu din 4-Augusfu a. c. Er. 2380 se escrie concursu pe staţiunea invetiatorésca din FadÌEtacu, cu care sunt inpreuuate ur­matórele dotatiuni in barn gat'a 94 fl. 50 cr. scripturistica 10 fl. Conferintia 12 fl. pertru clisa 30 fl. pentru sare 7fl. si 20 cr. lumini 6 fl. in natura 16 meti giâu, 24 meti cu­curuzii ; 10 staugeni de lenone din care se va incaldi si seél'a, 3 jugere psmentu aratoriu, localitate libara cu gra­dina de 120a 1ji jngecu efara.

Doritorii de a cuprinde acést'a staţiune au a-si sub-scerne recursele in dóue esemplare, pe langa representarea in vre-o dumineca ori serbatóre in biseric'a de acolo, sub­scrisului per Bâlintz in Leucusesci comitatulu Carasiu-Se-verinu, pana in 6. Septemvre a. c. in care di va fi si

alegerea. Se observa cum-cà absoluţi preparadi care posiedu

limb'a magiara, si nu vor fi inca depnsu essmenu de ca­lific atiune si se vor cbligâ in scurtn timpu alu depune, inca se vor luâ in cousideratiune.

Fadimacu, in 15. Augustu 1887. In contielegere cu comitetulu parochialu.

Adamu Pos'a, inspect. scol.

— O —

Pratiu vacarta staţiune invetiatorésca din Tilecusiu, inşpectoratulu Pestesiului Cottulu Biboru se escrie Con-ctnrsu cu terminu de alegere pe Dumineca in 20. Septem­vre (2 Octomvre). f*

Emoluminteîe Euntn:P 1") In bani gat'a 300 S. v. a.r

2.) Cortelu bunu cu 1 / s jugeou gradina. 3) 16 cara de lemn* pentru incalditulu scólei. 4) Stolele usuate csi-iorsle. I 'c:::;!; : . c ^ I . i.t'a staţiune sunt avisati a-si

trimite recursele loru instruite conforma statului organicu inspectorului Cenualu de scóle M. On. Domnu Teodora Filipu,,. in Lugasiulu de S T F U p. u. Élesd ér pana la ter­minulu ab gerii a-se tidé. ţopomlni, si a dovedi desteritatea

i n cântările bisericeşti.

Din siedinti'a Comitetului parochialu tienuta la 16/27. Augustn. 1887.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: TEODOBU FILIPTJ, m. p.

inspectora scolariu. —•—

Se escrie concursu la staţiunile invetietoresci din protopopiatulu Vascoului mai josu însemnate cu terminu de 30 de dile déla prim'a publicare.

1. Sediste-Hersesci, cu salariu 80 fl. 12 cub. de bu-cate, 6 starigeni de lemne, stole cantorale si cuartiru libera.

2. Cusiisiu, 84 fl. 8 cub. de bucate, 6 stangeni de lemne si cuartiru in natura.

3. Eieni-Sudrigiu, 100 fl. 8 cub. de bucate, 6 stan­geni de lemne stole cantorali si cuartiru,

4. Poeni de sus: 84fl. 10 cub. de bucate, 8 stan­geni de lemne, câte unu fuioru, o porţie de fenu si o itíe de pasula déla casa, si cuartiru cu gradina.

6. Sendu ferice: 100 fl. 8 cub. bucate, 1 cub. de pasula, 8 stangeni de lemne, câte o porţie de fénu si unu fuioru déla casa, 8 fonti de lumini si cuartiru in natura.

Recurenţii au se-si tramita rogarile sale adjustate conform stat. org. la subscrisulu in Beinsiu in terminulu prescrisu.

Beinsiu 10. Augustu 1887. In contielegere cu comitetele paroehiali.

Vasiliu Pap, protpop. Vascanlui.

—•— Se escrie concursu pentru deplinirea definitiva a pos­

tului invatietorescu din comun'n Mareusiu, protopresvite-ratulu Beliului, cu dotatiunea urmatóre:

a) in bani gat'a 120fl. v. a., — b) 12 eubule de bu-cate c) 60 porţiuni de fén, d) pentru conferintie 4fi. e) 8 stangeni de lemne de focu, din care e a-se incaldí si sal'a de invetiamentu f) Veniturile cantorale, g) Cuartiru in natura cu gradina de legume.

Becurentii sunt avisati a-si snbsterne recursurile ad­justate cu documeutele necesario adresate catia comitetulu parochialu, la protopresviternlni Petra Suciu, in Ucurisiu (Ókrós)pana la 14/26. Septemvre a- c.

Mareusiu 14. Augustu v. 1887. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine: PETRU SUCIU, m. p. inspec­tora scolariu.

—o— Pentru staţiunea invetiatorésca din Monereu, cott.

Aradu inşpectoratulu Borosineului cu terminu de alegere pe 8. Septemvre a. e. st. v.

Emoluminteîe suntu: 1) In bani gat'a 180fl. 2) In naturalie 7 cubule grâu si 7 cubnle cucuruzu. 3) 8 stangeni de lemne de unde are a-se incaldí s

sal'a invetiamentului. 4) 10 magi fénu, afara de aceste cortelu libera cu

gradina de legumi. Recursele provediute cu documintele necesarii, si a-

dresate* Comitetului parochialu din Monerau, suntu a-se trimite pana in 6. Septemvre Inspectorelni cercualu de scóle Ioaou Cornea, in Borosi-Jneu, avendu competenţii pana la diu'a alegerii a-se presenta la biseric'a din locu pentru a-se face cunoscuţi poporului.

Monerau, 13. Aagustu 1887. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu IOANU CORNEA, inspectoru scolariuv

i'r tipografiei diecesane din Aradu. — Bedactoru respundietoriu : Augustin Hamsea.