1. Desen tehnic şi infografică

1. Operatiile schitate sunt bazate pe……..

2. Operatiile aplicate sunt create direct pe….

3. Extrudarea este:a. operatie schitata;b. operatie aplicata.c. operatie auxiliara.

4. Fillet este:a) operatie schitata;b) operatie aplicata.

c) operatie auxiliara

5. Meniul scurt senzitiv este activat cua) butonul dreapta al mouse-ului;b) butonul stanga al mouse-ului;c) butonul din mijloc al mouse-ului.

6. Rotirea, panaromarea ori focusarea piesei se face cua) butonul dreapta al mouse-ului;b) butonul stanga al mouse-ului;c) butonul din mijloc al mouse-ului.

7. Enumerati 5 entitati ale schitei.

8. Schitele pot fi :a) Total definite;b) Subdefinitec) Supradefinite.

9. Schita total definita are culoarea:a) rosie;b) albastra;c) neagra;d) galbena;e) roza.

10. Tipurile de Pattern pot fi:a) Liniar;b) Circular;c) Extrude;d) Mirror;e) Revolve;f) Tabelar.

11. Care dintre cele trei modele sunt obtinute prin operatia extrude?

a b c

12. Care dintre cele trei modele sunt obtinute prin operatia revolve?

a b c

2. Mecanică

1. Adunarea vectorilor se face cu:a) regula trapezului;b) regula paralelogramului;c) regula cercului.

2. Unitatea de măsură pentru forţă este:a) Newtonul;b) Kilogramul;c) Pascalul.

3. Momentul unei forţe de N10 faţă de un punct situat la distanţa de m2 de dreapta sasuport este:

a) Nm5 ;b) Nm20 ;c) Nm12 .

4. Centrul de masă la o placă plană omogenă de formă triunghiulară se găseşte la intersecţia:a) mediatoarelor;b) bisectoarelor;

c) medianelor.

5. Distanţa de la un punct de masă “ m ” la o dreaptă este “ d ”. Momentul de inerţie alpunctului faţă de dreapta dată se calculează cu relaţia:

a) mdJ ;b) dmJ 2 ;c) 2mdJ .

6. Un solid rigid execută mişcare de rotaţie cu viteza unghiulară constantă de s/rad20 .Viteza unui punct situat la distanţa de cm20 faţă de axa de rotaţie este:

a) s/m4V ;b) s/m10V ;c) s/m400V .

7. Un punct se deplasează rectiliniu cu acceleraţia constantă s/m2a , plecând din repaus.Distanţa parcursă într-un interval de timp de 10 secunde este:

a) m100 ;b) m20 ;c) m40 .

8. Asupra unui punct material liber de masă kg2m acţionează o forţă exterioară de N10 .Acceleraţia punctului este:

a) 2s/m20 ;b) 2s/m10 ;c) 2s/m5 .

9. Rezultanta forţelor care acţionează asupra unui punct material liber este nulă. După 3secunde de observare a mişcării viteza punctului este 3 m/s. Care este viteza punctuluidupă 5 secunde de observare a mişcării?

a) 5 m/s;b) 3 m/s;c) 9 m/s.

10. Un punct material de masă m se deplasează faţă de un sistem de referinţă cu viteza v .Energia cinetică a punctului faţă de sistemul de referinţă considerat se calculează curelaţia:

a) ;mv21T 2

b) ;vmT 3c) .vmT

11. Un solid rigid execută mişcare de rotaţie cu viteza unghiulară . Momentul de inerţie alsolidului rigid faţă de axa de rotaţie este J . Energia cinetică a solidului rigid se calculeazăcu relaţia:

a) ;JT b) ;JT 22

c) .J21T 2

3. Studiul Materialelor

1. Fenomenul de ecruisare apare după prelucrarea prin:a. deformare plastică la receb. deformare plastică la cald

2. Înlăturarea tensiunilor reziduale se produce după:a. deformare plasticăb. detensionarec. turnare

3. Fazele procesului de solidificare sunt:a. germinarea omogenă şi eterogenăb. germinarea şi creşterea germenilor

4. Constituenţii structurali eterogeni ai aliajelor Fe-C sunt:a. perlitab. perlita şi ledeburita

5. Perlita este:a. un amestec mecanic eutectoid format din ferită şi cementită secundară, care conţine

0,77%Cb. amestec mecanic eutectic cu 4,3%C

6. Ferita este :a. o soluţie solidă de inserţie a carbonului în fier αb. o soluţie solidă de inserţie a carbonului în fier γ

7. Austenita din oţelurile carbon nealiate este stabilă la:a. temperaturi înalteb. temperaturi scăzute

8. Fierul tehnic are proprietăţi de rezistenţă:a. scăzuteb. ridicate

9. Oţelurile carbon conţin maxim:a. 2,11 %Cb. 0,77%C

10. Fontele albe conţin minim:a. 2,11%C ;b. 0,77%C;c. 4,3%C

11. Fontele cenuşii conţin în structură carbonul sub formă de :a. cementită

b. grafit

12. Creşterea conţinutului de carbon din oţeluri determină modificarea proprietăţilor mecaniceprin:

a. creşterea rezistenţei mecaniceb. micşorarea rezistenţei mecanicec. nu are influenţă

13. Care din următoarele materiale se prelucrează mai uşor prin aşchiere:a. fontele albeb. fontele cenuşii

14. Tratamentele termice de recoacere sunt:a. tratamente termice primareb. tratamente termice secundare

15. Constituenţii structurali obţinuţi la recoacere sunt:a. perlită lamelarăb. perlită, sorbită şi troostită lamelară

16. Tratamentul termic de revenire se aplică după:a. recoacere ;b. călire

17. Diagrama din figura reprezintă :a. curba de răcire a unui aliaj cu transformare eutectoidă ;b. curba de răcire a unui metal pur;c. diagramă binară

18. Figura următoare reprezinta diagrama de echilibru a unui sistem de aliaje :a. cu componenţi total solubili în stare solidă şi lichidăb. cu componenţi insolubili în stare lichidă

b. grafit

12. Creşterea conţinutului de carbon din oţeluri determină modificarea proprietăţilor mecaniceprin:

a. creşterea rezistenţei mecaniceb. micşorarea rezistenţei mecanicec. nu are influenţă

13. Care din următoarele materiale se prelucrează mai uşor prin aşchiere:a. fontele albeb. fontele cenuşii

14. Tratamentele termice de recoacere sunt:a. tratamente termice primareb. tratamente termice secundare

15. Constituenţii structurali obţinuţi la recoacere sunt:a. perlită lamelarăb. perlită, sorbită şi troostită lamelară

16. Tratamentul termic de revenire se aplică după:a. recoacere ;b. călire

17. Diagrama din figura reprezintă :a. curba de răcire a unui aliaj cu transformare eutectoidă ;b. curba de răcire a unui metal pur;c. diagramă binară

18. Figura următoare reprezinta diagrama de echilibru a unui sistem de aliaje :a. cu componenţi total solubili în stare solidă şi lichidăb. cu componenţi insolubili în stare lichidă

b. grafit

12. Creşterea conţinutului de carbon din oţeluri determină modificarea proprietăţilor mecaniceprin:

a. creşterea rezistenţei mecaniceb. micşorarea rezistenţei mecanicec. nu are influenţă

13. Care din următoarele materiale se prelucrează mai uşor prin aşchiere:a. fontele albeb. fontele cenuşii

14. Tratamentele termice de recoacere sunt:a. tratamente termice primareb. tratamente termice secundare

15. Constituenţii structurali obţinuţi la recoacere sunt:a. perlită lamelarăb. perlită, sorbită şi troostită lamelară

16. Tratamentul termic de revenire se aplică după:a. recoacere ;b. călire

17. Diagrama din figura reprezintă :a. curba de răcire a unui aliaj cu transformare eutectoidă ;b. curba de răcire a unui metal pur;c. diagramă binară

18. Figura următoare reprezinta diagrama de echilibru a unui sistem de aliaje :a. cu componenţi total solubili în stare solidă şi lichidăb. cu componenţi insolubili în stare lichidă

4. Mecanica Fluidelor şi maşini hidraulice

1. Ce semnificatie are marimea fizica , din ecuatia locala de miscare a fluidelor idealeEuler:

p1fvvtva

a) viteza;b) intensitatea fortelor masice;c) timp;d) densitate;e) presiune

2. In cazul ecuatiei de miscare locale Bernoulli, a unui fluid greu, incompresibil siomogen, aflat in curgere stationara, scrisa pentru o linie de curent:

.ctzpg2

v2

( v , viteza; g, acceleratia gravitationala; p, presiunea; , greutatea specifica; z, cota},

termenul: p

, reprezinta:a) energia cinetica specifica (raportata la forta de greutate);b) energia potentiala specifica de presiune (raportata la forta de greutate);c) energia potentiala specifica de pozitie (raportata la forta de greutate)

corespunzatoare fortelor exterioare masice.

3. Ecuatia de miscarea globala sub forma integrala dedusa din axioma A4 (axiomaderivatei impulsului) permite determinarea:a) rezultantei fortelor exterioare care apare la interactiunea fluidului cu frontieradomeniului miscarii;b) momentului rezultant al fortelor exterioare datorate interactiunii fluidului cufrontiera domeniului miscarii;c) torsorului fortelor de presiune.

4. In cazul unei miscari potentiale plane din cazul unei sursei punctiforme emisive,pentru un fluid ideal incompresibil, in potentialul complex al miscarii descris derelatia:

)zzln(2Q)z(f 0

marimea 0z reprezinta:a) debitul volumic al sursei;b) potential al functiei de curent;c) afixul punctului unde este plasata sursa;d) viteza complaxa;e) presiunea

5. Pentru determinarea regimului de curgere a fluidelor reale in conducte cu sectiunenecirculara, Reynolds a introdus urmatorul criteriu adimensional:

hmdv

Re

precizati semnificatia marimii dh:a) vascozitate cinematica;b) densitate;c) diametrul hidraulic;d) viteza medie

6. Precizati termenii suplimentari care apar in membrul drept a ecuatiei de miscareNavier-Stockes (scrisa pentru fluide vascoase, newtoniene aflate in curgere laminara),Comparativ cu ecuatia de miscare locala Euler (din cazul curgerii fluidelor ideale):

4T3T

2T

1T

v3

fp1vvvtva

a) T1 + T2 ;b) T1 + T3;c) T2 + T3;d) T2 + T4e) T1 + T4

7. Criteriul de similitudine Euler: 2vpEu (in care s-a notat cu: v, viteza; p, presiunea

si , densitatea) este utilizat in cazul:a) miscarilor nestationare;b) cand fortele masice au un rol determinat in evolutia curgerii;c) daca fortele de frecare vascoase au un rol determinat;d) cand fortele de presiune si inertie au o pondere esentiala in desfasuarea fenomenuluide curgere.

8. Deducerea ecuatie de miscare Reynolds (pentru cazul curgerii turbulente a fluidelorvascoase newtoniene incompresibile si omogene), se face plecand de la mediereaecuatiei de continuitate a masei si:a) a ecuatiei de miscare Cauchy (scrisa pentru un mediu material continuu sideformabil);b) a ecuatiei de miscare Navier-Stockes;c) a ecuatiei de miscare Euler pentru fluide ideale;

9. In relatia de calcul a pierderii de presiune longitudinale din cazul unei conducte cusectiune circulara (relatia Darcy):

2v

dLp

2m

coeficientul pierderilor longitudinale de presiune se poate calcula:a) numai in cazul curgerii laminare;b) numai in cazul curgerii de tranzitie de la regimul laminar la regimul turbulent;c) numai in cazul curgerilor turbulente;d) in toate cazurile precizate anterior.

10. Variatia in timp a volumului cavitatii, din ecuatia bilantului de debite masice scrisepentru o cavitate:

pCVQQ H)e(

me)i(

mi (in care s-a notat cu: , densitatea; B, modulul Bulck; p, presiunea; V, volumulcavitatii),este data de termenul:

a)BVCH ;

b) V ;c) pCH ;d) V ;

11. Rezistenta hidraulica de miscare (liniara, liniar-turbulenta sau neliniara), transformapartial energia potentiala de presiune a fluidului in energie:a) cinetica;b) calorica;c) de deformatie;

12. In cazul unui generator hidraulic volumic rotativ, debitul si cuplului teoretic suntcalculate cu ajutorul urmatoarelor relatii:a) GKQ , pKM G ;b) GKQ , pKM G ;c) GKQ , vKM G ,in care s-au notat cu: KG, capacitatea geometrica; p, presiunea; , viteza unghiulara; ,pozitia unghiulara; v, viteza liniara.

13. Caracteristica stationara de debit a motorului volumic rotativ este exprimata prindependenta:a) )p,K(QQ G ;

b) )p,(QQ ;c) ),K(QQ G ;d) )p,(QQ unde s-au notat cu: KGm, capacitatea geometrica medie; p, presiunea; , vitezaunghiulara; , pozitia unghiulara;

14. Indicati care dintre marimile de mai jos sunt caracteristice turbomasinilor hidraulice:a) diametrul rotorului;b) viteza liniara;c) viteza unghiulara;d) pierderea de debit in pompa (turbina);e) caderea de presiune liniara;f) gradul de reactie.

5. Rezistenţa materialelor şi teoria elasticităţi

1.Un corp ce prezintă aceleaşi proprietăţi în toate punctele sale este:A) omogen;

B) izotrop;C) ortotrop;D) anizotrop;E) continuu;F) nu există din punct de vedere fizic astfel de corpuri.

2. Ce mărime se notează Rm în Rezistenţa materialelor:A) limita de curgere;B) rezistenţa la oboseală a unui material;C) rezistenţa la rupere;D) limita de proporţionalitate;E) gâtuirea la rupere;F) rezistenţa admisibilă.

3. Dacă sistemul de axe yOz trece prin centrul de greutate al suprafeţei, momentele de inerţieîn raport cu aceste axe se numesc:

A) circumferenţiale;B) centrifugale;C) centrale;D) axiale;E) ecuatoriale;F) polare.

4. Pentru suprafaţa inelară modulul de rezistenţă polar se calculează cu relaţia:

A) 16

dDW33

y

;

B) D16

dDW44

y

;

C)

43

y Dd1

32DW ;

D) 32

dDW44

y

;

E) 32

dDW33

y

;

F) nici unul dintre răspunsurile anterioare nu este corect.

5. Care din următoarele ipoteze este valabilă la solicitarea de tracţiune:A) legea lui Hooke;B) ipoteza lui Bernoulli;C) ipoteza micilor deformaţii;D) ipoteza lui Juravski;E) variantele A, B şi C;F) toate variantele anterioare.

6. Pentru o bară prismatică de lungime l, secţiune A, confecţionată dintr-un material cugreutate specifică , solicitată la tracţiune de forţa P, tensiunea şi lungirea - dacă se ţineseama de efectul greutăţii proprii G ale barei - sunt:

A)EAPll;l ;

B)EA

l2GP

l;AP

;

C) EA

lGPl;AlP

;

D) EA

lGPl;lAP

;

E)EA

l2GP

l;lAP

;

F)

APl;

AGP .

7. O grindă se consideră a fi solicitată la încovoiere pură dacă în secţiunea acesteia apar:A) un moment încovoietor constant, forţa tăietoare fiind nulă;B) o forţă tăietoare constantă, momentul încovoietor fiind nul;C) un moment încovoietor constant şi o forţă tăietoare constantă;D) un moment încovoietor constant şi o forţă axială constantă;E) un moment încovoietor cu o anumită înclinare faţă de direcţiile principale alesecţiunii;F) nici una dintre variantele anterioare nu este corectă.

8. O grindă de egală rezistenţă la încovoiere se obţine:A) păstrând lăţimea constantă, înălţimea variind parabolic;B) păstrând înălţimea constantă, lăţimea variind liniar;C) păstrând lăţimea constantă, înălţimea variind liniar;D) păstrând înălţimea constantă, lăţimea variind parabolic;E) variantele A şi B sunt corecte;F) toate variantele de mai sus sunt false.

9. Pentru o bară solicitată la încovoiere pură tensiunea maximă din secţiune se calculează curelaţia:

A) zIM

ymax ;

B)AN

max ;

C)p

max WM

;

D)y

max WM

;

E) ymax WM ;

F)y

max WM

AN .

10. Relaţia cu care se calculează tensiunea tangenţială la încovoierea simplă a grinzilor este:

A)p

t

WM ;

B) G ;

C)AT ;

D)y

*y

IbST

;

E)2 ;

F) nici una dintre variantele anterioare nu este corectă, deoarece la încovoierea simplănu apar tensiuni tangenţiale.

11. Dacă o bară de secţiune circulară de diametru d este solicitată de un moment încovoietorMi şi de un moment de răsucire Mt , atunci raportul tensiunilor normale şi tangenţiale maximeproduse de cele două solicitări este:

A)t

i

MM

;

B)i

t

MM

25,0 ;

C)t

i

MM

5,0 ;

D)i

t

MM

75,0 ;

E)i

t

MM

5,2 ;

F)t

i

MM

2 .

12. Două bare, una de secţiune inelară de diametre D = 2d şi d, iar cealaltă de secţiunecirculară de diametru D sunt solicitate la răsucire. Dacă tensiunea maximă din cele două baretrebuie să fie aceeaşi, atunci valoarea raportului momentelor de răsucire în cele două cazurieste:

A)21 ;

B)1615 ;

C)87 ;

D)43 ;

E)81 ;

F)161 .

13. La răsucirea barelor de scţiune circulară:A) se produc deplanări din cauza momentului de răsucire Mt ;B) tensiunile tangenţiale sunt maxime în centrul secţiunii, fiind nule în punctele situatepe conturul secţiunii;C) în orice punct al secţiunii barei tensiunea tangenţială este perpendiculară pe rază;D) tensiunea tangenţială maximă este tangentă la conturul exterior al secţiunii, se

calculează cu 3t

max dM32

E) în bară se produc atât deformaţii specifice liniare , cât şi lunecări specifice ;F) nici una dintre variante nu este corectă.

14. Momentul de torsiune se exprimă în funcţie de puterea P şi turaţia n cu relaţia:

nP30M t

. Dacă P se introduce în kW şi n în rot/min, atunci momentul Mt rezultă în:

A) N·m;B) daN·mm;C) N·mm;D) kN·mm;E) kN·m;F) daN·cm.

15.Dacă σx, σy şi τxy reprezintă componentele tensorului tensiune pentru starea plană, atuncitensiunile principale se calculează cu expresia:

A) 2xy

2yxyx

2,1 22

;

B) B) 2xy

2yxyx

2,1 422

;

C) 2xy

2yxyx

2,1 22

;

D) 2xy

2yxyx

2,1 422

; E)

2xy

2,1

.

16.Teoria a treia de rezistenţă se mai numeşte:A) teoria tensiunii normale maxime;B) teoria tensiunii tangenţiale maxime;C) teoria deformaţiei specifice maxime;D) teoria energiei specifice de variaţie a formei;E) teoria stărilor limită a lui Mohr.

17. Ce semnificaţie are mărimea 0 :A) rezistenţa la oboseală a unui material;B) rezistenţa la oboseală printr-un ciclu simetric de încovoiere;

C) rezistenţa admisibilă a unui material;

D) rezistenţa la oboseală printr-un ciclu oarecare de încovoiere;E) rezistenţa la oboseală printr-un ciclu pulsant de încovoiere.

18.Expresia coeficientului de siguranţă la oboseală pentru piese din materiale fragile supuse lao solicitare de încovoiere este:

A)

c

m

1

vK1c

;

B)

c

m

1

vK1c

;

C)

1

v

r

mK1c

;

D)

r

m

1

vK1c

;

E)

r

m

1

vK1c

.

19. Coeficientul care influenţează rezistenţa la oboseală a unui material se numeşte:A) coeficient de reducere a rezistenţei la oboseală;B) coeficient dimensional;C) deformaţie specifică liniară;

D) coeficient de stare a suprafeţei;E) coeficient ce ţine seama de efectul termic.

6. Organe de maşini

1. Precizați care este definiția unui arbore:a. este un organ de maşină ce primeşte şi transmite mişcarea de rotaţie în jurul axeisale geometrice, fiind solicitat în principal la torsiune şi încovoiere;b. este un organ de mașină care numai primește mișcarea de rotație în jurul axei salegeometrice și are rolul de element de susținere pentru celelalte subansamble montatepe acestea;c. este un organ de maşină prevăzut cu cel puţin două fusuri pe care se montează roţilede rulare sau prin care acesta se sprijină în lagăre, fiind solicitat la forfecare.

2. Identificați care sunt principalele tipuri de solicitări la care este supus un arbore:a. un arbore este solicitat numai la încovoiere;b. un arbore este solicitat la încovoiere, torsiune, forfecare și tracțiune/compresiune;c. un arbore este solicitat în principal la torsiune, când se neglijează celelalte tipuri desolicitări (cazul arborilor intermediari de transmisie), dar și la încovoiere.

3. Sistemele de etanșare pot fi:a. cu contact sau fără contact;

b. prevăzute cu elemente metalice demontabile cu rol în protecția organelor de mașiniîmpotriva pătrunderii zgomotului;c. sisteme de etanșare care favorizează scurgerea lubrefiantului din interiorulsistemelor mecanice dar împiedică pătrunderea impurităților în interiorul acestora.

4. Ce sunt rulmenții?a. sunt organe de mașini prin care se poate modifica raportul de transmitere alelementelor din structura acestora;b. sunt organe de maşini complexe, care asigură rezemarea unor piese, ce executămişcare de rotaţie sau de oscilaţie (arbori, osii, butuci de roţi);c. sunt organe de mașini care au rolul de a etanșa sistemele mecanice împotrivapătrunderii impurităților din exteriorul acestora și de a reduce frecarea ce apare întimpul funcționării acestora.

5. Ce cuprinde simbolizarea unui rulment?a. este o notare codificată standardizată ce asigură identificarea sau descrierearulmentului, în scopul asigurării unei interschimbabilităţi complete sub aspectconstructiv şi funcţional;b. simbolizarea unui rulment reprezintă un cod format din cifre și litere prin careacesta este identificat și prin care este precizat tipul de lubrefiant necesar ungeriiacestuia;c. simbolizarea rulmentului reprezintă un cod format numai din litere prin care seidentifică tipul de solicitări la care acesta este supus.

6. Identificați tipul de solicitări la care poate fi supus un rulment.a. solicitări dinamice datorate organelor de mașini cu care acestea se învecinează;b. solicitări cu șoc alternant care duce la uzura prematură a acestora;c. solicitări radiale și/sau axiale.

7. Care este definiția corectă a transmisiilor prin roți dințate?a. transmisiile prin roți dințate sunt formate dintr-o singură pereche de roți, ambeleconduse, la care raportul de transmitere este constant datorită diametrelor de divizareale acestora.b. transmisiile prin roţi dinţate sunt mecanisme elementare formate din două roţidinţate conjugate, mobile în jurul a două axe cu poziţie relativ invariabilă, unaantrenând pe cealaltă prin acţiunea dinţilor aflaţi succesiv în contact.c. transmisiile prin roți dințate sunt formate din două sau mai multe roți dințatedispuse în serie sau cascadă la care raportul de transmitere variază în funcție de turațiaroții conducătoare.

8. Care sunt cauzele distrugerii roților dințate?a. Roțile dințate se pot distruge datorită unor solicitări la încovoiere, compresiune șitorsiune ce i-au naștere pe diametrele de divizare ale acestora în timpul funcționării lorîn condiții de suprasarcină.b. Roțile dințate ale unui angrenaj se pot gripa datorită lipsei de lubrefiant, iar dințiiacestora se pot rupe datorită prezenței din abundență a lubrefiantului.c. Ruperea dintelui: la oboseală, statică (la suprasarcini); deteriorarea suprafeţeiflancurilor: oboseala la contact (pitting şi pelling), gripare, uzura abrazivă, uzuraadezivă, curgerea plastică, pătarea termică, exfoliere, interferenţă.

9. Care sunt elementele de calcul și de proiectare în cazul unui angrenaj cu roți dințate?a. se va identifica tipul solicitării critice, predimensionarea angrenajului,calcululgeometric al danturii, verificări de rezistenţă;b. predimensionarea angrenajului prin determinarea diametrelor roților dințate,verificări de rezistență și determinarea forțelor și momentelor care acționează asupradinților acestora;c. determinarea modulului roților dințate, a distanței între axe și a dep lasărilor deprofil în baza forțelor axiale, radiale și tangențiale care acționează la baza dințilorroților dințate.

10. Identificați definiția corectă a arcurilor.a. arcurile sunt organe de maşini care, datorită formelor şi materialelor din care suntconfecţionate pot înmagazina un lucru mecanic exterior sub formă de energiepotenţială de deformaţie şi pot restitui o parte din energia înmagazinată sub formă delucru mecanic exterior;b. arcurile sunt organe de mașini, în formă elicoidală sau tip bară de torsiune care potînmagazina căldură și a o transforma datorită caracteristicilor mecanice alematerialelor din care aceștia sunt confecționați, în lucru mecanic util acționăriielementelor din structura sistemelor mecanice;c. arcurile sunt organe de mașini care au rolul de amortizare și protecție a sistemelormecanice împotriva unor șocuri datorate suprasolicitărilor la care acestea sunt supuse.

11. Prin caracteristica arcurilor se înțelege:a. o curbă prin care se exprimă energia de absorbție în funcție de numărul de spire șimodulul de elasticitate transversal;b. curba care exprimă legătura între sarcina care acţionează asupra arcului (forţă saumoment) şi deformaţie, aceasta putând fi săgeată sau rotire;c. dependența între săgeata acestora și coeficientul de amortizare.

12. Identificați elementele de proiectare ale arcurilor.a. calculul privind determinarea forței de acționare asupra acestora, determinareacoeficientului de disipare a căldurii acumulate, determinarea numărului de spire;b. calculul de rezistenţă, calculul deformaţiilor, calculul energetic;c. calcul de dimensionare al numărului de spire și al diametrului spirelor, în funcție decondițiile de exploatare și de gabarit ale acestora.

13. Precizați care este rolul unui cuplaj?a. realizează legătura dintre două elemente constructive ale unui lanţ cinematic înscopul transmiterii momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie, fără modificarelegii de mişcare;b. realizează legătura între doi arbori din structura unui sistem mecanic cu posibilitateavarierii turației arborelui conducător;c. permite modificarea raportului de transmitere între două sau mai multe roți dințatedatorită formei și soluției constructive pe care aceștia o au.

14. Identificați principalele categorii prin care se asigură clasificarea cuplajelor.a. cuplaje mecanice secvențiale, cuplaje mecanice electromecanice, cuplaje mecaniceuscate;b. cuplaje mecanice cu elemente deformabile, cuplaje cu comenzi automate saumanuale, cuplaje hidrostatice;

c. cuplaje mecanice permanente fixe, cuplaje mecanice permanente mobile, cuplajemecanice intermitente.

15. Identificați categoria din care face parte un cuplaj Oldham.a. cuplaje permanente fixe care poate prelua abateri unghiulare;b. cuplaje permanente mobile care poate prelua abateri axiale;c. cuplaje mecanice cu elemente flexibile care poate prelua abateri unghiulare.

16. De căte tipuri sunt lagărele cu alunecare?a. lagăre cu elemente confecționate din materiale rezistente la uzură, lagăre cuproprietăți antimagnetice;b. lagăre cu elemente de rostogolire și lagăre demontabile;c. lagăre hidrodinamice radiale, lagare hidrodinamice axiale.

17. Ce presupune calculul simplificat în vederea proiectării unui lagăr cu alunecare?a. calculul de dimensionare al fusului, calculul de verificare la solicitarea compusă(încovoiere și torsiune) a fusului, estimarea randamentului total al acestuia;b. calculul de rezistenţă al fusului, calculul la presiunea de contact (calculul fus-cuzinet), calculul termic (la încălzire al lagărului).c. se consideră ca sarcinile asupra fusului sunt uniform distribuite; se ia în calcul tipullubrefiantului; se efectueză calcule de dimensionare în vederea stabilirii dimensiunilorde gabarit în baza solicitărilor la care acesta este supus.

18. Transmisiile prin curele sunt acele transmisii la care:a. energia de la roata motoare se transmite prin fricţiune asupra unui element elasticfără sfârşit (curea) care o transmite tot prin fricţiune uneia sau mai multor roţiconduse;b. au în structură obligatoriu un întinzător și sensul de transmitere a mișcării poate fimodificat prin introducerea unei roți de curea adiționale.c. transmit parametrii energetici în funcție de gradul de întindere al elementuluielastic și de văscozitatea lubrefiantului necesar ungerii transmisiei.

19. Identificați etapele corecte de dimensionare a unei transmisii prin curele:a. alegerea tipului curelei, calculul geometric al transmisiei, dimensionarea transmisieidin condiţii de rezistenţăb. alegerea tipului curelei în funcție de distanța între axele roților de curea,dimensionarea transmisiei în funcție de condiții de funcționare ale acestora,identificarea principalelor forțe din transmisie și calculul acestora.c. stabilirea numărului de curele pe baza parametrilor energetici ce vor urma să fietransmiși, dimensionarea roților din condiții impuse de gabarit, calculul forțelor careacționează asupra roților transmisiei.

20. Identificați principalele tipuri de filete.a. filet triunghiular, filet metric, filet în țoli, filet cu pas mărunt, filet cu pas normal;b. filet pătrat (Pt), filet trapezoidal (Tr), filet fierăstrău (S), filet rotund (Rd), filetmetric (M);c. filet pentru transmisii de precizie, filet pentru asamblări demontabile, filet cuelemente de siguranță împotriva demontării accidentale a asamblărilor.

21. Care sunt solicitările principale dintr-o transmisie prin cuplă elicoidală?

a. în tija şurubului: solicitare compusă (tracţiune sau compresiune şi torsiune),flambaj; pe spira filetului: strivire a spirelor, forfecare la baza spirei şi încovoiere.b. presiune de contact pe flancurile filetului, iar tija șurubului solicitată la încovoiere șiforfecare.c. flambaj, strivire și torsiune asupra tuturor elementelor din structura transmisiei princuple elicoidale.

22. Precizați de câți parametri este necesară realizarea unei notări corespunzătoare în vedereaidentificării unui filet?

a. 5 parametri (simbolul filetului, diametrul nominal, pasul filetului, sensul deînfășurare, simbolul câmpului de toleranțe);b. notarea filetului se face numai după simbolul filetului după ce acesta a fostidentificat cu ajutorul unor calibre standard.c. 3 parametri: simbolul filetului, diametrul nominal, pasul filetului.

23. Care este rolul unei asamblări de tip arbore-butuc?a. au rol de siguranță împotriva demontării elementelor din structura acestora;b. joacă dublu rol: datorită formei, asigură transmiterea parametrilor energetici dincadrul unei transmisii, au rol de susținere/rezemare a organelor de mașini din structurasistemelor mecanice;c. au rolul de poziţionare pe arbori a elementelor din structura transmisiilor şi de aprelua încărcările acestora.

24. Identificați care asamblări tip arbore-butuc fac parte din categoria asamblărilor custrângere:

a. asamblări prin pene paralele, asamblări cu profile poligonaleb. asamblări prin brăţări elastice, asamblări prin strângere pe con, asamblări cu ineletronconice;c. asamblări demontabile, asamblări prin caneluri, asamblări cu știfturi.

25. Elementele din structura unei asamblări de tip arbore-butuc sunt solicitate la:a. solicitare la flambaj și presiune de contact.b. solicitare de tracțiune/compresiune, torsiune;c. solicitare de strivire și forfecare.

7. Mecanisme

1. Cum se definește mecanismul?a. Mecanismul poate fi definit ca fiind un lanţ cinematic închis, nedesmodrom cu unelement fix (bază);b. Mecanismul poate fi definit, ca fiind un lanț cinematic deschis, desmodrom cu unelement fix (bază);c. Mecanismul poate fi definit, ca fiind un lanț cinematic închis, desmodrom cu unelement fix (bază).

2. Care este relația de calcul a gradului de mobilitate al unui mecanism?

a.

5

kk f 1

M (6 f) n (k f) c

;

b.

5

kk f 1

M (6 f) n (k f) c

;

c.

5

kk f 1

M (6 k) n (k f) c

.

3. Care este formula structurală a grupei ASSUR?

a.

5

kk f 1

(6 f) n' (k f) c ' 0

;

b.

5

kk f 1

(6 f) n' (k f) c ' 1

;

c.

5

kk f 1

(6 f) n' (k f) c ' 3

.

4. Cum se definește masa redusă a unui mecanism?a. Masa redusă a unui mecanism se defineşte ca fiind o masă reală a cărei energiecinetică este egală în orice moment cu energia cinetică a mecanismului;b. Masa redusă a unui mecanism se defineşte ca fiind o masă fictivă, a cărei energiecinetică este egală în orice moment cu energia cinetică a mecanismului;c. Masa redusă a unui mecanism se defineşte ca fiind o masă suplimentară atașatămecanismului.

5. Care este relația de calcul a gradului de neregularitate?

a.

max min

med

;

b.max min

2

;

c. med minmax

.

6. Care este relația de calcul a raportului de transmitere?

a.

212

1

i ;

b.

112

2

i ;

c.

112

2

ziz

.

7. Ce reprezintă raportul de transmitere?a. Raportul dintre viteza unghiulară a elementului condus și viteza unghiulară aelementului conducător;

b.Raportul dintre viteza unghiulară a elementului conducător și accelerația unghiularăa elementului condus;c.Raportul dintre viteza unghiulară a elementului conducător și viteza unghiulară aelementului condus.

8. Care este rolul volantului?a.Volantul are rolul de a mări viteza unghiulară a elementului de reducere almecanismului;b.Volantul are rolul de uniformizare a mişcării mecanismului (maşinii) prinacumularea energiei cinetice, atunci când MmMr şi cederea energiei cinetice atuncicând MmMr.c.Volantul are rolul de a micșora viteza unghiulară a elementului de reducere almecanismului.

9. Care este definiția forței de echilibrare?a.Forţa de echilibrare este o forţă interioară fictivă, care împreună cu celelalte forţe şimomente aplicate elementelor mecanismului realizează echilibrul cinetostatic alacestuia;b.Forţa de echilibrare este o forţă exterioară fictivă, care împreună cu celelalte forţe şimomente aplicate elementelor mecanismului realizează echilibrul cinetostatic alacestuia;c.Forţa de echilibrare este o forţă exterioară, care acționează asupra mecanismului,ceea ce conduce la mărirea vitezei unghiulare a elementului conducător.

10. Cum se definește unghiul de presiune al camelor?a.Unghiul de presiune al camelor „” se defineşte ca fiind unghiul dintre direcţia dedeplasare a tachetului şi normala după care se transmite forţa de la camă la tachet,ambele considerate în punctul de contact camă tachet, atunci când se neglijeazăfrecarea;b.Unghiul de presiune al camelor „” se defineşte ca fiind unghiul dintre direcţia dedeplasare a tachetului şi tangenta la camă, ambele considerate în punctul de contactcamă tachet;c.Unghiul de presiune al camelor „” se defineşte ca fiind unghiul dintre normala șitangenta duse la profilul camei în punctul de contact camă tachet.

8. Calculul şi construcţia motoarelor cu ardere internă

1. Deplasarea pistonului poate fi considerată suma a două funcţii armonice. Armonica deordinul I este:

a) x = r(1 − cosα);b) = (1 − cos2α);c) x = rωsinα;

2. Spaţiul unghiular al bielei se determină cu relaţia:a) β = arccos(Λsinα);b) β = arcsin(Λsinα);c) β = arcsin(Λsin2α);

3. Relaţia de calcul pentru forţa de presiune a gazelor este exprimată astfel:

a) g

2

p p2DF ;

b) carter

2

p p3DF ;

c) g

2

p p4DF ;

4. Forţa de inerţie alternativă poate fi considerată ca suma a două armonici. Armonica deordinul II este:

a) 2sincosrmF 2aII ;

b) cosrmF 2aII ;

c) 2cosrmF 2aII ;

5. Forţa rezultantă se descompune în două componente, astfel componenta Fn este:a) orientată după axa bielei;b) perpendiculară pe axa cilindrului;c) perpendiculară pe axa bolţului;

6. Valoarea medie a momentului motor al monocilindrului se determină cu expresia:a) M = ∫ M dα;

b) M = ∫ M dt;c) M = ∫ M dα;

7. Ordinea de aprindere a unui motor cu 4 cilindri în linie în patru timpi este:a) 1-2-3-4;b) 1-4-3-2;c) 1-3-4-2;

8. Efortul unitar de încovoiere la extremitatea capului pistonului se obţine cu următoarearelaţie:

a) 2

imaxgi 2

d1p35.0

;

b)A

2

gi A4Dp

;

c) 2

imaxgi 2

d1p75.0

;

9. Îmbinarea bolţului cu piciorul bielei şi pistonul se poare realiza după una din soluţiile:a) bolţ fix în piston şi liber în piciorul bielei;b) bolţ fix în piciorul bielei şi fix în piston;c) bolţ flotant;

10. Bielele scurte se caracterizează prin:

a) rigiditate mică;b) solicitări importante de flambaj;c) rigiditate sporită;

11. Sub acţiunea forţelor de presiune a gazelor şi a forţelor de inerţie, în elementele arboreluicotit apar:

a) solicitări de flambaj, întindere şi compresiune;b) solicitări de întindere, compresiune, încovoiere şi răsucire;c) solicitări de compresiune şi întindere;

9. Toleranţe şi control dimensional

1. La ajustajul din figura alăturată având: alezajul 85H7mm, cu abaterea superioară aalezajului ES=+35m, abaterea inferioară a alezajului EI=0, arborele 85e8mm, abatereasuperioară a arborelui es=-72m, abaterea inferioară a arborelui ei=-126m, să se determine:

a. Dimensiunile limită şi toleranţele pieselor care compun ajustajul;b. Tipul ajustajului şi sistemul de ajustaje utilizat;c. Reprezentarea grafică, la scară, a toleranţelor şi caracteristicilor ajustajului

calculat;d. Caracteristicile ajustajului și să se reprezinte în graficul de la punctul c).

2. În ajustajul din figura alăturată se cunosc: alezajul 75R7 mm, cu abaterea superioară aalezajului ES=-38m, abaterea inferioară a alezajului EI=-73m, şi arborele 75h6mm, cuabaterea superioară a arborelui es=0 şi abaterea inferioară ei=-19m. Se cere:

a. Determinarea dimensiunilor limită şi toleranţele pentru piesele care compunajustajul;

b. Determinarea tipului ajustajului şi calculul caracteristicilor acestuia;c. Stabilirea sistemului de ajustaje utilizat;d. Reprezentarea grafică, la scară, a toleranţelor şi caracteristicilor ajustajului

calculat.

3. La ajustajul din figura alăturată se cunosc: alezajul 90H8 mm, cu abaterea superioară aalezajului ES=+54m, abaterea inferioară a alezajului EI=0, arborele 90k7 mm, abatereasuperioară a arborelui es=+38m, abaterea inferioară a arborelui ei=+3m. Se cere:

a. Determinarea dimensiunilor limită şi toleranţele pentru piesele care compunajustajul;

b. Determinarea tipului ajustajului şi calculul caracteristicilor acestuia;c. Stabilirea sistemului de ajustaje;d. Reprezentarea grafică a toleranţelor şi caracteristicilor ajustajului calculat.

4. La ajustajul din figura alăturată având: alezajul 70H8 mm, cu abaterea superioară aalezajului ES=+46m, abaterea inferioară a alezajului EI=0 m, arborele 70h7 mm,abaterea superioară a arborelui es=0m, abaterea inferioară a arborelui ei=-30m, să sedetermine:

a. Dimensiunile limită şi toleranţele pieselor care compun ajustajul;b. Tipul ajustajului şi sistemul de ajustaje utilizat;c. Reprezentarea grafică, la scară, a toleranţelor şi caracteristicilor ajustajului calculat;d. Caracteristicile ajustajului și să se reprezinte în graficul de la punctul c).

5. Pentru bolţul în trepte din figura de mai jos se cer:a) să se determine dimensiunile limită şi toleranţele pentru fiecare diametru al

bolţului;b) să se reprezinte grafic poziţia c`mpurilor de toleranţă prescrise şi să se precizeze

sistemul de ajustaje utilizat.c) consider`nd că bolţul este rectificat, să se calculeze toleranţele ISO pentru cele

două diametre corespunzătoare treptei de precizie IT7, cunoscând-se că cele douădiametre aparțin intervalelor (30, 50ş mm si respectiv (50,80ş mm, iar factorul deprecizie este 16 şi să se reprezinte grafic, la scară, c`mpurile de toleranţă calculate.

6. Să se rezolve problema directă la lanţul de dimensiuni din figură. Se dau:L1 = 1300,1 mm;L2= 0

05,030 mm;

L3 =15 01,001,0

mm;

L4 = 55 07,00 mm’

L5 = 20 01,001,0

mm.

7. Să se rezolve problema directă la lanţul de dimensiuni din figură, prin metoda de maxim şiminim şi metoda algebrică. Se dau:

A1= 120 0 1,0 mm;A2 = 15 05,0

0 mm;

A3 = A4= 30 0,02 mm.A5 = 25 0,03 mm.

8. Să se rezolve problema directă la lanţul de dimensiuni din figură, prin metoda de maxim şiminim şi metoda algebrică.

9. Să se rezolve problema directă la lanţul de dimensiuni din figură, prin metoda de maxim şiminim şi metoda algebrică. Se dau:

A1= 65 0,02 mm.

A2 = 50 1,02,0

mm;

A3 = 95 0,3 mm.

10. Să se determine dimensiunea rezultantă la lanţul de dimensiuni din figură, prin metoda demaxim şi minim şi metoda algebrică. Se dau:

L1 = 60 , mm;L2= 20 ,, mm;L3 = 80 , mm.

11. La arborele din figura alăturată identificați toleranțele specificate pe desen, elementeletolerate, baza de referință și desemnați zona de toleranță aferentă toleranței geometrice

12. Să se determine dimensiunea rezultantă la lanţul de dimensiuni din figură.

13. Identificați și enunțați semnificațiile toleranțelor specificate pe desen, elementele tolerate,baza de referință și desemnați zona de toleranță aferentă toleranței geometrice.

14. Identificați și enunțați semnificațiile toleranțelor specificate pe desen, elementeletolerate, bazele de referință și desemnați zona de toleranță aferentă toleranței geometrice.

15. Identificați și enunțați semnificațiile toleranțelor specificate pe de sen, elementele tolerate,baza de referință și desemnați zona de toleranță aferentă toleranței de orientare.

16. Identificați și enunțați semnificațiile toleranțelor specificate pe desen, elementele tolerateși desemnați zona de toleranță aferentă toleranței geometrice.

10. Termotehnică şi Maşini Termice

1. Primul principiu al termodinamicii pentru sisteme deschise. Relaţia matematică dedefiniţie

a. dq = dh − vdpb. I =c. nu există expresie matematică

2. Randamentul termic al ciclului Carnota. Q0b. c. S(entalpie/entropie)

Ciclul motoarelor cu aprindere prin scânteie este: a. cu ardere mixtă b. cu ardere la volum constant

c. cu abur

4. Transformarea adiabatică se realizează la:a. temperatură constantăb. volum constantc. fără schimb de căldură

5. Procesul de laminare se realizează la:a. entalpie constantăb. presiune constantăc. volum constant

6. Temperatura se măsoară cu:a. cu cântarulb. cu termorezistenţec. cu termometre

7. Ciclurile generatoare sau inverse se întâlnesc la:a. funţíonarea pirometrelor

b. funcíonarea maşinilor frigorifice şi pompelor de căldurăc. nu mai există, s-au întâlnit până în 1989

8. Aerul umed este format din principalele două gaze:a. dioxid de carbon şi dioxid de sulfb. oxigen şi azotc. oxigen şi heliu

9. Fenomenul de ceaţă apare atunci când:a. temperatura atmosferică este ridicatăb. umiditatea atmosferică depăşeşte valoarea de saturaţiec. aerul conţine praf în cantitate mai mare decât cea admisă

10. Ciclul Clausius-Rankine este întâlnit la:a. funţíonarea telefoanelor mobileb. funcţionarea centralele termo-electricec. funcţionarea motoarelor Diesel

11. Puterea calorică reprezintă:a. căldura obţinută prin arderea unităţii de masă sau de volum în anumite

condiţii termodinamiceb. căldura risipită de sursele de căldurăc. căldura evacuată cu gazele de ardere

12. Transferul de căldură prin conducţie depinde de:a. coeficientul de conductibilitate termică b. de radiaţia termicăc. de condiţiile meteorologice

13. Transferul de căldură prin convecţia se realizează când:a. două corpuri cu temperaturi diferite nu se află în contactb. un fluid spală suprafaţa unui solid avînd temperaturi diferitec. un fluid cald curge peste o placă rece

11. TehnologiaFabricăriiAutovehiculelorRutiere

1. Care este relația de calcul pentruabatereamaximăadmisă la conicitatepentrufusul palier alarborelui cotit-motor:

a. )m(L2,0DD max21

b. )mm(L1,0DD 12 c. )mm(1,0DD 21

2. Ce rugozitate se impune suprafeței de lucru a fusului palier al arborelui cotit -motor:a. Ra = 0,1÷0,2µmb. Ra = 0,4 µmc. Ra = 0,8 µm

3. Supapele de evacuare se execută din:a. oțel Cr-Ni austenitic (12-15)%Cr; (12-15)%Ni; (2-3,5)% Wb. oțel carbon de calitate;c. oțel martensitic Cr-Ni;

4. Calitatea suprafeței exterioare a pistonului m.a.i, se impune in limitele:a. (0,6÷0,2) µmb. (0,8÷1,6) µmc. (1,6÷3,2) µm

5. Pistoanele motoarelor cu ardere internă se confecționează din:a. Aliaje de Al pe bază de siliciu (silumin)b. Aliaje pe bază de Crc. Fontă cenușie modoficată

6. Pistoanele din aliaje aluminiu pe bază de siliciu, se tratează la exterior prin tratamente desuprafață:

a. grafitareab. cromarec. galvanizare

7. Abaterea limită maximă admisă la înălțimea axială a segmenților m.a.i. este :a. 0,01÷0,03 mmb. 0,1÷0,2 mmc. 0,05÷0,1 mm

8. Abaterea de la planeitatea periferică (ondulația) pentru segmenții m.a.i. se admite până la:a. 0,02 mmb. 0,04 mmc. 0,10 mm

9. Segmenții de compresie se cromează într -un strat cu grosimea de:a. (0,1÷0,25) mmb. (0,01÷0,05) mmc. (0,01÷0,03) µm

10. Abaterea maximă admisă la paralelismul axelor fusurilor paliere și manetoane este inlimitele:

a. (0,015÷0,025)/100mmb. (0,03÷0,05)/1000mmc. (0,05÷0,1)/100mm

12. Procese si caracteristici ale motoarelor cu ardere interna

1. La motorul cu ardere internă în patru timpi (m=4), un ciclu motor se caracterizează prin:a. o rotaţie a arborelui cotit (arborele motor) şi cinci procese (admisie, comprimare,

ardere, destindere şi evacuare);b. două rotaţii ale arborelui cotit (arborele motor) şi cinci procese (admisie,

comprimare, ardere, destindere şi evacuare);c. două rotaţii ale arborelui cotit (arborele motor) şi patru procese (admisie,

comprimare, destindere şi evacuare);

2. Luând în considerare reprezentarea grafică a proceselor termice prin intermediuldiagramelor indicate desfăşurate, care este raportul dintre timpii motorului (admisie,comprimare, destindere şi evacuare) şi procesele termice (admisie, comprimare, ardere,destindere şi evacuare):

a. deoarece majoritatea motoarelor sunt în patru timpi, iar succesiunea proceselorare loc la două rotaţii ale arborelui cotit (7200 RAC) procesele se vor derulatacu o durata egala de 1800 RAC;

b. procesele de schimb de gaze (atât cel evacuare cât şi cel admisie) se deruleazăpe durate cu valori mai mari decât cele ale timpilor corespunzători (ce aufiecare valori de 1800 RAC), iar celelalte procese (comprimare, ardere şidestinare) au fiecare valori sub 1800 RAC;

c. duratelor proceselor au următoarele valori: evacuarea 1800RAC, admisia 1800

RAC, comprimarea 1200 RAC, arderea 1200 RAC şi destinderea 1800 RAC

3. Motoarele se clasifică, în raport cu viteza medie a pistonului w , astfel:a. motoare de turaţie şi motoare de momentb. motoare lente la care = 4…6,5 m/s; motoare semirapide = 6,5...10 m/s;

motoare rapide la care = 10…17 m/s (motoarele pentru autovehicule şitractoare).

c. motoare pentru autoturisme şi motoare pentru autocamioane;

4. Amestecul (dozajul) sărac cu care funcţionează marea majoritate a motoarelor moderne(atât cele cu aprindere prin scânteie cât şi cele cu aprindere prin comprimare) estecaracterizat de:

a. aer în exces sau combustibil în lipsă;b. aer în lipsă sau combustibil în exces:c. existenţă unui raport stoechiometric între aer şi combustibil:

5. Consumul specific de combustibil al unui motor cu ardere internă reprezintă:a. consumul orar al fiecărui nou tip motor avand unitatea de măsură ;b. consumul mixt (consumul pentru oras cu consumul pentru autostrada, respectiv cu

consumul pentru exterior – regăsite în fişa de prezentare a autovehiculului) avandunitatea de măsură ;

c. raportul dintre consumul orar de combucstibil şi puterea motorului în unitatea detimp, avand unitatea de măsură ∙ ;

6. Ce reprezintă sarcina motorului cu ardere internă:a. acţiunea exterioară aplicată de consumator la cuplajul de legătură al arborelui

motor cu arborele antrenat, pe scurt la arborele cotit. Pentru definirea regimuluide funcţionare a motorului este mai convenabil să se precizeze sarcina relativă(raportul dintre momentul motor dezvoltat de motor şi un moment motor dereferinţă, la aceeaşi turaţie).

b. capacitatea calorică a tipului de combustibil utilizat.c. sarcina electrică a condensatorului sistemului de aprindere.

7. Regimul de funcţionare al unui motor cu ardere internă se caracterizează prin următorulansamblu de mărimi:

a. consumul de sombustibil, randamentul şi cursa pistonului;

b. turaţia, sarcina şi temperatura (ce caracterizează regimul termic al motorului).c. raportul de comprimare, alezajul şi cilindreea motorului;

8. În funcţie de variaţia în timp a mărimilor care definesc regimurile de funcţionare sedeosebesc:

a. regimuri stabilizate, regimuri nestabilizate şi regimuri tranzitorii;b. regimuri maxime şi regimuri minime;c. regimuri de funcţionare continuă şi regimuri de funcţionare intermitentă .

9. În timpul funcţionării motoarelor cu ardere internă se disting următoarele tipuri de sarcini:a. sarcini minime şi sarcini maxime.b. sarcină nulă, sarcinile parţiale, sarcina plină (continuă), suprasarcini (sarcini

intermitente), sarcină totală.c. sarcină întreagă, sarcină parţială şi sarcină derivată.

10. În cadrul reprezentării caracteristicii externe a motoarelor cu ardere internă se întâlnesc, înmod uzual, următoarele dependenţe grafice:

a. Puterea, momentul motor, consumul orar de combustibil, consumul specific decombustibil în funcţie de turaţia motorului determinate pentru valori maxime alesarcinii.

b. Coeficientul de exces de aer, coeficientul de pierderi, puterea la roată în funcţiede viteza de deplasare a autovehiculului

c. puterea, momentul, consumul orar de combustibil, consumul specific decombustibil în funcţie de diferite valori intermediare ale sarcinii.

13. Instalaţii speciale pentru autovehicule

1. Coeficientul de exces de aer se exprimă cu ajutorul relației:a) λ =b) =c)

t

ca

vv

2. Sistemul de pregătire a amestecului combustibil pentru motoare Otto care satisface normeleactuale de noxe este:

a) carburator mecanic / pneumatic;b) carburator cu reglare electronică;c) injecție continuă;d) injecție intermitentă.

3. Comanda secvențială a injectoarelor se realizează prin:a) injectorul central;b) injectoarele electromagnetice plasate în poarta supapei;c) injectoare hidraulice plasate în camera de ardere.

4. Controlul electronic al dozei injecţie de benzină este realizat prin:a)supapa de purjareb)regulatorul de presiune

c)injectorul electomagnetic

5. Elementele controlate de calculator pentru sistemul de injecție Motronic sunt:a) regulatorul de presiune, clapeta de accelerație,b) injectorul electromagnetic, supapa de reglare a aerului auxiliar;c) sistemul de aprindere, supapa de purjare, releul pompei de alimentare;

6. Controlul electronic al injecției de motorină Common Rail se exercită prin:a) injectoare hidraulice, cremaliera pompei de injecţieb) injectoare electromagnetice; cremaliera pompei de injecţiec) dispozitivul de reglare a debitului, injectoare

7. Ce particularități manifestă sistemul de injecție Common Rail?a) presiune de injecție constantă, zgomot redus la motorb) injecție multijet, reducerea noxelorc) presiune de injecție variabilă, radiatoare de răcire a motorinei

8. Realizarea jeturilor multiple la sistemul de injecție pompă injector se realizează de către:a) elementul de pompăb) regulatorul de presiunec) supapa electromagnetică de retur

9. Rolul supapei Wastegate din sistemul de supraalimentare cu turbosuflantă este:a) să controleze cantitatea de aer admisă în suflantăb) să controleze cantitatea de gaze de evacuare admisă în turbinăc) să asigure răcirea aerului comprimat admis in cilindrii motorului

10. Modulul hidraulic al sistemului ABS se compune din:a) motor electric, pompă de retur, electrovaneb) controler, senzori de viteză, motor electricc) pompa centrală de frâna, pompa de retur

14. Caroserii și structuri portante

1. Caroseria la care lipsește cadrul este:a) caroserie neportantă;b) caroserie autoportantă;c) caroserie semiportantă.

2. La deplasarea autovehiculului interacțiunea aerului se manifestă sub formă de:a) rezistență la rulare, rezistența pantei;b) rezistența aerului, forța de portanță;c) moment de tangaj.

3. Vântul influențează aerodinamica autovehiculului prin:a) forța de derivă, rezistența aerului, moment de tangaj;b) rezistența aerului, moment tangaj, moment de ruliu;c) forța de derivă, momentul de girație, momentul de ruliu.

4. Siguranța informației se referă la:

a) măsuri de ergonomia postului de conducere;b) vizibilitatea diurnă și nocturnă și instrumentarul de control;c) câmpul de vizibilitate bioculară.

5. Egonomia postului de conducere include măsurile adoptate pentru:a) reglarea poziției scaunului și volanului;b) izolarea acustică, termică, contra vibrațiilor;c) confortul termic.

6. Următoarele măsuri de securitate activă se referă la construcția structurii portante:a) colivia de securitate, zone de deformare programată;b) rezervor antiincendiu, suprafața internă capitonată, parbriz care să nu se spargă încioburi ascuțite;c) tetieră, centuri de securitate, air-bag-uri.

7. Dispozitivul cu rol de amplificare a efectului de reținere a corpului în timpul impactuluieste:

a) dispozitiv cu rolă retractoare;b) dispozitiv limitator de efort;c) dispozitiv de pretensionare pirometrică.

8. Tablele care asigură proprietăți de ambutisabilitate sunt:a) tablele comerciale;b) tablele laminate la cald;c) tablele laminate la rece cu indice de ambutisare;d)tablele pre-acoperite.

9. Acoperirea tablelor prin electrodepunere este ometodă de protecție la următorul nivel:a) protecția anticorozivă globală;b) etanșarea îmbinărilor de table;c) protecție complementară.

10. Cataforeza este o metodă de acoperire prin electrodepunere la care:a) piesa este la polul pozitiv și electrodul la polul negativ;b) piesa este la polul negativ și electrodul la polul pozitiv;c) piesa si electrodul sunt legate la polul negativ.

15.Calculul şi construcţia autovehiculelor

1. Partea conducătoare a ambreiajului cuprinde:

a) arborele motorului 1, arborele ambreiajului 10, arcul 9,b) volantul motorului 3, mecanismul de ambreiaj (carcasa ambreiajului 6, discul

de presiune 5, arcul central cu taieturi dupa generatoare 9, niturile-antretoaze7);

c) pedala 13, tija 12, furca 8, mansonul cu rulmentul de presiune 11.

2. Determinarea razei exterioare a garniturilor de frecare la ambreiajele mecanice se face cuajutorul relaţiei:

a) 3 2o

e c1c1piMm2R

;

b) 3 2o

e c1c1piMc2R

;

c) 3 2o1cv

e c1c1piMc2R

.

3. La cutiile de viteze cu doi arbori treptele de viteze se obţin:a) printr-un angrenaj cu trei roţi dinţate;b) printr-un angrenaj cu două roţi dinţate;c) printr-un angrenaj cu patru roţi dinţate.

4. Determinarea distanţei dintre axele unui angrenaj cilindric cu dantura înclinată se face curelaţia:

cos2

21

zzmA

, unde:a) m - este modulul tangenţial;

4 5 6 7

3

2

1

8

9

10

11

1213

9

14

b) m - este masa rotilor dinţate;c) m - este modulul normal.

5. Braţele furcii unei articulaţii cardanice sunt solicitate la:a) tracţiune şi forfecare;b) încovoiere şi răsucire;c) încovoiere şi forfecare.

6. Forţele care acţionează asupra punţilor motoare se determină pentru următoarele regimuride funcţionare:

a) regimul frânării; regimul derapării; regimul trecerii peste obstacole;b) regimul tracţiunii; regimul frânării; regimul derapării; regimul trecerii pesteobstacole;c) regimul derapării; regimul trecerii peste obstacole.

7. Axele sateliţilor diferenţialului sunt solicitate la:a) forfecare;b)forfecare şi strivire;c) încovoiere şi strivire.

8. Parametrii care contribuie la asigurarea stabilizarii roţilor de direcţie sunt:a) unghiurile de înclinare ale pivoţilor şi fuzetelor;b)unghiul de fugă , unghiul de cădere sau de carosaj ;c) unghiul de convergenţă , unghiul de înclinare transversal al fuzetei α.

9. Determinarea momentelor de frânare pe punțile și roțile autovehiculelor se face curespectarea următoarele condiţii:

a) momentul de frânare să nu depăşească valoarea admisă de aderenţă şi să realizeze lafrânare o deceleraţie maximă afmax impusă;b) frânarea să se realizeze în spaţiul şi timpul cel mai scurt;c) să se păstreze stabilitatea la frânareaautovehiculului.

10. Numărul de spire pentru arcurile elicoidale ale suspensiilor este dat de relaţia:

3mmax

4

s DF8fdGn

unde:

a) G este greutatea autovehiculului;b) G este greutatea ce revine roţii;c) G este modulul de elasticitate transversal.