Ar Hitec Tura

Coala

Mod Coala Nr.document Semnătura DataPD- -2501-2014-ME

sgsgdfgINTODUCERE

La începutul sec. 21 s-a marcat o ridicare a dezvoltării lucrărilor de construcţii pe piaţa naţională, adoptînd mai noi semnificaţii a biznesului centralizat. Tendinţele pozitive în dezvoltare a adus la aceia ca astăzi societatea noastră poate să vorbească despre viitor şi să planifice. Toate planurile se adoptă real atunci cînd, pentru se specifică un fundament rezistent în construcţie. Toate planurile sunt iritabile logic, care la rîndul lor în 2006 s-a constatat Reparaţii curente şi construcţii este vederea principală de activitate a 813 companii în Republica Moldova.În 2006 lucrările de construcţie au constatat 3,745 mlrd de lei, care depăşeşte coeficientul constructiv din 2005- 22%, din care 75% s-a executat în mun. Chişinău.Toate lucrările de construcţie au fost executate de firmele particulare (712) – 2,779 mlrd. lei, iar 25% şi mai mult în 2005.În 2006 licenţa în lucrările de construcţie au primit peste 734 companii de firme şi Societăţi cu Răspundere Limitată.În comparaţie 2005-528 companii, iar 2004-420 companii.În anul 2006-2007 în sfera industriei uşoare au fost angajaţi 5000 de muncitori, în construcţie 2197 muncitori, în sfera servicii imobiliare şi arendă 2078 persoane.Calculul şi volumul de investiţii proprietarilor în construcţie atinge 112 mln.lei – 2002, iar 630,5 mln.lei în 2005 şi merge în continuu să crească. După 2006 volumul investiţiilor introduse în construcţii a constituit 8 mlrd.lei.Actualmente s-a ridicat cererea la spaţiul locativ, aproximativ 10142 de apartamente au fost date în exploatare în 2006, ceea ce constituie de 1,6 ori mai mult decît în 2005, necătînd la aceea că creşte anual costul spaţiului locativ, însă oferta este permanentă.Din 2001 costul la locuinţe a crescut de 6 ori, în mun. Chişinău în decurs de un întreg an, 2006 preţul la 1m2 a crescut de la 450 -1000€.În prezent oferta spaţiului locativ sunt la apartamentele cu o cameră, două camere, care au decurs la micşorarea suprafeţelor mari ale apartamentelor de construcţii. De exemplu: cantitatea apartamentelor cu două camere a crescut cu 11%, iar cu o cameră peste 20%, în mijlociu suprafaţa locuibilă a apartamentelor nu mai puţin de 80 m2, se poate de spus că locuinţele sunt mult mai accesibile aşa cum ele sunt orientate la cumpărătorul cu salariul mediu.Sectorul de construcţii are o importanţă vitală pentru societate, realizarea unei construcţii corespunzătoar care sa îndeplinească necesitatile unei populatii tot mai numeroase find o reala provocare in perioada urmatoare. Pretutindeni mediul construit constituie mai bine de jumatate din capitalul acumulat transmis din generatie in generatie, iar activitatea de constructii reprezinta o parte importanta a Produsului National Brut(de ex. 10-12% pentru tarile din cadrul Uniunii Europene) In acelasi timp sectorul de constructii este implicat in impactul asupra mediului natural si asupra conditiilor de viata ale populatiei, prin:-cresterea mediului artificial in care oamenii isi patrec 70-80 din timp;-cuparea unor mari suprafete de teren, sustrase altor destinatii(de ex. agriculturii)-consumul de energie pentru extractia, fabricarea, transportul si punerea in opera a materialelor de constructii, exploatarea si mentinerea constructiilor in conditii de confort;

W

Coala


sgsgdfg-consumul unor materii prime importante (lemn, agregate , combustibil);-poluarea atmosferii prin emisii de bioxid de carbon , oxizi de sulf, si de azot etc.;Dupa cum estimeaza H.Levin (1997), contributia constructiilor la impactul total asupra mediului are o pondere variind intre 12-48% pentru urmatoarele categoriimajore de impact de mediu :folosirea materialelor prime (30%), energie(42%), apa(24%), teren (12%);emisii atmosferice (40%), ape uzuate(20%), deseuri solide(25%). La nivelul UE se aprecieaza ca in constructii se consuma circa 40% din totalul de energie produsa si se genereaza in jur de 40% din totalul deseurilor.Diverse aspecte au fost evidentiate in ultimii ani prin activitate de cercetare stiintifica: emanatiile de gaz radioactivale unor materiale de constructii, de apa si de teren ; influenta cimpurilor electromagnetice si a microundelor asupra ocupantilor cladirii; nocivitate vitrajelor care impiedica patrunderea unei parti din spectrul radiatiei solare ; dezvoltarea unor organisme cu efect alergen; prezentarea unor materiale care contin supstante nocive(azbest) In acest context , preocuparile privind problemele de mediu si dezvoltare durabila au capatat o pondere crescinda referitor la secrorul de constructii multe organizatii internationale si regionale intensificindu-si eforturile in aceasta directie.Primul obstacol cu care se confrunta o abordare globala a problemei este insasi definirea termenului de dezvoltare durabile in constructii. Astfel se remarca abordari variate ale conceptului in diferite tari,evidentiindu-se diferente marcante intre economiile de piata dezvoltate, economiile de tranzitie si economiile dedezvoltare. Economiile mature au disponibilitatea de a acorda o atentie mai mare crearii unor constructii durabile prin modernizare, dezvoltare ,inventare si folosire de noi tehnologii, in timp ce economiile in curs de dezvoltare se se concentreaza mai mult asupra echitatii sociale si durabilitatii economice. Este , deasemenea , evident faptul ca prioritatile fiecarei tari variaza nu doar in functie de situatia economica , ci si de nivelul urbanizarii, contextul istoric si cultural, conditiile climatice si politicile nationale.Pentru intelegerea conceptului de dezvoltare durabila in constructii de poate considera ca punct de plecare definitia formulatade Charles Khilbert cu ocazia primei Conferinei Internationale privind Dezvoltarea Ddurabila a Consructiilor si anume :,,Crearea si managementul responsabilal unui madiu construit sanatos, bazat pe utilizarea eficienta a resurselor si pe principii ecologice’’

W

Coala


sgsgdfgDATE INIŢIALE

Tema proiectului de diplomă este:

„ Bloc locativ de tip D+P+8E din orasul Chisinau” Oraşul construcţiei: Chişinău.Raionul climateric – III B.Temperatura exterioară de calcul -17o C.Seismicitatea de calcul –7o conform СНиП.Adâncimea de îngheţ – 800mm.Presiunea vântului – 0,35kPa.Încărcarea zăpezii – 0,5kPa.

Clădirea proiectată are: Categoria terenului –I Gradul de rezistenţă la foc –II; Gradul de durabilitate –II; Categoria construcţiei –II; Categoria inflamabilităţii –B; Grad de responsabilitate –II.

„Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau”, este proiectat in conformitate cu:СHиП 2.08.01-85 «Жилые здания. Нормы проектирования», СHиП 2.01.02-85 «Противопожарные нормы проектирования зданий и сооружений»,СHиП 2.03.11-85 «Protecţia construcţiei de corozie»,СHиП 3.02.01-87 «Construcţii terestre şi fundaţie»,СHиП 3.03.01-87 «Construcţii portante şi de închidere»,СHиП 3.04.01-87 «Izolaţie şi protecţie»,СHиП III 4-80 «Техника безопасности в строительстве»,СHиП 2.07.01-89 «Градостроительство. Планировка и застройка городских и сельских поселений»,NCM F.03.02-2005 «Proiectarea clădirilor cu pereţi din zidărie».CP.E.04.04-2005 ,,Executarea lucrărilor de izolare, protejare şi finisare în construcţie”. NCM.C.04.03-2005 „Învelitori. Norme de proiectere”. NCM A.02.02-96 „Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii”. CP A.08.01-96 „Instrucţiuni de verificare a calităţii şi de recepţie a lucrărilor ascunse şi/sau în faze determinate la construcţii şi instalaţii aferente”. NCM F.03.03-2004 „Executarea şi recepţia lucrărilor de zidărie”. CP.E.04.03-2005 „Protecţia anticorozivă a construcţiilor şi instalaţiilor”. ГOCT 31189-2003 „Смеси сухие строительные”. NCM F.02.02-2006 „Calculul, proiectare şi alcţtuirea elementelor de construcţii din beton armat şi beton precomprimat”.

W

Coala


sgsgdfg„Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau”, este proiectată in conformitate cu nivelul actual de confort. Clădirea este împărţită în zece nivele funcţionale D+P+8E. La demisol, ,,D” la cota: -3.600 sînt amplasate suprafete de parcare pentru automobile. La parter si etaj”P”,,E” la cota: 0.000...33.000 sînt amplasate diverse tipuri de încăperi: dormitoare, noduri sanitare, bucatarii, camere de zi, antreu, hol, coridor, casa scării.Casa este prevăzută cu înălţimea nivelului: 3.000m. „Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau”este proiectată după schema constructivă: Fundaţia, clădirii este de tip radier general din beton armat monolit de clasa C7,5, amplasată la cota -5.500m.Pereţii fundaţiei sunt executaţi din beton armat monolit de clasa C12,5, de următoarea lăţime: 700mm şi înălţimea de 400mm, prevăzute în locurile de amplasare a stîlpilor de o secţiune sporită, armate fiecare cu plase şi bare de armătură de clasa AIII Ø10mm, rigidizată cu o centură monolită armată cu 4Ø10AIII şi Ø6AI din beton monolit de clasa C12,5. Armăturile fundaţiei sunt sudate de armăturile stîlpului la intersecţia fundaţiilor unde trebuie să fie executaţi stîlpi monoliţi se lasă ieşiţi în afară nişte mustăţi de armătură pentru a face legătura stîlpilor. Pînă la nivelul fundaţiei se compactează pămîntul, măi apoi se execută un pat de pietriş compact cu h=150mm.Pereul, este destinat pentru evacuarea apelor de la pereţii clădirii şi-i executat din mortar de ciment marca M100 cu lăţimea de 1m. Scheletul spaţial monolit, format din: stîlpi şi grinzi din beton armat monolit. Stîlpii au dimensiunile în secţiune de 400x400mm, grinzele 400x400mm, armaţi cu bare de oţel de clasa AIIIşi AI.Pereţii exteriori, a faţadei sunt izolaţi termic cu plăci de polisteren expandat cu grosimea 50mm de marca M35 fixîndu-se cu adeziv, apoi se aplică o împîslitură din fibre de sticlă. Scările, au misiunea de intrare, ieşire din clădire şi comunicare în spaţiu pe verticală se realizează datorită elementelor scărilor monolite, dotate cu balustradă şi mîină curentă. Planşee, au rolul de rigidizare a structurii de rezistenţă precum şi pentru divizarea spaţiului pe vertical în nivele. Planşeele sunt turnate monolit, executate din beton armat C15 din bare de armătură Ø6;8;10mm de clasa AIII şi AI. Uşile, ferestrele sunt amplasate în golurile lăsate în pereţii interiori şi cei exteriori. Ferestrele, au rolul de a ilumina spaţiu interior, ele sunt executate din profil de aluminiu cu unu sau două rinduri de cercevele, de diferite forme şi deminsiuni, individuale la comandă. Uşile au rolul de a comunica, cele exterioare sunt din profil de aluminiu şi interioare din lemn, de diferite forme şi deminsiuni, individuale la comandă. Finisarea exterioară, pereţii se finisează cu o tencuială decorativă ,, TINC,,, ce serveşte ca strat de protecţie şi tot odată, redă construcţiei un aspect decorativ și arhitectural, soclul se finisează cu plăci din petre naturale, streaşina se finisează cu lambriu alb. Finisarea interioară, se execută prin tencuirea ameliorată a suprafeţelor cu mortar din

W

Coala


sgsgdfgciment-var M25. Încăperile cu o umeditate înaltă a aerului şi în blocurile tehnico-sanitare, pereţii se tencuiesc cu mortar de ciment M50. După tencuire se aplică un strat de glet din amestec uscat ,,KNAUF” şi finisarea cu vopsea pe baza e emulsiei de apă. Tavanele se finisează cu glet din amestec uscat ,,KNAUF”. În cabine sanitaro-tehnice se finisează cu faianţă. Pardoseli, se utilizează în dependenţă de tipul încăperii din: parcet laminat, plăci de gresie şi mortr de ciment, cu straturile alăturate.

ITE a CLĂDIREI

N/rDenumirea

indicilorUnitatea de

măsurăCantitatea

1. Numărul de nivele nivel D+P+8E2. Suprafaţa locuibilă м2 1489.143. Suprafaţa auxiliară м2 1895.614. Suprafaţa totală м2 3384.755. Volumul constructiv м3 14868.00

PLANUL GENERAL Planul general de situaţie este destinat pentru a reprezenta locul amplasării clădirii proiectate, legătura ei pe orizontală si verticală cu terenul, orientarea clădirii faţă de Nord, proiectat în conformitate cu СНиП 2.07.01-89 «Градостроительство планировка и застройка городских поселений»..Pe planul general sunt indicate si alte clădiri si edificii existente, drumurile si sectoarele înverzire. Pe marginea străzilor de asemenea sunt arbori care împiedică zgomotul si praful produs de maşini. Între clădiri sunt respectate cerinţele antiincendiare. Clădirea este orientată cu faţada principală spre Sud.

Terenul de construcţie „Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau” este caracterizată de un relief cu o pantă mică.

Planul general are forma dreptunghiulara cu dimensiunile de:192,0x80.5m.

INDICII TEHNICO–ECONOMICI A PLANULUI GENERALIndicii tehnico–economici ai planului general de situaţie s-au calculat luându-se în consideraţie terenul ce aparţine casei de locuit.

W

Coala


sgsgdfgITE a PG

N/rDenumirea

indicilorUnitatea de

măsurăCantitatea

1. Suprafaţa terenului м2 15456.002. Suprafaţa construcţiei м2 2320.003. Suprafaţa înverzită м2 7850.004. Suprafaţa asfaltata м2 5286.005. Suprafaţa construită % 15.016. Suprafaţa spaţiilor verzi % 50.78

CARACTERISTICA AMENAJĂRII INTERIOARE„Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau”este înzestrată cu reţele de apă potabilă racordate la reţelele orăşeneşti existente, deasemenea şi reţetele de canalizare. Încălzirea încăperilor locuibile are loc cu ajutorilor sistemei de încălzire autonomă şi elemente de încălzire sub ferestre precum şi alimentare cu apă caldă. Ventilarea încăperilor este naturală şi artificială prin refulare şi aeresire.Alimentarea cu energie electrică, reţetele telefonice şi alimentarea cu gaz se produc de la reţetele orăşeneşti existente.Deşeurile se adună în containere–urne, care regulat sunt transportate cu maşinile de transportare a deşeurilor la gunoişti.

AMENAJAREA TERENULUIAmenajarea terenului, unde a fost executată construcţia, are loc prin nivelarea suprafeţelor, îndepărtarea deşeurilor de construcţie, executarea taluzurilor, drumurilor, trotuarelor şi a spaţiilor verzii.Principalele elemente de amenajare şi creare a zonelor verzi a şantierului sunt:Arbori de foioase amplasaţi în rând. Arbori de răşinoase amplasaţi în grup.Gazoane de iarbă verde şi florari. Arbuşti în rând. Tufari în şir.Drumurile sunt executate din asfalt cu borduri din beton armat, iar trotuarele finisate cu plăci de pavaj. Împrejurul clădirii sunt sădite gazoane cu flori, tufari decorativi şi arbori atît de foioase, coniferi cît şi copaci fructifieri.

CONCEPŢIA DE SISTEMATIZARE SPAŢIALĂ„Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau”reprezintă o casă de locuit, de formă dreptungiulară regulată în plan, cu dimensiunile în axă de 30000x16800mm.Fundaţia, clădirii este de tip radier general din beton armat monolit de clasa C7,5, amplasată la cota -5.500m.Pereţii fundaţiei sunt executaţi din beton armat monolit de clasa C12,5, de următoarea lăţime: 700mm şi înălţimea de 400mm, prevăzute în locurile de amplasare a stîlpilor de o secţiune sporită, armate fiecare cu plase şi bare de armătură de clasa AIII Ø10mm, rigidizată cu o centură monolită armată cu 4Ø10AIII şi Ø6AI din beton monolit de clasa C12,5.

W

Coala


sgsgdfgArmăturile fundaţiei sunt sudate de armăturile stîlpului la intersecţia fundaţiilor unde trebuie să fie executaţi stîlpi monoliţi se lasă ieşiţi în afară nişte mustăţi de armătură pentru a face legătura stîlpilor. Pînă la nivelul fundaţiei se compactează pămîntul, măi apoi se execută un pat de pietriş compact cu h=150mm.Pereul, este destinat pentru evacuarea apelor de la pereţii clădirii şi-i executat din mortar de ciment marca M100 cu lăţimea de 1m. Scheletul spaţial monolit, format din: stîlpi şi grinzi din beton armat monolit. Stîlpii au dimensiunile în secţiune de 400x400mm, grinzele 400x400mm, armaţi cu bare de oţel de clasa AIIIşi AI.Pereţii exteriori, a faţadei sunt izolaţi termic cu plăci de polisteren expandat cu grosimea 50mm de marca M35 fixîndu-se cu adeziv, apoi se aplică o împîslitură din fibre de sticlă. Scările, au misiunea de intrare, ieşire din clădire şi comunicare în spaţiu pe verticală se realizează datorită elementelor scărilor monolite, dotate cu balustradă şi mîină curentă. Planşee, au rolul de rigidizare a structurii de rezistenţă precum şi pentru divizarea spaţiului pe vertical în nivele. Planşeele sunt turnate monolit, executate din beton armat C15 din bare de armătură Ø6;8;10mm de clasa AIII şi AI. Uşile, ferestrele sunt amplasate în golurile lăsate în pereţii interiori şi cei exteriori. Ferestrele, au rolul de a ilumina spaţiu interior, ele sunt executate din profil de aluminiu cu unu sau două rinduri de cercevele, de diferite forme şi deminsiuni, individuale la comandă. Uşile au rolul de a comunica, cele exterioare sunt din profil de aluminiu şi interioare din lemn, de diferite forme şi deminsiuni, individuale la comandă. Finisarea exterioară, pereţii se finisează cu o tencuială decorativă ,, TINC,,, ce serveşte ca strat de protecţie şi tot odată, redă construcţiei un aspect decorativ și arhitectural, soclul se finisează cu plăci din petre naturale, streaşina se finisează cu lambriu alb. Finisarea interioară, se execută prin tencuirea ameliorată a suprafeţelor cu mortar din ciment-var M25. Încăperile cu o umeditate înaltă a aerului şi în blocurile tehnico-sanitare, pereţii se tencuiesc cu mortar de ciment M50. După tencuire se aplică un strat de glet din amestec uscat ,,KNAUF” şi finisarea cu vopsea pe baza e emulsiei de apă. Tavanele se finisează cu glet din amestec uscat ,,KNAUF”. În cabine sanitaro-tehnice se finisează cu faianţă. Pardoseli, se utilizează în dependenţă de tipul încăperii din: parcet laminat, plăci de gresie şi mortr de ciment, cu straturile alăturate.

STRUCTURA DE REZISTENŢĂ A CLĂDIRII

Structura de rezistenţă a clădirii este alcătuită din schelet monolit, format din: cadre: stîlpi şi grinzi monolite şi umplutură de zidărie din blocuri de calcar.

„Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau”este orientată cu faţada principală spre Sud. Relieful este liniştit. Apele subterane se află o adâncime mare peste 8-10,0m. Între clădiri se respectă cerinţele antiincendiare.

W

Coala


sgsgdfgDimensiunile în plan sunt: 30000x16800mm. Casa are un aspect arhitectural–estetic, datorită compozişiei arhitecturale si finisării exteriore deosebite. Obiectivele de bază a blocului locativ sunt: Să corespundă calităţii şi exigenţelor A, B, C, D, E, F: Exigenţa A-rezistenţa şi stabilitate. Exigenţa B-şi garanţia în exploatare. Exigenţa C-siguranţa la foc. Exigenţa D-igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului înconjurător. Exigenţa E-izolarea termică hidrofugă şi economie de energie. Exigenţa F-protecţia împotrivă zgomotului.

TERENUL DE FUNDARE ŞI INFRASTRUCTURA CLĂDIRIITerenul de fundare reprezintă suprafaţa pe care este amplasată clădirea şi el preia sarcina de la clădire.Reeşind din condiţiile geologice, avem următoarele date: solul reprezintă pămînt: argilă nisipoasă, refractor unde apele subterane sunt la adîncimi mari de 8-10m.Fundaţia reprezintă un elementul portant al construcţiei, situat sub nivelul terenului natural, prin intermediul căreia se transmit sarcinile de la greutatea proprie a clădirii la terenul de fundare, cât si de la încărcaturile ce acţionează asupra clădiri. Astfel este necesar ca presiunea admisibila a terenului de fundare să nu fie mai mică de cât presiunea efectivă pe talpa fundaţiei, iar tasările să fie admisibile. Pînă la nivelul fundaţiilor se compactează pămîntul 300mm, se execută stratul suport din piatră spartă cu grosimea de 150mm.

FUNDAŢIILEFundaţia reprezintă un elementul portant al construcţiei, situat sub nivelul terenului natural, prin intermediul căreia se transmit sarcinile de la greutatea proprie a clădirii la terenul de fundare, cât si de la încărcaturile ce acţionează asupra clădiri. Astfel este necesar ca presiunea admisibila a terenului de fundare să nu fie mai mică decât presiunea efectivă pe talpa fundaţiei, iar tasările să fie admisibile. Fundaţia, clădirii este de tip radier general din beton armat monolit de clasa C7,5, amplasată la cota -5.500m.Pereţii fundaţiei sunt executaţi din beton armat monolit de clasa C12,5, de următoarea lăţime: 700mm şi înălţimea de 400mm, prevăzute în locurile de amplasare a stîlpilor de o secţiune sporită, armate fiecare cu plase şi bare de armătură de clasa AIII Ø10mm, rigidizată cu o centură monolită armată cu 4Ø10AIII şi Ø6AI din beton monolit de clasa C12,5.

W

Coala


sgsgdfgArmăturile fundaţiei sunt sudate de armăturile stîlpului la intersecţia fundaţiilor unde trebuie să fie executaţi stîlpi monoliţi se lasă ieşiţi în afară nişte mustăţi de armătură pentru a face legătura stîlpilor. Pînă la nivelul fundaţiei se compactează pămîntul, măi apoi se execută un pat de pietriş compact cu h=150mm.Pereul, este destinat pentru evacuarea apelor de la pereţii clădirii şi-i executat din mortar de ciment marca M100 cu lăţimea de 1m. Hidroizolarea orizontală se execută din mortar de ciment M100 cu grosimea 20mm cu adaus de sticlă solubilă, cea verticală a pereţilor subsolului se realizează prin vopsire a suprafeţilor exterioare a pereţilor subsolului cu două straturi de bitum ferbinte БH-IV pe un strat de grund.Astuparea şi compactarea locaşurilor gropii de fundare şi sub pardoseli se realizează pe straturi de 200-300mm cu umezire a solului.

PEREUL Pereul este destinat pentru evacuarea apelor de la pereţii clădirii, are înclinaţia de i<3% cu lăţimea de 1m, reprezintă: un strat compactat de piatră spartă cu grosimea de 20-25mm şi stratul superior din mortar de ciment marca M100.

SCHELET MONOLITScheletul monolit are rolul măririi capacităţii portante a construcţiei şi preluării eforturilor de la elemente. Casa este prevăzută cu schelet monolit, format din: stîlpi şi grinzi din beton armat monolit de clasa C15. Stîlpii fiind elementul principal portant al scheletului monolit au dimensiunile în secţiune de 400x400mm armaţi cu 4Ø14mmAIII şi Ø6mmAI; pe care sunt amplasate grinzele 400x400mm armaţe cu 4Ø14mmAIII şi Ø6mmAI, respectînd în procesul de armare a stîlpilor şi grinzilor grosimea stratului de protecţie de 20mm.Executarea scheletului monolit se realizează direct la faţa locului, în cofraj din panouri din placaj-metal şi plăci mixte, prevăzute pentru mai multe refolosiri, cuprinzînd operaţiile: cofrarea, armarea, betonarea întreţinerea şi după 70–85% duritate se decofrează, grinzele se menţin cofrate pînă la 15–18 zile.

PEREŢII„Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau”reprezintă elementul de îngrădire a clădirilor, la casă pereţii sunt proiectaţi după schema constructivă: carcasă spaţială formată din format din: stîlpi şi grinzi din beton armat monolit de clasa C15. Stîlpii au dimensiunile în secţiune de 400x400mm iar grinzele 400x400mm și umplutura de zidărie, realizată din blocuri de calcar cu grosimea б=390mm. Pereţii exteriori, a faţadei sunt izolaţi termic cu plăci de polisteren expandat cu grosimea 50mm de marca M35 fixîndu-se cu adeziv, apoi se aplică o împîslitură din fibre de sticlă.

W

Coala


sgsgdfgSarcina portantă a pereţilor o poartă grizele şi stîlpii, cadrul monolit, pereţii exteriori cît şi cei interiori sunt doar autoportanţi şi despărţitori.Pereţii dispărţitori, sunt executaţi din blocuri de fortan cu grosimea б=100mmCerinţe faţă de pereţi: 1.Greutate si grosime mică; 2. Izolaţie acustică; 3. Rezistenţă antiincendiară; 4. Să corespundă cerinţelor sanitaro-igienice. Legătura pereţilor despărţitori de pereţii exteriori sau de planşeu se execută cu ajutorul crampoanelor, scoabelor, sau cornierelor.

SCHEMELE DE RIDIDIZARE A PEREŢILOR

SCĂRILEScările sunt elemente de construcţie care asigură legătura pe verticală între nivelele clădirii.Legătura se execută prin trepte care sunt aşezate la diferite niveluri, unele faţă de altele.După cerinţele antiincendiare scările sunt îngrădite din partea laterală si de sus, formând casa scării.Scara este compusă din trepte contratrepte şi vanguri care alcătuiesc rampa scării. Rampele se reazemă pe odihna scării de la etaj si dintre etaje. Rampele şi odihnele sunt monolite.

W

Coala


sgsgdfgPentru a reda o comunicare fără pericol se execută o balustradă, care se fixează de rampă şi are o înălţime de 0,95m. Între rampe se lasă un interval de minimum 100mm pentru a satisface cerinţele antiincendiare, adică în caz de incendiu prin acest loc este adus furtunul cu apă la nivelul de mai sus.

Cerinţe faţâ de scări:1. Să fie rezistente;2. Să fie durabile;3. Să asigure securitatea antiincendiară;4. Să fie comode pentru circulaţie;5. Să suporte uzura.În PD rampa şi odihna scării sunt monolitete, formate din odihna şi rampa scării,realizate din beton C15, armate cu bare de oţel Ø12;10;8mmAIII şi Ø6mmAI.Balustrada are înălţimea de 800mm şi reprezintă o plasă metalică cu mîna curentă alcătuită din placa metalică cu grosimea de 2,5 m pe lungime, pe care este executată o placă din lemn cu secţiunea de 25mm.Balustrada este prinsă de prima treaptă a rampei, înglobate în plăci metalice prin sudare.

PLANŞEELE

Planşee, au rolul de rigidizare a structurii de rezistenţă precum şi pentru divizarea spaţiului pe vertical în nivele. Planşeele sunt turnate monolit de 140mm. Planşeele se reazemă pe rigle longitudinale şi transversale şi transmit sarcina temporară şi permanentă. Grosimea planşeelor este 140mm, executate din beton armat C15 din bare de armătură de clasa AII şi AIII. Faţă de planşee mai sunt înaintate şi cerinţe de izolare fonică şi aspect exterior plăcut. În locurile de trecere a canalelor de ventilare şi a coşului de fum prin centurile antiseismice în timpul betonării se vor amplasa dopuri cu dimensiunile canalelor. După întărirea betonului dopurile se vor înlătura.

Suportul de susţinere a cofrajului se va demonta numai dupa beetonarea completăa construcţiilor monolite şi atingera betonului 70% din rezistenţa de proiect. Armarea planşeelor turnate monoluit se va face:

la parte inferioară cu o plasă de armatură din bare diametrul Ø10mm AIII dispuse cu traveea 150mm pe ambele direcţii; la parte superioară cu o plasă de armatură din bare diametrul Ø8mm AIII dispuse cu traveea 150mm pe ambele direcţii.Planşeele turnate monolit, grinzile şi centurile antiseismice se vor executa din beton minimun clasa C15 cu grosimea 120; 140; 150; 160; 170mm. La nivelul planşeului peste pater, pe pereţii portanţi şi de rigidizare sînt prevăzute centuri antiseismice turnate monolit din beton clasa C15. Stratul de protecţie al armăturii active din centurile antiseismice va constitui cel puţin

W

Coala


sgsgdfg20mm. Armătura longitudinala a centurilor antiseismice va fi continuă pe toată lungimea pereţilor. Continuitatea armăturii se va asigura prin suprapunera acesteia pe o lungime de minimum 500-650 mm pentru diametrul Ø10mm AIII. Grosimea planşeelor, marca betonului şi armarea planşeelor se determină prin calcul. Faţă de planşee mai sunt înaintate şi cerinţe de izolare fonică şi aspect exterior plăcut.

CANALE DE VENTILARE Canale de ventilare a casei de locuit includ în componenţa sa: tuburi verticale, asamblate unul peste altul în pereţi, avînd ramificaţii în apartamente cu eşire pe acoperiş de 700mm din cărămidă şi protejate de condiţiile atmosferice cu învelitoare din foi zincate. În clădirea proiectată canale de ventilare sunt din blocuri de ventilare, deasupra acoperişului se realizează din cărămidă cu б120mm.

FERESTRE, UŞI ŞI POARTĂFerestrele, sunt destinate pentru iluminarea naturală a încăperilor. Mărimea ferestrei si numărul de ferestre într-o încăpere depinde de suprafaţa acestei încăperi şi trebuie să constituie 1/6 – 1/8 din suprafaţa pardoselii. La ferestre în interior se prevede un pervaz cu profil din plastic, iar în exterior se prevede un pervaz din oţel galvanizat, care protejează peretele de pătrunderea umezelii.Gemuirea se execută în două rânduri cu o grosimea sticlei de 4mm.Ferestrele se execută din profil de aluminiu cu unu sau două rinduri de cercevele.

W

Coala


sgsgdfg

W

Coala


sgsgdfgUşile servesc pentru comunicare între încăperi, si ca intrare în clădire. Repartizarea, numărul si dimensiunile lor depinde de numărul de oameni din încăpere si de tipul clădirii, totodată respectând exigenţe antiincendiare şi de evacuare. Se utilizează uşi cu un canat şi două. În dependenţă de încăpere dimensiunile uşilor sînt diferite. Montarea ferestrelor si uşilor are loc în modul următor: din timp în zidărie sunt prevăzute minimum 3 ghermele din lemn antiseptate. Tocurile uşilor si ferestrelor se antiseptează preventiv si la montarea între ele si perete se aranjează un strat de carton gudronat, iar rostul rămas se umple cu câlţi si cu mortar de ciment sau cu materiale spumante care în contact cu aerul se solidifică mărindu-se în volum, astupând astfel rostul. La uşi se execută ancadramentul în partea de sus si laterală în felul următor: se instalează pe perimetrul toculuil uşii, la mijloc nişte bucăţi de lemn lungimea cărora este egală cu lăţimea uşii dacă se instalează pe lateral sau egală cu lungimea, dacă se instalează pe vertical. Astfel, se fixează la mijlocul tocului uşii pentru ca uşa să se închidă si deschidă liber si ca să nu să se strângă tocul uşii. Uşile exterioare şi interioare sunt din profil de aluminiu.

W

Coala


sgsgdfg

ACOPERIŞULare rolul de a proteja constructia de condiiţiile climaterice, se cunosc învelitori de tip terasă din rulouri şi şarpantă din materiale în formă de plăci.In clădirea proiectată s-a folosit învelitoarea de tip terasa.Suprafaţa construcţiilor din lemn care contactează cu zidăria sau cu betonul, de izolat cu un strat de carton bitumat conform STAS 3.0301-87.

PARDOSELI Pardoselile „Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau” sunt elemente constructive situate pe panourile de planşeu, care formează o suprafaţă netedă si plană. Ele primesc sarcinile temporare şi le transmit panourilor.In scopul igienii si protecţiei contra uzurii, sunt prevăzute următoarele tipuri de pardoseli: plăci de gresie, parchet laminat şi mortar de ciment cu straturile alăturate. Copoziţia pardoselelor se dă pe coală.

Parchet laminat

Mortar de ciment Plăci de gresie

FINISAREA SUPRAFEŢELOR

Finisarea exterioară, se finisează cu o tencuială decorativă ,, TINC,,, ce serveşte ca strat de protecţie şi tot odată, redă construcţiei un aspect decorativ și arhitectural, soclul se finisează cu plăci din petre naturale, streaşina se finisează cu lambriu alb, soclul se finisează cu plăci din petre naturale, streaşina se finisează cu lambriu alb. Suprafaţă primită are proprietăţi termice bune, ce dau posibilitate de a economisi energia termică. Pereţii din zidărie se vor tencui cu mortar de ciment-var M50. Construcţiile din beton armat ieşite în afara faţadelor se vor drişcuite cu mortar de ciment alb sau se vor rostui sub aspect de zidărie. Elementele de tîmplărie uşile, porțile etc se vor vopsi de două ori cu vopsea de email.

W

Coala


sgsgdfgFinisarea exterioară, pereţii se finisează cu o tencuială decorativă ,, TINC,,, ce serveşte ca strat de protecţie şi tot odată, redă construcţiei un aspect decorativ și arhitectural, soclul se finisează cu plăci din petre naturale, streaşina se finisează cu lambriu alb. Finisarea interioară, se execută prin tencuirea ameliorată a suprafeţelor cu mortar din ciment-var M25. Încăperile cu o umeditate înaltă a aerului şi în blocurile tehnico-sanitare, pereţii se tencuiesc cu mortar de ciment M50. După tencuire se aplică un strat de glet din amestec uscat ,,KNAUF” şi finisarea cu vopsea pe baza e emulsiei de apă. Tavanele se finisează cu glet din amestec uscat ,,KNAUF”. În cabine sanitaro-tehnice se finisează cu faianţă.

MĂSURĂRI ANTISEISMICE Republica Moldova se află în zonă seismică activă. Focarele seismice active de o adâncime de peste 90 km se află în cotul Carpaţilor în munţii Vrancea. Raioanele seismice ale Republicii Moldova sînt precizate de normele în vigoare CHиПII-7-81 ,,Строительство в сейсмических районах. Нормы проектирования” Moscova 1982. Fiecărui raion i se atribuie prin standard un anumit grad de intensitate seismică care cuprinde 12o. Încărcările seismice produse de forţele de inerţie ca urmare a mişcărilor seismice ale terenului se consideră în mod convenţional ca forţe aplicate static. Mărimea acestor încărcări se determină ţinând cont de clasa construcţiei, gradul de intensitate seismică a zonei de amplasare, natura terenului de fundaţie şi caracteristicile dinamice ale construcţiei.Amplasarea fundaţiilor pe pământuri slabe nisipuri afinate pământuri argiloase în stare plastică, plastice curgătoare, umpluturile în zonele de alunecări de teren nu se admite. O deosebită importanţă are execuţia cît mai îngrijită a construcţiilor conform regulilor în vigoare. În Republica Moldova se deosebesc raioane cu intensitate seismică de 6,7,8,9o. Conform condiţiilor geologice inginereşti terenurile de fundaţie se împart trei categorii I, II, III, cele mai bune I şi slabe III. În zonele de pământuri de categoria I gradul de intensitate nu poate fi ridicat cu o unitate şi din categoria III de majorat cu o unitate. Examinarea terenului:Oricare clădire ingenerească trebuie să fie construită cu siguranţă maximală şi cu cheltuieli minimale. Clădirile şi edificiile trebuie să fie executate şi amplasate după proiect, să fie rezistente, rigide şi se corespundă normelor de expluatare. Aceasta depinde în primul rând de condiţiile în locul de construcţie a clădirii date. În condiţiile Republicii Moldova trebuie de luat în consideraţie apariţia proceselor de alunecarea terenului, tasările, seismicitatea, şi altor procese. În compartimentul dat vor fi examinate întrebările, legate cu îmbunătăţirea proprietăţilor solului sub tălpile de fundaţie a „Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau”. Pe teritoriul examinat să presupune construirea „Bloc locativ de tip D+P+8E din or. Chisinau”. Тipul proprietăţilor solului după tasarea este I. Apele subterane se află la adâncimea de 8-10 m. Fundaţiile sunt proiectate din beton armat monolit. Tălpile sunt amplasate pe patul de piatră spartă cu grosimea de 100mm.

W

Coala


sgsgdfgÎn corespundere cu cerinţele din PCH 10-87 clădirea proiectată este calculată la seismicitatea de 8 baluri, după schema scelet din beton armat monolit, iar pentru asigurarea exigenţelor antiseismice sunt prevăzute următoarele măsuri:În colţurile pereţilor capitali, intersectaţi între pereţi, porţiunile de pereţi străbătute de canale se amplasează plase de armatură peste 600cm pe verticală.În zonele cu seismicitate de 8 grade intersecţiile între pereţii portanţi se execută din stâlpişori de beton armat.Stâlpii monoliţi trebuie ca să fie ancoraţi în fundaţii cu capete de armatură.Stâlpii pe toată înălţimea clădirii ca unul întreg.Grinzile de asemenea trebuie să fie încastrate în stâlpi cu capete de armatură sudate astfel ca să formeze un cadru rigid din beton armat.Deasupra golurilor de usă, fereastră etc. se execută buiandrugi monoliţi cu h=200mm, armată cu bare de oţel 4Ø16mmAIII şi Ø6 AI, beton C15.Pereţii dispărţitori executaţi din gips de 100mm se zidesc pe mortar de ciment-var M50, rigidizîndu-se peste 5rînduri cu plase de oţel cu 2Ø4mmBpI şi piese forjate peste 1,5m pe lungime, iar spaţiul dintre zidărie şi schelet se umple cu material de etanşare. Panourile de planşeu prefatricaţi cu spriginire pe două părţi, se fixează musteţele de armătură şi se monolitizează rosturile. Pe tot perimetrul pereţilor capitali la nivelul planşeelor se vor executa centuri antiseismice din beton armat turnat monolit de clasa C15 cu armare continuă. Pentru fixarea cosoroabelor de pereţi în centura antiseismică se vor prevedea bare de armatură ridicate deasupra parapetelor sau buloane din bare de armatură Ø12mmAIII.

PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ ŞI HIDROIZOLATIA

Pentru asigurarea durabilităţii necesare, toate elementele metalice neacoperite cubeton se vor vopsi cu lac de protecţie anticorozivă. Toate lucrările se vor executaconform CHиП II-23-78. . Izolaţia hidrofugă orizontală a pereţilor se va îndeplini dintr-un strat de mortar de ciment în proporţie 1:2 şi grosimea 20 mm.Izolaţia hidrofugă verticală a fundaţiilor se va îndeplini prin ungere de două ori cu bitum la cald sau rece a feţelor exterioare ale pereţilor fundaţiilor.

PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN CONTRA PUTREZIRIIElementele de lemn se vor antiseptiza şi se vor izola cu un strat de carton bitumat conform prevederilor CHиП III-19-76.Construcţiile de lemn portante (grinzi, căpriori, cosoroabe, şipci etc.) se vor prelucra superficial cu soluţii combinate de protecţie din săruri şi paste speciale.Capetele grinzilor de lemn pe o porţiune de 750 mm se vor acoperi cu pastă antiseptică, iar pe lungimea de 180 mm se vor acoperi cu smoală sau bitum şi se vor înfăşură cu 2 straturi de carton biţumat, care se taie după configuraţia capătului.

W

Coala


sgsgdfgPROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN CONTRA ARDERII

Toate elementele din lemn ale şarpantei se vor prelucra cu soluţii ignifuge conform CHиП 2.01.02-85. În locurile de contact a construcţiilor din lemn cu coşurile de fum zidăria acestora se va îngroşa pînă la 500mm fără izolaţie termică şi 380mm cu izolaţie termică. Grinzile din lemn se vor aşeza la o distanţă minimum 250mm de coşurile de fum.

ALIMENTAREA CU APĂAlimentarea cu apă potabilă de la reţeaua exterioară. Reţeaua interioară-reţea de alimentare cu apă menajeră-potabilă. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă se va monta din ţevi de oţel galvanizat cu diametru Ø15...20mm.

ÎNCĂLZIREA ŞI ALIMENTAREA CU APĂ CALDĂÎncălzirea şi alimentarea cu apă caldă se va face autonom cu ajutorul unui cazan de perete tip CCM, instalat la bucătărie sau într-o încăpere auxiliară, care funcţionează pe gazenaturale. Proiectul sistemului de încălzire va fi elaborat de persoane autorizate şi se va coordona în ordinea stabilită de legislaţia în vigoare:Parametrii agentului termic 95-70°C.Corpuri de încălzire-radiatoare M140-AO.Încălzirea poate fi asigurată şi prin alte metode, iclusiv de la reţeaua urbană de termoficare, cu sobe, cămine, etc cu condiţia respectării normelor antiincendiare.Alimentarea cu apă caldă se va face prin unul din următoarele variante:De la o instalaţie autonomă tip АОГВ-Т; încălzitor de apă cu combustibil solid; încălzitor cu gaze.

VENTILAŢIA Ventilaţia încăperilor de locuit se va face prin intermediul ferestrelor. Ventilarea încăperilor sanitaro-igienice şi a bucătăriei sa va asigura prin canale de ventilare amplasate în pereţi.

CANALIZAREAApele menajere se vor evacua în reţeaua de canalizare exterioară. Reţeaua interioară de canalizare se va monta din ţevi de fontă cu diametrul Ø50-100mm.

ECHIPAMENTUL ELECTRICAlimentare cu energie se va face de la reţeaua exterioară 380/220V. Distribuţia energiei electrice se va face de la un panou de distribuţie de apartament.

W

Coala


sgsgdfgALIMENTAREA CU GAZE

Alimentarea cu gaze a clădirii se va face de la butelii pentru gaze lichifiate amplasate la bucătărie .La bucătărie se vor amplasa maşini de gătit cu 2 sau 4 ochiuri. Este posibilă conectarea la reţeaua centralizată de alimentare cu gaze , proiectul reţelei interioare de alimentare cu gaze se comandă suplimentar.

INSTALAŢII DE CUREŢI SLABIRadioficarea clădirii de locuit se va face de la reţeaua de radioficare locală. Telefonizarea şi Internet clădirii i se va îndeplini conform proiectelor individuale.

EXECUŢIA LUCRĂRILOR CONSIDERAŢE GENERALE

Lucrările de execuţie a clădirilor şi a elementelor componente se vor îndeplini conform CHиП III-4-80, CHиП III 17-78, CHиП III 16-80.Pereţii se vor executa din zîdărie conform PCH-10-83 şi NCM F.03.02.-2005. Odată cu executarea pereţilor se vor monta şi tocurile pentru uşi şi ferestre. Pentru fixarea tocurilor pentru uşi şi ferestre în zidărie se vor prevedea dopuri antiseptiza te de lemn, nu mai puţin de patru dopuri ia un toc.Pentru ventilarea spaţiului de sub pardoseală în soclul clădirii de locuit se vorprevedea răsuflătoare din ţevi de azbociment sau ţevi ceramice de 150mm, amplasate la cota: -0.500 In timpul rece al anului, răsuflătoвrele se vor astupa cu dopuri de pastă sau din lemn. Răsuflătorele se vor amplasa aşa încît să asigure ventilarea directă sau unghiulară a spaţiului de sub pardoseli.Suprafeţele cărămizilor sau blocurilor de piatră, care intră în contact direct cu mortarul de legătură, se vor curăţa de praf şi murdărie.Lucrările de finisare se vor îndeplini numai după execuţia învelitorii şi trasării tuturor comunicaţiilor. Plasele de armătură şi carcasele spaţiale se execută cu ajutorul sudurii manuale conform CHиП III-15-76, STAS 14098-68, CH-393-78.Montarea construcţiilor din lemn a şarpantei se va executa conform prevederilor CHиП II -19-76. Pentru fixarea cosoroabei de pereţi din centura antiseismică se vor ridica fire de armătură peste 750-1000mm.

EXECUŢIA LUCRĂRILOR PE TIMP DE IARNĂ

Lucrările de construcţie pe timp de iarnă se vor executa conform CHиП 3.02.01-83, CHиП II-15-76, CHиП III -17-78 şi următoarelor indicaţii:-nu se admite îngheţarea terenului de fundare;-nu se admite îngheţarea betonului în construcţiile din beton armat turnate monolit pînă la atingerea rezistenţei de proiect;-zidăria fundaţiilor şi a pereţilor pe timp de iarnă se va executa pe mortar de cimentmarca 50 cu adaosuri antigel. Se interzice utilizarea în calitate de accelerator pentru

W

Coala


sgsgdfgîntărirea betonului a clorurii de calciu sau a clorurii de natriu din cauza agresivităţiiacestora;-în timpul dezgheţării zidăriei, planşeul se va descărca la maximum; se admiteexecutarea zidăriei mai sus de cota 0.000 fără adaosuri chimice pe mortare marca deun ordin mai mare decît cea de proiect; ;-pe timp de dezgheţare a zidăriei sectoarele turnate monolit şi buiandrugii se vor susţine suplimentar cu popi temporari.

RECEPTIONAREA LUCRĂRILOR ASCUNSE Receptionarea lucrărilor ascunse de executue a clădirii date se va îndeplini în următoarele faze determinante:Recepţionarea lucrărilor de săpare a gropii de fundaţie.Recepţionarea lucrărilor de execuţie a fundaţiilor (cu cel mult şapte umplerea timpanelor gropii de fundaţie). ...Recepţionarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor subsolului.Recepţionarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor parterului.Recepţionarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor, etajului.Recepţionarea lucrărilor de execuţie a acoperişuiui.Predarea în exploatare a clădirii de locuit.

W

Coala


sgsgdfg

BIBLIOGRAFIE1. A. Guţu „Desen tehnic de construcţii şi instalaţii”;2. А.П. Буга Гражданские промышленных и сельскохозяиственые здания”.3. И.А. Шеришувский „Конструирование промышленных зданий и сооружений.”4. Tериториальный каталог «Tиповых сборных железобетонных конструкций зданий и сооружений для промышленного строительства» Сборник ТК 7–1.875. Р.И. Тререненко Альбом чертежей конструкций и деталей промышленных зданий”6. СНиП–7–81„ Строительство в сейсмических районах”7. СНиП–II„Климатология и геофизика”8. СНиП II- As–70„Противопожарные нормы проектирование здания”.9. СНиП II– 15–74 „Основания зданий и сооружений”

W

Ar Hitec Tura

Documents

Transcript of Ar Hitec Tura