APOSTOLUL - slineamt.ro · ~ntre aceste probleme dou\ s`nt evi-dente [i recunoscute: majorarea...

$: APOSTOLUL - slineamt.ro · ~ntre aceste probleme dou\ s`nt evi-dente [i recunoscute: majorarea pensiilor de la 1 octombrie cu 20% [i majorarea salariilor `n `nv\]\m`nt tot de la 1$
SERIE NOU|, ANUL X, NR. 108septembrie 2008

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLUL

TEORIAHAOSULUI

vrica! ~n sf`r[it am descoperit America. ~n sociolo-gie exist\ o teorie a haosului. {tia]i? Conformacestei teorii pentru schimbarea unui sistem politictrebuie mai `ntì s\ produci haosul. Evident, `n can-tit\]i n\ucitoare. {i dac\ te g`nde[ti la “ deranjul”din decembrie ‘89 [i dup\, `nclini s\ crezi `nveridicitatea acestei teorii. Tr\im `ntr-o lume dincare nu lipsesc bolile incurabile, crimele,r\zboaiele, terori[tii cu rucsaci `n spate plini cudinamit\. Astfel, anii urm\tori nu se anun]\ prea

“lumino[i” cum prezic politicienii actuali. Se vor producecutremure devastatoare `n Vrancea, inunda]ii,secete, `nc\lzireglobal\ `[i va face de cap. Apocalipsa pare c\ se apropie.Cum se `ntrez\re[te lumea peste jum\tate de secol?Schimbat\ tare. O vor prinde doar ]`ncii de ast\zi.

Prestigiul [colii va sc\dea de la an la an, a[a cum bine sevede. Diploma nu va mai fi important\. Vor exista doar`nv\]\m`nt primar [i gimnazial, actualele genera]ii vor `n]elegec\ nu prea folose[te formarea `ntr-o universitatea dac\ apoilucrezi la ceva ce nu are nici o leg\tur\ cu studen]ia. Cite[te:la un patron analfabet. ~n [coli se va introduce b\taia lapalm\, statul `n genunchi pe gr\un]e [i calul b\lan ca pe vre-mea humule[teanului Creang\. Normal, pentru loazele`nr\ite. Elevii ì vor copia pe dasc\li cu cele mai sofisticatemetode, pornind de la banala fi]uic\ [i termin`nd cu telefonulmobil sau aparatul acela minuscul [i sofisticat introdus `n ure-che. La [coal\, elevii vor face ce vor ei. Vor veni cu role, bici-clete sau automobilul de lux al tatei, plecat `n str\in\tate.Limba comun\ `n [coal\ va fi englez\ p`n\ `n 2055, c`nd seva introduce chineza. Dintre cele trei religii monoteiste,islamismul va fi cel mai tare din parcare. Se va descoperienigma z`mbetului Monalisei, cea care a dat frisoane secole`n [ir numero[ilor exege]i. Nicolae Gu]\ [i Copilul Minune vorfi invita]i la orele de muzic\ s\ predea maneaua. {i tota[a...Nu v\ panica]i! A[a-i `n perioada de trecere de la socia-lism la capitalism, la Dumnezeu [tie ce.

Dumitru RRUSU

PRESIUNI ELECTORALE, C~{TIGURI SINDICALEimpul rezolv\ uneori mai bine [imai repede unele lucruri pecare al]i factori exteriori nureu[esc.

Toamna aceasta va fi dinnou o toamn\ electoral\, poatemai agitat\ ca totdeauna. Votuluninominal a dat dureri de captuturor [i mai ales celor care secred [i au ajuns `n fruntea unorgrup\ri politice `nc\ `n procesde formare [i clarificare. {i

sindicatele care nu dorm [i profit\ demomentele favorabile ivite, [i, de aceast\dat\, au prins un culoar favorabil. Acestguvern minoritar str`ns `ntr-un cle[tefierbinte de opozi]ie a devenit destul dedocil [i maleabil rezolv`nd multe dintreproblemele grele, dar cu iz populist, elec-toral.

~ntre aceste probleme dou\ s`nt evi-dente [i recunoscute: majorarea pensiilorde la 1 octombrie cu 20% [i majorarea

salariilor `n `nv\]\m`nt tot de la 1octombrie cu 9%.

Ne afl\m `n fa]a unor realit\]i noi dedialog [i negocieri `ntre guvern [i sindi-cate. Fiecare s-a maturizat [i a c`[tigat, [ica modalitate de lucru, [i `n plan politic [isocial. N-a mai fost nevoie de gama`ntreag\ de amenin]\ri publice `n media,de mitinguri [i mar[uri locale sau pe planna]ional, de greve de avertisment saugenerale. Toate acestea au devenit unfundal ap\s\tor imanent care au condus lasolu]ii de compromis mult mai rapide(devansarea datelor aplic\rii m\surilor [i`mbun\t\]irilor solicitate).

Este adev\rat `ns\ c\, pe de alt\parte, au devenit tot mai evidente pozi]iilede negocieri manifestate de sindicatele din`nv\]\m`nt, unele pentru PDL (FEN-Croitoru), altele pentru PSD- PNL- (FSLI-Cornea).

Deocamdat\ ne rezerv\m constat\rilela acest nivel r\m`n`nd s\ vedem ce ne

ofer\ viitorul.~n plan local `n mi[carea sindical\ din

`nv\]\m`ntul nem]ean sufl\ un v`ntproasp\t, generat [i de schimb\rile `nstructur\ [i strategie, adus de conferin]elela nivel na]ional [i jude]ean din ultimaperioad\.

Inten]iile d-lui Gabriel Plosc\, noulpre[edinte al S.L.I. Neam] se vor materia-liza `n prima [edin]\ a Consiliului Jude]eandin perioada imediat urm\toare prin reor-ganizarea comisiilor (departamentelor peanumite probleme) [i prin adoptarea unorstrategii [i modalit\]i noi, concrete, `nfunc]ie de evenimentele (noi) survenite `nplan social- politic.

~n num\rul viitor v\ vom relata maidetaliat solu]iile adoptate. Dar `n modsigur una din marile probleme ale sindi-catelor din `nv\]\m`nt va fi de data aceas-ta de esen]\ [i fundamental\, cea acalit\]ii.

Prof. {{tefan CCORNEANU

ernisat\ mar]i 12 august 2008, la noua [i cochetaGalerie „7 PIETRE” din Piatra-Neam] (director GabrielaRusu) Expozi]ia de Fotografie „Lumini-umbre” reune[tepe simeze treizeci [i trei de exponate semnate de optarti[ti [i va fi deschis\ p`n\ `n ziua de 5 octombrie2008.

Mai `ntì, cine sunt expozan]ii care, dac\ avem `nvedere doar v`rsta acestora, am putea comite gre[ealade a-i `mp\r]i `n trei genera]ii, `ns\, privind imaginileexpuse, constat\m cu pl\cere racordarea acestora lacele mai moderne tendin]e tehnice ([tiut fiind faptul c\„tehnologiile create de om sunt prelungiri ale sim]urilor

sale”) , [i nu numai, manifestate `n arta fotografic\ de la noi [i depe alte coordonate geografice, mai ales c\ dintre autori, de[i to]isunt români, unii tr\iesc `n „spa]ii” din afara grani]elor actuale ale]\rii: Radu Buraga (Grecia), Mihai Pot`rniche (Republica Moldova).

Se cuvine s\ `ncepem prezentarea cu artista Victoria NISTORdin Ia[i, singura doamn\ `ntre expozan]i, care, prin lucr\rile„Compozi]ie 1”, „Compozi]ie 2”, [i “Compozi]ie 3”, confirm\ pre-ocup\rile sale declarate - arta plastic\, muzica, arta fotografic\ - [iafirma]ia din „Catalogul” expozi]iei: „Am descoperit frumosul [iur`tul, lumina [i umbra prin arta fotografic\”.

Ioan-Matei AGAPI, decanul de v`rst\ al grupului celor opt dinexpozi]ia de la „7 PIETRE”, are un CV bogat prezentat `n cochetul„Catalog” al expozi]iei din care spicuim: „Tind mereu c\tre artistic(...). Sunt optimist, simpatic [i antipatic (...) prin munc\ [i studii, amp\[it `n lumea profesioni[tilor fotografi [i cinea[ti documentari[ti.(...) Am trimis fotografii la multe expozi]ii na]ionale [i interna]ionale(...). ~n expozi]ie este prezent cu trei fotografii - „Autoportret” [i„Artistul `n mijlocul colec]iilor proprii”, ambele impun`ndu-seaten]iei privitorului, prin ineditul lor (a doua, dup\ cum a precizatartistul, va fi donat\ Bibliotecii Jude]ene „G. T. Kirileanu” din Piatra-Neam]) [i o „Ecologic\”.

Ioan-Viorel COJAN, trecut de prima jum\tate de secol a exis-ten]ei sale, confirm\ prin palmaresul s\u expus `n „Catalog” c\este un discipol al profesorilor s\i - Aurelian Buc\taru [i TomaL\scoiu la clasa c\rora a urmat cursuri practice de pictur\ reli-gioas\. Dintre lucr\rile expuse am remarcat cele dou\ „nuduri” [i,mai ales „Amprente `ntre cer [i p\m`nt”, remarcat\ datorit\ suges-tiilor metaforice rezultate `n urma dispunerii succesive a unor sim-boluri.

SPECTACOL CROMATIC LA GALERIA 7 PIETRE

Constantin TTOM{A(ccontinuaare `̀n ppaag. 33)

Domnule PPlosscc\,,pute]i ss\ nnesspune]i ccaare aaufosst uultimele aacc]iuni`ntreprinsse ddessindiccaatul ddin`nv\]\m`nt?

- La ultima`nt`lnire `n cadrulF e d e r a ] i e iSindicatelor Libere

din ~nv\]\m`nt c`t [i `n cadrulColegiului Na]ional al Liderilor,am stabilit urm\toarele lucruri:pichetarea Guvernului [i aParlamentului, formarea unuilan] viu `n jurul Parlamentului,`n cazul `n care nu se va apli-ca Ordonan]a 15 din ianuarie2008, prin care se prevedeaucre[terile salariale din 2008,impliit acel 9% de la 1

octombrie. ~n textul ordonan]eiscrie despre o m\rire cu 6%,iar `n cazul `n care s`nt`ndeplini]i indicatorii de efi-cien]\ economic\, s\ fie 9%.Ori, indicatorii economici aufost `ndeplini]i. “Economiaduduie”, dup\ cum s-a spus.

- DDe cce aa ffosst nnevoie ss\ ffiesstaabilite aasstfel dde aacc]iuni?

- Guvernul a vorbit despreaceast\ m\rire cu 1 noiem-brie. S-a revenit [i s-a spus c\a fost o eroare nefericit\. Noiam intrat `n alert\ [i reac]ia afost imediat\. Ne puteampomeni cu aceast\ m\rire dela 1 noiembrie. Eram oarecum`n gard\, pentru c\ a avut loco `nt`lnire `ntre PNL [i PSDunde s-a discutat despre om\rire a pensiilor de la 1

octombrie, adic\ mai devremedec`t se anun]ase ini]ial. Esteun lucru foarte bun, pentru c\to]i avem c`te un pensionar,iar pensiile lor s`nt foarte mici.Dar, am `n]eles c\ acolo ar fifost vorba [i de un anumittroc: pentru c\ nu mai s`ntresurse suficiente, s\ seam`ne majorarea salarial\ acadrelor didactice.

- AAu eexisstaat [[i cconfirm\rissaau iinfirm\ri...

La Colegiul Na]ional alLiderilor a ap\rut [i doamnaEcaterina Andronescu, fostministru al `nv\]\m`ntului - unom echilibrat - care ne-a con-firmat c\ ordonan]a esteclar\. De asemenea, doamnaAndronescu ne-a vorbitdespre ini]iativa legislativ\

prin care se urm\re[tecre[terea cu 50% a salariilorpersonalului din `nv\]\m`nt.Noi am dorit s\ afl\m de ladumneaei dac\ aceast\ini]iativ\ are o baz\ real\,adic\ dac\ resursele financia-re exist\. Nu putem vorbi f\r\acoperire, c\ poate noi dorimo cre[tere de 200%. Noi tottimpul am fost rezonabili [i nuam apelat la ac]iuni sindicaledec`t pentru respectarea legii.Dumneaei ne-a vorbit deunele sume necheltuite `n sis-temul de `nv\]\m`nt [i retur-nate la bugetul de stat `n2007, plus c\ a crescut PIB,

“Nu am apelat la ac]iuni sindicaledec`t pentru respectarea legii”

A cconsemnatMarius GGHEGHICI

(ccontinuaare `̀n ppaag. 33)

LUMIN|TORIIo]i oamenii au `nl\untrul lor o sc`nteie care mocne[tet\cut [i ascuns. Unii reu[esc s\ o elibereze trans-form`nd-o `ntr-o flac\r\ dogoritoare, lumin`nd via]a lor[i a celorlal]i.

Lumina fl\c\rii din sufletul lor generos ì cost\chiar via]a. Ei [tiu aceasta [i totu[i nu se g`ndesc c\vor c\dea prea cur`nd. Ei nu ]in nici o contabilitate [isunt toat\ via]a ni[te buni pl\titori, chiar dac\ se`nt`mpl\ s\ nu primeasc\ nimic `n schimbul sacrificiu-lui pe care `l fac. Nici m\car nu reclam\ recuno[tin]\din partea celor c\rora le-au luminat drumul `n via]\,

iar acestora li se pare c\ au primit ceva pe deplin cuvenit, uit`nds\ le mul]umeasc\ m\car. Pentru Lumin\tori, via]a nu este con-fortabil\. Leafa este mic\ [i pensia scurt\, dar nu ezit\ s\-[i rup\de la gur\, pentru a fi mai bine preg\ti]i pentru menirea lor,cunoscut\ drept cea mai important\ prioritate a oric\rei na]iuni,dar tratat\, de fapt, ca o biat\ Cenu[\reas\. Ei lumineaz\ viitorul,cresc`nd genera]iile `n spiritul celui mai `nalt respect fa]\ de valo-rile perene ale umanit\]ii. Transform\ omul `n cet\]ean, `nl\tur\ignoran]a [i cultiv\ bunele deprinderi, inspir\ idealuri [i s\descsc`nteia `n suflete [i min]i. Ei nu tr\iesc, ci se d\ruiesc. Tinere]ealor este f\r\ b\tr`ne]e, fiindc\ izvor\[te dintr-o inim\ mare, carenu are timp de odihn\. Noi genera]ii a[teapt\ lumina cunoa[teriia c\rei intensitate o sporesc cu fiecare an ce trece.

Lumin\torilor, educatorilor de la toate nivelurile, odat\ cu`nceputul acestui nou an [colar, o plec\ciune respectuoas\.

Prof. ddr. DD.D. UURSACHE

T

E

V

T

- DDiiaalloogg ccuu GGaabbrriieell PPlloosscc\\,, pprree[[eeddiinntteellee SSiinnddiiccaattuulluuii ddiinn ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]]

ULTIMA OR| LA ROMAN

PPaagg.. 22 APOSTOLUL

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

septembrie 2008

ntr-un sens mai larg, cre-ativitatea este considerat\capacitatea g`ndirii umanede a g\si idei, solu]ii noi, dea da na[tere unor lucrurinecunoscute anterior, carenu s`nt noi pentru soci-etate, dar la care s-a ajunspe o cale independent\.

Acest mod de definirea creativit\]ii se refer\ lacreativitatea manifestat\de elevi la [coal\ la diferite

discipline de `nv\]\m`nt. La nivelulcopiilor de ciclul primar, oricerezolvare de situa]ii problematice, con-stituie `n acela[i timp o manifestare acreativit\]ii g`ndirii lor. Principalacaracteristic\ a g`ndirii creative la elevieste noutatea sau originalitateasolu]iei g\site, a ideii emise. Nu sepoate vorbi `n ciclul primar de exis-ten]a unei creativit\]i deosebite ag`ndirii [colarului, ci mai degrab\despre formarea unor premise pentrudezvoltarea ulterioar\ a creativit\]ii.

Copilul de v`rst\ mic\, adopt\ oatitudine creatoare, atunci c`nd, pus `nfa]a unei probleme, ì restructureaz\datele, descoper\ c\ile de rezolvare,

o rezolv\ `ntr-un mod personal.~n tot ceea ce fac, micii [colari `[i

pot manifesta o atitudine creatoare:elaborarea unei scrisori, a unei com-puneri, rezolvarea unui exerci]iu sau aunei probleme, executarea unuidesen, a unei lucr\ri practice etc. con-stituie un vast teren al creativit\]ii.

Orice act creativ presupune exis-ten]a unui material care s\ fie prelu-crat `n mod creativ. Cuno[tin]ele pecare le posed\ elevul, gradul dest\p`nire a lor constituie condi]iaesen]ial\ a creativit\]ii [colare.

G`ndirea creatoare are nevoie,deci, de un material bogat cu care s\opereze [i s\ faciliteze generalizarea.Dar nu este vorba de simpla acumula-re de cuno[tin]e, ci mai ales de sis-tematizarea lor, de `nsu[irea structuriiinterioare a cuno[tin]elor, de`n]elegerea rela]iilor reciproce aleobiectelor [i fenomenelor. Oric`t debogat ar fi fondul de informa]ii, nu estesuficient pentru realizarea creativit\]ii.El trebuie prelucrat; de aceea s`ntnecesare anumite instrumente de pre-

lucrare a cuno[tin]elor [i capacit\]i in-telectuale.

~n problemele de crea]ie, condi]iileproblemei s`nt de obicei camuflate decircumstan]e `nt`mpl\toare.

De aceea, `ntre multiplelemodalit\]i de activitate didactic\ tre-buie men]ionate acelea care antre-neaz\ cu prec\dere g`ndirea euristic\;stimuleaz\ efortul de g`ndire al elevilor`n direc]ii divergente [i `n acest felcontribuie, `ntr-o m\sur\ mai larg\dec`t alte metode, la dezvoltarea flexi-bilit\]ii g`ndirii.

Cu ocazia verific\rii [i evalu\riicuno[tin]elor din cadrul fiec\rei lec]ii [ia recapitul\rii periodice [i finale, seimpune cu prioritate s\-i antren\m peelevi `n exersarea unor opera]ii de sis-tematizare, de abstractizare acuno[tin]elor, apel`nd la multiple posi-bilit\]i de corelare.

~n general se impune folosireaprocedeului de `nv\]are prin integrarea informa]iilor noi, at`t a celordob`ndite la [coal\, c`t [i a celor pecare elevii le achizi]ioneaz\ `n afara

[colii prin intermediul mijloaceloraudiovizuale..

Dialogul viu dintre `nv\]\tor [ielevi, folosirea unui mare num\r deexerci]ii sub forma unor lec]ii desti-nate special form\rii priceperilor [ideprinderilor, utilizareaproblematiz\rii, model\rii [i algorit-miz\rii `n diferite etape ale procesului`nv\]\rii, solicit`nd sistematic [i pro-gresiv elevul, contribuie la formareaunor calit\]i intelectuale ca: operativi-tatea, ingeniozitatea, flexibilitatea.

~n concluzie, cultivarea creativit\]iila elevi sau `nv\]area de tip creatorimpune anumite premise ce pot fi con-siderate drept cerin]e specifice, dintrecare men]ion\m urm\toarele:

- `nv\]\torul s\ insufle elevilor,prin stilul s\u de g`ndire, prinsolicit\rile adresate elevilor, o atitu-dine [i un stil de g`ndire creator, liber,independent;

- orientarea [i incitarea elevilorspre nou, spre neexplorat;

- asigurarea unui climat optim

pentru manifestarea spontan\ aelevilor, f\r\ frica de a gre[i, de a primisanc]iune, crearea unei atmosferepermisive de explorare independent\;

- asigurarea `ncrederii `n sine,`nurajarea efortului creativ al elevilor`nc\ de la primele manifest\ri.

{coala trebuie s\-l pun\ pe elev `nsitua]ia de a poseda c`t mai devrememijloacele proprii de `nsu[ire acuno[tin]elor, de prelucrare [i inte-grare a acestora `n sisteme [i structurinoi de aplicare a lor `n practic\, `n modcreator.

Atitudinea creatoare estefavorizat\ de mediul [colar, caracteri-zat prin atmosfera permisiv\, de`n]elegere, `ncurajare, de interes [iemula]ie. Este suficient s\men]ion\m, `n acest sens, c\`nv\]\torul, prin `ntreb\ri, poate incitag`ndirea elevilor la diferite opera]ii(deduc]ie, induc]ie, compara]ie,descoperirea de rela]ii cauzale), poateantrena g`ndirea `n diverse direc]ii(g`ndirea divergent\, g`ndirea conver-gent\, g`ndirea probabilistic\).

~nv. MMihaela BBLAJLiceul teoretic S\b\oani

~

roiectul multilateral “Comenius” cu finan]are de laComisia European\ prin programul de `nv\]are pe totparcursul vie]ii, intitulat “Utilizarea noilor tehnologiiinforma]ionale pentru o mai bun\ cunoa[tere a culturiitradi]iilor [i rela]iilor interumane `ntre ]\rile europene”,titulatura programului `n cadrul c\ruia s-au implicat sis-temele educa]ionale din Turcia, Grecia [i România petimp de 3 ani, proiect condus de prof. IrinaP\tr\uceanu de la Liceul cu Program Sportiv Roman,a dezvoltat `n primul r`nd [i la un nivel de o `nalt\]inut\, rela]iile interumane. Profesori, elevi, persoane

auxiliare procesului de `nv\]\m`nt, sus]inu]i de profesionalism [id\ruire [i printr-o impresionant\ conlucrare au atins de fiecaredat\ scopurile propuse de acest proiect: cunoa[terea culturii, atradi]iilor [i dezvoltarea rela]iilor interumane.

Av`nd aceste obiective, `n intervalul martie- aprilie, un grup deprofesori din România (prof. Irina P\tr\uceanu, prof. LauraGr\dinaru, prof Oana }onea- LPS Roman [i director prof ElenaD\mii, prof. Daniela P\duraru, institutori Elena Secrieru [i Licu]aSavu- {c. nr. 14 {tefan cel Mare -Boto[ani) a vizitat LiceulSpecial din Atena unde `nva]\ copii cu probleme neuro- motorii.Ne-au surprins [i impresionat `nc\ de la `nceput for]a [i optimis-mul, c\ldura [i ata[amentul tuturor celor de acolo dar `n moddeosebit al copiilor.

Pentru atingerea rezultatelor la care am dorit s\ ajungem ampropus realizarea profilului psihologic al t`n\rului european prinmesajele [i eseurile create de copii, despre viitorul Europei [i oexpozi]ie itinerant\ av`nd ca tem\ “Europa v\zut\ prin ochi decopil”. Aceast\ expozi]ie este o continuare a proiectului de anultrecut, c`nd, `mpreun\ cu domnii profesori [i elevii corpului B al

LPS, am conceput o hart\ a costumelor na]ionale pe provinciiistorice `n cadrul muzeului etnografic al tradi]iilor nem]ene, orga-nizat `n una din s\lile de clas\ ale liceului.

Tot `n cadrul acestui proiect am participat la una din [edin]elede terapie prin c\l\rit, unde copiii cu dezabilit\]i `[i manifest\ celmai vizibil bucuria [i dragostea lor de via]\, a[a cum este ea.Voluntariatul sus]inut de foarte mult\ dragoste pentru ace[ti copii(fie din Grecia, fie veni]i din alte ]\ri [i stabili]i `mpreun\ cu p\rin]ii`n Atena) este ceea ce fac tinerii [i domnii profesori pe care i-am`nt`lnit la aceast\ baz\ de c\l\rie. Nu voi putea uita niciodat\imaginea acelor copii, care, cu foarte mult\ greutate dar la fel demult\ tandre]e, m`ngìau, la sf`r[it, caii.

Nu putem trece peste impactul direct cu civiliza]ia [i istoriagreac\, produs prin vizitele la Muzeul Agora, Acropole, Templullui Poseidon, Biserica Sf. Gheorghe din Atena, Stadionul Olimpic.

Produsul final al acestui proiect este cursul op]ional “FamiliaEuropa”, ultima `nt`lnire va avea loc `n România `n luna martie, iarvizita final\ `n Turcia `n luna mai.

Tr\irile care m-au `ncercat s`nt multiple [i nu [tiu dac\ a[putea s\ spun exact ce am sim]it `n momentul `n care am v\zutacei copii, cu toate problemele [i nevoile, de orice natur\, cu carese confrunt\. Cu toate acestea, datorit\ pu]inului timp petrecutal\turi de ei am `nv\]at c\ trebuie s\ apreciem [i s\ mul]umimpentru ceea ce avem. Nu [tiu dac\ avem mai mult sau mai pu]indec`t ei, cert este c\ acolo am `nt`lnit, mai mult dec`t oriunde `nalt\ parte, sensibilitate, dragoste, devotament, dar mai ales mult\speran]\. Ca [i cadru didactic am primit de la ace[ti elevi oadev\rat\ lec]ie: o lec]ie de via]\.

Prof. OOana TTONEALPS Roman

PROIECTE {I PARTENERIATE DURABILEPROFESIONI{TIIEDUCA}IEIoamna profesoar\ Minodora Lemnaru esteabsolvent\ a Facult\]ii Politehnice ie[ene, cuspecializarea inginer- mecanic.

Este profesoar\ `n cadrul Liceului “VasileSav” Roman, de aproape 10 ani. Colegii au avut`ncredere `n ea [i au desemnat-o lider\ de sindi-cat.

~n cadrul Conferin]ei jude]ene Neam] din datade 20 iunie 2008, a fost propus\ candidat\ `nConsiliul Jude]ean, iar Consiliul Jude]ean anominalizat-o lider, pentru zona Roman.

D-nn\ pprofesoar\, `̀n CConferin]a JJude]ean\ ddin 220 iiunie2008 aa]i ffost ddesemnat\ vvicepre[edinte aa SS.L.L.I.C. NNeam],mai pprecis, vvi ss-aa `̀ncredin]at ffunc]ia dde llider aal ssindicali[tilordin zzona RRoman.

Ce oobiective aave]i `̀n vvedere ppentru pperioada uurm\toareca vvicepre[edinte aal eeducatorilor ddin `̀nv\]\m`ntulroma[can?

- Este adev\rat, Conferin]a Jude]ean\ a fost un moment[i un eveniment important `n mi[carea sindical\ roma[can\.A fost momentul pentru o analiz\ serioas\ a activit\]ii dar `nacela[i timp [i g\sirea unor solu]ii privind `mbun\t\]ireaactivit\]ii educative din [coli. Colegii din zona Roman mi-au`ncredin]at o func]ie important\ [i va trebui s\ m\ mobilizezfoarte mult pentru aceast\ activitate.

Ca obiective? Cred c\ voi continua s\ colaborez cu lide-rii sindicali din fiecare unitate [colar\, voi urm\ri s\ serespecte Contractul Colectiv de Munc\, s\ se respectelegisla]ia [colar\, iar pe termen scurt, m\ g`ndesc s\ potrealiza o activitate cu prilejul zilei de 5 octombrie, ZiuaEduca]iei. ~n ccalitate dde llider ppentru RRoman [[i zzon\, ppe ccine vv\

ve]i ssprijini `̀n rrealizarea oobiectivelor ppropuse, ccine vvor fficolaboratorii ccare vv\ vvor aajuta ss\ dduce]i lla `̀ndeplinire oobiec-tivele ppropuse?

- Din c`te [tiu, colegii mei, cei care fac parte din ConsiliulJude]ean, m\ refer la cei din zona Roman, s`nt oameni cudestul\ experien]\ `n munca sindical\ ca s\ putem continuaactivitatea de p`n\ acum [i s`nt convins\ c\ [i ei doresc s\se implice `n rezolvarea problemelor cu care ne vom con-frunta. Am `ncredere deplin\ `n noua conducere de la niveluljude]ului dar nu pot uita c\ al\turi de mine vor fi membrii desindicat din fiecare unitate [colar\ [i liderii lor. Un gg`nd, uun mmesaj cc\tre ccadrele ddidactice ddin [[colile

nem]ene, ]]in`nd ccont cc\ aa `̀nceput uun nnou aan [[colar, 22008-2009.

- Un an [colar plin de succese [i realiz\ri at`t pentru pro-fesori c`t [i pentru elevi, Dumnezeu s\ ne dea tuturor g`ndulbun [i s\ `nf\ptuim tot ce n\d\jduim.

A cconsemnatValerian PPERC|

CULTIVAREA CREATIVIT|}II LA {COLARI

DP

izit`nd Hotelul “Lido”din nordul Vene]ieicu c`teva luni `nurm\, mi-am amintitde nefericitul per-sonaj al lui ThomasMann, din romanul“Moarte la Vene]ia”care sf`r[ise aici,dar mai ales decuvintele autorului:

“Aceasta a fost Vene]ia, cuging\[ia ei des\v`r[it\, careseduce [i tr\deaz\, jum\tatepoveste, jum\tate blestem...”

Aici sf`r[iser\ pe r`ndWagner, Ezra Pound, Stavinski[i al]ii ale c\ror morminte leg\sim `n cimitirul de pe insula“San Michele”. Aici stabiliseNapoleon cimitirul Vene]iei.

N-am g`ndit atunci nici oclip\ c\ aici avea s\ sf`r[easc\bunul meu prieten [i coleg,Nenic\, a[a cum i-au zis gene-

ra]ii de `nv\]\cei.Era `ntr-o noapte la

`nceputul lui august. Venea aicidin România [i ar fi dorit s\ajung\ pe Coasta de Azur prinsudul Fran]ei [i de aici la Paris.

Mai `ntì ar fi dorit s\ fac\ oincursiune nocturn\ pe CanalGrande p`n\ `n Pia]a SanMarco.

Inima `ns\ n-a mai vrut s\-ibat\. Un stop cardiac a puscap\t mult a[teptatei c\l\torii`n Fran]a. {tia multe despremuzeele Parisului: Luvru,D’Orsay, citise literatur\francez\ [i voia s\ vad\“Panteonul”, Palatul Versaillescu minunatele sale gr\dini. N-amai apucat.

De ce oare soarta e a[anedreapt\ cu unii? S\ vorbe[tiani de-a r`ndul at`tor genera]iide elevi despre cultura [i artafrancez\ [i s\ nu o po]i vedea

acolo unde ea se afl\, nu edrept!

Fusese profesor de Limb\Francez\ la Colegiul “RomanVod\” din anul 1969 [i `lcuno[team din studen]ie. Aslujit s`rguincios mul]i ani laliceul unde fusese elev. Oboal\ necru]\toare l-a obligats\ se pensioneze `nainte devreme, de[i a r\mas dasc\lp`n\ la sf`r[it.

C`nd a terminat facultatea,putea s\-[i aleag\ un post `noricare mare ora[ din ]ar\. S-a`ntors `ns\ la Roman de undeplecase. {i aici a r\mas. Aicis-a `ntors [i sicriul cu corpul luine`nsufle]it dup\ ce fusesepurtat de la Vene]ia la Roma [ide aici iar la Vene]ia, iar apoi laBucure[ti. De abia dup\ nou\zile a revenit la Roman unde,joi, `n 7 august, c`]iva colegi [ifo[ti elevi l-au condus pe ulti-

mul drum.Cutremurat m\ uitam cum

bulg\rii de p\m`nt c\deaupeste sicriul lui Nenic\, tot maimul]i, tot mai mul]i, `nghi]indu-lp`n\ la urm\ de tot. Apoi, pia-tra grea pe care jerbe de florice `ncepuser\ a se ve[teji subc\ldura torid\ de august. Depe crucea care str\juie[temorm`ntul ne z`mbea trist chi-pul lui Nenic\. Ici- colo se maiauzeau conven]ionalele[oapte de regrete care,neputincioase, transmiteaucondolean]ele prin acel“Dumnezeu s\-l ierte!” Apoi...t\cere.

Pe crucea de la c\p\tì,dintre flori, se mai z\reainscrip]ia: “Enea Ioan 1946-2008”.

R\mas bun, Nenic\!Prof. IIoan

DOBREANU

O MOARTE LA VENE}IA

V

septembrie 2008PPaagg.. 33APOSTOLUL

ACTIVITATEA SINDICAL|


adu BURAGA (n. 1971, Vl\deni-Boto[ani; din 1994,locuitor al Atenei) absolvent al {colii de FotografieHellenic Photographic Society [i de]in\tor al unui pal-mares impresionant, convinge privitorul ajuns `n fa]aoperelor sale, prin toate cele [ase lucr\ri expuse, `nmod deosebit prin „C\lug\rul” [i „~nvierea” pentru real-itatea surprins\ `n mod sugestiv sau, cum ar spuneTonitza despre o pictur\, realizarea unei „clipe `ncre-menite”.

Eugen HARASIM (curatorul acestei expozi]ii, alc\rui site „lumini - umbre. ro” a fost preluat [i ca gene-ric al expozi]iei) expune doar dou\ lucr\ri, ambele inci-

tante prin `mbinarea celor dou\ componente, „umbra [i lumina”,singurele din imaginile oferite privitorului. Deosebit de interesant\ca idee [i realizare artistic\ ni s-a p\rut lucrarea „O nou\ zi”, dininvita]ia-program, dar, din p\cate, neexpus\ pe simeze.

Mihai POTÂRNICHE, cona]ionalul nostru de peste Prut, celcare a expus `n treizeci [i una de personale, deschise la Chi[in\u,`n ]ar\, dar [i peste hotare, autor a numeroase albume, membrual mai multor uniuni de crea]ie, a adus `n expozi]ie [ase lucr\ri,demonstr`nd calit\]ile pentru care de]ine titlul de „Maestru `n Art\al Republicii Moldova” (1993). Ne-au re]inut aten]ia: imaginea

unei pun]i din localitatea natal\ - P\h\rniceni -, apoi cea intitulat\„Singuraticul” [i, mai ales, cea care a fost aleas\ pentru a ilustraafi[ul [i coperta invita]iei expozi]iei (ne place s-o numim„Refle/c]/xie”).

Reprezentantul nem]ean `n Expozi]ia „Lumini-Umbre”, FlorinMIHAI, cunoscut iubitorilor de art\ din Piatra-Neam] prin „perso-nalele” (1995, 1996, 2008) [i prin particip\rile la expozi]iile degrup, de]in\tor al Premiului I la Concursul Na]ional „Fotografia”,edi]ia a V-a (2001), a polarizat aten]ia multor participan]i lavernisaj, probabil, [i a celor care au trecut pragul expozi]iei `nzilele ce au urmat, prin cele cinci, decupaje alb-negru din peisajulmontan din `mprejurimile ora[ului, [tiut fiind c\ `n arta fotografic\[i `n cea a filmului aceast\ modalitate de prezentare a realit\]iieste piatra de `ncercare pentru m\iestria artistului.

Mezinul grupului, Sabin-Lucian CHIU{DEA, cel care are la activcursuri de fotografie la Universitatea Popular\ de Arte de la Casa deCultur\ „Mihai Ursache” din Ia[i, `[i demonstreaz\ calit\]ile cu celetrei lucr\ri expuse. ~n mod deosebit am remarcat-o pe cea intitulat\„Clopotele”, [i suntem siguri c\, `n viitor, ne vom mai `nt`lni culucr\rile sale.

~n ansamblu, Expozi]ia „LUMINI-UMBRE” de la Galeria „7PIETRE”, este „o s\rb\toare pentru ochi”, care aduce frumosul,pe care Platon `l numea „splendoarea adev\rului”, `n fa]a privi-torului, atr\g`ndu-i aten]ia asupra unor aspecte din lumea `ncon-

jur\toare ce i-au sc\pat. Fiecare fotografie expus\ tr\deaz\ elemente ale perso-

nalit\]ii, precum [i `ndem`nare, pricepere, me[te[ug, m\iestrie,talent, at`t c`t posed\ fiecare autor, to]i contribuind la realizareaacestui spectacol cromatic oferit de Galeria „7 PIETRE”, nouvenit\ `n via]a artistic\ a ora[ului de la poalele Cozlei [iPietricic\i.

SPECTACOL CROMATIC LA GALERIA 7 ARTE

R

ns\ chiar [i a[a nuexist\ o suportabili-tate dec`t de 30 -35%. Personal,cred c\ nu exist\resursele financiaresuficiente pentru ocre[tere pe care ammerita-o, oric`t ar fiea de spectacu-loas\. Dar au

ap\rut [i nuan]\ri chiar aleini]iatorilor. Domnul MirceaGeoan\ vorbe[te despre ocre[tere gradual\ cu 50%.

- {{i aatuncci?- Doamna Andronescu nu

ne-a `ndemnat nici un moments\ ie[im `n strad\, dar ne-a`ndemnat ca, prin vocile noas-tre, s\ sprijinim aceast\ini]iativ\ legislativ\. Noi s`ntemde acord s\ fim l\turi de oriceini]iativ\ care duce la`mbun\t\]irea salariz\rii, acondi]iilor de munc\ pentrucolegii no[tri de sindicat.Ini]iativa a trecut de Senat, darcamera decizional\ este cea a

Deputa]ilor. Trecuse decomisii, dar nu intra `n plen.Atunci, a avut loc o `nt`lnire adomnului Cornea, a conduceriiFedera]iei Spiru Haret [i AlmaMater din `nv\]\m`ntul superiorcu pre[edintele CamereiDeputa]ilor, Bogdan Olteanu.El a promis c\ aceast\ini]iativ\ va fi discutat\ `nregim de urgen]\.

- }}in`nd ccont dde aaccessteaasspeccte,, vvor mmaai aaveaa lloccaacc]iunile ssindiccaale pprograa-maate?

- Ac]iunile legate depichetare, de miting, au c\zut.Nu `[i mai au obiectul, `ncondi]iile `n care se respect\ordonan]a.

- ~~n aaccelaa[i ttimp,, ssindiccaatulmaai ppreg\te[te [[i aalte aacc]iuni,,`nss\ dde aalt\ nnaatur\.

- Pe 5 octombries\rb\torim, ca `n fiecare an,Ziua Mondial\ a Educa]iei,prima dat\ la Piatra Neam],pentru c\ la Roman tradi]iaeste din 2000. S\rb\torim cuprim\ria municipiului [i cuInspectoratul {colar acesteveniment. ~n acest an, at`t

Prim\ria Piatra Neam] c`t [icea din Roman, pun la dis-pozi]ia acestui evenimentsuma de 100 de milioane de leivechi, cu care vor fi premiatecadre didactice. La PiatraNeam] este vorba de 50 depersoane, la Roman de 70. LaRoman s`nt mai mul]i pentru c\`i prindem [i pe cei care ies lapensie. La Piatra Neam] nueste cazul, pentru c\ aicimunicipalitatea organizeaz\Ziua Persoanelor V`rstnicechiar pe 1 octombrie. Va fi unpremiu simbolic pe care `l ofe-rim. Dar este important c\,iat\, comunitatea local\ `[iarat\ [i `n acest mod pre]uireapentru activitatea dasc\lilor.Vor fi [i diplome, flori.Manifestarea va avea loc laLiceul de Art\, dup\ care vaavea loc [i o mas\ festiv\ laHotel Ceahl\u, iar la Roman `ncomplexul Multiplex din parculora[ului.

S`nt momente de bilan] arezultatelor din [coli, momentes\ ne mai descre]im frun]ile [is\ stabilim noi obiective. Totulse dore[te un imbold, o mobi-

lizare pentru a munci mai bine`n [colile române[ti.

- CCum vvor ffi sstaabilitenumele ccaadrelor ddidaaccticce ccaarevor ffi ppremiaate?

- Nu noi facem propunerile.Noi ne ocup\m numai de orga-nizare [i contribuim financiar labuna desf\[urare a acestorevenimente. Propunerile vindin [coli. Ei s`nt cei mai `nm\sur\ s\ desemneze pe ceicare anul acesta au avut rezul-tatele cele mai bune. Ca [i cri-terii, am recomandat s\ lu\m`n calcul rezultatele `n activi-tatea profesional\, apoi impli-carea `n rezolvarea unor pro-bleme ale unit\]ilor [colare, `nvia]a ora[ului, `n activitateasindical\. Noi vom respectapropunerile venite din [coli.

- LLaa ffinaal..- }in s\ mul]umesc at`t

Prim\riei Municipiului PiatraNeam] c`t [i prim\riei Romanpentru c\ au contribuit cusume frumoase.S\ le deaDumnezeu s\n\tate tuturor [is\ organiz\m evenimente c`tmai frumoase [i `n viitor!

“Nu am apelat la ac]iuni sindicaledec`t pentru respectarea legii”

GHIDUL LIDERULUIDE SINDICAT

nceputul anului [colar 2008 - 2009 a adus liderilorSindicatului ~nv\]\m`nt Neam] un instrument de lucrumult a[teptat care reprezint\ un prim pas de punere `npractic\ a sloganului federa]iei “Angaja]i pentru osocietate `n schimbare”.

Lucrarea despre care vorbim, intitulat\ “Ghidulliderului de sindicat” se dore[te a fi un documentesen]ial `n activitatea liderilor de sindicat, care cuprindeno]iuni de baz\ pentru sindicate, drepturi [i obliga]iisindicale, elemente despre partenerii de dialog socialprecum [i elemente legislative cum ar fi normarea [isalarizarea personalului din `nv\]\m`nt.

Elaborarea acestui ghid reprezint\ unul din rezul-tatele `ndelungatei colabor\ri dintre Federa]ia Sindicatelor Liberedin ~nv\]\m`nt (F.S.L.I.) [i Sindicat National des Enseignements duSecond degree (SNES) Fran]a [i urm\re[te dinamizarea activit\]iiliderilor de sindicat din unit\]ile de `nv\]\m`nt, asigurarea coeren]ei`n practica sindical\, cunoa[terea elementelor fundamentale pentrufunc]ionarea [i dezvoltarea organiza]iei sindicale `n raport cu insti-tu]ii si organisme similare din Europa [i din lume.

Lucrarea este structurat\ `n [apte capitole. ~n primul capitol“Sindicatul component\ a societ\]ii civile”, se face o scurt\prezentare cu privire la no]iunea, caracteristicile generale, consti-tuirea [i func]ionarea unui sindicat precum [i formele de ac]ionareale acestuia.

Capitolul II, “Drepturi [i obliga]ii sindicale”, relateaz\ surselecele mai importante din care decurg drepturile sindicale [i `n acela[itimp care s`nt drepturile organiza]iilor sindicale. ~n capitolul III“Unitatea [colar\” se prezint\ structurile de conducere [i structurilede lucru, cu atribu]iile [i rolul lor.

Capitolul IV - “Partenerii de dialog social”, enumer\ parteneriide dialog social, organizarea [i atribu]iile acestora.

Capitolul V prezint\ “Calendarul liderului de sindicat din uni-tatea [colar\”, iar capitolele VI [i VII prezint\ “Bune practici.Instrumente. Surse de informa]ii” [i respectiv “Legisla]ie”. Av`nd `nvedere c\ legisla]ia e `n continu\ schimbare, ghidul este perfectibil,asfel c\ anual se va face o reeditare a acestuia cu ad\ugirile [i mo-dific\rile ce se impun.

La realizarea ghidului au contribuit 32 de persoane, care auparticipat la Seminarul “Revendic\ri [i negocieri locale” desf\[uratla Predeal `n perioada 3 - 7 martie 2008, dintre care 21 colaboratori[i 11 autori. Cei 11 autori s`nt:

1.Amariei Adriana Violeta - Alian]a Sindical\ “Gh.Asachi “ Ia[i;2.Divisevici Ana -Maria - Sindicatul Jude]ean ~nv\]\m`nt “Spiru

Haret” Suceava;3.Grigore Gabriela - Sindicatul Liber al Lucr\torilor din

~nv\]\m`nt [i Cercetare {tiin]ific\ Neam];4.Hancescu Simion - Uniunea Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt

Ialomi]a;5.Irimia Dumitru - Sindicatul Jude]ean ~nv\]\m`nt “Spiru Haret

“Suceava;6.Ien\[escu D\nu] Vasile - Sindicatul Democratic ~nv\]\m`nt

Arad;7.Merciu Dorel - Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt Maramures;8.Panaite Elena Valerica - Alian]a Sindical\ “Gh. Asachi” Ia[i;9.Platon Mirela - Alian]a Sindical\ “Gh. Asachi” Ia[i;10.Pop Liviu Marian - Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt

Maramure[;11.Tiplea Sorin - Uniunea Sindical\ “Didactica” Vaslui.Consider\m c\ apari]ia acestui ghid va contribui la profesio-

nalizarea [i responsabilizarea liderilor din [coli pentru c\ interven]iasindical\ acolo `ncepe.

Gabriela GGRIGORE

~`

proximativ 76 la sut\ dintre pro-fesorii din ]ar\ sus]in revenireala examenul de admitere orga-nizat `n fiecare liceu, pentru c\actualul proces de admitere,bazat pe notele de la tezeleunice, nu reflect\ adev\ratulnivel de preg\tire a elevilor,potrivit unui studiu realizat deIntuitext.

Cercetarea realizat\ deIntuitext, la finalul admiterii

computerizate la liceu, relev\ c\ 76 la sut\dintre cadrele didactice sus]in revenirea laexamenul de admitere organizat `n fiecareliceu. Doar pentru 14 la sut\ dintre profe-sori tezele cu subiect unic [i sistemul deadmitere prin reparti]ie computerizat\ suntsolu]ii viabile.

~n opinia profesorilor, absolven]ii declasa a VIII-a [i p\rin]ii lor sunt la curent cu

tipurile de licee existente `n România, `ns\actuala re]ea [colar\ nu acoper\ nevoilede studiu ale elevilor. Peste 54 la sut\ din-tre participan]ii la cercetare sunt de p\rerec\ oferta educa]ional\ pentru studiileliceale nu este coordonat\ cu pia]a muncii.

Majoritatea elevilor prefer\ liceele teo-retice (54 la sut\), 24 la sut\ pe cele cuprofil tehnologic, iar 20 la sut\ se`ndreapt\ spre licee economice. Sub 10 lasut\ dintre elevi `[i doresc o carier\ `n`nva]\m`nt, opt`nd `n acest sens pentru unliceu cu profil pedagogic, [i aproximativ0,9 la sut\ se `nscriu la licee sportive.

~n alegerea tipului de liceu, elevii suntinfluen]a]i `n cea mai mare parte de familie(peste 75 la sut\), `n timp ce prietenii,cadrele didactice [i mass media au o influ-en]\ redus\.

Potrivit studiului, 80 la sut\ dintre pro-fesori consider\ c\ re]eaua {colilor de

Arte [i Meserii (SAM) este util\ pentruelevi, `n special pentru cei care doresc s\-[i g\seasc\ o slujb\ `n domeniu imediatdup\ absolvire. Cu toate acestea, 22 lasut\ dintre cadrele didactice sunt dep\rere c\ elevii care termin\ SAM au[anse mari s\ `[i continue studiile, 32 lasut\ cred c\ nu vor avea probleme `n a-[ig\si o slujb\ `n domeniul `n care s-aupreg\tit, `n timp ce 46 la sut\ prev\d difi-cult\]i mari pentru elevii absolven]i ai [col-ilor de arte [i meserii, indiferent c\ vor s\intre imediat pe pia]a munci sau vor s\-[icontinue studiile.

La studiu au participat 1.200 de profe-sori din toat\ ]ara, cercetarea fiind real-izat\ online, pe pagina www.didactic.ro,comunitate care num\r\ peste 50.000 decadre didactice. Studiul face parte dintr-oserie dedicat\ sistemului educa]ional dinRomânia.

Se revinela examenul de admitere la liceu?

A

(urmaare ddn ppaag. 11)

(urmaare ddn ppaag. 11)

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, LA ZI

PPaagg.. 44 APOSTOLUL


septembrie 2008

unoscut fiind faptul c\ la niveluljude]ului Neam] exist\ 19 unit\]i de`nv\]\m`nt preuniversitar particulare,parte integrant\ [i o alternativ\ la`nv\]\m`ntul de stat, consider c\ tre-buie men]ionate unele aspecte ce auo importan]\ major\ `n istoria [ievolu]ia acestora.

~n conformitate cu OMEC nr.5656 din 2004, pe data de 10 sep-tembrie 2008, cele 8 gr\dini]e parti-

culare (confesionale) din jude]ul nostru ausus]inut concursul pentru ocuparea posturilorvacante, pentru care s-au `nscris 22 de cadredidactice de specialitate.

Acest concurs este al doilea din jude], dup\cel organizat pe 13 august de c\tre LiceulParticular Nr. 1 Piatra - Neam] [i, `n urma c\ruiaun num\r de 9 cadre didactice de diferite spe-

cialit\]i au devenit titulare. Astfel, cu autonomiaspecific\ sectorului privat din România, unit\]ilede `nv\]\m`nt particular sunt integrate `n sis-temul educa]ional românesc. ~n acela[i timp, ti-tularizarea cadrelor didactice `n aceste unit\]iconstituie o condi]ie necesar\ `n vedereaob]inerii acredit\rii acestora.

Condi]iile de participare au fost celeprev\zute `n Legea `nv\]\m`ntului [i Statutulpersonalului didactic, `n func]ie de postul saucatedra pentru care s-a optat.

~mbin`nd `nv\]\m`ntul clasic cu cel modern,[colile particulare din ]ara noastr\, structuratepe toate nivele de studiu (pre[colar, primar, gim-nazial, liceal, profesional [i postliceal), ofer\reale [anse form\rii noilor genera]ii, `n confor-mitate cu necesit\]ile actuale ale pie]ei muncii.

Drd. MMihai FFLOROAIA

{coala a `nceputcu probleme

onform unei statistici oferite de Inspectoratul {colarJude]ean Neam], cu c`teva zile `nainte de `ncepereaanului [colar din 158 unit\]i cu personalitate juridic\,erau autorizate sanitar 107 (adic\ 67%). Din celeneautorizate, 10 aveau posibilitatea de a fi autorizateiar 41 aveau depus\ la Direc]ia Sanitar\ documenta]ianecesar\ pentru a putea fi autorizate [i s\ primeasc\viza de func]ionare pentru anul [colar 2008 - 2009.

Trebuie amintit c\ unit\]ile [colare cu personalitatejuridic\ au `n subordine numeroase alte [coli [igr\dini]e. ~n momentul de fa]\ exist\ 253 de astfel de

structuri ale [colilor cu personalitate juridic\. Dintre acestea erauautorizate 89 (32%), `n timp ce marea majoritate, 164 neauto-rizate (68%). Unadin cele mai desecauze pentru lipsaautoriza]iei este ter-menul de a[teptare.Cu alte cuvinte, do-cumenta]ia de ob]i-nere a autoriza]ieide func]ionare esteelaborat\ [i depus\la Direc]ia Sanitar\[i urmeaz\ s\ sedea un verdict. Nuaici este mareaproblem\ a infra-structurii de `nv\-]\m`nt nem]ean.Altele s`nt motivelede `ngrijorare, prin-tre acestea num\r`ndu-se lipsa apei curente, a grupurilor sanitaresalubre, a fosei vidanjabile. Unele [coli nu pot fi autorizatedeoarece la ele se deruleaz\ lucr\ri de reabilitare. C`t timp s`nt `n[antier nu pot primi autoriza]ia, `ns\ exist\ toate premiseleob]inerii acestui document dup\ finalizarea lucr\rilor. Altele nu potfi autorizate din cauza nepotabilit\]ii apei. Este vorba, `n primulr`nd, de [colile din localit\]ile afectate de inunda]ii. Trebuie subli-niat, `n schimb, un aspect foarte important. Chiar dac\ anul [colara `nceput cu multe [coli neautorizate sanitar, num\rul celor cuprobleme este `n sc\dere de la an la an.

UNICEF a ajutatelevii sinistra]i

na dintre cele mai importante organiza]ii la nivel mon-dial `n ceea ce prive[te protec]ia drepturilor copiluluinu a r\mas indiferent\ la suferin]a micu]ilor afecta]i deinunda]iile din vara ce tocmai a trecut. UNICEF a cerutcelor de la Inspectoratul {colar Jude]ean Neam] ositua]ie a tuturor copiilor din familiile afectate de inun-da]ii, pentru a le oferi, `n perioada imediat urm\toare,rechizite. ~n urma analizei efectuate de ISJ, a reie[it c\de acest sprijin al UNICEF beneficiaz\ 164 de copiipre[colari, 118 elevi de clasa I, 245 de elevi din clase-le II-IV, 441 de elevi din ciclul gimnazial [i 82 din clase-le IX-XII.

Cei de la UNICEF au solicitat o eviden]\ a elevilor pe aceste

grupe de v`rst\, pentru c\ [i pachetele cu rechizite au con]ineobiecte care s\ `i ajute pe copii, `n func]ie de v`rsta lor. Printreunit\]ile de `nv\]\m`nt cu cei mai mul]i elevi beneficiari de sprijin-ul UNICEF se num\r\ {colile de Art\ [i Meserii “Ion Creang\” [icea din Dolje[ti - pentru copiii din Buruiene[ti [i Rotunda, precum[i [colile din Adjudeni [i T\m\[eni.

Criz\ de profesorinspectorul [colar general adjunct, Grigoru]\ Oniciuc, aatras aten]ia asupra unui aspect care ]ine de crizacadrelor didactice specializate. ~n unele unit\]i de`nv\]\m`nt s-au `nfiin]at noi specializ\ri pentru elevi,`ns\ nimeni nu s-a g`ndit c\ exist\ posibilitatea s\ nuexiste profesori: “S`nt discipline la care e un dezastru.Avem discipline unde, comparativ cu anul trecut, nus`nt deloc oameni. La Turism am repartizat absolven]idin acest an. La Protec]ia Mediului, de asemenea, s`ntr\mase enorm de multe catedre. Am ajuns `n situa]ia`n care nu avem copii la [coal\, dar nu avem nici spe-

ciali[ti”.

Sprijin pentru elevii cu p\rin]ii peste hotare

Pentru sistemul de `nv\]\m`nt, o prioritate trebuie s\fie [colarizarea copiilor, iar o aten]ie deosebit\ trebuies\ se acorde acelor copii care au p\rin]ii pleca]i lamunc\ `n str\in\tate”, a declarat Vasile Pruteanu,pre[edintele Consiliului Jude]ean Neam]. Acesta aanun]at c\ Inspectoratul {colar va demara un proiectal\turi de CJ, pentru sprijinirea copiilor afla]i `n astfelde familii. “Trebuie s\ fie o situa]ie la nivelul fiec\reicomune, s\ se [tie p\rin]ii c`tor copii s`nt `nstr\in\tate. Trebuie s\ fie o implicare foarte mare `nacest sens din partea profesorilor, a `nv\]\torilor [i adirigin]ilor. Nu [tiu c`]i dirigin]i [i `nv\]\tori mai fac vizite

`n familiile copiilor, pentru a vedea `n ce mediu tr\iesc”, a maispus Vasile Pruteanu.

Pre[edintele CJ a precizat c\ proiectul nu va avea strict o

latur\ material\, pun`ndu-se un accent deosebit pe educareatinerilor. Vasile Pruteanu a subliniat c\ s`nt foarte mul]i copii aic\ror p\rin]i s`nt pleca]i `n str\in\tate, iar ei nu au fost l\sa]i nici

m\car `n grija unei rude, ci a unui cunoscut, apropiat careprime[te lunar o anumit\ sum\ de bani. Acei copii nu s`nt at`t deatent supraveghea]i, astfel `nc`t este foarte mare riscul ca ei s\ajung\ la abandon [colar din aceast\ cauz\.

Olimpicii nem]eniau fost premia]i

inerii nem]eni care au ob]inut rezultate excep]ionale laconcursurile na]ionale [i interna]ionale au fost pre-mia]i pe 25 septembrie, `n cadrul unei manifest\ri fes-tive organizate de Guvernul României, PrefecturaNeam] [i Inspectoratul {colar. La eveniment, pe l`ng\numero[ii olimpici [i dasc\lii acestora, au fostprezente [i oficialit\]i nem]ene, printre care senatorul{erban Str\til\, deputatul Dorinel Urs\rescu,pre[edintele CJ, Vasile Pruteanu sau viceprimarul AnaMonda. To]i olimpicii au primit c`te o diplom\ de exce-len]\ din partea Guvernului României, o floare [i un tri-

cou, un premiu simbolic, mai ales c\ [i culoarea tricoului a fostaleas\ `n func]ie de rezultatele ob]inute. Inspectorul [colar gene-ral, Mihai L\c\tu[u, a ]inut s\ felicite `n primul r`nd tinerii, apoicadrele didactice care le-au `ndrumat pa[ii spre diversele premii [imen]iuni ob]inute. Oaspetele de seam\ al evenimentului a fostpr[edintele Consiliului Jude]ean, Vasile Pruteanu, un om care [i-adedicat o mare parte din via]\ catedrei. Acesta a felicitat elevii, dar[i-a exprimat [i speran]a c\ mare parte dintre actualii olimpici vorfi, peste ani, oamenii de baz\ ai ]\rii.

Expozi]ie a unui cadrudidactic

ala “Cupol\” a Biblioptecii Jude]ene “G. T. Kirileanu” ag\zduit pe 18 septembrie, vernisajul expozi]iei deacuarel\ “R\d\cini [i via]\” a pictori]ei Maria Baroi.Expozi]ia, prezentat\ de criticul de art\ Lucian Strochi,a fost deschis\ p`n\ la 1 octombrie.

Maria Baroi este o `ndr\git\ `nv\]\toare din Vaduri,comuna Alexandru cel Bun, care [i-a cultivat pasiuneapentru pictur\ urm`nd cursurile {colii Populare de Art\din Piatra Neam]. A expus p`n\ acum la [coala dinVaduri, la Galeriile Alfa, Casa de Cultur\, CasaRomâno-Francez\ [i la sediul BCR. Are numeroase

particip\ri la expozi]ii colective [i lucr\ri `n colec]ii particulare din]ar\ [i din Austria, Germania [i Statele Unite ale Americii.

Un nume noupentru Economicnul [colar 2008 - 2009 ar putea fi unul de r\scrucepentru Economic, exist`nd dorin]a ca acesta s\ `[ischimbe numele din Grup {colar EconomicAdministrativ `n Colegiul de Turism Piatra Neam], maiales datorit\ interesului pe care tinerii `l arat\ fa]\ deaceast\ specializare: “Planul de [colarizare a fostrealizat 100%. De altfel, acest lucru nici nu este oproblem\ la unitatea noastr\ de `nv\]\m`nt. Seobserv\ un interes crescut din partea elevilor, pentruturism. De altfel, chiar ne g`ndim s\ schimb\m denu-mirea `n Colegiu de Turism”, a declarat Laura Laz\r,

directorul acestei unit\]i de `nv\]\m`nt. M. GGHEGHICI

n cele ce urmeaz\doresc s\ v\st`rnesc curiozitateade a descoperi `nlucrarea lui DanPuric, Cine suntem,ap\rut\ `n 2008 laEditura Platytera,B u c u r e [ t i ,adev\rata fa]\ asociet\]ii române[ticontemporane.

Volumul adun\o serie de cuv`nt\ri, conferin]e [iinterviuri rostite cu diverse ocaziide c\tre actorul, regizorul [iapologetul ortodox Dan Puric.Dintre acestea doresc s\enum\r: M\tur poteca spreBiseric\, Dragostea, mai presusde art\, Sensul vie]ii, al mor]ii [ial suferin]ei, Demnitatea cre[tin\,Cine suntem, Lumin\ de om [i de

neam românesc etc. Ortodox autentic [i p\truns

de iubirea cre[tin\, actorul DanPuric prezint\, sub forma ironieibl`nde [i a `nv\luirilor diafane cuumor, fa]a real\ a societ\]ii noas-tre actuale.

Omul R\s\ritean [i omulglobalizat al postmodernit\]ii suntanaliza]i [i compara]i pe parcur-sul c\r]ii , autorul lu`nd o atitudine`ntemeiat\.

Autorul descrie `ntr-un modrealist starea `n care ne afl\mast\zi, `ntr-o lume care nu maiare repere [i modele valoricereale, `n care nonvaloarea [iincultura predomin\ la toatenivelele. Aduc`nd argumenteconving\toare, Dan Puric`ndeamn\ la p\strarea real\ aierarhiei valorilor. Vorbe[tedespre „antrenamentul de uitare”

la care este supus poporulromân, ceea ce-l face s\locuiasc\ `ntr-o dimensiune dis-torsionat\ a timpului, care ducela pierderea identit\]ii `n fa]a isto-riei. Motive precum via]a [imoartea ilustrate `n literaturapopular\ a poporului român con-stituie un adev\rat „fir ro[u” alunor discu]ii, prelegeri `n careabordeaz\ situa]ia noastr\ caneam `n raport cu istoria.

P\truns\ de un na]ionalismautentic, cartea lui Dan Puric nedetermin\ la o analiz\am\nun]it\ a propriei con[tiin]eprivind viitorul poporului nostru `ncompara]ie cu adev\ratele valoriale trecutului.

Drd. MMIHAIFLOROAIA

Cine suntem

C

I

“

CT

S

A

~

U

Titulariz\ri`n `nv\]\m`ntul particular

AAnnuu ll 66nnrr .. 2233sssseeeepppptttteeeemmmmbbbbrrrriiiieeee

2222000000008888


Lec]iade istorie

n studiu ce incit\ laprovoc\ri, analizesau poate creaunele controverse.Este vorba despreIstoria secret\ aVaticanului, sem-nat\ de François J.Lessard [i ap\rut\la Pro Editur\ [iTipografie SRL,

Bucure[ti, 2007, `n traducerealui Daniel As\dean.

Structurat\ `n [ase capi-tole, cartea prezint\ istoriaVaticanului din anul 313 [ip`n\ `n anul 2003, fapte ce nupot fi negate [i care deriv\unele din altele.

Con[tient de faptul c\ isto-ria cre[tinismului nu poate fiseparat\ de istoria omenirii,autorul expune succint situa]iapolitic\ din Occident,`ncerc`nd s\ prezinte cursulcomplet al istoriei universale.Astfel, lucrarea relateaz\actele de violen]\ comise deRoma din dorin]a de a-[imen]ine controlul administrativasupra statelor occidentale.

Rod al unei munci de cer-cetare riguroas\ timp dedou\zeci [i cinci de ani, stu-diul vine [i umple anumitelacune din istoria papalit\]ii,descriind evenimentele `ntr-oordine cronologic\. Realitateaistoric\ nu poate fi negat\ denimeni, indiferent ce interesear avea.

Subiecte controversate

precum moravurile pontificale,crearea statului pontifical,papii de la Avignon, Inchizi]ia,protestantismul, revolu]iile dinsecolele XVIII - XIX etc. suntdoar c`teva aspecte din celeprezentate `n carte.

Cit`nd pe unii istorici [iteologi precum P. Gagnol, H.Kung, P. Chantraine, R. P.Congar etc., autorul face otrecere `n revist\ a unoraspecte din via]a celor pestedou\ sute cincizeci de papicare au condus BisericaRoman\ `n perioada la careface referire.

~n vederea unei cunoa[teri`n am\nunt a istoriei papalit\]iise poate studia comparativlucrarea lui Claudio Rendina,Papii. Istorie [i secrete,ap\rut\ la Editura BIC ALL, `nanul 2002.

Pentru persoanele carecunosc mai pu]in istoriaBisericii Cre[tine [i cu greudiscern anumite evenimenterelatate aici `ntr-un mod pursubiectiv, studiul lui FrançoisLessard poate produce uneleconfuzii, `ndoieli sau, de cenu, chiar „sminteal\.” Dinacest motiv derularea`nt`mpl\rilor trebuie luat\ caatare, ]in`ndu-se cont de con-textul `n care s-au derulat [i`ncerc`ndu-se a se delimitapartea istorico-politic\ de ceadoctrinar\.

Drd. MMIHAIFLOROAIA

U

FASCINA}IA BIBLIOTECILOR ibliotecile au inspiratdintotdeauna unanume respectizvor`t din temaignorant\ care nu[tie ce mistere s-arputea ascunde `ntrecopertele c\r]ilor.Omul cu frica luiDumnezeu respectacartea fiindc\ oidentifica cu CarteaSf`nt\.

~n spa]iul bibliotecii, `nlini[tea ei meditativ\ [i sacerdo-tal\, cititorul se afl\ `ntr-un altunivers, cel al bibliomentalului,st\p`nit de circumstan]e dis-crete [i solemne. Dincolo deu[ile bibliotecilor tr\iesc c\r]ile :Habet sua fata libri ! C\r]ile ausoarta lor, dincolo de cea aautorilor. Spre deosebire de ei,c\r]ile nu mor niciodat\.

De la Miron Costin, croni-carul, p`n\ `n zilele noastre, se[tie c\ „nu-i mai pl\cut\ [i maicu folos z\bav\ dec`t cetitulc\r]ilor”. Cronicarii `[i numeauc\r]ile „letopise]e” ceea ce`nseamn\ „scriere `n piatr\”,a[a cum se face [i acum pemonumente sau pe pl\cilefunerare care sfideaz\ timpul.Pesemne c\ Grigore Urechesau Miron Costin aveaucon[tiin]a operei lor, menit\ s\r\m`n\ peste secole.

Fascina]ia bibliotecilor estelegendar\. ~naltele secrete alesacerdo]ilor, misterele cabalis-ticii, tainele alchimiei, gr\mezilede pietre filosofale, fabuloaselehimere ale tinere]ii f\r\b\tr`ne]e, criptica profe]iilor,minun\]iile [tiin]elor [i artelor,iubirea [i ura, via]a [i moartea,lumea cu formele [i culorile ei,toate se g\sesc [i se p\streaz\`n c\r]ile ce stau, cumin]i, perafturile pr\fuite ale bibliotecilor.

~nc\ din timpuri str\vechi,oamenii au construit biblioteci,`ndes`nd `n cotloanele lor

pl\cu]e de ardesie, suluri depapirus, manuscrise pe piele devi]el, nepre]uite incunabule.Omul [i-a descoperit patimascrisului m`zg\lind mai `ntìpere]ii pe[terilor, pict`nd temple[i biserici.

De atunci a trecut cevatimp, iar dup\ inventarea tiparu-lui, s\ te ]ii scriitur\ ! Mai `ntìbibliotecile au fost accesibilepapilor, regilor [i `mp\ra]ilor,dar ast\zi lucrurile nu mai staua[a, ba chiar mai mult, la unmoment dat a ap\rut o nou\mod\ : a bibliotecilor.

Cine avea o bibliotec\ maiac\t\rii era considerat un omcu carte, un om respectabil,poate, cine [tie, un `n]elept ! Aicarte, ai parte, a concluzionatautorul anonim. O bibliotec\este ca un titlu de noble]e : tesalt\ `n ochii oamenilor care tecred mai preg\tit, mai capabil.

Moda bibliotecilor a f\cutvog\ [i `n comunism, chiardac\ ini]ial, pentru proletcultismcultura avea iz burghez, iarcartea duhnea acontrarevolu]ie. Intelectualii,ni[te inamici perver[i, trebuiauizola]i dac\ nu puteau fi exter-

mina]i. Puterea trebuia s\apar]in\ poporului c\ci el pro-duce bunurile materiale, hranade toate zilele, `n timp ce valo-rile spirituale erau socotiteprimejdioase iar religia fusesedecretat\ de c\tre tata Marx,drept „ opium pentru popor” .

Un bun lider comunist urac\rturarii pentru c\ g`ndescprea mult. ~n acest spirit auac]ionat liderii responsabili curusificarea c`nd au pus la con-ducerea unei regiuni adminis-trative din Moldova un tovar\[de n\dejde, tuciuriu ca fundul

ceaunului `n care mam\-sa, fieiertat\, le fierbea puradeilorm\m\liga zilnic\.

Tovar\[ul Prim nu [tia nicim\car cifrele [i abia `nv\]ases\ semneze cu dou\ m`zg\lituri`mb`rligate. Nu [tia, ba[tanul,nici m\car s\ formeze num\rulde telefon de la Partid, dar pen-tru aceasta `nfiin]ase ad-hoc unpost de secretar-telefonist. S-a`nt`mplat ca `ntr-o zi cu ghinionacesta s\ lipseasc\ de la dato-rie, fiind bolnav la pat.

Tovul se d\dea de ceasulmor]ii, `njur`nd `n limba lui,fiindc\ avea, musai, nevoie s\

transmit\ un „orden” la Raion.S-a codit c`t s-a codit [i a for-mat, de ochii lumii, un num\roarecare. Binen]eles, nu i-ar\spuns nimeni.

- Ha, nu r\spunde h\[tia,de la Raion, magari ce este,las\ c\-i destituiez eu !

Asisten]a a t\cut m`lc, darPrimul chiar a [i f\cut-o, `ns\,culmea este c\ cei de la Centrul-au felicitat pentru intransi-gen]a [i spiritul s\urevolu]ionar!

Culmea ridicolului areleg\tur\ cu biblioteca, c\cibazileul tuciuriu, cu burdihanulrev\rsat peste br\cinari,merg`nd cr\c\nat [i v`ntur`nddin mìni ca [i cum ar fi b\tut cuciocanul `n cazane a participatla deschiderea anului [colar`ntr-un liceu de renume. Acolo,a vizitat [i biblioteca, care l-aimpresionat nespus.

Pe dat\, a „ordenat” s\ sefac\ a[a ceva [i `n sediulJude]enei de Partid !

Trep\du[ii s-au dat de cea-sul mor]ii : de unde at`tea c\r]i ?Unuia i-a venit ideea.

La inaugurare, Tov Prim,cu suita sa, a fost deosebit demul]umit : [mecherii au pictatpe pere]ii `nc\perii o bibliotec\`n toat\ regula, cu volume aran-jate pe culori [i pe `n\l]imi.

- Ha[a, tovar\[i !Bebleotec\ s\ nu avem, tocmainoi ? Numai c\ c\r]ile nu seprea hasortez\ cu coloareacovoarelor. {i la urma urmei,nici macar de bebleotecar nuavem nevoie !

...Ne-ar fi fost cu mult maibine dac\ aceast\ povestioar\,pentru unii inventat\, nu ar fifost, pe deplin [i din nefericire,prea adev\rat\...

pprrooff.. ddrr.. DD.. DD..UURRSSAACCHHEE

B

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIIDIANA, AA{A CCUM AA FFOST

Paul BBurrrrell

“Diana, a[a cum a fost” oomagiaz\ [i ne-o readuce `nmemorie pe Diana,surprinz`nd vivacitatea [idragostea sa de via]\. Prinintermediul unor imagininepublicate p`n\ acum,autorul deschide u[ilePalatului Kensington [is`ntem purta]i `n lumeaPrin]esei Diana- camer\ cucamer\, amintire cu amintire.Cartea con]ine, de aseme-

nea, fotografii rare ale bijuteriilor pe careDiana le-a purtat [i la care a ]inut.

Afl\m despre rela]ia ei cu actorii de laHollywood, despre c`t de ad`nc\ era feri-cirea sa al\turi de cel supranumit “TheOne” (Alesul); o povestire uimitoare carene vorbe[te despre compasiunea sa;despre prietenia cu Sarah Ferguson- [i`ncerc\rile disperate ale acesteia de a sereapropia de prin]es\; [i o `nt`mplaredespre care nu s-a mai vorbit p`n\ acum [i

care aduce noi dovezi legate de adev\ratanatur\ a rela]iei cu Dodi Al Fayed.

Paul Burrell a fost majordomul credin-cios al Dianei, din 1987 p`n\ la moarteaacesteia, `n 1997. Dup\ moarteaPrin]esei, a fost decorat de Regin\ cuMedalia Regal\ Victorian\pentru loialitate [i pentruserviciile aduse Dianei,Prin]es\ de Wales. A con-dus o campanie destr`ngere de fonduri `nmemoria Prin]esei, prin intermediul c\reias-au adunat 100 de milioane de lire ster-line. Prima sa carte, “Via]a secret\ aPrin]esei Diana”, s-a v`ndut `n 2 milioanede exemplare `n toat\ lumea [i a fostnominalizat\ la Cartea Anului 2003.

MIHAI II, RREGELE {{I }}ARAIvorr PPorrterr

Cartea este o rigurias\ prezentare aregelui Mihai I, precum [i a istorieiRomâniei `n perioada at`t de dramatic\ amijlocului [i a celei de-a doua jum\t\]i asecolului XX.

Autorul, Ivor Porter, este un personajcelebru: para[utat de Alia]i `n România, afost arestat, dar a putut cunoa[te cele maiimportante figuri politice ale României dinanii celui de-al doilea r\zboi mondial [i,evident, pe Regele Mihai I. Cartea sa,

a m e s t e cextrem deizbutit deistorie docu-mentar\ [i deamintiri per-sonale, con-stituie unadintre celemai intere-sante lucr\ricare s-auscris despre

suveranul român. Publicat\ `n 2005, darlucrat\ cu migal\ de-a lungul multor ani,

aceast\ lucrare are toate datele s\ seimpun\ drept o contribu]ie major\ lacunoa[terea unui capitol important dinistoria României.

Structurat\ `n cinci p\r]i, cartea bene-ficiaz\ de un index al re[edin]elor regale,

al personalit\]ilor `nt`lnite `npaginile ei, dar [i de un arboregenealogic al familiei regale.Cartea se adreseaz\ tuturoracelora care vor s\ aib\ oimagine exact\ [i obiectiv\

despre contribu]ia major\ a Regelui Mihaila destinul României.

REGINA MMARIA A RROMÂNIEI:

CAPITOLE TT~RZII DDINVIA}A MMEA.

MEMORIIREDESCOPERITE

Dianna MManndache

“Capitole t`rzii din via]a mea”reprezint\ volumul patru al seriei“Povestea vie]ii mele”, care a consacrat-oca scriitoare pe Regina Maria. Aceste

ultime memorii scrise spre sf`r[itul vie]iireginei nu au mai apucat s\ vad\ luminatiparului din cauza evenimentelor tumul-toase [i a conflictelor din s`nul familieiregale din anii ‘30.

Editorul c\r]ii, Diana Mandache, areu[it `n urma unor `ndelungi [i inspiratecercet\ri de arhiv\ s\ identifice manus-crisul c\r]ii [i s\-l preg\teasc\ spre pu-blicare.

Memoriile pierdute ale Reginei Mariaconstituie un document istoric deexcep]ional\ importan]\. Regina descriecu am\nunte inedite participarea ei catrimis neoficial al României la Conferin]ade Pace de la Paris [i situa]ia ]\rii la acelmoment. De asemenea, relevante s`ntopiniile ei despre chestiunile diplomaticeprivind Transilvania, vizita cuplului regal `nprovincie `nainte ca aceasta s\ fierecunoscut\ interna]ional ca parte a ]\rii,`ncoronarea de la Alba Iulia [ideschiderea primului parlament alRomâniei Mari.

“IInnvv ii ttaa ]] ii ee llaa ll ee cc ttuurr\\

AAPPOOSSTOOLLUULLAAPPOOSSTOOLLUULLLITERAR {IARTISTIC

~NSERARE

e-a[tern troienele de ce]uri~n g`ndul meu [i-n toate,iar cea mai veche amintirese [terge,se fr\m`nt\ iar\~n ceasuri de singur\tate.

Se tulbur\ nespussim]irea,Dispar `ncet `n cea]a ei

iubirile[i ochii palizi;Lacrimile singur\t\]ii.

Pr\bu[it peste marginile `nsingur\rii,Via]a [i moartea se `mpletesc`n g`ndul meu,Iar fructul palid al min]ii mele`[i vars\ semin]elesingur\t\]ii.

Emiliaan CCOJOCARUCol. Tehnic Danubiana

AP| SSEAC|

erul pl`nge cu t\cere,~n jur, totul e durere,Eu, `nchis\ `n ne[tire,M\ ascund de nemurire!Ochii au uitat s\ cread\,Lacrimi nu sunt s\ culeag\Clipe reci de am\gire,(Oarbe visuri de iubire)...

Am crezut c\ pot atingeLocul unde nu se pl`nge!!!Dar destinul m\ `neac\~n a lumii ap\ seac\...

Veroniccaa CCOBZARIUC.N.R.V.

POEZIE, PPOEZIE

ectar, opiu, uitare,Amintire [i chemare;Duh, fior [i liturghie.Templu, jertf\, bucurie,Dar divin, Dumnezeire,Cor de `ngeri [i iubire.

Vers [i rim\, ritm, culoare,Piatr\ scump\, stea [ifloare,

Suflet, c`nt, dans [i magie,Vis, cuv`nt [i armonie,Dor, tumult, geniu, durere,Rug\ciune [i... t\cere.

Andreeaa II{TTOCLic. Agric. “Ion Ionescu de la Brad”

G~ND...

eri pe l`ng\ rù trec`nd,Am g\sit un fir de g`ndEra trist [i singurel{i-mi era mil\ de el.

S-a pierdut `n firul ierbii,L-au purtat pe coarne cerbii.{i fugea spre miaz\ziC\ut`nd rostul de-a fi.

Neg\sind al [oaptei sens,A r\mas cu-n gol imens.{i tot pl`nge [i suspin\Dar el n-are nici o vin\...

Maagdaa- MMaariaa OOLARUGr. {c. Ind. “Constr. de Ma[ini”

VIA}| {{I TTIMP

ia]a nu iart\ incon[tien]anoastr\,E doar o bestie a c\reimasc\O `nf\]i[eaz\ dreptcr\ias\...Via]\ `n Timp [i timp `nVia]\!Timpul nu iart\. Mediteaz\asupra faptelor trecute,

Nu regreta [i nu mai c\uta clipe pier-dute!

Dac\ prive[ti Via]a dintr-un unghimort,F\r\ suport,~nve]i repede s\ te men]ii f\r\ efort.E dureros c\ te ridici c`nd tot cobori,C\ci toate se pl\tesc mereu `n via]\...

~nva]\ s\ nu-]i p\strezi sufletul `nghea]\...~nva]\! C\ci la sf`r[it e doar un cimitir[i mult\ cea]\...

Raadu PPETTRARIUColegiul Tehnic “Petru Poni”

FRUMOASA MMEA,MOLDOVA...

e c`te ori privesc sprecerul nesf`r[it albastru, osuferin]\ amar\ `mi sf`[ietrupul de p\m`nteascahum\ [i g`ndul iar m\poart\ spre tine...

At`tea lacrimi au pl`nsochii no[tri de vreo dou\sute de ani `ncoace... At`tadurere a purtat bietul nos-

tru trup... At`tea rùri de s`nge au cursdin draga, v\duvita fiin]\...

~n templul imens al nemuririinoastre, p`lpìe, nestins\, flac\raiubirii... Noi [tim c\ fiece clip\ debucurie se pl\te[te cu veacuri desuferin]e. Dorul românesc este expre-sia lor.

Mereu am fost cl\tina]i din zidirilenoastre, am fost tulbura]i din via]agrea [i chinuit\, dar `mpreun\ tr\it\,am `nv\]at c\, laolalt\, putem s\ nefacem un rost [i un nume.

Nimeni nu ne-a l\sat. Du[manicumpli]i ne-au tot desp\r]it, invidio[ipe `n]elepciunea, pe sensibilitatea pegenerozitatea noastr\. C`mpiile verziau tot pl`ns, iar cerul azuriu s-arev\rsat `n rùri de lacrimi negre pe

toate `ntinderile. De ce s\ ai o soart\at`t de trist\, Moldova mea iubit\?P`n\ c`nd vom tot sta desp\r]i]i de ovoin]\ ne`ndur\toare [i-o ap\ f\r\vin\?

Zimbrii lui Drago[ [i ai lui Bogdan[i ai lui {tefan cel Sf`nt nu mai potalerga ne`ngr\di]i, iar inorogii se voropri la malul Prutului, pl`ng`nd amardestinul t\u `nfrico[at. Mamele de peun mal `[i pl`ng pruncii r\ma[i pemalul cel\lalt [i ta]ii `[i privesc fl\c\iim`ndri ca brazii peste apa pl`ng\toare[i nealinat\. Ce oare poate fi maicumplit ca desp\r]irea de cei ce-]isunt dragi? C`t de absurd este desti-nul care ne desparte, adeseori, pentrutotdeauna!...

Moldova, Moldova, cuv`nt dealean [i de alint [i de dragoste [i dedemnitate... Noi te purt\m mereu `ninimi, cuv`nt de `nceput [i de sf`r[it, cabinele [i r\ul, ca dragostea [i ura, caalpha [i omega... Acoperit\ e[ti,parc\, de un val al Mayei sau de ohorbot\ funerar\... De[i acela[i cervibreaz\ peste noi, soarta ne-a sf`[iatdestinul [i trupul, `ns\ cuv`ntul, voin]ade-a fi una, inima cald\ româneasc\ne vor r\m`ne `mpreun\ mereu,`n\l]`nd, peste trupul trec\tor, unSUFLET ce UNUL va d\inui mereu:constela]ie ve[nic\.

Raaluccaa BBASALACIOCLic. cu Program Sportiv Roman

Pagin\ lliterar - aartis-tic\ rrealizat\ dde pprof.

Valerian PPERC|

TINERE CONDEIE ROMA{CANE

PPaagg.. 66 APOSTOLUL septembrie 2008

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERIINEROEdwarrd CChammplinn

mp\ratul roman Neroa r\mas `n istorie caun monstru venal,care c`nta la lir\ [irecita versuri dinHomer `n timp ceadmira Romacuprins\ de fl\c\ri.~ns\ `nlucrarea saEdward Champlinanalizeaz\ cu spiritcritic, dar obiectiv,faptele reprobabile

atribuite lui Nero, demonstr`nd c\ele au fost de fapt ni[te ac]iuni[ov\ielnice, ale unui histrion care,de[i ajuns `nt`mpl\tor pe tronulCezarilor, dovedea o perfect\cunoa[tere a mitologiei [i istorieiromane [i un remarcabil sim] alspectacolului.

Nero [i-a otr\vit fratele mezin,rival la tron, la `ndemnurile mameisale, dup\ care a asasinat-o, dup\ce probabil se bucurase de farme-cele ei trupe[ti. Prad\ unui acces

de furie, [i-a ucis so]ia `ns\rcinat\,dar cuprins de regrete, s-ac\s\torit apoi cu un t`n\r caresem\na izbitor cu ea, [i pe care,spre a-l face c`t mai efeminat, l-acastrat. A urcat pe sceneleteatrelor spre a da via]\ fie unuiom cuprins de nebunie, fie uneifemei pe cale s\ nasc\ [i a m`natun car tras de zece cai, la

olimpiad\. A instigat, poate, laincendierea Romei, `nvinuindu-iulterior pe cre[tini de aceast\fapt\ [i transform`ndu-i `n tor]e vii,care s\-i lumineze noapteagr\dinile. F\r\ s\ caute reabi-litarea monstrului `nf\]i[at de isto-rie, Champlin ni-l prezint\ pe Nerodintr-o alt\ perspectiv\, mai vie,ilustr`nd motivele aflate `n spatelegesturilor sale teatrale [i relev`ndartistul care se dorea a fi o figur\eroic\, asemenea personajelormitologice.

Din aaceast\ perspectiv\,cartea lui Champlin reprezint\ ostr\lucit\ interpretare dat\ textelorantice ale lui Tacitus, Suetonius

sau Dio Cassius. Stilul abordabil,construc]ia inedit\ a lucr\rii s`nt denatur\ s\ cucereasc\ orice cititor,prinz`ndu-l `n mrejele unui subiectfascinant.

Edward Champlin este profe-sor de limbi clasice [i profesorCotsen de [tiin]e umane laPrinceton University.

HADRIANAAnnthonny RR. BBirrley

Hadrian (117- 138 d.Hr.) a fostun `mp\rat important din perioadade ascensiune a ImperiuluiRoman, dotat cu un remarcabilsim] organizatoric [i capacitate

exemplar\ de a `n]elege [i propa-ga misiunea civilizatoare a Romei`n lumea veche.

Monarh cu o aleas\ [i fin\cultur\, pre]uitor rafinat al binefa-cerilor materiale [i spirituale aleciviliza]iei, Hadrian este o figur\luminoas\ din istoria Romeiantice. “O lucrare de istorie carese impune drept una dintre cele

mai bine realizate biografii a unui`mp\rat roman. Ea poate fi citit\ [ipentru a cunoa[te remarcabilulefort organizatoric al lui Hadrian,dar [i pentru a `n]elege mecanis-mele politice ale ImperiuluiRoman” (British Archaeology).

Anthony R. Birley este profe-sor de istorie veche laUniversitatea Heinrich Heine dinDusseldorf. Anterior a fost profe-sor de istorie veche laUniversitatea din Manchester.Lucr\rile sale se refer\ la istoriaBritanniei romane [i la `mp\ra]iiMarcus Aurelius [i SeptimiusSeverus.

CONSTANTIN {{IIMPERIUL CCRE{TIN

Charrles MMatsonn OOdahl

Sub Constantin, cre[tinismuls-a transformat dintr-un cult perse-cutat `ntr-o religie oficial\, iarRoma p\g`n\ a devenit imperiul

Colec]ia~mp\ra]i Romani

~~nncc ee rr ccaa ]] ii ss\\ cc ii tt ii ]] ii~

(ccontinuaare `̀n ppaag. 77)

S N I

V

DC

m avut ocazia de a citi o lucrare scris\ , dinsemestrul I , la Limba [i literatura român\ , aunei eleve din clasa a VII - a , unde am g\siturmatoarea compunere :

,,~n clasa a cincea c`nd to]i copiii erauner\bd\tori s\ vad\ cum este f\r\ doamna saudomnul `nv\]\tor eu am cunoscut o persoan\care, pot spune c\ m-a f\cut s\ m\ schimb `nbine.

El este o persoan\ `n v`rst\ cu ochii c\prui,nasul mic, obrajii ro[ii ca focul si firi[oarele dep\r care i-au mai r\mas sunt albe. M\ face s\r`d c`nd `l privesc [i ì z\resc burtica rotund\

care abia ì `ncape `n bluz\. El este dirigintele meu [i amajuns s\ ]in la d`nsul ca [i la bunicul meu.

Ceea ce m-a impresionat la el este felul s\u de a g`ndi.Este un om foarte `n]elept care `[i calculeaz\ fiecare

mi[care. A demonstrat asta de multe ori. {tie s\ ierte [i s\`n]eleag\ capacitatea, puterea de a `nv\]a a fiec\ruia dincolegii mei.

~n clasa a [asea, din motive ne[tiute nici m\car acum,ne-a p\r\sit.

Trebuie s\ recunosc c\ am pl`ns dup\ el, dar acum `nclasa a [aptea s-a `ntors [i nimeni nu-l mai las\ s\ plece.

Din to]i profesorii mi se pare c\ este unul dintre cei maibuni. Felul de a preda te face s\ fii atent. Nu ne streseaz\cum fac al]i profesori, ci ne atrage f\c`ndu-ne s\ `nv\]\m dedragul profesorului m\car, dac\ nu de dragul c\r]ii.

Astfel `n clasa a cincea mi-am g\sit un al treilea exem-plu `n via]\. Este un om extraordinar si nu cred c\ am s\ mai`nt`lnesc unul la fel. Foarte grea va fi desp\r]irea!”

No coment ! Profesor CCojocaru MMircea -

Colegiul Tehnic “Miron Costin” Roman

IDEALUL MEU ~N VIA}|

A

TINERE CONDEIE PIETRENE



re[tin al erei bizan-tine. Biografia de fa]\este o portretizaredetaliat\, comprehen-siv\ [i captivant\ avie]ii [i timpurilorunuia dintre cei maimari `mp\ra]i romani.

~ntr-o combina]iereu[it\ de nara]ie vie[i analiz\ istoric\,criza Imperiului

Roman [i “Marea Persecu]ie” anti-cre[tin\, manevrele politice ale luiConstantin [i campaniile sale mi-litare, convertirea la cre[tinism [ipatronajul exercitat de `mp\ratasupra institu]iei Bisericii, progra-mul s\u de construc]ii ecleziasticela Roma, Ierusalim [iConstantinopol s`nt aduse lalumin\ [i prezentate cititoruluimodern. Plasat `n contextul crizeidin secolul al III-lea [i rena[tereaimperial\ din secolul al IV-lea,

Constantin ne apare ca unul dintreliderii politici cei mai iscusi]i, ca unmare comandant militar, ca uninspirat reformator religios [i ca unextraordinar constructor de edificiipublice. Bogata cunoa[tere asurselor literar- istorice [i investi-garea materialelor p\strate (arhi-tectonice, numismatice etc.) `i per-

mit autorului s\ alc\tuiasc\ unportret al lui Constantin extrem deveridic.

Charles Matson Odahl esteprofesor de istorie veche [imedieval\ [i director alDepartamentului de Limbi [iLiteraturi Clasice de la Boise StateUniversity. Principalele sale direc]iide cercetare s`nt Imperiul Roman,Biserica timpurie, Constantin [iAntichitatea t`rzie. El a lucrat multtimp `n Europa [i `n bazinul medi-teraneean, examin`nd textelevechi, monumentele, artefactele [isiturile istorice din timpul `mp\ratu-lui Constantin.

CALIGULAAAnnthonny AA. BBarrrrett

Nici un alt `mp\rat roman,poate cu excep]ia lui Nero, nu adep\[it reputa]ia de infamie [idestr\b\lare pe care a dob`ndit-oCaligula (37- 41 d. Hr.)

Este `ns\ faima sa de despotnebun [i monstru depravat justifi-cat\? Studiul sobru [i extrem dedocumentat al lui Anthony A.Barrett prezint\ un tablou nuan]atal personajului [i epocii sale, pre-cum [i al posterit\]ii care i-a creato imagine at`t de `ntunecat\`mp\ratului asasinat la 29 de ani.

“... o lucrare admirabil\, lucid\[i accesibil\, recomandat\ tuturorcelor preocupa]i de istoria antic\”(Choice).

Anthony A. Barrett este profe-sor de istorie [i arheologie roman\la University of British Columbiadin Vancouver. Lucr\rile sale seocup\ cu predilec]ie de istoriaAntichit\]ii romane.

TRAIANJuliann BBennnnett

Traian (98- 117 d. Hr.) esteunul dintre `mp\ra]ii romani cares-au bucurat `ntotdeauna de unbun renume [i au avut o imaginepozitiv\ `n toate epocile. Echilibrat,resping`nd excesele de orice fel,integru, comandant militarstr\lucit, constructor inspirat,suveran respectat, Traian adevenit modelul `mp\ratului exem-plar “optimus princeps”. Plasat deDante `n cercul conduc\torilordrep]i, `mp\ratul absolvit detradi]ia cre[tin\ de p\catul de a fifost p\g`n r\m`ne `n istorie ca una

dintre personalit\]ile marcante.Julian Bennett a fost profesor

de istorie [i arheologie la univer-sit\]ile din Durham [i Newcastle [ia participat la numeroase cercet\ripe [antiere arheologice legate deistoria Romei antice. Actualmentepred\ arheologia roman\ laUniversitatea Bilkent din Ankara.

c(urmaare ddin ppaag. 66) Colec]ia

~mp\ra]i Romani

~~nncc ee rr ccaa ]] ii ss\\ cc ii tt ii ]] ii

NU ~~N}ELEG!

tunci c`nd m\ g`ndesc La orice,De fapt m\ g`ndesc La tot.C`nd m\ g`ndesc La tot,De fapt m\ g`ndesc La tine.Nu [tiu cum m\ g`ndescAtunci c`nd m\ g`ndesc,

Mai [i simt. Atunci c`nd simt,~mi este [i dor.De fapt, dor de tine.Atunci c`nd `mi este dor de tine,~n]eleg totul.De fapt, nu mai `n]eleg nimic.{i atunci, c`nd mai `n]eleg c`te ceva,Tot mi-e dor de tine.Oricum, nu mai `n]eleg nimic!!!

Adnaanaa CCATTAN||,,clasa a XI -a D

~NGER AALBASTRU

nger albastru cu aripilefr`nte,cu ochi de cristal, cu p\rulde aur,cu inima de piatr\...

a[a mi s-a ar\tat `nvis

oare de ce? de cemie?

s\ fie destinul s\u...poate doar `ngerul meu

p\zitor...

~NCERC

\ simt acum de neputin]\cuprins\,O cea]\ deas\ u[or selas\{i totu-n jurul meuE rece ca de ghea]\.~ncerc s\ te `n]eleg,Dar nu-]i pot ascultat\cerea;Vreau s\ te ating

Dar nu pot... e[ti prea departe.Te caut, r\t\cesc, dar, `n final, teg\sesc~n inima, `n mintea [i `n sufletul meu, Acolo unde tu vei fi mereu.Adorm... [i parc\ de z\resc, M\-ndrept spre tineCu viteza luminii,

~ncerc s\ te ating,Dar `n zadar, C\ci tu... dispari,Iar eu, dezam\git\, m\ trezesc `nzori.

Andreiaa IIGNATT,,clasa a XII-a K

E SSEAR| DDIN NNOU...

oaptea `[i `ntinde palmelelate peste soarePare c\-mi acoper\ inimacu un furouPrin nouri se scurge sevade ceruri, se stinge `nzare...E sear\ din nou...

Uneori `mi pare c\ te audvis`nd l`ng\ mine...

Mi-ai luat totul, `mi aminte[te de tinedoar un tablou. C`nd luna-[i `ntinde palmele calde[i-ncearc\ s\ m-alineE sear\ din nou...

E `ntuneric de c`teva ore, de c`tevazile, poate de ani...Stele se desprind de cer [i cad prinv\i, f\r\ urme, f\r\ ecou.

C`nd noaptea e deja prea ad`nc\ `nsufletul meuE sear\ din nou...

CUVINTE

sear\ mi-ai a[ezat stele lapicioare...N-am auzit dec`t geamuriizbite de v`nt, M-am trezit din vise reci,cu gusturi amare...Te-ai uitat `n mine, m-aiv\zut pl`ng`nd.

Cred, uneori, desprecuvinte c\ nu vorbesc...Azi plou\, `mi pare c\ te aud, `mipare...Ajung oare cuvintele? Ajunge oare„Te iubesc”?Mi-a mai r\mas doar v`ntul cu [oaptereci [i goale...

Andaa IIGNATT,,clasa a XII-a K

SFÂR{IT

uflet c\l\tor `n timp,Ca o pas\re din infinit...Inima plin\ de dor, Ca un c`ntec plutitor...

Mi-e greu s\-]i v\d trupulce trece-n nefiin]\,Mi-e greu s\-]i v\d ochiice m-au str\puns de at`teaori

{i ultimul cuv`nt mi-l aduc aminte...Of, Doamne!Tr\iesc `ntr-un pustiu etern!

~n sufletul meu e o iarn\ pustie, F\r\ lumini [i c`ntec de colind, Pe str\zi adie-o lini[te deplin\, Iar via]a pare s\ se sting\.

GÂND

far\ plou\.G`ndul... e-un cuv`nt f\r\sf`r[itFiecare pic\tur\ `mi spuneceva...~mi aduce aminte deiubirea ta.

Ochii negri ce te ap\sauinsistent,

Azi... se `neac\ `n lacrimi, ~n g`nduri [i vise `nfipte.

Tunetul inimii `l resimt [i aziCa `n ziua `n care m-au fulgerat ochii

t\i...{i-ai rupt lac\tul inimii prizoniereCa o lun\ `ntre mii de stele.

Anccu]aa TTANAS||,,clasa a XII-a D

STAU

tau [i pescuiesc z`mbeteDin agitata mare a iubirii,Dar nu aud dec`t tristec`ntece,Din cauza desp\r]irii.

Stau [i privesc lacul s\rat, Din cauza urii tale,{i, trist, malul e udat

Cu lacrimile mele.Andreeaa-BBiaanccaa UURD||,,

clasa a XI-a B

~N DDRUM SSPRE IINFERN

\l\toresc singur\ `n drumspre infern, Alerg prin noapte pe sc\rispre moarte, A[tept s\ m\ trezesc diniadul etern, S\ m\ scald `n ve[nice[oapte.

{tim cum `ncep s\ m\dezmembrez, Trecutul `mi rugine[te oasele, Am `n palm\ sensul vie]ii [i delirez, ~ncep s\ `mi regret faptele

Pustietatea `mi cople[e[te g`ndul

{i ochii `mp\ienjeni]i orbesc, Picioarele nu mai simt p\m`ntul {i, speriat\, `ncep s\ amor]esc.

INFINIT

-am trezit... str\bat c\r\rilealbe ale apusului, Mi-au crescut aripi ce m\poart\ spre cer, Privesc norii cum se scu-fund\ `n albul ochiului, Curg lacrimi pe chipul meupalid, prea sincer.

De ce s\ stau at`tea zile`ntr-o moarte etern\,

A[tept`nd s\-mi orbeasc\ inima, spi-nul sufletului, Prin c\rarea infinit\, prin mireasmacavern\, ~nc\tu[at\, cad pe drumul nisipos aliadului.

Drumul e a[a de str`mb, `ncovoiat cao spiral\, Merg cu s\geata `nfipt\ `n arculcoastelor, Ascult`nd acela[i sunet de amor]eal\, Urm\resc pa[ii sacrifica]i de apa cuclor.

C\t\linaa-EElenaa BB||LU}

POEZII AALE EELEVILORDE LLA CColegiul TTehnic

„Gheorghe CCartianu” ddinPiatra-NNeam], sselectatede pprof. OOlimpia SSIMA

A

N

A

S M

C

S

A

~

M

COLEGIUL DDE RREDAC}IE: Mircea ZZAHARIA; CConstantin TTOM{A; {tefan CCORNEANU

AAPPOOSSTTOOLLUULL LLIITTEERRAARR [[ii AARRTTIISSTTIICC

PPaagg.. 88 APOSTOLUL septembrie 2008

CEL CE G~NDE{TE SINGURUUUUnnnn nnnnoooouuuu „„„„rrrr\\\\ssssuuuunnnneeeetttt”””” ppppeeeennnntttt rrrruuuu IIIImmmmnnnnuuuullll RRRRoooommmmâââânnnniiiieeee iiii

ici `nainte nu-i cuno[teai prea bine, pentru c\formau un cerc `nchis.

Cu magazine speciale, cu spitale speciale,cu locuri de odihn\ [i de concediu speciale.~ntr-un cuv`nt NOMENCLATURA - cum i-aspus cineva. Cu mili]ian la intrare, cu tot felulde cerberi care le asigurau izolarea sideral\,nu se amestecau cu plebea dec`t `n cazuri defor]\ major\ : la demonstra]ii omagiale, launele `nt`lniri tov\r\[e[ti sau la vizite « delucru ». ~i puteai vedea numai `n prezidii,tu[ind discret la microfon [i acoperindu-l cu

palma pentru a [opti cine [tie ce secrete tovar\[ului dinst`nga sau din dreapta.

Erau oameni foarte ocupa]i , nu aveau bie]ii de ei timpnici pentru odihn\, urc`nd [i cobor`nd `n fuga mare dintr-olimuzin\ unu-zero-unu `n unu-zero-doi.

Preocupa]i de soarta na]iunii, abordau o expresieu[or `ndurerat\ [i `ntristat\, g`nditoare mai ales, ca [icum `n min]ile lor suprasolicitate ar fi c\utat mereusolu]ia unei probleme insolubile.

~n spatele u[ilor capitonate de la etajele superioareale Sediilor PCR, UTC, CMP, CMJ, ale Cabinetelor sauDirec]iilor, Secretariatelor , Consiliilor sau Birourilor comu-nale, or\[ene[ti, municipale [i jude]ean, munceau dinzori [i p`n\ `n noapte pentru binele public.

Uitau de familie, de copii sau nepo]i, d\ruindu-setotal, sacrific`ndu-se chiar `n lupta cu du[manul de clas\,ascuns `n frigidere [i combine frigorifice, `n salamurileuscate [i br`nzeturile fine, `n cutiile cu specialit\]i deimport [i `n sticlele cu sau f\r\ Cordon Rouge, servite `nrestaurantele cu circuit `nchis numite cu modestie«Gospod\rii de Partid».

Erau paznici vigilen]i ai austerit\]ii, ai spiritului deeconomie [i ai moralit\]ii, dar mai ales ai eticii [i echit\]ii.

Nu-[i permiteau prea multe concedii `n str\in\tate,dar aveau sta]iuni montane sau pe litoral unde Partidul seocupa de toate, f\r\ s\ le cear\ nici un ban.

Degeaba aveau c`te amante [i ]iitoare ar fi vrut,munca ì absorbea cu totul...

Tocmai din aceast\ cauz\, nu-i `nt`lneai nici prinmagazine, nici la cozile sufocante pentru pìnea pe car-tel\, c\ci totul se rezolva prin « Gospod\ria Intern\ ».

Aceasta producea [i livra « la scar\ » pachetele cualimente, dar [i `mbr\c\minte, `nc\l]\mintea,mobilierul...`n timp ce prostimea se `mbulzea la cozi saua[tepta s\ vin\ cota de pìne pe cartel\.

Unde au disp\rut tovii ? Unde sunt Primii Secretari,Secretarii cu Propaganda, cu Organizatoricul, cuAgricultura, etc... unde-s oare cohortele de activi[ti ?

Crede]i c\ au pierit ? Nu, v\ `n[ela]i !Uita]i-v\ cu aten]ie la micile grupuri de pensionari

zdraveni, care r`d de cei ce stau la coad\ `n fa]a farmaci-ilor. ~[i fac siesta prin parcuri, se adun\ la o beric\, `nlocaluri retrase, se plimb\ agale pe Corso, privind lumeacu optimism [i satisfac]ie - Pleac\ ai no[tri, vin ai no[tri !

Mare dreptate au : Parlamentul este cea mai puter-nic\ redut\ pe care [i-au construit-o. Declara]ia de laTimi[oara nu le-ar fi dat dreptul de a se restaura. Au lup-tat cu str\[nicie pentru ca ea s\ nu poat\ fi aplicat\ nicio-dat\. A[a c\ termenul aplic\rii ei a expirat.

Ministerele, prefecturile [i prim\riile sunt ni[te avan-posturi `n care a[teapt\ e[alonul doi : copiii [i nepo]ii fos-tei NOMENCLATURI.

E[alonul de rezerv\ face ucenicie, prin organiza]iilede tineret, prin ONG-uri, prin asocia]ii [i societ\]i « nonprofit ».

Sunt organizatori de `ntruniri, prezen]i la manifest\riculturale, la baluri de caritate, deruleaz\ tot felul deproiecte europene, se `ngrijoreaz\ pe la TV de soartana]iunii [i umfl\ lefuri grase ca « speciali[ti » `n subdez-voltare, `n ap\rarea copilului, a b\tr`nilor, a mediului, saua cìnilor vagabonzi.

Cine-i cunoa[te [tie c\ lupul schimb\ p\rul, darn\ravul, ba. Cu adev\rat ce na[te din pisic\....

Restaurarea s-a `ncheiat cu un succes mai marechiar dec`t cel la care se a[teptau restauratorii.

Capitalismul le prie[te [i s\r\cia general\ ì `ngra[\.Totu[i ceva le lipse[te!

Prof. ddr. DD. DD. UURSACHE

venimentele dindecembrie 1989 ne-auadus o nou\Constitu]ie [i un nouImn Na]ional.

Imnul a venitspontan, datorit\ pri-mului vers din poezialui Andrei Mure[anu,„De[teapt\-te, ro-mâne!”. Este o poeziemobilizatoare, destul

de veche, `ns\ valoroas\. Ea afost asociat\ unei melodiidescoperite de Anton Pann [i adevenit un adev\rat Imn alRevolu]iei de la 1848. ~n acestmod, asociate, melodie [i text, auajuns p`n\ ast\zi. ~n perioadaultimilor 50 de ani a p\truns [i `nmemoria noastr\ ca un c`ntec maiaparte.

Am ascultat [i „Tricolorul”,„Pe-al nostru steag”, ori „Pui delei” (Eroi au fost, eroi sunt `nc\),pe care le-am `nv\]at prin anii 60a[a cum au fost create, dar amasistat neputincio[i [i la distor-

sionarea versurilor lor. Am admi-rat mult [i doream din suflet s\propunem ca Imn, at`t `n vecheaperioad\, dar [i acum, c`ntecul„Pe-al nostru steag”, de CiprianPorumbescu. Urm\rindu-i muzi-calitatea [i puterea de p\trundere`n inimi, l-am considerat ca fiindcel mai posibil valoros Imn, creatdeja. N-am avut `ns\ nici o putere[i toate au r\mas precum sunt.

Nu [tiam ce nu se potrive[te`n „De[teapt\-te, române!”.(Ast\zi, nu credem c\ suntemprea `ndr\zne]i c`nd spunem c\versul de la `nceput nu onoreaz\cum se cuvine na]iunea român\.Ne `ntreb\m: „Oare, nu ne-amde[teptat nici dup\ peste 150 deani de c`nd au fost create ver-surile poeziei „Un r\sunet” dec\tre Andrei Mure[anu ?”. Estetrist, dac\ o fi a[a!...). {i, apoi, nuni se p\rea izbutit\ unitatea ver-suri - muzic\. Nici armoniac`ntecului nu credeam c\ ar fiprea reu[it\. Am `ncercat [i noi,dar nu am g\sit o solu]ie estetic\de calitate `n asocierea muziciicu versurile.

Cercet`nd mai multe docu-mente , `ntr-un cu totul alt scop,am g\sit ni[te noti]e care au venits\ confirme, parc\, sim]\mintelenoastre `n leg\tur\ cu Imnul actu-al.

~n „Arhiva Societ\]ii {tiin]ifice[i Literare Ia[i” din anul 1895, aap\rut articolul „Aria luiDe[teapt\-te Române”, `n carese precizeaz\ c\: „Pentru oriceom cuget\tor, aria aceasta apli-cat\ la cuvintele de foc ale bardu-lui transilv\nean, p\rea o

g`citoare ne`n]eleas\. S\ caut\de unii a s\ explica lucrul a[a, c\poporul român a fost at`t de `mpi-lat [i de schingiuit, `nc`t chiar [ic`ntecul s\u de r\zvr\tire tot peun ton moale [i t\r\g\nat, pe unfeliu de doin\ trebuia s\ fie redat.D-l Gavril Muzicescu, profesor laconservatorul din Ia[i, a avut feri-cirea a g\si deslegarea acesteig`citori. D-sa a probat `ntr-un chipne`ndoielnic `n No. 2 al Revisteimuzicale Arta..., c\ aria pe carese c`nt\ „De[teapt\-te Române”nu este compus\ anume pentruaceast\ poezie, ci o adaptare aunui c`ntec de lume, a unui c`ntecde dor, cu totul nepotrivit pecuvintele lui Mure[anu” (n.n. Amredat scriera cu ortografia aceluian, 1895. Despre acest `nsemnatcompozitor ne sim]im obliga]i s\ar\t\m, `n treac\t, c\ cea maimare parte a reu[itei `n carier\ sedatoreaz\ ilustrului nem]ean,Episcopul Melchisedec{tef\nescu din G`rcina. Acestadin urm\ a fost descoperitorul [isprijinitorul s\u, c\ruia, `ntr-oscrisoare din 13 martie 1881, ìspunea printre altele : „ ...trebuies\ v\ exprim `n scris devotamen-tul inimei, filiala supunere [i sin-cer\ recuno[tin]\...s\pat\ `ninim\, care nu se mai [terge p`n\la morm`nt. {i ne vom sili caaceasta s-o prob\m nu numai cuvorbe, ci [i cu fapte.”)

~n continuare, marele com-pozitor ar\ta [i ce a aflat despreacest c`ntec.

Dirij`nd Corul Metropolitan dinIa[i, `n concertele date `ntre1887-1890, a executat [i„De[teapt\-te, române !”. ~n tim-pul unei repeti]ii generale, ~.P.S.S.Mitropolitul Moldovei [i Sucevei,Iosif Naniescu, ascult`nd c`ntecul,i-a atras aten]ia c\ aceast\melodie nu este a[a [i, c\, „... nuaceste sunt cuvintele celeadev\rate ale ei”. A ob]inut oaudien]\ la Mitropolit care i-ac`ntat c`ntecul cu urm\torul text:„Din s`nul maicii meleN\scut `n griji necazuri,R\stri[tea mi-a fost leag\nCu lacr\mi m-am hr\nitCu lacr\mi m-am hr\nit.

Pe ale m\rii repezi{i groaznice talazuriDe v`ntul relei soarteSpre st`nci am fost gonitSpre st`nci am fost gonit.”

~n continuare, GavriilMusicesu, arat\ „... c\ oricine va

auzi cuvintele de mai sus, cuaceast\ melodie, va recunoa[testr`nsa leg\tur\ [i reciproc\ ca-racterizare ce exist\ `ntre ele,

ceia ce cu des\v`r[ire lipse[tec`nd punem cuvintele „De[teapt\-te române.” “

Mitropolitul Moldovei i-a pre-cizat de unde [tie melodia,spun`ndu-i : „Pe c`nd eram diacont`n\r la episcopia din Buzeu, pro-tectorul meu, fericitul episcop deBuzeu Chesarie, apreciind talen-tul meu la c`ntare, m-a trimis laBucure[ti ca s\ ascult pe mae[triic`nt\rilor biserice[ti din timpurileacele. Aceasta a fost `nSeptembrie 1839. Instal`ndu-m\`n mitocul Episcopiei Buzeului ( lasf. Dimitrie unde ast\zi este [i sf,Sinod ) a venit la mine r\posatulAnton Pann cu care am f\cutcuno[tin]\ [i prietenie. ~n una dinzilele lui septembrie 1839, el mi-ascris cu m`na lui acest c`ntec `nnota]iunea psaltichiei, pe cuvin-tele poetului Gr. Alexandrescu.Manuscriptul original `l p\strez [iazi.”

Mitropolitul i-a dat originalulcu urm\toarea not\:

„Poezia de fa]\, versurile Dins`nul maicei mele, cu melodia penotele biserice[ti, este scris\ de`nsu[i m`na r\posatului AntonPann, care mi-a dat-o mie c`ndam f\cut cuno[tin]\ cu el `ntìadat\, `n anul 1839, la `nceputullunii Septembrie `n Bucure[ti,unde mersesem pentru oarecaretrebuin]\ din Buzeu, afl`ndu-m\atunci diacon la Episcopie.

1894 Iunie 22, semnat: + IosifMitropolit Moldovei.”

Autorul noti]elor arat\ c\ :„Melodia aceasta este scris\ `ntonul re (pa) , pe o h`rtie v`n\t\ culinii `n apa ei, cam la distan]\ devr-o 21/2 c.m. departare. C\aceasta melodie este origineamelodiei c`ntecului „De[teapt\-teromâne” , nu poate fi nici o`ndoeal\. Singurul lucru r\m`nede cercetat [i probat, dac\ eaeste compozi]iunea lui AntonPann, sau [i el o cuno[tea de mai`nainte de la al]ii ? C\ nu e f\cut\de Andrei Mure[anu, cred c\ ar fide prisos a mai spune, c\cipoezia lui „De[teapt\-te române”e din 1846, pe c`nd melodiaexista la 1839 pe cuvintele luiGrigorie Alexandrescu, pe care ocaracterizeaz\ de minune.” AntonPann a decedat `n 1854, deci la[ase ani de la Revolu]ia de la1848. El se afla `n toiul acelorevenimente la R`mnicu V`lcea.Cei care i-au editat opera arat\c\, se pare, c\ el a compus muzi-ca pe versurile lui Mure[anu.

Din noti]ele pe care le-amg\sit [i despre care scriem noi,reiese cu totul altceva, iar autorularat\ c\ melodia e „... o adaptare

cu totul nenorocit\, c\ci ea abso-lut nu respunde con]inutului textu-lui, da de cum s\-l mai caracte-rizeze [i s\-l `nsufle]easc\...” [i,deoarece „... apar]ine cu totulunui alt text cu care st\ `n str`ns\leg\tur\ caracteriz`ndu-l de minu-ne, cred c\ nu este nici o ra]iunea o mai ]ine pentru „De[teapt\-teRomâne”. Propun deci ca Onor.Minister s\ organizeze un con-curs pentru o nou\ muzic\ ce arcaracteriza [i ar r\spundecon]inutului poeziei „De[teapt\-teromâne”, care a devenit popu-lar\.”

Dup\ toate acestea scrise, cuargumente, `n anul 1895, nou\ nerevine sarcina moral\ de a leaduce din nou `n aten]ie, acum,c`nd `n ultima perioad\ s-au f\cutmulte emisiuni [i s-au scris arti-cole cu privire la Imnul României[i interpretarea lui de c\tre oechip\ sportiv\ na]ional\, decidup\ 113 ani, cu convingerea c\speciali[tii vor decide asupraacestui `nsemn na]ional.

Dac\ se vor ini]ia c\ut\ri, fie-ne permis a face [i noi o propu-nere, cu rug\mintea de a nu ficonsiderat\ prea `ndr\znea]\. ~ncazul select\rii unei melodii maivechi, s\ se aib\ `n aten]ie [icompozi]ia lui CiprianPorumbescu „Pe-al nostru steag.”Are o melodie deosebit\, armo-nioas\, iar poezia are numaipatru strofe, toate minunate pecare se pare c\, mai to]i, le-amuitat :„Pe-al nostru steag e scris unire,Unire-n cuget [i-n sim]iri{i sub m\rea]a lui umbrireVom `nfrunta orice loviri.Acela-n lupt\ grea se teme

Ce `nsu[i e r\t\citor,Iar noi uni]i `n orice vremeVom fi, vom fi `nving\tori.Am `narmat a noastr\ m`n\Ca s\ p\zim un scump p\m`nt,Dreptatea e a lui st\p`n\,Iar domn e adev\rul sf`nt.{i-n cartea ve[niciei scrie :C\ ]\ri [i neamuri vor pieri,Iar scumpa noastr\ Românie,Etern, etern va `nflori.”

Noile genera]ii `l vor `nv\]a cuu[urin]\ de la dasc\lii [i p\rin]iilor [i, ori de c`te ori se va `n\l]adrapelul patriei, va r\suna unc`ntec armonios, melodios [i`mb\rb\t\tor, nep\rtinitor [ipotrivit oric\ror schimb\ri pe caretimpul le va mai oferi poate [i at`ttimp c`t na]iunea român\ vad\inui.

~~nnvv.. RRoommeellBB~~RRJJOOVVEEAANNUU,,

{coala Nr.8 Piatra-Neam]

DUIOS,NOMENCLATURA

TRECEA

N

E

ANDREI MURE{ANU

ANTON PANN

GRIGORE ALEXANDRESCU

CIPRIAN PORUMBESCU

REMEMBER

PPaagg.. 99APOSTOLULseptembrie 2008

ine profeseaz\ aceast\ art\ este un binecuv`ntat. Cefrumos spunea undeva o coleg\ din Aiud, doamnaFelicia Munteanu: „Daaccaa ee ccinevaa ccaare sse rru[ineaaz\de aacceaasstaa ttitulaatur\,, `̀nsseaamn\ cc\ `̀i ee rru[ine ccu IIissussHrisstoss,, ~~NV||}||TTORUL nnosstru ff\r\ ddiplom\”.

~naintea `nv\]\torului nostru divin au existat [i al]i`nv\]\tori, de la care ne-au r\mas scrisul, calculularitmetic, geografia, istoria [i alte `nv\]\turi.

Noi facem un salt `n timp la acum peste 150 deani, `n ]ara noastr\.

Am g\sit acest „Almanah de `nv\]\tur\ [i petre-cere”, `n care era inserat articolul „Datoriile `nv\]\torului”, caredemonstreaz\ c\ nimic nu-i chiar nou sub soare. Eminescuavea atunci patru ani [i se preg\tea s\ `nve]e. Vom transcriedin el o parte din `nceput, [i sf`r[itul, care demonstreaz\ cinesuntem [i cine ar trebui s\ fim v\zu]i c\ suntem.

„~nv\]\torul exercit\ o profesie [i nicicum o me[terie. Func]iilesale sunt cu totul intelectuale , `n totul morale, iar rela]iile totdeau-

na sociale, c\ci, via]a pentru un copil se `ncepe de pe b\ncile[colii [i ceea ce-l `nva]\ cuv`ntul profesorului e pentru d`nsul bazaviitorului s\u. Dup\ toate acestea se `n]elege prea lesne c\`nv\]\torul nu poate s\ aib\ o via]\ privat\, c\ `ntreaga sa exis-ten]\ nu-i dec`t o profesie, [i c\ `ntr-un cuv`nt via]a sa e supus\ lani[te datorii pe care nu ar putea s\ le calce, f\r\ s\ afecteze suc-cesul lucr\rilor sale ori demnitatea caracterului lui.

~nv\]\torul ttrebuie ss\ sse ppriveaasscc\ ccaa uun pp\rinte ((preot) ddefaamilie ssaau ccaa uun rrege. PPe cc`nd aacce[tiaa eeraau nnumaai nni[te pp\sstoride ooaameni,, eel ttrebuie ss\ ppov\]uiaasscc\ ccopiii [[i ss\ ]]ie ttotdeaaunaaocchii ddesscchi[i aassupraa llor,, `̀n mmiezul lluccrurilor oori aa jjoccurilor llor,, `̀nccurssul ccinelor [[i pp`n\ [[i llaa ssomnul llor. VVeghetor aal nnevinov\]iei,, eelì rr\sspunz\tor dde ss\n\taateaa mmoraal\ [[i ffizicc\ aa ffiin]elor cce ii ss-aau`nccredin]aat [[i ttrebuie ss\ ddeaa ssocciet\]ii nni[te bb\rbaa]i ccuraa]i.

Spre a ajunge la acest scop, trebuie s\-[i regleze`ntrebuin]area timpului, s\ statorniceasc\ o disciplin\ aspr\ [iniciodat\ s\ nu-i pedepseasc\ dec`t cu p\rere de r\u [i atunci cudreptate nep\rtinitoare, f\r\ s\ ia `n b\gare de seam\ ori[ice con-sidera]ie personal\, c\ci, nimic nu produce un efect mai funestasupra spiritului copiilor, dec`t pedepsirea unei sminteli ce nu au`mplinit-o, ori iertarea acelora care `mplinindu-le s-au f\cutcumin]i.

~n clas\, pentru ocupa]iile zilnice, cea mai de c\pit\niecondi]ie este or`nduiala [i `mp\r]irea exact\ a timpului [i a lucru-lui. F\r\ de or`nduial\ nu poate fi nici un progres [i nici o educa]ieputincioas\. Principiul acesta trebuie urmat cu cea mai mareasprime `n toate modurile de `nv\]\tur\., `ns\ el g\se[te o apli-ca]ie mult mai de-a dreptul `n metoda unul ppe aaltul. Or`nduiala`ntru aceasta trebuie s\ predomneasc\ p`n\ [i la cele mai miciam\nun]imi [i `ntru aceasta mai ales trebuie s\ se aplice cunos-cuta maxim\ c\ „F\ uun lloc ffiec\rui llucru, [[i ppe ffiecare llucru ppune-l lla llocul ss\u”.

A[adar, un `nv\]\tor bun, trebuie s\ vegheze foarte lasus]inerea or`nduielii. (...)

Pe l`ng\ aceste, cere neap\rat trebuin]a ca localul s\ fie `ntotul curat [i ca `mbr\c\mintea elevilor s\ fie c\utat\ cu `ngrijire,ar zice cineva poate aceste sunt ni[te am\nunte, bagatele, `ns\nu pot exista `ngrijiri c`t de mici pe care `nv\]\torul activ ([i activ-itatea ì una din condi]iile cele mai neap\rate a func]iilor lui), pecare el s\ nu le `ntrebuin]eze [i s\ nu puie `n ele tot at`ta`nsemn\tate c`t [i `n celelalte lucr\ri. (...)

Pe l`ng\ acestea, din ast\ `nv\]\tur\ moral\ rezult\ un avan-taj pre]ios care ne scute[te de a alerga la pedeapsa umilitoare atrupului. ~nv\]\torul nu trebuie niciodat\ s\ piard\ din vedere c\,`ntr-o zi acel copil va fi b\rbat [i c\ trebuie s\ se team\ de a-l

deprinde cu ru[inea. Asinii (sic!), `ngenuncherea,b\taia cu vergi,trebuie s\ se fac\ cu totul nev\zute de prin [colile noastre, maiales c\ chiar [i vechea datin\ a coarnelor [i a bourului au pierit dinlegislatura ]\rii. C\ci, recompensele ce se h\r\zesc silitorilor [icelor cumin]i, sunt o destul\ pedeaps\ pentru to]i acei ce nu le-aumeritat.

~ns\ c`nd e mai la urm\, trebuie s\ zicem [i aceea c\, cea maifolositoare lec]ie este aceea ce `nsu[i profesorul o d\ prin exem-plul s\u, pe l`ng\ care se cere de la d`nsul ca s\ fug\ de locurile`n care se adun\ oamenii ce n-au nici o treab\. Reputa]ia sa ì sin-gura garan]ie ce o poate da familiilor, [i numai c`nd `[i va conser-va stima lor, c`nd va merita venera]ia oamenilor stima]i de al]ii,numai atunci nu va mic[ora niciodat\ autoritatea trebuitoare cuvin-telor sale [i nu va face s\ pice cuiva cu greu respectul ce trebuies\-l aib\ de la lume [i `n general de la elevii s\i.

“~nv\]\torii ddaar,, ddup\ ccum aam mmaai zziss-oo,, ssunt nni[te ffuncc]ionaaricce eexerccit\ cceaa mmaai `̀nssemnaat\ mmaagisstraatur\,, cc\cci,, eei vvin `̀ndaat\dup\ ppreot,, bbaa `̀ncc\ aadesseori `̀l `̀nloccuiesscc.”

Pentru a scurta drumul parcurs, ne vom limita `n a v\ prezen-ta c`teva piese dintr-un caiet de lucr\ri speciale al unui elev declasa a IV-a de acum 108 ani.

Acestea vorbesc de la sine despre calitatea muncii `nv\]\toru-lui, con]inutul `nv\]\turii, care dezv\luie [i pe cel al programelordin acei ani, iar dac\ vor fi privite cu aten]ie, vor r\scoli, poate,

interiorul nostru, stimul`ndu-ne s\ ne autoevalu\m activitatea de zicu zi. Acei `nv\]\tori, care se organizau at`t de bine `n Asocia]iiprofesionale, sunt `nv\]\torii bunicilor [i p\rin]ilor no[tri. Fiind atreia genera]ie de atunci, putem s\ facem [i bilan]ul muncii noas-tre. Credem c\, r\scolindu-ne interiorul, `n t\cere, vom g\si multer\spunsuri.

Putem apoi, s\ spunem celor care ne aud [i ne v\d, simplu [if\r\ emfaz\: Ace[tia suntem noi ! Semeni ai dumneavoastr\,c\rora ne-a fost h\r\zit s\ dur\m cu mintea [i sufletul construc]iiumane, dup\ o datin\ care se pierde `n negura vremurilor. Pute]is\ ne considera]i oric`nd p\rin]ii dumneavoastr\ spirituali, care vin`n [coli s\ v\ `nve]e, nu pentru a cer[i o bucat\ de pìne ci, cums\ nu cer[i]i pìne, iar „dumneavoastr\” `nseamn\ „noi to]i”.

Mul]umirea noastr\ este atunci c`nd ne spune]i: „~nv\]\torilor,lumin\torilor, v\ mul]umim !” [i, ca pe ni[te p\rin]i spirituali ce sun-tem, s\ ave]i grij\ s\ ne [i ajuta]i atunci c`nd, omene[te, nu maiputem...

~nv., ROMEL BÂRJOVEANU,{coala Nr.8 Piatra-Neam]

Ed., MARIA BIRJOVEANU,{coala Nr.3 Piatra-Neam]

~nv., VASILE CIOBANU,{coala Straja-Tarc\u, Neam]

C

1/1858, s-adeschis, `n localpropriu, {coala deFete Nr. 1 dinPiatra-Neam]. 1/1891,

n., la Ia[i, TeodorNaum, prof. univ.la Cluj, fost profe-sor al {coliiN o r m a l e

„Gheorghe Asachi” (1919-1920), proprietar la C`nde[ti. 1/1931, {coala

Normal\ de ~nv\]\toare dinPiatra-Neam] s-a mutat `nlocalul propriu, nou construit. 1/1936, iese la pen-

sie Leon Mrejeriu. Cuv`nt\rileomagiale au fost publicate `nlucrarea „ O energieromâneasc\ - Leon Mrejeriu”.Ministrul ~nv\]\m`ntului, C.Angelescu, a transmis:„Munca Dvs. s\ serveasc\drept pild\ genera]iilor dedasc\li viitori.” 1/1998, Grupul

{colar de Chimie din Piatra-Neam] prime[te numele deGrupul {colar „GheorgheCartianu” (azi, Colegiul Tehnic„Gh. C.”). 6/1861, n., la Rediu,

Teodor Crive], prof. dematematic\ la {coalaNormal\ „Vasile Lupu” dinIa[i. 8/1919, n. la Piatra-

Neam], profesoara Maria-Tereza Gogu (d. la Piatra-Neam], 2. 05. 1919), artistplastic format la Academia de,,Belle Arte” din Ia[i. 8-10/1935, se

desf\[oar\, la Timi[oara,Congresul Asocia]iei Culturalea ~nv\]\torilor Români. A fostales pre[edinte institutorulpietrean Leon Mrejeriu, care,fiind prefect, a trecut sarcinalui D. V. Toni. 10/1846, n. la Soci

(com. C`nde[ti), filologulAlexandru Lambrior (d. 20septembrie 1883). 11/1924, n. la Valea

lui Ion (atunci `n jud. Neam]),prof. univ. critic [i istoric literarIon Rotaru. 11/1930, n. la Orhei

(Basarbia) Eduard Covali (d.2. 11. 2002, la Piatra-Neam]),dramaturg, teatrolog, regizor,

a c\rui via]\ s-a confundattimp de peste treizeci de anicu istoria Teatrului Tineretului

din Piatra-Neam].14/1925, d., la Piatra-

Neam], prof. Emil Istrate (n., laBicaz, 1864), fost director alLiceului „Petru Rare[“. 15/1916, n., la

Totoie[ti (com. R\zboieni),

Constantin-Virgil Gheorghiu,scriitor, stabilit la Paris, `n1948, unde, de la 23 mai1963, va func]iona ca preot(mai apoi paroh) la bisericaOrtodox\ Sfin]ii Arhangheli. 15/1965, s-a deschis

Grupul {colar de Chimie dinPiatra-Neam]. Director prof.Paul Vasiliu. 16/1990, d., poetul

Aurel Dumitra[cu (n. la Borca,jud. Neam], 29 noiembrie1955) 17/1885, n., la

Roman, dr. C. I. Istrati, unuldintre `ntemeietorii`nv\]\m`ntului român modern(d. 17 ianuarie 1918). 20/1898, `n prezen]a

ministrului Spiru Haret, s-ainaugurat localul {coliiPrimare de B\ie]i Nr. 3 (azi,{coala Nr. 2), directorGheorghe Nicolau, c\ruia, `n1936, aici, i s-a ridicat un bust. 24/1932, preotul pro-

fesor Constantin Matas\ asus]inut la radio conferin]a„De la Piatra la Bicaz”. 24/1896, n., la

F\lticeni, pictorul Aurel B\e[udecoperit de G. T. Kirileanu,

cel care `l va `nscrie [i laAcademia de Arte Frumoasedin Ia[i, se stabile[te la Piatra-

Neam], dup\ Primul R\zboiMondial, cump\r`ndu-[i ocas\ la poalele munteluiCozla (azi, Str. Ion Creang\). 25/1858, la Piatra-

Neam], ia fiin]\ {coalaPrimar\ de Fete Nr. 1, direc-

toare: Elena Radovici 25/1922, d., la Piatra-

Neam], Mihai Stamatin, mul]iani director al Liceului „PetruRare[“. 26/1860, la Piatra-

Neam], s-a `nfiin]at {coalaPrimar\ de B\ie]i Nr. 3, `ncartierul Precista, mutat\ `n1867 `n cartierul M\r\]ei (azi,{coala Nr. 2).26/2000, d., la Piatra-

Neam], C\t\lin-FlorinStupcanu, profesor, ziarist,scriitor, omul de aleas\ cultur\(n., la Filioara, com. Agapia, 2.04. 1938).27/1919, n., `n comu-

na Filipeni, Bac\u, reputatulmedic Costache Andone, [efde sec]ie la Spitalul din Piatra-Neam] (1949-1984), consul-tant [i director al Policlinicii cuPlat\ din Piatra-Neam] (1984-1997), membru al AcademieiOamenilor de {tiin]\ dinRomânia, pre[edintele FilialeiNeam], din 1984. 27/1948, n., la

Tazl\u, jud. Neam], scriitorulConstantin Ardeleanu, autoral mai multor volume depovestiri („H`trii Tazl\ului”, treivolume), romane („Trif”,„Chetronia”), c\r]i desprevia]a sportiv\ din România[.a. La mul]i ani, DomnuleConstantin Ardeleanu, `]iureaz\ colectivul de redac]ieal revistei „Apostolul”! 30/1961, prin Decret

al Consiliului de Stat, se trecela `nv\]\m`ntul general obliga-toriu de 8 clase [i la `nv\-]\m`ntul de cultur\ general\de 12 ani. Septembrie 1854 se

`nfiin]eaz\ prima [coal\ defete din Piatra-Neam].Septembrie 1860, apa-

re la Ia[i revista „Instruc]iuneapublic\” editat\ de V. A.Urechia (n. la Piatra-Neam] `n1934). Septembrie 1935, `n

revista „Apostolul”, s-a publi-cat articolul, de o mare actua-litate [i `n zilele nostre, intitulat„Cum zelul dasc\lului poatecorecta insuficien]a legiuitoru-lui pedagogic”. Septembrie 1935,

apare la Piatra-Neam] revistalunar\ „Preocup\ri didactice”,sub redac]ia prof. VirgilDobrescu [i a institutoruluiPetre Butnariu.

SEPTEMBRIE 2008

~NV|}|TORUL EDUC|PROFES~ND

Nu suntem nici ceidintì [i nici ultimii

NIHIL SINE DEO

Pag. 10 APOSTOLUL septembrie 2008


u]ini poe]i din literatu-ra român\ s-au"bucurat" de oreceptare critic\ atâtde contradictorie caGeorge Bacovia.

Se pare c\ mira-colul poeziei salecontinu\ s\ suscitecontroverse [i tenta-tive critice de a-l "elu-cida". Dincolo de ele,de abord\rile pur

impresioniste sau riguroase, `ncheie stilistic\ sau semiotic\,r\mâne Poezia.

Considerat de c\tre GeorgeC\linescu o limit\ a lirismuluibacovian [i confundat cuschematismul datorat unei presu-puse lipse de inspira]ie, concep-tul de "manierism" e, `n fapt, unulextrem de interesant prin origi-nea, evolu]ia [i avatarurile sale.

Definit de Gustav RenéHocke drept o "form\ de expresiea omului problematic sau a unor

epoci de criz\", manierismul `[iare originea `n "iregular" [i "disar-monie", ̀ n care se reg\se[te "fa]anocturn\" a Europei, cea "bântu-it\ de demoni", acele "phantasi-ai", "viciile ei de gândire","metaforele insolite"(conf. G. R.Hocke, Manierismul `n literatur\,Bucure[ti, Editura Univers, 1998.pag. 27).

Aspectul deseori blamatdrept "`nc\rcat excesiv", prisosulde podoabe stilistice, excesul, `[iau substratul psihologic `n ideeamanieri[tilor c\ lumea nu estesimpl\, drept care nici modul de ao `nf\]i[a prin art\ nu poate fisimplu. Lumea ca labirint este nudoar un laitmotiv, un concept, ciun anume tip de viziune ce justif-ic\ exploatarea maxim\ a artifi-cialului.

~nc\ din Antichitate, acele[iruri de litere extrem de elabo-rate, `ntortocheate, ale poetuluiPorphirios de pe vremea `mp\ra-tului Constantin, se voiau, se

pare, o armonie divin\, o"ordonare enigmatic\ a haosu-lui"(ibidem, pag. 38).

Numeroase structuri alemanierismului secolului al XVII-lea se revendic\, de altfel, de laaceast\ concep]ie a anticilor.

"Labirinturile poetice" dincele mai vechi culturi ale lumii,din Egipt [i China, au `nv\luitcrea]iile manieri[tilor secoluluiamintit `ntr-o aur\ de mister,transpunând cititorul `n lumi ma-gice.

Principiul combinatoriu are,de altfel, acest substrat mitic,devenind o mod\ `n literaturamanierist\ a Romei târzii [i oadev\rat\ obsesie `n manieris-mul sec. al XVII-lea.

Simbolismul francez avea s\ilustreze prin St. Mallarmé unadintre cele mai interesanteipostazieri ale manierismului caatitudine, `n lireratur\: "supra-cartea" lui, "marea oper\" pe careel o numea Le Livre trebuia s\

demonstreze "strânsa corela]ie apoeziei cu universul", dar pentruasta, trebuia eliminat din poezietot ce era "oniric [i `ntâmpl\tor".

Leopold Ziegler defineamanierismul ca "rezultatul unorputernice tensiuni fa]\ de nume-nal, fa]\ de societate, fa]\ de pro-

priul eu".Mai ales acest din urm\

aspect (rela]ia tensionat\ cu pro-priul eu), termenul a f\cut [coal\`n literatura modern\. Aceatendin]\ spre iregular, cultul dis-armonicului se asociaz\ astfelmodului de comportare anticon-formist, confirmând, ca reflectareestetic\, "structurile psihice pro-prii omului problematic"(ibidem,pag.338).

Tensiunile psihologice ale luise manifest\ `n special prin"exagerare", "deformare","`ncifrare". "Obiectul" manieris-mului poate deveni omul `nsu[i;ceea ce-l convinge pe Hocke s\trag\ concluzia c\ "manierismul`n literatur\ implic\ manierismul`n psihologie, sociologie, folosofie[i teologie" (idem, pag. 340).

Printre "simptomele"manierismului `n literatur\,autorul aminte[te: "artificialitateaextrem\, spiritul ludic strict aso-ciativ, dar [i o negare cazuistic\ a

valorii, o gândire probabilistic\golit\ de substan]\, ca expresie a`nstr\in\rii fa]\ de <absolutul>conven]ional"(idem, pag 340).

~n literatura european\,manierismul se `ncarc\ de altecâteva caracteristici definitorii,cum sunt. "exaltarea afectiv\ saureduc]ia glacial\ a expresiei",disimularea sau hiperprecizia,enigmistica sau evocarea,`ncifrarea sau "revelarea" iritant\,formele de expresie c\utate,"`nflorite", supralicitate sau dena-turate, care provin dintr-o rela]iedificil\ cu propriul eu, cu socie-tatea, precum [i cu " tradi]iilefilosofice [i religioase ale celor<bien-pensants>, ale reprezen-tan]ilor gândirii conven]ionale"(ibidem, pag. 337).

PAspecte ale manierismului `n poezia bacovian\

VACAN}| LA MUNTELE RUG|CIUNIIntre 330 aaugust [[i 22 sseptembrie aa.c. [[i-aa ddesf\[uratactivit\]ile uultima sserie dde ccopii ccare pparticip\ lla TTab\raanual\ dde lla DDur\u. TTab\ra, oorganizat\ `̀n pperioadavacan]ei dde vvar\, `̀ntre 114 iiunie [[i 55 sseptembrie, ssedesf\[oar\ lla MM\n\stirea DDur\u [[i eeste rrodul ccola-bor\rii ddintre CCentrul dde CCercetare [[i PProduc]ieTeatral\ IIa[i- AArtEd - [[i CCentrul CCultural PPastoral ““Sf.Daniil SSihastrul”. AAu pparticipat ppeste 22000 dde ccopii ddintoate jjude]ele ]]\rii, `̀mp\r]i]i `̀n 112 sserii. OObiectiveletaberei uurm\resc ddescoprirea uunor aabilit\]i ccare ss\-iiajute ppe ccopii ss\ aaib\ oo vvia]\ ssocial\ aarmonioas\. ~~ntre

activit\]ile ttaberei eeste iinclus [[i uun pprogram rreligios ccare `̀[i ppro-pune ss\-ii iinvite ppe ccopii ss\ ddescopere sspiritualitatea ddin MMun]iiNeam]ului [[i ss\ lle oofere pposibilitatea dde aa `̀n]elege ccum ssedesf\[oar\ vvia]a dde zzi ccu zzi `̀ntr-oo mm\n\stire, cca sslujire aa lluiDumnezeu [[i aa ooamenilor.

~ntr-o atmosfer\ pitoreasc\, la poalele Muntelui Ceahl\u, `ntr-ozon\ `nc\rcat\ de istorie [i spiritualitate, copii din toate col]urile]\rii au ales s\ petreac\ o s\pt\m`n\ din vacan]a de var\ `ntab\rade la M\n\stirea Dur\u.

Muntele Ceahl\u a fost primul care i-a `nt`mpinat pe oaspe]i,`nc\ de la viaductul care trece peste lacul de acumulare IzvorulMuntelui (Bicaz). De aici [i p`n\ `n sta]iunea Dur\u, el a captatprivirile copiilor [i le-a st`rnit curiozitatea de a afla mai multedespre culmile sale seme]e, despre v\ile sale ascunse, desprecascada Duruitoarea, de la numele c\reia vine [i numeleM\n\stirii Dur\u [i al sta]iunii, despre ostenelile at`tor siha[tricare au c\utat, din cele mai vechi timpuri, ca, odat\ cu parcurge-rea `n\l]imii fizice p`n\ la Toaca sau Panaghia, s\ se ridice [i pecele mai `nalte culmi ale vie]ii duhovnice[ti.

OBIECTIVELE TABEREI~n anul 1991, `n cadrul M\n\stirii Dur\u, cu binecuv`ntarea [i

str\dania Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, pe atunci

Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, s-a `nfiin]at Centrul CulturalPastoral “Sf. Daniil Sihastrul”, ca loc de promovare a spiritualit\]iiortodoxe.

~ncep`nd cu anul 2002, la Dur\u au fost organizate tabere de

copii, cu v`rste cuprinse `ntre 6 [i 18 ani, provenind din toatejude]ele ]\rii.

Obiectivele taberei urm\resc descoperirea unor abilit\]i cares\-i ajute pe copii s\ aib\ o via]\ social\ armonioas\: dezvoltareacapacit\]ii de lucru `n echip\, a creativit\]ii [i spontaneit\]ii, dez-voltarea [i stimularea abilit\]ilor practice, nuan]area exprim\riiverbale [i scrise.

Activit\]ile taberei se desf\[oar\ sub form\ de ateliere, orga-nizate pe grupe de lucru, formate pe criterii de v`rst\. Se orga-nizeaz\, astfel, ateliere de teatru, pictur\, muzic\, dans,cunoa[terea mediului, sport. Dintre activit\]ile taberei nu lipsescdrume]ii, excursii [i pelerinaje, foc de tab\r\.

PROGRAM RELIGIOS{I PELERINAJE

LA M|N|STIRILENEAM}ULUI

Anul acesta, `ntre activit\]ile taberei, este inclus [i un programreligios care `[i propune s\-i invite pe copii s\ descopere spiritu-alitatea din Mun]ii Neam]ului [i s\ le ofere posibilitatea de a`n]elege cum se desf\[oar\ via]a de zi cu zi `ntr-o m\n\stire, caslujire a lui Dumnezeu [i a oamenilor.

Prezentarea M\n\stirii “Sf. {tefan cel Mare” de pe Ceahl\u [ia vie]ii duhovnice[ti de pe “muntele cel sf`nt” al românilor, din celemai vechi timpuri p`n\ ast\zi, prezentarea M\n\stirilor Dur\u,Neam], Secu [i Sih\stria, ca locuri de spiritualitate [i cultur\, s`nt

doar c`teva dintre activit\]iledesf\[urate de participan]i `n cadrulprogramului religios al taberei. ~npelerinajele f\cute la M\n\stireaNeam], copiii s-au `nchinat moa[telorsf`ntului necunoscut, la Secu au v\zutmormintele p\rin]ilor cronicaruluiGrigore Ureche, Nestor [i Mitrofana,s-au `nchinat moa[telor Sf. IerarhVarlaam, iar la Sih\stria au mers la chi-lia p\rintelui Cleopa [i la morm`ntul s\u.

La M\n\stirea Dur\u, copiii [icadrele didactice au r\spuns pozitivchem\rii toacei [i clopotului la progra-mul liturgic. ~n perioada PostuluiSfin]ilor Apostoli [i a Postului AdormiriiMaicii Domnului, mul]i dintre ei s-auspovedit [i s-au `mp\rt\[it. La slujbelela care au participat copiii, s-a ]inut [iun scurt cuv`nt de `nv\]\tur\ care s\ leexplice, pe `n]elesul lor, semnifica]ias\rb\torii [i a slujbei respective.Interesul elevilor pentru via]a religioas\s-a manifestat prin diferite `ntreb\ri, dar[i prin obi[nuin]a unora dintre ei de atrece mai `nt`i pe la biseric\, de undeau luat anafur\ [i aghiazm\, abia apoi

continu`ndu-[i drumul spre locul unde luau micul dejun.

BINECUV~NTAREARHIEREASC| PENTRU

PARTICIPAN}IDiscu]iile despre cum trebuie s\ se `nchine `n biseric\, care

este semnifica]ia metaniilor [i a `nchin\ciunilor [i alte aspecteprivitoare la via]a lor spiritual\ au st`rnit interes deosebit dinpartea copiilor.

Seriile din 12- 18 iulie [i 2- 8 august, copiii [i educatorii, s-aubucurat de prezen]a la M\n\stirea Dur\u a ~nalt Preasfin]ituluiTeofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei. ~ns\, nu doar ace[tiaau primit binecuv`ntarea ierarhului, ci to]i participan]ii la tab\r\,care au primit c\rticele de rug\ciuni [i iconi]e.

Programul religios al taberei de copii de la Dur\u a fost unulapreciat [i a[teptat de participan]i, mai ales de cei care au partici-pat [i la edi]iile anterioare ale taberei, care au m\rturisit c\ `isim]eau lipsa.

Lini[tea [i frumuse]ea locurilor, frumuse]ea slujbelor de laM\n\stirea Dur\u, activit\]ile taberei [i programul religios al ei,excursiile [i pelerinajele, focul de tab\r\ etc au f\cut ca aceia veni]ila Dur\u s\ petreac\ o s\pt\m`n\ de neuitat `n vacan]a de var\.

PPrr.. BBooggddaann RRAACCUU

~

Prof. ddrd. OOlimpia -Magda IIFTIMIE

(Continuaare `̀n ppaag. 111)

NIHIL SINE DEO



UN COL}I{OR DERAI LA POALELE

CEAHL|ULUI\n\stirea Dur\u, cunoscut\ vatr\ de

cultur\ [i spiritualitate, a fost `ntemeiat\dup\ tradi]ie, de maica Mariana, pe la1600. Este continuatoarea unei bogate vie]ispirituale de pe Muntele Ceahl\u [i de lapoalele sale. Prima atestare documentar\a m\n\stirii dateaz\ de la 1779, din perioa-da c`nd era stare]\ schimonahia Nazaria.~n aceast\ perioad\, duhovnic al maicilorde la Dur\u era Sf`ntul Iosif de la V\ratic,canonizat `n [edin]a Sf`ntului Sinod al BOR

din 5-7 martie 2008, cu data de pr\znuire 16 august. ~ntimpul st\re]iei schimonahiei Nazaria, monahiile de laDur\u s-au retras `n Poiana V\ratic, `ntemeindM\n\stirea V\ratic. La Dur\u, via]a monahal\ a con-tinuat sub `ndrumarea ieroschimonahului Petru, care areorganizat-o, aduc`nd, pe la 1802, c\lug\ri de la schi-turile din `mprejurimi.

Biserica actual\ a m\n\stirii, cu hramulBunavestire, a fost construit\ `ntre 1832- 1835, pe loculvechii biserici de lemn, fiind sfin]it\ de mitropolitulVeniamin Costachi al Moldovei. Exact la 100 de ani dela sfin]irea noii biserici, `ntre anii 1935- 1937, pictorulNicolae Tonitza `mpreun\ cu un grup de ucenici au pic-tat interiorul l\ca[ului de cult, `n tehnica encaustic\,pictur\ bazat\ pe cear\. Turnul clopotni]\ de la intrarea`n m\n\stire a fost construit `n 1835. El ad\poste[teparaclisul cu hramul “Schimbarea la Fa]\”, pictat `n1938 de monahul Varahil Moraru. ~n apropierea bisericiise p\streaz\ dou\ dintre vechile construc]ii alem\n\stirii: Casa Veniamin [i vechea clopotni]\ dinlemn.

unt, toate, caracteris-tici ale "omului pro-blematic", cum `lnume[te Hocke, omcare [i-ar g\si pro-totipul mitic `ntr-undamnat, arhetip altuturor "poe]ilorblestema]i" din lume.

O astfel de " psi-hologie abisal\" jus-tific\ pe deplin [i o"estetic\ abisal\", o

poezie a tuturor tensiunilor. Cusiguran]\ c\ o asemenea este-tic\ a iregularului [i a disarmo-nicului reflect\ mult mai veridiccomplexa alc\tuire a omuluimodern.

Astfel privit, manierismul numai r\mâne un curent literar legatde Antichitate sau / [i de sec. alXVII-lea, ci o coordonat\ estetic\

fundamental\ a modernului, cutipul s\u atât de sofisticat [i deproblematic.

O astfel de viziune poateaduce o lumin\ nou\ [i asupraabord\rii poetului român c\ruiaeticheta de "manierist" era menit\s\-i infirme valoarea.

"Poetul plumbului" `n literatu-ra român\, al angoaselor, al"terorii elementelor", GeorgeBacovia, a fost mereu suspectatde "nesinceritate", de a se fi "pus`n scen\", de "artificialitate".

Chiar din primul s\u volumde versuri, Plumb, din 1916, poe-tul frapeaz\ prin `ndr\zneala dea-[i fi asumat monotonia [i de a[i-o afi[a, ostentativ, prin recur-gerea la un model `n aparen]\extrem de simplu; cele câtevacatrene ale poemelor lui se struc-tureaz\ `n mod evident pe dou\planuri `n permanen]\ juxtapuse:cel exterior, al unui "decor" `n

realitate f\r\ nimic decorativ,menit s\ creeze o stare, [i celinterior, al subiectului liric.

Aceast\ structur\ stereotip\la Bacovia exist\ [i ca artificiupoetic, dar [i ca baz\ pentrucrearea acelor structuri integra-toare care-i unific\ opera.Acestea func]ioneaz\ ca ni[telinii de for]\ ale textului poeticbacovian [i ale ̀ ntregii opere [i seconfund\ cu mult discutateleobsesii bacoviene: pustiul, sin-gur\tatea, moartea. Aceasta dinurm\ e omniprezent\. Cromatic,e covâr[itoare prin supralicitareaculorii:

"Carbonizate flori, noian denneeggrruu...

Sicrie nneeggrree, arse, de metal,Vestminte fuunneerraarree ddee mmaann-

ggaall,NNeeggrruu profund, noian de

nneeggrruu..." ((NNeeggrruu))

Metalele sinestezice - "unnegru cronc\nit" - sunt expresii `nplan estetic ale "unit\]ii `n diversi-tate", ale unui univers la origineindivizibil, dar care [i-a pierdutunitatea originar\, "risipindu-se"`n toate componentele, pe carepoetul le "adun\", reconstituindu-le. Cele mai multe trimit laaceea[i idee de neant ce`nglobeaz\ totul sau constituie"semne" prevestitoare ale lu\rii `nst\pânire a `ntregului univers dec\tre moartea invadatoare, agre-siv\, de neoprit. De-aici [i"aglomerarea" manierist\ a"tabloului" cu `nsemnele mor]ii:"un negru cronc\nit", "fanfarefunerare", "crengile schelete","sinistru semn", "plâns decobe"[i, mai ales, nelipsi]ii corbi:

" <I-auzi ccoorrbbiiii>, mi-am zis sin-gur...[i-am oftat" ((GGrrii))

"Departe, pe câmp,Cad ccoorrbbiiii, domol..." ((PPaasstteell))

"O ppaass\\rree ccuu ggllaass aammaarrStr\bate parcul secular..."

((DDeeccoorr))

[i, `n manier\ intertextual\:

"Trec ccoorrbbiiii - ah, < CCoorrbbiiii>Poetului Tradem." ((AAmmuurrgg))

Ipostazele mor]ii sunt `ns\multiple; men]inându-se `n regis-trul cromatic al satura]iei, negruluiì corespund, `n alte poezii, unelesintagme metaforice axate pemetal ("frunze de metal", "z\voiulde argint"), ceea ce activeaz\conota]ia artificializ\rii, desorginte manierist\.

Mor]ii ca `nghe], din Corbii [iTablou de iarn\, ì corespunde"moartea ca metal", observ\Alexandra Indrie[, a[a cum se

`ntâmpl\ la modul programatic `nPlumb:

-"sicriele de pplluummbb"-"flori de pplluummbb"-"coroanele de pplluummbb"-"aripile de pplluummbb"

Sau, `n Amurg de iarn\: "Amurg de iarn\, sumbru, demetal

...Copacii rari [i nin[i par de ccrriissttaall"

ori `n Toamn\:"E toamn\... mmeettaalliicc s-audGorni[tii, `n fund, la cazarm\""Un cer de plumb de-a purureadomnea" ((AAllttffeell))

Spaima de moarte - obsesiadominant\ - alung\ poetuldamnat la periferii, `n preajmaabatoarelor sau chiar...`n cimitire,unde h\ituitul se ascunde parc\de neant chiar `n inima lui.

storia primelor a[ez\ri monahalede pe Muntele Ceahl\u [i din`mprejurimile sale se pierde `nnegura vremii. Toponimia, tradi]ia,m\rturiile arheologice [i cele doc-umentare arat\ c\ `n aceast\parte a Moldovei, din cele maivechi timpuri [i p`n\ ast\zi, a exi-stat o puternic\ tr\ire spiritual\.V`rful Toaca, asemenea obiectuluide lemn care cheam\ prin“vocea” sa pe cre[tini la

rug\ciune, a adunat `n jurul s\u, din cele maivechi timpuri [i p`n\ ast\zi, pe iubitorii delini[te [i nevoin]\ duhovniceasc\. Ace[tia [i-au pus n\dejdea `n ajutorul [i mijlocireaMaicii Domnului, astfel c\ o alt\ culmeimpun\toare a muntelui a fost numit\Panaghia (din grece[te, cea `ntru tot Sf`nt\),`n cinstea N\sc\toarei de Dumnezeu.Toponimia aminte[te de prezen]a peCeahl\u a numero[i siha[tri: Pe[teraPustnicului, Pe[tera lui Gherman, Nazarie [iVucul, Poiana lui Ghenade, Gherasim,Teofan, Poiana [i P`rùl Maicilor, Poiana [iPiciorul Sihastrului, P`rùl C\lug\rului, P`rùllui Martin, Patapie etc.

P`n\ prin anul 1954, pe v`rful Toaca seafla un postament de piatr\ cu dou\ supor-turi metalice pe care a fost a[ezat\ o toac\,mai `ntì din lemn, apoi din metal.. Tot acolo

se afla [i un clopot care de[tepta pe siha[triidin jur la rug\ciune, iar `n timpurile mai vechi,avertiza apropierea vr\jma[ilor pe v\ile dinjurul muntelui. Tradi]ia local\ p\streaz\diferite legende [i istorioare referitoare larug\torii de pe Ceahl\u sau de la poalelesale. ~n urma c\l\toriei pe care a f\cut-o `n1838, pe Muntele Ceahl\u, c\rturarulGheorghe Asachi consemna pe baza infor-ma]iilor culese de la oamenii locului: “~n s`nulacestor mun]i s-aup\strat oarecare mon-umente din epocarestatorniciei StatuluiRomân `n aceste p\r]iale Daciei. Evlaviosulafl\ biserici `ntemeiatede domnii cei bunispre `nchinareacre[tinilor, m\n\stirileh\r\zesc nenoroci]iloro m`ntuire, iarc\l\torilor un ad\post.Cele mai `nsemnatedintre acestea[ez\minte s`nt:Schitul Hangu Pionul,Dur\u [i Cerebucul.Dur\ul, la care seajunge dup\ o or\ demers (de la schitul

Pion- n.n.), situat `ntre dou\ p`raie, la poalelest`nc\riilor cele trei ale Pionului, unde tr\iesc[i se g\sesc `n singur\tate mul]i anahore]ifoarte b\tr`ni, cei mai mul]i av`nd peste 100ani, dintre care unii tr\iesc [i `[i petrec via]aprin st`ncile muntelui, `n aceste locuri, care`ntotdeauna au `nf\]i[at un azil persoanelorcare se h\r\zesc a petrece o via]\sih\streasc\. De aceea, poalele Pionului [icoastele sale se v\d presurate de m\n\stiri,sih\strii [i schituri locuite de monahi [ic\lug\ri]e, dintre care unii petrec tot anul `nvizuini, viptuindu-se (hr\nindu-se- n.n.)numai cu poame [i ierburi.”

ATHOSUL ROMÂNESC

S

(ccontinuaare `̀n nnum\rul vviitor)

MI

C`]iva ddintre participan]i, ccopii [[i

cadre ddidactice, nne-aau`mp\rt\[it pp\reri

referitoare lla pprogramulreligios iinclus aanul aacesta

`n pprogramul ttaberei de lla DDur\u

Nu este prima noastr\ participarela tab\r\, `ns\ informa]iile primiteacum ne-au f\cut s\ vedem cual]i ochi acest sf`nt l\ca[ de cult.Ne-a impresionat importan]a reli-gioas\ a zonei [i vechimea aces-tei m\n\stiri, istoria ei [i detaliilereferitoare la picturile interioare,at`t cele vechi de la ctitorire, c`t [icele mai noi, atr\g`ndu-ni-seaten]ia asupra influen]elor locale

ale acestora. Elevii au fost mai mult dec`tcaptiva]i de spusele p\rintelui, fapt dovedit [i

de lini[tea [i interesul cu care au ascultat.C\r]ile de rug\ciuni [i iconi]ele primite aufost un motiv de bucurie pentru to]i, acesteafiind un fel de leg\tur\ `ntre noi [iDumnezeu, amintindu-ne de perioada petre-cut\ aici”. (prof. Roxana Neac[u, Bucure[ti)

“Mie mi-au pl\cut foarte mult acestelocuri. M-a impresionat modul cum ne-aexplicat p\rintele despre M\n\stirea Neam],dar mai ales despre M\n\stirea Dur\u.P\rintele (pr. Bogdan Racu, coordonatorulprogramului religios al Taberei de laM\n\stirea Dur\u- n.r.) ne-a explicat ce tre-buie s\ facem `n biseric\, am admirat pic-turile lui Tonitza [i ne-a ar\tat cum s\ ne`nchin\m. Mul]umim mult!” (Teodora, 9 ani,{coala “{tefan B`rs\nescu”-Ia[i)

“Degeaba vii la Dur\u dac\ nu urcim\car p`n\ la F`nt`nele, dac\ nu participi laactivit\]ile taberei [i dac\ nu sim]i p`n\ `nstr\fundul inimii tale puritatea, lini[tea [ifarmecul vie]ii monahale de aici” (institutorDana Tomniuc, {coala cu clasele I- VIII,

Iezer, jud. Boto[ani)“~n acest pelerinaj mi-a pl\cut c\ am avut

ocazia de a afla c`t mai multe despre arhi-tectura [i pictura m\n\stirilor Dur\u, Neam],Sih\stria [i Secu. Am `nv\]at s\ facem dife-ren]a `ntre picturile din m\n\stiri, am vizitatmorm`ntul p\rintelui Cleopa” (Irina Brean\,Ploie[ti)

“Dup\ ce p\rintele ne-a povestit lucruriinteresante despre M\n\stirea Dur\u, doam-na `nv\]\toare ne-a dus `n fiecare diminea]\s\ lu\m anafur\ [i aghiazm\. M-am bucuratfoarte mult” (Ioana Popescu, 7 ani, {coalanr. 28, Bucure[ti)

“Ast\zi, 2 septembrie 2008, am asistat lao minunat\ lec]ie de credin]\, istorie [i via]\.L`ng\ un stejar falnic, pe sc\rile de urcaredin fa]a M\n\stirii Dur\u, am retr\it `mpre-un\ cu elevii din Piatra Neam], Ia[i, Roman[i Dorohoi puterea [i ve[nicia credin]ei noas-tre ortodoxe `n Mun]ii Ceahl\ului. Ar fi binedac\ fiecare copil din taberele ce vor urma artr\i astfel de momente” (`nv. I. C\lin- PiatraNeam])

AM ~NV|}AT S| FACEM DIFEREN}A~NTRE PICTURILE DIN M|N|STIRI

“

Aspecte ale manierismului `n poezia bacovian\(urmaare ddin ppaag. 110)

omentan, percep]iadespre “bac”, nueste prea gene-roas\. Motivele?Rezultatele dis-cutabile ob]inute `ncele doua sesiuni aleanului [colar trecut.Ai no[tri tineri nu semai omoar\ cu

cartea. Nu mai citesc bibli-ografia dat\ de profi, ci recurgde regul\ la referatele postatepe internet. At`t. Nu mai citescdar prind din zbor orice inova]iet`mp\, orice expresie bengoas\.Numai a[a se explic\ enor-

mit\]ile din teze, unele de-adreptul monumentale. Care,aten]ie, pun `n eviden]\: lipsa deinformare ( [tiin]a de carte) [ig`ndirea precar\, logica aiuris-tic\, “ prostia `n stare gem\”. Deaceea, candidatul la “bac”,normal, are instruc]ia sub]ire [ivorbe[te ca la televiziunilelocale. Adic\, tortureaz\ limbana]ional\.

Apropo, servi]i c`teva nosti-made, numite “perle” culese dinlucr\rile recente? S-o lu\m pediscipline de `nv\]\m`nt. Limbaromân\: “Manole a pus-o peAna la zid si a `nceput s-o

lucreze”, “Poemul Miori]a circul\pe baz\ oral\, adic\ nu a fostscris din motive tehnice”,“Balada este o specie a liriciipopulare inventat\ de CiprianPorumbescu”, “Nichifor Lipanzace pe spate, cu fa]a `n jos”,“Latina clasic\ este o limb\moart\, care nu se poate vorbidec`t `n scris”, “ ~n cunoscutabalad\ Miori]a sunt descrisec`teva `nt`mpl\ri `n care suntimplica]i doi criminali, o oaieturn\toare [i un cioban care[ocheaz\ prin prostia lui”, “Toma Alimo[ era viteaz pentruc\, cu o m`n\ conducea calul,

cu o m`n\ `[i ]inea ma]ele [i cuo m`n\ se b\tea cu Manea”, “Harap Alb este un basm cultpentru c\ este scris de un omcult, Eminescu”...S\ zicem c\ajunge. Istoria: “Cantemir a avutun rol important `n via]a sa”, “Mircea cel B\tr`n l-a `nge-nuncheat pe trufa[ul turcBaiazid cu c`teva proverbe [izic\tori bine plasate”, “ B\t\liadin Scrisoarea a III-a s-a dat laRovinari”...Biologia are [i eaperle. “Inima este cel mai impor-tant organ genital al omului”, “Creierul este un organ oarecumindispensabil capului”, “Inima

este `mp\r]it\ `n dou\auricole [i dou\...” Dup\asemenea perle `mi estepermis s\ zic: “la vremeamea”, liceul era liceu. Eramai solid, mai temeinic [imai responsabil ca [i celde azi. P\rerea mea.Dac\ ave]i alta p\rere...?DDuummiittrruu RRUUSSUU

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

septembrie 2008Pag. 12 APOSTOLUL

PPrree]]uull :: 11 LLEEUU

AAAAPPPPOOOOSSSSTTTTOOOOLLLLUUUULLLL - rreevviisstt\\ aa ccaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]],, sseerriiee nnoouu\\,, aappaarree pprriinn ccoollaabboorraarreeaaSSiinnddiiccaattuulluuii ~~nnvv\\]]\\mm`̀nntt NNeeaamm]] [[ii AAssoocciiaa]]iieeii ~~nnvv\\]]\\ttoorriilloorr ddiinn jjuuddee]]uull NNeeaamm]] ((mmaarrttiiee 11999999))..

FFOONNDDAATTOORRII:: C. LLuchian, VV. GGaboreanu, VV. SScripcaru, MM. SStamate, II. RRafail, MM. AAv\danei ((noiembrie, 11934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Florin FFLORESCU - dirreecctorr ggeenneerral, IIosif CCOVASAN - dirreecctorr eecconnommicc,

Constantin TTOM{A - dirreecctorr eexeeccutiv, GGheorghe AAMAICEI, {{tefan CCORNEANU.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZZAHARIA - rredactor [[ef, {tefan CCORNEANU - redactor [[ef aadjunnct, Dumitri]a VVASILCA,

Valerian PPERC| ((Subredac]ia RRoman, ttel. 7732.738), CCarmen DDASC|LU (secretar).

APOSTOLULREVIST| EEDITAT| DDESSIINNDDIICCAATTUULL~~NNVV||}}||MM~~NNTT

NNEEAAMM}}ISSN - 11582-33121

Redac]ia [[i aadministra]ia:str. PPetru RRare[ nnr. 224,tel/fax: 222.53.32, PPiatra

Neam]

Textele se pot trimite [i pe [email protected]

„Prostamol”a profesor, atuncic`nd am constatatc\ toatesubiectele pentruBAC se g\sescpe Internet rezol-vate gata, m-ammirat; c`nd amauzit c\ seturilede copiu]e seg\sesc la v`nzare

la cofet\rie, m-am indignat;iar c`nd am v\zut un exem-plar folosit de un elev al unuiliceu cu [taif, m-am speriat,iar c`nd i-am citit cu lupa titlul,m-am m`hnit [i am pl`ns: erapovestea genial\ „Harap-Alb”, a megie[ului Creang\...de parc\ ar fi fost mai veseldac\ locuiam `n SighetuMarma]iei sau la C\l\ra[i...peste tot e la fel de trist, dac\[coala a ajuns de r`s!

Nu mai este un secretpentru nimeni c\ tr\im vre-muri apocaliptice, `n carelumea toat\-i pe dos, ]ara-i `nprad\, iar `nv\]\m`ntul `ndegringolad\. Dar dec`t s\murim cu to]ii de inim\ rea,mai bine s\ facem haz denecaz v\z`nd cum eleviino[tri, care citesc din ce `n cemai pu]in, doresc din ce `n cemai multi diplome de liceu [ide facultate, f\r\ niciun efort.~n ritmul acesta, peste 10 anivom fi un popor de masteri [idoctori semi-analfabe]i...darcui s\-i pese, at`ta vreme c`tbanii de cas\ [i ma[in\ [i-ivor scoate tot umilindu-seprin cele spanii....?

Deocamdat\, ce ne `ngri-joreaz\ este starea des\n\tate a [colii române[ti [ia elevilor ei, care, de exem-plu, se cer la pipi at`t de des`n timpul tezelor de BAC, de[ireclamele agresive de la TVle prezint\ remediul medica-mentos pentru astfel de simp-tome, dar mai grav mi separe, `ns\, c\ ei se `ntorc `nclas\ [i re-scriu `ntr-o limb\paralel\ cu cea matern\ teze

de nedescifrat, la orice disci-plin\.

Doar dac\ ai sim]ulumorului pe cele ce urmeaz\le po]i considera „perle”, c\nici astea m\car nu mai suntce-au fost! Iat\ doar c`tevaexemplare m\iastre, culesela `nt`mplare; `n numereleviitoare ale revistei, dac\ maig\sim, v\ mai servim: „Regele era [ef al sta-

tului comunist al armatei” „...boieri mandatari

acorda decora]iuni [i aveadrept de gra]ere” „Alte tipuri de etic\ teo-

logic\ dec`t cea ulitarist\ suntcentrat pe ideiea c\ fie careconst\ `n pl\cere senszori-al\.” „Puterea judec\to-

reasc\ este executat\ deinstitu]i ordinare...” „RPR care a luat fin]\

prin lupte aduse de popors`nt trimise la clase munci-toare.” „...O accep]iune a

supra irevesibilit\]ii timpuluipoate tematizat prin reflxibili-tate.” „este un filosof foarte

bun (Blaga) av`nd `n vederemulte contexte cu diferiteteme.” „...`n

determinalism...este foarteimportant s\ g`nde[ti, dar s\g`nde[ti cu cap”

N.N. Vai de capul nos-tru!!!...dar de ce ne-am spe-ria, dac\ la un program de[tiri, o tanti se exprim\ astfel:„Ast\zi (17 oct.) a nins lamunte. Despre datele meteo[i de ce-am ajuns s\ ning\vom vorbi dup\ publicitate”

N.R. Voi, copii, dac\ totnu mai citi]i nimic, s\ nu citi]inici acest PAMFLET f\r\acordul p\rin]ilor, iar dac\-lciti]i, vorba unui banc, s\ nuscrie]i a[a, iar dac\ scrie]i, s\nu semna]i, iar dac\semna]i... s\ nu v\ mira]i!

VViieessppeeaa DDiiddaa

C

MPERLELE “ BAC”-ULUI

A PATRA PUTEREresa este a patra putere `n statul de drep, un fel desor\ mai mic\ a puterilor legislativ\, executiv\ [ijudec\toreasc\.

Mic\, dar b\t\ioas\ [i b\t\u[\, curioas\ ca omaimu]\, permanent nelini[tit\, de parc\ ar str`nge-obotinele, gata s\ se bage `n cea mai puturoas\ hazna,doar, doar o g\si ceva care s\ str\luceasc\, atr\g`ndaten]ia lumii blazate [i obosite.

Unii spun c\-i un fel curv\ cu preten]ii, sulemenit\[i v\csuit\ ca s\-[i ascund\ pecinginile, dar mai alespentru a smulge m\car o privire din partea zeului pecare-l ador\, `nchin`ndu-i-se, cu osanale: Opinia

Public\.~ntre cele dou\ este o rela]ie mai necurat\ dec`t incestul [i la

fel de paradoxal\ ca cea dintre g\in\ [i oul s\u, fiindc\ nu estenici p`n\ `n prezent prea clar cine pe cine a ouat.

}ine]i socoteal\ c\ Opinia este mult mai v`rstnic\, de pe vre-mea c`nd presa nu exista. Ceea ce face ast\zi presa au f\cut dec`nd lumea b`rfa, gura satului sau gura lumii, ni[te spurc\ciuni `ncare odat\ intrat nu te mai putea sp\la, nici Bistri]a.

~n afara Opiniei mai sunt [i altele la care Presa se `nchin\: labani, la privilegii [i la glorie. Partea proast\ este c\ toate sunttrec\toare, ceea ce face ca orice om de pres\ respectabil s\cocheteze neap\rat cu elitista [i `nfumurata Cultur\ scris\.

Orice fi]uic\ ce se dore[te organ de pres\ se vrea inde-pendent\, iar unele `[i fac titlu de glorie din afi[area bolduit\ aunui asemenea ]el. Lucru mare independen]a aceasta, mai c\ sevede pe fa]a omului, dar\mite pe ma[ina cu care circul\ el [i pecea a doamnei sau amantei, pe gardul cu „C`ine r\u”, „Nu intra]i!Proprietate privat\”, pe vila din spate, piscin\, saun\ [i mai ales

`n cardurile Visa [i American Travel. Acestui om i se cerep\rerea des [i cu insisten]\, iar el se pronun]\ f\r\ ezitare, fie c\este vorba despre tehnica `ngr\[\rii suinelor sau despre dis-pari]ia unei specii de Cucurbita Palmiflora Fosilis.

Omul `n cauz\ este, de regul\, st\p`nul unei cohorte de„negri[ori” jurnali[ti, cu [i f\r\ rubric\, pl\ti]i cu zg`rcenie, tr\itoriprin garsoniere `nchiriate cu luna, fum`nd pe datorie [i potolin-du-[i foamea la c`te o festivitate cu bufet suedez. Ei sunt aplau-dacii Puterii, scormonind oriunde pute ceva, pentru a pune pemasa Opiniei evenimentul cu care aceasta `[i satisface pofta deinedit [i divertisment.

Cele patru puteri sunt, este drept, surori, dar vitrege. A[a c\se spioneaz\ reciproc fur`ndu-[i periodic amantul comun. Ceamai rea de gur\, tot cea mai mic\, le p`r\[te pe alea b\tr`ne, learunc\ noroi `n fa]\ [i le bate obrazul, pretext`nd c\ ea ar fisingura care vegheaz\, vigilent\ [i viteaz\. Nimic nu-i poateadormi cerbicia. Are o sut\ [i un ochi, mai mult dec`t celebrulArgus, iar acela este Ochiul Public. Se arat\ gata s\ spumege,dezv\luind aranjamente odioase, fraude strig\toare la cer,nedrept\]i crase, vinov\]ii dovedite. Ea umbl\, scormone[te, cag\ina `n curm\tur\, adun\ ca h`rciogul dovezi [i probe, a]`]\spiritele, face g\l\gie mare, dar se pite[te cumin]ic\, la locul ei,tace m`lc, mut\ [i surd\ c`nd se zb`rle[te vreun [ef politic.

~n aceast\ ipostaz\ disimuleaz\ cu m\iestrie : o doare soar-ta c`inilor vagabonzi, laud\ ini]iativele cresc\torilor de melcicoment`nd mali]ios rezultatele vreunui campionat sau cupe.

~n rest c`t mai mult\ publicitate,pl\tit\ cu bani grei dar careasigur\ lini[tea cotizan]ilor. Pl\titorii nu fac aranjamente, micinedrept\]i, nu mai `ncalc\ legea [i nu le mai put picioarele.

Bine-i s\ fii putere `n Stat : {ase, vine Presa !PPrrooff.. ddrr.. DD.. DD.. UURRSSAACCHHEE

Elevii excelen]i de la Liceul de Art\e 25 septembrie 2008, `ntr-un cadru festiv [i `nprezen]a a numero[i oficiali [i invita]i, a avut loc `n sala“Calistrat Hoga[“ a Consiliului Jude]ean Neam]Festivitatea decern\rii diplomelor de excelen]\ elevilor[i profesorilor `ndrum\tori din `ntreg jude]ul, pentrurezultatele deosebite ob]inute la Olimpiadele [colarena]ionale. Activitatea a `nceput cu discursurilereprezentan]ilor autorit\]ilor locale - Consiliul Jude]eanNeam], Inspectoratul {colar al Jude]ului Neam] -urmate de g`ndurile reprezentan]ilor elevilor olimpici,precum [i ale profesorilor `ndrum\tori. To]i au subliniat

satisfac]ia deosebit\ c\ {coala româneasc\, `n ciuda trans-form\rilor care o afecteaz\ `n aceast\ perioad\ de tranzi]ie asociet\]ii, reu[e[te s\ promoveze tineri de o valoare cert\ [i ta-lente autentice.

~n cadrul s\pt\m`nii excelen]ei `n educa]ie, eveniment ini]iatde Guvernul Romaniei, au primit diplome elevii [i profesorii`ndrum\tori. Pentru premiul I a fost felicitat\ Tudosa AndreeaAlexandra - interpretare muzical\, nai (prof. Leonid Ciobanu).Pentru premiul al II-lea au fost mentiona]i: Samson Denis Marcel`n - interpretare muzical\, ]ambal , Ursache M\d\lina - nai (prof.Leonid Ciobanu), Gologan Andrei - pian (prof. Cristina Popa),Popa Ligia - pictura de [evalet (prof. Grigore Agache), Buruian\

Paul-Antoniu - pian (prof. Raluca Nica). Pentru men]iuni au fost`ncuraja]i: Mardare Ioana Alexandra - interpretare muzical\, viol\(prof. Mioara Prisada), Topliceanu Clara - canto (prof. ElenaBotez), Cr\ciunescu Ana - limba francez\ (prof. CarmenCorl\]eanu) [i Popa Emilian - pictur\ de [evalet (prof. AidaGhiorghiscan), ultimii doi fiind `n prezent studen]i.

Decernarea premiilor a fost urmat\ de un moment artisticsus]inut de elevii premia]i [i de grupul vocal “Camena” condu[i dedomnul profesor Lucian Sitaru.

PPrrooff.. CCaarrmmeenn CCOORRLL||}}EEAANNUU

De r`sul curcilor

P

P

APOSTOLUL - slineamt.ro · ~ntre aceste probleme dou\ s`nt evi-dente [i recunoscute: majorarea...

Documents

Transcript of APOSTOLUL - slineamt.ro · ~ntre aceste probleme dou\ s`nt evi-dente [i recunoscute: majorarea...