ArtropodeleArtropodele sunt animale nevertebrate, ce au membrele articulate. Ele includ clasa insectelor, miriapodelor, centipedelor, arahnidelor i crustaceelor. Ele pot fi gsite n orice mediu de trai. Artropodele sunt cele mai numeroase din regnul animal (peste 75%). De asemenea, ele sunt i cele mai dezvoltate dintre nevertebrate.

Artropode cu chelicere

Reprezentani: paianjeni; scorpioni; cpue;au corpul alctuit din cefalotorace i abdomen la nivelul cefalotoracelui se gsesc 8 ochi simpli (oceli), 2 chelicere i 4 perechi de picioare respiraia este traheal i pulmonar.

SCORPIONULScorpionii sunt animale nevertebrate din ordinul Arachnida ei au un aspect neltor de rcuor, care au, la extremitatea posterioar a abdomenului, o gland cu venin care se deschide ntr-un ac, aflat la captul unei extensii inelare articulare, similare cu o "coad". n Romnia exist varietatea Euscorpius carpathicus. Grupa scorpionilor cuprinde ca. 1.400 de specii, care au dimensiunea corpului ntre 9 mm i 21 cm . Animalele triesc n general n regiuni nisipoase sau stncoase de deert, unde domin o clim arid tropical sau subtropical. Exist un numr relativ redus dintre ele care triesc n copaci, peteri sau culturi agricole. Numai un numr mic de specii de scorpioni au o neptur care este mortal pentru om.

PAIANJEN

Pianjenii reprezint un ordin de artropode din clasa arahnidelor, cu corpul alctuit din cefalotorace, cu patru perechi de picioare lungi i subiri, cu dou perechi de maxile, cu abdomen nesegmentat, care se hrnesc cu insecte mici, prinse ntr-o pnz esut cu ajutorul unui lichid cleios pe care l secret.

CAPUSAHranindu-se cu sangele nostru si al animalelor, capusele irita pielea, dar mai ales transmit boli. Aceste insecte au nevoie de sange ca sa se dezvolte. Daca un adult paraziteaza animalul, se hraneste din sange acestuia si apoi se lasa sa cada in mediu inconjurator. Larvele nascute din depuneri de oua vor trebui sa gaseasca o gazda ca "sa isi ia masa sanguina". Astfel ele se transforma in nimfe care la randul lor trebuie sa suga sange ca sa devina adulte.Timpul petrecut pe animale este foarte scurt in comparatie cu viata capuselor: cateva zile pentru o viata de ani de zile! In tara noastra cu clima temperata capusele se intalnesc cel mai mult primavara si toamna. Ele se tem de frigul iernii sau de caldura verii. Le plac locurile tinute umede de plantele din apropierea solului. Probleme pe care le produc capusele: capusa irita pielea prin intepatura sa si prin injectarea salivei. Aceasta iritatie este insotita de mancarimi. In cazul infestarii abundente, se poate preleva o cantitate deloc de neglijat de singe. Mai mult, saliva anumitor capuse contine o toxina care provoaca paralizie la 4 zile dupa fixarea pe animal. Daca se scot capusele, efectul dispare. Totusi,aceasta toxina poate cauza moartea daca ajuge la muschii responsabili cu respiratia. Cel mai important este insa faptul ca aceste capuse transmit maladii oamenilor si animalelor.

PREZENTATORII: NUSZER HELGA HORINCAR SILVANA