Coleqia UniuersitasSeria Filosof.e

Referengi gtiingifici: Gnoncn RrrraBrn;i Cu.uoIu Mrsenog

Lucrare apiruti cu sprijinul societilii Zipper Data SRL.

@ Editura EIKONBucuresti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1

cod pogtal 014605, Rominia

Difuzareidistribugie carte: tel./fax: 021 348 1474mobil: 0733 131 145, 0728 084 802e-mail: difuzare@edituraeikon.ro

Redacgia: te[: 021 3481474mobil:0728 084802,0733 131 145e-mail: contact@edituraeikon.rowcb: www.cclituraeikon.ro

lilitrrrrr liil<on estc acreditati de Consiliul Nagional al Cercetirii $tiingificetlin Invilrirnlrrtr-tl Superior (CNCSIS).

l)escricrcr CllP este disponibili Ia Biblioteca NaEionali a Rom6.niei.

I SIIN 978-60 6-7 | t -504-8

Imagine coperti: Strvtu Onavtrz,rN, Pbaie de aur,hinie manuali, detaliu

Tehnoredactare: Nlcoree TuncaN

Editor: VereNrrN Ayorn

Nicolae Tirrcan

APOLOGIAVADUPA SFAR SITUL,

METAFTZICII

Tb o logie gi fenomeno hgieLaJean-Luc Marion

EEoEBUCURE$TI,20t6

NICOLAE TURCAN (n. 197 1) este lector universitar la Facultatea

de Teologie Ortodoxi a Universitlgii ,,Babeg-Bolyai" din Cluj-Na-poca, unde predi cursuri de Apologetici gi Filosofie. Este doctor infilosofie (Universitatea ,,Babeg-Bolyai", Cluj) gi doctor in teologie(Universitatea ,,1 Decembrie 1918", Alba-Iulia), master in litera-turi comparati gi licengiat in filosofie gi teologie ortodoxi al aceleiagi

universitigi clujene.

Cirgi publicate: Cioran sau excesul ca filosofe, edilia a doua, Li-mes, Cluj-Napoca,2013 (ed. I: 2008); Dumnezeul ginclurilor md-

runte, Cluj-Napoca: Limes, 2009; Despre mae$ru ;i ahe intilniri.Eseuri, cronici, recenzii, Cluj-Napoca: Limes, 2010; Credinya ca f-losofe. Marginalii la gdndirea Tiadiyiei, Cluj-Napoca: Eikon, 201 1;

inceputul suspiciunii. Kant, Hegel & Feuerbacb despre religie ;i floso-y'r, Cluj-Napoca: Eikon, 20ll; Abisul si cealaltd dragoste, Cluj-Na-poca: Limes, 2012; Marx ;i religia. O introducere, Cluj-Napoca:Eikon, 2013; Postmodernism;i teologie dpofitticd, Floresti, CIuj: Li-mes, 20 14. (www.nicolaeturcan.ro)

CUPRINS

Introducere ..................9

I. Filosofia gi teologiaintre filosofie gi teologie.... ......2JFilosofia cregtini ........ ..... ... . .... I rTi-adigia Bisericii .....................17Teologia....... .......49Apologetica.. ....... 5)

II. Fenomenologia ..................67Metoda fenomenologici ............... .............. 59Fenomenologia ca depigire a metafi2icii. ......................... 7 9Fenomenologia donaEiei ca depisire a filosofiei prime..... 8 5

III. ,rMoartea lui Dumnezeu"....r..... ...........93Doui provociri filosofice. .......95,,Moartea lui Dumne2eu"................. ...........96Nebunul lui Nietzsche ............98Critica ateismului ................. rorConceptul idolatru de,,Dumne2eu".............................. r 04Consecintele,,mor;ii lui Dumne2eu" ............................ r o 5

IV. SfArgitul metafizicii ..........111Metafizica .... ..... r r 3Moartea metafizicii.... ........... 116Onto-teo1ogia.................. ..... rr8

V. Idolul gi icoana ...............123Distincgia..... .....r25Ido1u1.......... ..... r28Icoana.......... .....r3jTeologia icoanei......... ........... r37

VI. Dumnezeul iubiriiDumnezeul conceptual...Dumnezeul causa sui sau idolatria metafizicii....Anterioritatea fiin1ei sau idolatria ontologiei....Dumnezeul flri fiingi.....Dumnezeul supraconceptual al Revelagiei .....................Dumnezeul dragoste.......

151

rtJr56r6or66r69174

VII. Teologia apofatici. ...........189Mistica gi teologia apofatici...... ................ r9rDistan9a....... .....r91SfAntul Dionisie gi teologia apofatici.Rispuns lui Derrida... ...........r95

VIII. Euharistia.......... .2tlFenomenologia transmiterii haruluiin Sfintele'l'aine........... .........2r)Teologia ca hcrmcncutici euharistici ................ ............ zr 6Episcopul qi tcologia.... .........zz)Iirrhirristia i;i temporalitatea crestini... .......227

IX. Derul ............237I)oturlir gi c{aru1......... ...........2)9

llcrltrcqia clonatorului.. .......... 246l{eclucjia darului......... ..........247Sclriga teologici a darului. .....248

X. Fenomenul saturat. ..........255Dep{irea categoriilor transcendentale .......................... 2 t 8Contra-experienga............ ..... 26)Topica fenomenului ..............265

XI. Revelatia,

Posibilitate fenomenologicizs. efectivitate teologici.... .....275Revelagie as. apofatism ....,.....283

XII. Adonatu1............... ............287Omul indefinibil .............. ....289Adonatul, cel care vine dupi subiect .........L92Problema experiengei apofatice .................z98Problema hermeneuticii................... ......... 1o4Problema condi;iilor de posibilitate .............................. I o8

XIII. Unica iubireReduqia erotici..........Impasul urii de sine.............r. l.

.f\ ruDr mar rntal

Minciuna si veracitateaimplinirea'iubirii ;i Dumnezeu.............

XfV. Augustin .............Confesiunea ca reducgie... .....34rCredinciosul ca adonat .........341Adevirul credingei ca fenomen saturat ......J46Voinla slabi gi dragostea tare.............. .......J48Timpul ca inceput si convertire .....,.,........ lioCrearea sinelui sau, din nou, adonatul .................. ..,..... j 5z

Concluzii.... 357

363Summary

Bibliografie ....387

lndex

3t9JzI)L)

12532831r)tt

339

Intre filosofie 9i teologie

intAlnirea

f NrrNrn DE A-L ABoRDA pB Marion dintr-o optici in prin-Icipal teologici obligi la citeva intrebiri care angajeaziraporturile cu teologia: cXt de legitim este un atare demers,atAta timp cAt Marion insqi a declarat cI, neavAnd studii deteologie, nu se intelege pe sine decAt ca fenomenolog?l Justificlraporturile dintre filosofie si teologie prezenre in gAndirea sa oasemenea pozitionare?2 Citi. teologie discuti Marion ;i cXt de

,,teologic" o face, incAt cercetarea de fagl si nu se impuni caun simplu exces metodologic si hermeneutic?

Rispunsurile sunt dificil de dar, cu atAt mai mult cu cAt,asa cum aminteam, fenomenologul francez a ajuns ,,sI ofen-seze pe reprezentantii ambelor discipline"3, fiind inteles de ci-tre unii ca fiind prea indatorat teologiei (Derrida si Janicaud),iar de algii ca prea filosof, fapt care a configurat opinia para-doxali ci scrierile pe care le avem in vedere ar fi, in acelasi

-n"".b-. p"td si in Ruprnr Suonrr (ed.), God's Aduocates, p. 150." Un prim rispuns, in trei pirti, a oferit Christina Gschwandtner:

(1) teologia se raporteazi" la filosofie precum gAndirea iubirii la PascalFagd. de metafizica lui Descartes; (2) filosofia trateazi despre posibilitate,in vreme ce teologia vorbesre despre actualitate; (3) evidenga orbitoarea iubirii lui Dumnezeu se transformi. intr-un nou tip de apologetici.CnzusrrNe M. Gscu.vrze.NDTNE& ,,A New Apologia': the Relationshipbetween Theology and Philosophy in the \7ork of Jean-Luc Marion',pp. 301 sqq.Prlmele doui rispunsuri fln de delimitarea dintre cele doui,pe c6.nd cel de-al treilea privilegiazi intilnirea dintre teologie si filosoEe.

: Ibidem, p. 300.

L)

APOLOGIA DUPA SFi.RgITUL METAFIZTCIL

timp, prea teologice si prea pugin teologice.a Cu toate acestea,

influenEele teologice rimin numeroase: temele majore suntimprumutate din corpusul dionisian; adeseori, in scrisul siu,categoria ,,ortodoxiei" funcgioneazi ,,autoritativ 9i, in acelaqi

timp, apofatic"; influenga Sfingilor Piringi 9i apelul la scrie-

rile lor sunt intotdeauna prezente5, la fel cum prezente sunt

si exegezele la textele Scripturii. S-ar putea adiuga ;i faptulci istoria dogmelor si patristica ii sunt familiare (de exemplu,

Marion conJamni erezii precum dochetismul si modalismul6,

arianismul, monofizitismul ;i monotelismulT), ci citatele dinPiringii rislriteni sunt numeroase si ci el insugi admite une-

ori ci se ocupl de teologie: vorbind despre importanta teme-

lor inaugurale discutate in Idolul;i distanya pentru dezvoltarea

ulterioari a gindirii sale, recunoagte in trecere prezenta teo-

logiei in cerietirile ,,de istorie a filozofiei, de teologie sau de

fenomenologie".S Nu in ultimul rAnd, si remarcim si ci, inmisura in care este influentat gi scrie despre SfAntul DionisiePseudo-fueopagitul, Sfintul Grigore de Nyssa si Fer. Augustin,un divort simplist intre teologie gi filosofie este Pe atit de di-ficil de pronunlat in cazul lui Marion, pe cAt este pentru cei

pomeni;i mai sus.e

a Situarea in extreme a lui Marion poate fi continuati: fenomeno-

logizr sa este prea crestini 9i prea negativi, {hri continut real posibil;hermeneutica nu este destul de fenomenologicd-Yezi ThustN JoNrs,A Genealogt ofMarioni Philosophy of Religion, p. 131.

tAceste observalii ii apargin lui Ruprn:r Snonrr (ed.), God's Aduo'cates, p. 19.

6JreN-Luc MeruoN, Idolul;i distanya, trad. Tinca Prunea-Bretonnet

;i Daniela Piligan, control stiintific de Cristian Ciocan, Humanitas,bucureqti, 2007, p. 109 [93'94); JreN-Luc MenroN, L'idole et la dis'tance. Cinq dtudes, Grasset, Paris, 1977.

7 Ruprnt Snonrr (ed.), Godi Aduocates, p. 77.8 JreN-Luc MenIoN, Iclolul ;i distanya, p. 1l (subl. n.) .

e (f ThnrsrN JoNrs, ,4 Genealogy of Marioni Philosophy of Religion,

p.6.

24

OSOFIA SI TDOLOGIA

Prin urmare, se impune o concesie: desi neteolog in sensulclasic al termenuluilo, Jean-Luc Marion se ocupl cu teme teo-logice si o face in deplinl cuno$tingi de cauzi., avAnd o dubliangajare,,,in adevirul Revelatiei si metoda filozofiei".r1 Odatirecunoscutl aceaste situare, Marion trebuie trarat in cheie du-bli, fenomenologici;i teologicil2, fiindci temele ambelor do-menii se imbini si se sustin unele pe altele, filosofia si teologiaavXnd deja in comun faptul c5. ,,nu pot inainra niciun pas lhrio traditie care s5. le sustini'.13 A rimine la polemica exclusivistl,,sau teologie, sau fenomenologie" inseamni. a deturna atentiade la gindirea luira gi a cidea in neintelegere.

Uneori teologia pare scopul gAndirii sale, mai ales in peri-oada cirtilor asa-zise ,,de teologie" - Idolul;i distanya gi Dieusans l'4tre [Dumnezeu {lri fiingi] -, alteori lucrurile srau toc-rnai dimpotrivi. De exemplu, strategia pe care Marion o alegein ldolul;i distanya este aceea pe care Sf. Ap. Pavel o folosegtein discursul cl.tre atenieni (FA 17, 16-34): regi.sirea situiriiteologice, dispunerea racrici si rlsrurnarea cruciali a discur-sului. In termenii lui Marion, aceste momente reprezinti tre-cerea prin mircile metafizicii penrru a le citi idolatria, dar si

'" in ciuda acestei afirmagii, existi opinii care il consideri pe Marion,,teolog catolic de virfal generatiei sale (the leading Catholic theologian ofhis generation)", Meru< Doorrv, ,,Mariont Ambition of Tianscendence",in IeN Lresr, Eoru Cassroy (ed.), Giuenness and God: Questions ofJean-Luc Marion,2"d edition, Fordham Universiry Press, New York,2005, p. 190.

" Mruerr. Nreuru, ,,Crucea vizibilului", p. 142." S-a spus despre Marion ci practici o ,,teologie fenomenologici',

vezi ALsxANoen Coorl, ,,'W'hat saturates? Jean-Luc Mariont pheno-rnenological theology", Philosophy Today 48, nr.2 (2004). De asemenea,denumirea de ,,turnanti teologici a fenomenologiei" trimite la sintagmainversi, cea de ,,fenomenologie teologici". In pofida acesror intXlniri,trebuie si pistrim distinctia dintre cele doui, a;a cum o face 9i Marion.

'rJnaN-Luc MenroN, Idolul;i distanya, p. 18 [14].'+ThirasrN JoNr.s, A Genealogy ofMarionls Philonphy of Religion, p.3.

2t

APOLOGIA DUPA SFAR9ITUL METAFIZICLI

pentru a releva necesitatea distanqei iconice. Drumul trece

oarecum arbitrar de la Nietzsche qi Holderlin, la Sf. DionisiePseudo-Areopagitul, dialogind cu Heidegger, Ldvinas gi

Derrida. Aceasti metodi pare a fi, aga cum a subliniat privi-tor la,,ocolul" din cuvAntul inainte Ia traducerea romAneasci

a cirgii ldolul ;i distanya, strategia generali a lui Marion, in.rr. r. dezviluie raporiul dintre teologie si filosofie. i.,

"cestcaz particular, teologia constituie punctul de plecare, prinasumarea Revelatiei, dar ;i punctul de sosire, prin argumen-tarea in favoarea apofatismului, cu toate ci drumul parcurs

cuprinde momente filosofice diferite.Un alt exemplu sunt cirgile sale de fenomenologie, unde

se gisegte formulati intengia clarl de a realiza o dep{ire a luiHusserl gi a lui Heidegger, prin edificarea unei fenomenologiibazatepe reducgia Ia donagie. Dar 9i aici teologia rimAne active,

prin referinte biblice si exemple, insi ea funcgioneazi la primavedere doar ca ajutor pentru exemplificarea noii fenomenolo-gii, oferind modele de fenomene care pot fi luate in discugie cu

drept deplin cu ajutorul limbajului si metodei fenomenologicerevizuite. Sigur ci, intr-un sens mai profund, vom incerca sidovedim mai jos ci aceastS. prezen115. teologici nu este ,,nevino-vatf', ci are alonja apologiei, situa;ie defel criticabili din punc-tul de vedere al cercetirii de fagi, teologici in intentie. Statutulpur al fenomenologiei nu ii conferi acesteia vreun drept de a

decide asupra semnificatiilor teologice ale fenomenelor preluatedin teologie, ci doar asupra aparigiei lor.15 Fenomenologia luiMarion este ,,(saturatl, de teologie"l6, ,,motivati teologic", fbria ie;i din metodologia fenomenologici a lui Husserl, cu care

" Vezi RoevN Homlnn, Jean-Luc Marion: a theo-logical introduc'tion, p. 121.

'6Opinia ii apargine lui Emmanuel Falque, apudTxntstN JoNrs,,,Counter-experiences: reading Jean-Luc Marion, edited by Kevin Hart(Notre Dame, Indiana: Universiry of Notre Dame Press, 2007) ix +

478 pp;', Modern Theology 24 (2008), p. 310.

z6

FII,OSOFIA SI TEOLOGIA

ri.mXne compatibili'7, chiar dacl o depfuegte. Pistrind delimi-tirile intre teologie si filosofie, nu se poare torusi trece cu vede-rea ci o parte din meditatiile lui Marion

atesti. o surprinzltoare convergentl analogici - pesre diferenga decontexte culturale - intre ascetica si mistica patristici si fenomeno-logia radicali actuali. [...] Ca atare, ele pot fi citite;i ca un strilucit;i binevenit comenrariu filozoGc;i teologic care expliciteazi in sensfenomenologic intuigiile traditiei patristice clasice (Sfintul MaximMirturisitorul) si ale neopatristicii orrodoxe conremporane (pirin-tele Dumitru Stiniloae). rB

Prin urmare, trebuie recunoscure cu egali indreptiEire atitprezenta teologiei in scrierile fenomenologului Jean-LucMarion, cAt gi prezenta filosofiei in meditatiile sale teologice.OricAt ar pirea de pugin, aceasti scurr5' concluzie, usor inexactl"prin egalitatea pe care pare a o pune intre cele doui domenii -fiindci dominanta operei lui Marion esre fenomenologia -, ri-mAne deocamdati un reper Ia inceput de drum.

Delimitarea

Desi teologia si filosofia sunt la Marion legate ,,in mod na-tural" una de cealalti, opinia ci teologia ar decurge din analizelefenomenologice si hermeneurice rimine inacceptabili.le in ca-zul in care situatia ar sta cu adevirat astfel, atunci am avea o lo-gici. tare, in care teologia ar constitui concluzia unor silogismecu premise fenomenologice, iar apologia gi-ar da cea mai inaltirrrlsuri, inainte de a se pierde prin pribugirea in metafizicd.in

'zTsonaes FrNrceN, ,,Is the Compatibility of Jean-Luc Marion'sl)hilosophy with Husserlian Phenomenology a Matter of Faith?", p. 149.

'8 IoeN I. Ic.i, lR, ,,Toate cele vizure se cel dupi cruce", p. 1 1.

'eAceasta este o opinie exprimati in Vrcron E. Thyro& ,,A Conver-srrtion withJean-Luc Marion" ,Journalfor Cubural and Religious Theory7,nr.2 (2005), p. 1.

27

APOLOGIA DUP,I. SFARSITUL METAFIZlCII

opinia noastri, in cazul lui Marion, legitura nu este intr-atAt de

constrAngitoare logic, dat fiind saltul credintei, care nu poate

fi rezultatul unor inferlri logice, clt mai degrabl o primire de

citre om, prin Revelagie, a unor conginuturi care nu pot fi de-

rivate apodictic, ci doar anticipate de silogism.Pentru fenomenologul francez, teologia revelati ;i filosofia

rimln bine demarcate, intrucAt, pe de o parte, nicio analizi fe-

nomenologici nu poate ajunge pini unde pitrunde meditaliateologiei revelate - singura in m5surl si preia qtafeta dupi ce li-mitele gAndirii sunt recunoscute cu onestitate. Fenomenologia,

in particular, gi filosofia, in general, trebuie si admitl ci existiadeviruri care n-au sens declt in misura in care sunt primiteprin Revelagie.2o Exemplul teologiei trinitare este elocvent pen-

iru a demonstra c5" Theimea se afli ,,atit in afara prizei fenome-

nologiei, cit gi a metafizicii".2l Este pusi aici in joc o cenzurd

teologicd afenomenologiei care, in loc si-i limiteze acesteia dinurmi potentialitatea, ii stabilegte granitele intre care poate ri-mAne independentl gi eficace, fhri a fi readusi la statutul me-

dieval de ancilla theologiae .

Pe de alti parte, cercetlrile de fenomenologie trebuie sI rI-mAni independente, chiar atunci cind au relevanli pentru su-

biectele teologice.22 Existenga, in fenomenologia lui Marion,a unor concepte cu utilitate teologici, aia cum se intimpli,de pildl, chiar cu conceptul donayiei, nu trebuie etichetati ca

'"JreN-Luc Menrox, ,,k ph6nomdne 6rotique", interviu de Laurence

Devillairs, Etudes, 399, nr. 11 (2003), pp. 483-494.

" JreN-Luc M irptoN, Fiind dat. Ofenomenologie a donayiei, trad. Maria

Cornelia Ici jr, prezentare de Ioan I. Ici jr, Deisis, Sibiu, 2003, p.204[190];JBeN-Luc MeruoN, Etant donnd. Essai d'une phlnominohgie dr la

donation,4' 6dition corrig6e et augmentde, PUF, Paris, 2013 (1997). Pe

tot parcursul acestei cirti, vom oferi intre paranteze drepte 9i paginile dinedigiile franceze consultate, imediat dupi cele din traducerile romAne;ti.

" ff BnreN RonrNrrrr, ,,A Gift to Theology? Jean-Luc Marion's'saturated Phenomenon' in Christological Perpective", 7he Heythrop

Journal 48 (2007), p. 87.

z8

tridare a fenomenologiei23 si nici nu implici ideea, excesivi infbnd, cl teologia ar trebui s5. constituie originea, ori conclu-zialor.2a La rindul ei, teologia va admite independenga feno-rnenolologiei si existenta in cAmpul acesteia a unor conceptecare nu sunt intotdeauna releyante pentru propriul domeniu.

Dati fiind demarcatia onesti dintre filosofie si teologie, osintagmi precum cea de ,,filosof catolic" este, pentru Marion,care il urmeazi. aici pe Heidegger, o contradictie in rermeni,tiindci,,nu existi" mai multi filosofie catolici declt matema-tici protestantil'.21 Filosofia trebuie si fie de calitate, si. recu-rroascl iniltimea teologiei - o inilgime defel faclltr26 - gi siirrcerce sL progreseze in credinti2T, ?ari a deveni ea insisi ceva.le ordinul credintei.

RiguroasI", agadar, distinctia dintre filosofie si teologie nuir-rseamnl insi refuz reciproc, atata timp cAt existi, in opinialui Marion, legitura oferiti de tema iubirii.28 A impune li-mite ideologice - de tipul neutralititii teologice a criticii inmodernitate, ori ateismului metodologic al reductiei fenome-nologice2e - si a neglija cultura teologici inseamnl in primul

'r,,Legitura cu teologia nu [...] este tridare, denaturare sau (reo-Iogizare> a gAndirii filosofice...", GBoncr Rlunrn, Fiinya;i credinya,vol. 1, p. 261.

'+JreN-Luc ManroN, ,,Remarques sur l'origine philosophique de larlonation (Gegebenheit)",Lesitudcsphilosophiquesl,nr. 100 (2012),p. 116.

'rJnaN-Luc ManroN, La rigueur des cltoses, p.284.Iati. cum subliniaI Icidegger separatia dintre teologie ;i filosofie in cazul lui Kierkegaard:,,Kierkegaard nu vedea alte probleme decAt cele pe care le intilnea int rrdrul propriei reflectii: el era teolog si se situa in sfera credingei, asadarirr mod principial in afara filozofiei". MenrrN Huoaccrn, Ontologie.I lcrmeneutica facticit,ilii, trad. Christian Ferencz-Flatz, Humanitas,llrrcuresti, 2008, p. 68 [30].

'6JeeN-Luc MenroN, ,,Le phdnomdne 6rotique", p.492.'z]raN-Luc MaruoN, La rigueur des choses, p.285.'8Vezi Mrnerl Nralrru, ,,Crucea vizibilului", p. 173.aJreN-Luc MenroN, ,,Le ph6nomdne 6rotique", p.492.

29