1

CUPRINS

Cuvant introductiv al directorului ARPM Scurta prezentare a autoritatii locale de

mediu

1. Prezentare generala a regiunii1.1.Caracterizare fizico-geografica1.2.Repere istorice importante1.3.Capital natural1.3.1. Rezervatii si arii naturale protejate.

Fauna si flora ocrotita. Arbori seculari ocrotiti,vegetatie forestiera

1.3.2. Spatii verzi, parcuri publice si dendrologice

1.3.3. Apele de suprafata si subterane1.3.4. Resurse naturale ( regenerabile si

neregenerabile) 1.3.5. Reteaua Natura 2000 la nivelul regiuniii

1.4. Mediul social-cultural

1.4.4. Aspecte demografice si ocupationale1.4.5. Ocrotirea sanatatii populatiei1.4.6. Cultura ,educatia si invatamantul1.4.7. Turismul1.4.8. Mass-media

1.5. Mediul economic

1.5.4. Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare

1.5.5. Infrastructura : transport, telecomunicatii, retele de apa potabila/uzata, distributie/alimentare gaze, energie termica si electrica

2. Managementul mediului in regiunea 8 Bucuresti - Ilfov

2.1. Calitatea atmosferei2.2. Calitatea apelor de suprafata si subterane2.3. Calitatea solului2.4. Calitatea fondului forestier2.5. Starea de conservare a habitatelor naturale, ariilor protejate, florei si faunei salbatice2.6. Starea asezarilor umane2.7. Starea de sanatate a populatiei in relatie cu calitatea mediului inconjurator2.8. Managementul deseurilor

2.9. Zone critice din punct de vedere a calitatii mediului2.10. Accidente tehnice si poluari accidentale2.11. Educatia ecologica : aspecte si imagini ale actiunilor de educatie ecologica2.12. Institutii si organizatii cu atributii si activitati in domeniul protectiei mediului

3. Obiective si prioritati in domeniul protectiei mediului

3.1. Obiective generale din Planul Local de Actiune pentru Mediu

3.2. Stadiul masurilor prioritare din Planul Local de Actiune pentru Mediu

3.3.1 Proiecte cuprinse in Planul Local de Actiune pentru Mediu

4. Perspective in domeniul protectiei mediului la nivel regional

2

ROMANIA IN MEDIUL EUROPEAN

AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCURESTI

Prezentarea autoritatii locale de mediu

Cuvant introductiv al Directorului Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti - Doamna Saceanu Simona Mihaela

Politica de dezvoltare regionala, una

dintre politicile cele mai complexe si mai

importante ale Uniunii Europene, are ca

obiectiv reducerea disparitatilor economice si

sociale existente intre diferitele regiuni,

actionand asupra unor domenii semnificative

pentru dezvoltare, precum cresterea

economica si sectorul IMM, transporturile,

agricultura, dezvoltarea urbana, protectia

mediului, ocuparea si formarea profesionala,

educatia, egalitatea de sanse etc.

Romania este impartita in opt regiuni de

dezvoltare,fiecare regiune cuprinzand mai

multe judete.

Agentia Regionala pentru Protectia

Mediului Bucuresti functioneaza ca institutie

publica cu personalitate juridica, finantata de la

bugetul de stat si indeplineste la nivelul

Regiunii de Dezvoltare 8 Bucuresti - Ilfov

atributiile si raspunderile Agentiei Nationale

pentru Protectia Mediului, conform

competentelor stabilite legislatia in vigoare.

Structura organizatorică a Agenţiei

Regionale pentru Protecţia Mediului Bucuresti

asigură prin serviciile si compartimentele de

specialitate, coordonarea activităţilor pentru

protecţia mediului la nivelul regiunii.

Agentia Regionala pentru Protectia

Mediului Bucuresti colaboreaza cu Agentia

pentru Protectia Mediului Bucuresti si Agentia

pentru Protectia Mediului Ilfov si asigura

asistenta de specialitate pentru elaborarea

rapoartelor de sinteza si constituirea bazelor

de date de mediu la nivel regional.

Conducerea ARPM Bucuresti este

asigurată de un director executiv, care

reprezinta Agentia si in relaţia cu Ministerul

Mediului şi Dezvoltarii Durabile, Agenţia

Naţională pentru Protecţia Mediului, cu

celelalte instituţii publice centrale şi locale, cu

persoanele fizice şi juridice din ţară şi din

străinătate, în vederea îndeplinirii sarcinilor

specifice instituţiei pe care o conduce.

Structura economică diversificata a

regiunii 8 Bucuresti – Ilfov se reflectă in

economia bazată pe servicii  ale capitalei, în

timp ce construcţiile, transportul, comerţul,

turismul şi cultura, cercetarea conduc

economia regională şi intensifică potenţialul

său de dezvoltare şi competitivitate.

Toate aceste activitati in continua

crestere, au dus la marirea eforturilor pe care

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Bucuresti le depune, pentru informarea si

constientizarea publicului in vederea

protejarii mediului inconjurator.

1. Prezentare generala a regiunii1.1 Caracterizare fizico-geografica a regiunii Bucuresti - Ilfov

Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este

constituită din municipiul Bucureşti - capitala

României – şi judeţul Ilfov.

Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti -

Ilfov este de 1821 km2, din care 12,5%

reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului

Bucureşti şi 87,5% al Judeţului Ilfov.

Municipiul Bucuresti are o suprafata de

238 km2 (0.8 % din suprafata Romaniei), din

care suprafata construita este de 70 % .

Suprafata judetului Ilfov este de 158328 ha

(1583 Km² adica 5,7 % din suprafata tarii).

Cele două entităţi care alcătuiesc

regiunea sunt totodată şi cele mai mici unităţi

teritorial administrative ale României din punct

de vedere al întinderii.

Suprapunându-se în întregime unor

subunităţi ale Câmpiei Române, regiunea are

un cadru natural relativ monoton, în care

predomină văile create de apele curgătoare ce

traversează regiunea.

Reţeaua de localităţi a regiunii Bucureşti

- Ilfov era constituită în anul 2005 din 8 oraşe

(Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni,

Pantelimon , Voluntari , Măgurele , Bragadiru ,

Chitila), 32 de comune si 67 de sate. Dintre

cele 8 oraşe doar unul singur are rang de

municipiu (Bucureşti).

Ca număr de locuitori se detaşează

Bucureştiul, capitala ţării, cu 1.927.559

locuitori, urmat de Buftea şi Otopeni.

Existenţa oportunităţilor face însă ca

numărul real al populaţiei care locuieşte în

regiune să fie mai mare decât cel înregistrat

oficial.

Reginea 8 Bucureşti – Ilfov este cea mai

dezvoltata economic dintre toate cele 8 regiuni

de dezvoltare.

O ramură aparte o reprezintă industria

cinematografică, dezvoltată mai ales de

Studiourile Mediapro din oraşul Buftea.

Pe teritoriul regiunii 8 opereaza doua

aeroporturi : aeroportul Băneasa şi aeroportul

internaţional Henri Coandă din oraşul Otopeni.

Prezentare generala a regiunii

Regiunea Bucureşti – Ilfov este situată în sudul

ţării, la 44°24'49" latitudine nordică (ca si

Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) şi

la 26°05'48" longitudine estică (ca şi Helsinki

sau Johannesburg).

GEOLOGIC

Din punct de vedere geologic, în fundamentul

Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se

disting formaţiuni de vârstă precambriană

cutate şi metamorfozate ce aparţin Platformei

Moesice. Peste acestea se regrupează

depozite sedimentare de calcare, marne şi

gresii în facies lacustru şi fluviatil, de vârstă

mezozoică şi neozoică.

Caracteristica esenţială a substratului

geologic este dată de prezenţa sedimentarului,

reprezentat prin depozite loessoide (numite şi

Luturi de Bucureşti), care acoperă întreaga

zonă cu excepţia celor inundabile. Sub pătura

de loess se află un strat de nisipuri şi pietrişuri

(pleistocene superioare), dispuse pe un pat

argilos într-o structură torenţială încrucişată,

care cantonează straturi de apă freatică.

Importanţa cea mai mare pentru

urbanism şi amenajarea teritoriului o reprezintă

suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru

amenajări de mare anvergură.

RELIEF

Din punct de vedere geomorfologic,

Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se

suprapune peste Câmpia piemontan-terminală

Vlăsia, situată între Argeş, Ialomiţa, câmpiile

de subsidenţă Titu, Gherghiţei şi Săratei. În

Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov sunt

cuprinse şase subunităţi: Câmpia Snagovului,

Câmpia Maia, Câmpia Moviliţei, Câmpia

Bucureştiului, Lunca Argeş-Sabar şi Câmpul

Câlnăului.

Altitudinea câmpiei variază între 50 şi

120 m, având un aspect morfologic neted.

Orientarea câmpurilor este funcţie de cursurile

de apă care traversează zona, fiind în general

V-E în nord şi NV-SE în centru şi sud.

Dintre formele de relief major se

detaşează şi terasele, care reprezintă spaţii

favorabile pentru dezvoltarea activităţilor

agricole şi a aşezărilor umane, însă şi spaţiu

de manifestare a unei game variate de riscuri

geomorfologice. Astfel, Argeşul are în acest

spaţiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai

ales pe partea stângă a râului

Mediul luncilor este bine reprezentat în

lungul arterelor hidrografice care traversează

zona, respectiv Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa.

Celelalte râuri au lunci care prin dimensiuni şi

morfometrie nu aduc modificări semnificative la

nivelul elementelor de peisaj şi nu influenţează

semnificativ calitatea mediului.

De remarcat este faptul că relieful

Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se

constituie într-un factor favorabil pentru

dispersia poluantilor în atmosferă, neimpunând

decât local canalizări sau stagnări ale maselor

de aer (luncile râurilor, frunţile de terasă).

CLIMADin punct de vedere climatic, Regiunea

de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se încadrează

într-o zonă cu climat temperat – continental cu

nuanţe de excesivitate şi face parte din

sectorul climatic al Câmpiei Române. Alături de

factorii generali care influenţează clima

Regiunii, o importanţă deosebită o au barajul

carpatic, prezenţa Dunării şi foehnizarea în

zona de curbură.

În acest spaţiu se resimt influenţele

caracteristice zonei de contact a maselor de

aer continentale estice cu cele vestice sau

sudice, imprimând climei nuanţe de

excesivitate. Verile au un climat în care se

resimte destul de puternic caracterul arid şi

continental, fiind caracterizate prin valori

termice ridicate, insolaţie prelungită şi umiditate

relativă a aerului redusă. Iernile sunt influenţate

de prezenţa maselor de aer rece est-

continentale, caracterizate prin scăderea

apreciabilă a temperaturii aerului.

Un element foarte important care

influenţează variaţia factorilor climatici este

suprafaţa activă, foarte puternic transformată

prin creşterea suprafeţelor construite şi cu

infrastructuri, desecarea mlaştinilor,

amenajarea suprafeţelor lacustre, extinderea

spaţiilor deschise în defavoarea pădurilor,

degradarea terenurilor etc.

Media anuală a temperaturii aerului

(calculată pentru perioada 1961 – 2000),

înregistrează valori cuprinse între 9,80C la

Tâncăbeşti şi 11,20C la Bucureşti-Filaret. În

cazul municipiului Bucureşti se înregistrează

variaţii ale mediilor multianuale de 0,90C

(Observatorul Astronomic din B-dul Ana

Ipătescu 11,5 ºC, Bucureşti-Filaret 11.20C,

Bucureşti-Băneasa 10,6 ºC), influenţa spaţiilor

construite fiind evidentă. La Bucureşti-Filaret,

diferenţele cele mai mari se înregistrează în

perioadele cu precipitaţii reduse cantitativ

(februarie-martie – 0.7-0.80C, septembrie-

octombrie – 0,9-1 0C), ceea ce favorizează

procesele de aerare a mediului urban prin

intermediul brizei urbane. Acest lucru

evidenţiază clar prezenţa fenomenului de

insulă de căldură urbană, care cuprinde o mare

parte a intravilanului municipiului Bucureşti pe

orizontală, iar pe verticală se manifestă ca un

clopot urban (fenomenul de horn) având de 3-4

ori înălţimea blocurilor oraşului (150-200 m).

În cursul anului temperatura medie lunară a

aerului înregistrează o maximă în iulie şi o

minimă în ianuarie.

De umiditatea ridicată a aerului este

legată apariţia ceţii, anual producându-se 40 –

50 de cazuri, cu frecvenţă mai mare în zona

lacurilor şi a cursurilor de apă. Cele mai

frecvente fenomene cu ceaţă se semnalează

în intervalul octombrie-martie (96,2 %, cu

maxim în luna decembrie – 27).

Diversitatea suprafeţelor active

intravilane şi extravilane, specificul zonelor

funcţionale din interiorul aşezărilor umane,

precum şi morfologia locală a reliefului, sunt

factori care generează în permanenţă condiţii

speciale de dezvoltare şi repartiţie a

complexului de factori şi fenomene

meteorologice, diferenţiindu-se în mai multe

topoclimate (aşezărilor umane, de vale,

forestier, de interfluviu, de luncă) şi o mare

diversitate de microclimate, funcţie de

înclinarea şi orientarea versanţilor, gradul de

acoperire cu vegetaţie forestieră, densitatea

clădirilor, funcţionalitatea diferitelor zone etc

(microclimatele bulevardelor şi străzilor,

pieţelor şi curţilor, spaţiilor verzi, crovurilor,

versanţilor nordici sau sudici etc.).

În concluzie, factorul climatic, poate fi

considerat un factor de favorabilitate pentru

dezvoltarea comunităţilor umane, chiar dacă

impune numeroase restricţii în amenajarea

spaţiului şi costuri ridicate pentru activităţi

economice şi spaţii rezidenţiale.

1.2 Repere istorice importanteBucureştiul este un centru politico-

administrativ, economic şi cultural cu vestigii

materiale din Paleolitic şi atestat documentar din

20 septembrie 1459. Bucureştiul, cel mai

important centru urban al României, nu este doar

un loc ce atrage turişti dar şi punctul de plecare

pentru multe din zonele turistice din ţară. Parcuri

mari şi lacuri, care dau oraşului nota de "oraş

grădină" sunt alături de puncte de atracţie din

imediata apropiere: padurea şi lacul Snagov

(incluzând si mănăstirea renovată aşezată pe o

insulă in mijlocul lacului), Mogoşoaia - cu palatul

lui Constantin Brâncoveanu, pădurea Pustnicu,

mănăstirile Cernica si Pasărea, pădurea

Băneasa (cu cea mai mare grădina zoologică din

România), lacul si mănăstirea Căldăruşani

(fondată in timpul domniei lui Matei Basarab).

Muzeul Satului in aer liber (al doilea ca

importanţă în Europa dupa cel din Stockholm),

Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de

Istorie sau bisericile din secolele 16 - 17 nu ar

trebui ocolite de turişti. Iubitorii de artă

contemporană pot admira şi chiar cumpăra din

galeriile de artă din centrul oraşului picturi ale

artiştilor contemporani.

Bucurestii au apărut de timpuriu pe malul

stâng al râului Dâmboviţa. In anul 1860 acest

sătuleţ a fost înlocuit de o capitală elegantă cu

arhitectură de inspiraţie franceză, din acest motiv

fiind cunoscut drept Parisul din Balcani. Oraşul

a crescut rapid, suprafaţa dublându-se după al

doilea război mondial

Oraşul a fost pentru prima dată menţionat

în 1495 ca resedinţă a domnitorului Ţării

Româneşti, Vlad Ţepeş. Dar aşezarea are o

istorie mult mai veche, mergând până în

secolul al XIV-lea. Denumirea oraşului

Bucureşti a fost dată de un ţăran numit Bucur,

dar nu există nici o atestare documentară până

la sfârşitul Evului Mediu. Atacurile turcilor si

tătarilor, înaintea secolului al XVII-lea, au oprit

dezvoltarea oraşului. Oraşul a devenit capitala

Valahiei în anul 1698 şi s-a dezvoltat în

perioada de pace din secolul al XVIII-lea.

Populaţia oraşului în anul 1800 se ridica la

50.000 de locuitori. De la 122,000 de locuitori

in anul 1859, s-a ajuns la 639,000 in 1930 si

1,452,000 in1966. În anul 1862, Bucureşti

devine capitala României. Continuă să se

dezvolte ajutat de apropierea lui de rafinăriile

de petrol şi este unul din primele oraşe

luminate cu gaz.

Note Istorice:

20 septembrie 1459: Vlad Ţepeş,

domnitorul Ţării Româneşti pomeneşte

pentru prima oară numele de Bucureşti într-

un act prin care întăreşte proprietatea unor

boieri

Bucureştiul devine capitala Ţării Româneşti

sub domnia lui Gheorghe Ghica, in anul 1659,

moment în care se trece la modernizarea

acestuia.

primele drumuri pavate cu piatră de râu

(1661),

prima instituţie de învăţământ superior,

Academia Domnească (1694)

este construit Palatul Mogoşoaiei

(Constantin Brâncoveanu, 1702), in care

astăzi se află Muzeul de Artă Feudală

Brâncovenească (foto jos)

În 1704 ia fiinţă, la iniţiativa spătarului

Mihai Cantacuzino, Spitalul Colţea,

reconstruit în 1888.

În scurt timp, Bucureştii se dezvoltă din

punct de vedere economic; creşte

numărul meşteşugarilor, care erau

organizati in mai multe bresle (ale

croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor,

pânzarilor etc.) Sunt create primele

manufacturi, cişmele publice, iar populaţia

se măreşte continuu prin aducerea de

locuitori din întreaga Muntenie

(estimarile din 1798 indică 30.030 de

locuitori, în timp ce in anul 1831 număra

10.000 de case şi 60.587 de locuitori).

Încet-încet apar o serie de instituţii de

interes :

Teatrul Naţional,

Grădina Cişmigiu,

Cimitirul Şerban Vodă, Societatea

Academică din Bucureşti, Societatea

Filarmonică din Bucureşti, Universitatea din

Bucureşti, Gara de Nord, Grand Hotel du

Boulevard, Ziarul Universul, cafenele,

restaurante, Grădina Botanică din Bucureşti,

Ateneul Român,

Banca Naţională, cinematografe şi inovaţii în

materie de tehnologie şi cultură (iluminatul cu

petrol lampant, prima linie de tramvai,

iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea

regimului comunist în România reşedinţa

judeţului Ilfov (interbelic).

Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov

este regăsit pentru prima oară într-o diplomă a

principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tînăr

(Ţepeluş), din 23 martie 1482 la Gherghiţa.

După numele pe care îl poartă, Ilfov, se

pare că judeţul s-a format de-a lungul văii cu

arini a râului Ilfov.

Cartografic, reprezentarea judeţului apare

odată cu harta Ţării Româneşti datorată

stolnicului Constantin Cantacuzino, apărută în

anul 1700 la Padova, iar lista completă a

localităţilor ilfovene s-a putut întocmi prin

cercetarea hărţii ruse din 1853. De-a lungul

timpului evoluţia administrativ teritorială a

României a dat judeţului Ilfov diferite

configuraţii.

În toate formele administrative mai

vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală

a judetului Ilfov, era înglobat în teritoriul

acestuia. La ultima modificare administrativă -

teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul

Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit

unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ,

evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov.

Teritoriul actual al judeţului Ilfov

reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu

rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a

lungul timpului, şi cu precădere în a doua

jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut

cele mai mari amputări teritoriale, ajungând la

suprafaţa de 1583 km2 (0,67% din suprafaţa

ţării) în prezent, faţă de 5176 km2 în anul 1937

şi 8225 km2 în anul 1972 (cu 2 municipii, 2

oraşe, 125 de comune). La 23 ianuarie 1981,

judeţul era un sector de sine stătător, denumit

Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş, Buftea, şi

26 comune).

În anul 1996, conform Legii 24 din 12

aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost

înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării

Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în

categoria judeţelor.

Pe teritoriul judeţului Ilfov, se află 8 oraşe

(Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni, Pantelimon,

Voluntari, Măgurele, Bragadiru, Chitila) şi 32

comune.

1.3 Capital Natural1.3.1. Rezervatii si arii naturale protejate.

Fauna si flora ocrotita. Arbori seculari ocrotitiAriile protejate sunt arii terestre sau marine

dedicate special protecţiei şi menţinerii

biodiversitătii prin mijloace legale.

În Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov au fost declarate

următoarele arii naturale protejate:

Lacul Snagov (100 ha declarat prin

Legea 5/2000);

Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin

Legea 5/2000);

zona naturală protejată Scroviştea ( declarată prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost denumită rezervaţie naturalistică,

geobotanică şi forestiera, având o suprafaţă de

10 ha.

Pădurea Snagov este o arie protejată

pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie

de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente

naturale cu valoare deosebită sub aspect

dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi

vizitării în scopuri educative. A fost desemnată

arie naturală protejată datorită existenţei a 15

exemplare de Fagus sylvatica, specie care în

mod obişnuit este caracteristică zonelor de

deal.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov,

este situată în Judeţul Ilfov, în cadrul comunei

Snagov, pe raza teritorial-administrativă a

Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure

Snagov-Parc. Principalul punct de acces în

aria naturală protejată este în comuna

Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti.

Flora şi fauna Vegetaţia predominantă este cea

forestieră.

Pătura vie este relativ săracă, cu

frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de

uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria

vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis,

Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru această zonă de

câmpie este prezenţa a 15 exemplare de

fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu

cresc la această altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai

pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur,

Quercus cerris. Printre arborii masivi se

dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc

şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii,

brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul

de pădure. Căprioare, cerbi lopatari, fazani,

potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O

mare varietate de păsări populează din plin

pădurea Snagovului, printre ele aflându-se

cintezoii şi piţigoii, privighetorile, porumbeii

sălbatici şi turturelele.  Primăvara şi toamna se

opresc aici din călătoria lor spre ţări mai calde, în

locurile mai umede, sitarii şi becaţinele.

Alte specii de faună care susţin echilibrul

ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes,

Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria,

Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus

tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare),

Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă),

Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla

arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis,

Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus,

Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa

epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus

vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius

(dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes,

Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus

europaeus (iepure), Capreolus capreolus

(căprior).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a

fost dată în custodie Direcţiei Silvice Bucureşti-

Ocolul Silvic Snagov pe baza convenţiei de

custodie nr. 7680 din data de 22.11.2004.

Convenţia de custodie este guvernată de

prevederile legislatiei in vigoare privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice si privind

procedura de încredinţare a administrării sau

de atribuire a custodiei ariilor naturale

protejate.

S-a realizat planul de management al

ariei naturale protejate Pădurea Snagov

înregistrat la Academia Română - Comisia

pentru Ocrotirea Monumentelor Naturi.

Aria naturală Lacul Snagov a fost

desemnată rezervaţie naturală şi este

considerată o zonă umedă importantă, având o

suprafată de 100 ha. Snagovul este cel mai

important lac de agrement din jurul capitalei,

fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice

din zonă, a carui frumuseţe este întregită de

pădurile înconjurătoare. Lacul Snagov este un

liman fluvial al râului Ialomiţa. Suprafaţa lui

este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar

adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac

din Câmpia Română). Colectarea apei în lac

se face din pânza de ape subterane şi doar în

mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De

aceea nivelul apei din Lacul Snagov este

constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a

toamnei. 

Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă,

cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se

o insulă pe care se găseşte Mânăstirea

Snagov. 

Fauna şi Flora 

O mare parte din lac (100 ha) a fost

declarată arie protejată pentru ocrotirea faunei şi

a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei

naturale ca zonă protejată are la bază existenţa

în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo

nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum,

Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria,

Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic

Dressena polymorpha, copepodul endemic

Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius

gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri formate în unele locuri ale

malurilor se formează plaurii, un fel de saltele

plutitoare care ating uneori o grosime de până la

un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales

în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată

din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului,

împletite între ele ca într-o plasă deasă peste

care se depune pământul şi pe care creşte stuf

verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi

de mari, încât pot suporta greutatea câtorva

oameni sau a unei colibe.  

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi

pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai

multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn,

ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această

faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în

brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur

care acoperă lacul în zonele retrase. 

Aria naturală protejată Scroviştea a fost

declarată prin H.G. nr.792/1990.

Fauna şi Flora 

Ca specii de floră şi faună, de

importanţă biologică, în situl Natura 2000

Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia

tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus

excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum

latifolium, Branchypodium sylvaticum,

Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum

galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex

pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger,

Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum

europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba,

Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas,

Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus

heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo

medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus

europaeus.

1.3.2 Spatii verzi, parcuri publice si dendrologice, vegetatie forestiera

În categoria „spaţiu verde” intră:

Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile

plantate

Amenajarile sportive publice

Spaţiile verzi publice de folosinţa

specializată: Grădina Botanică, Muzeul

Satului

Bazele de agrement, parcurile de

distractie

Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de

apă

Culoarele de protecţie faţă de

infrastructură

Pădurile de agrement

Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate

ameliorării climatului

Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie

sanitară

Rolul spaţiilor verzi

Reprezintă un “mediu natural” oferind

calitate vietii în ariile urbane

Ofera adapost speciilor de animale

Reprezintă suport pentru plante

Ofera stabilitate ecosistemului urban

Este o sursa pentru educatie

Reprezintă un spaţiu pentru recreere

Pădurea Băneasa este situată în partea de nord

a municipiului Bucureşti şi se înscrie ca una din

pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind

practic cea mai solicitată zonă pentru recreare şi

agrement.

Principala cale de acces spre pădure

este reprezentată de Şoseaua Bucureşti-

Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se

ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte

căi de acces sunt: şoseaua de centură a

Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera -

Tunari, pe acestea deplasarea spre pădure

putându-se face însă numai cu autoturismele,

cu bicicleta sau pe jos.

Arboretele care compun această pădure

reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai Vlăsiei,

defrişaţi în decursul timpului, fie pentru

extinderea suprafeţelor destinate culturilor

agricole şi aşezărilor umane, fie pentru

interese străine (în timpul celui de-al doilea

război mondial, de exemplu, armata germană a

înlăturat aproape toate arboreţele din pădurea

Băneasa).

Pădurea Băneasa este situată în etajul

de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere.

Forma dominantă de relief este câmpia medie,

întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici de

depresiune (ravene).

În municipiul Bucureşti, în anul

2004,suprafaţa de spaţiu verde era de

17.082.024 m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi

gradinilor aflate în administrarea PMB era de

2.490.630 m2

În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor

efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o

accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor

verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de

degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa

spaţiului verde cu acces nelimitat care revine

unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până

în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor

minima stabilită de către Organizaţia Mondială a

Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se

ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi

sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă

1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de

8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe

locuitor). Suprafaţă verde aferenta unui locuitor

pe Bucureşti, conform datelor furnizate de

Primariile de sector pentru anul 2006 este de:

Sector 2 = 10,51 mp Sector 4 = 9,6 mp Sector 5 = 6,6 mp Sector 6 = 9,16 mp

Padurile judetului Ilfov fac parte din

renumitii “Codrii Vlasiei”, în prezent fiind de

interes social si recreativ. Acestea sunt formate

din diverse specii de foioase (stejar, fag, artar,

salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul

– specia predominanta – formeaza masive în

padurile Snagov, Caldarusani, Tunari, Afumati, iar salcâmul si teiul se întâlnesc în masiv în padurea Scrovistea. Vegetatia

ierboasa este predominant reprezentata de

graminee si leguminoase. Vegetatia hidrofila

din luncile râurilor si lacurilor este formata din

specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile

baltilor si lacurilor sunt brodate cu nuferi si

stânjenei de balta. Fauna de padure este

reprezentata de cerb lopatar, iar padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu sunt populate cu cerb precum si cu

caprior, vulpe, veverita. Pasarile, ce dau

adevarate concerte în paduri si luminisuri sunt

ciocârlia de padure, privighetoarea,

ciocanitoarea etc.

Vegetaţia predominantă in judetul Ilfov

este cea forestieră.

Pătura vie este relativ săracă, cu

frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de

uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria

vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis,

Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru această zonă de

câmpie este prezenţa a 15 exemplare de

fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu

cresc la această altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai

pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur,

Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă

tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar

primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi

brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure.

Căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani,

potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O

mare varietate de păsări populează din plin

pădurea Snagovului, printre ele aflându-se

cintezoii si piţigoii, privighetorile, porumbeii

sălbatici şi turturelele.  Primăvara şi toamna se

opresc aici din călătoria lor spre ţări mai calde, în

locurile mai umede, sitarii si becaţinele.

Alte specii de faună care susţin echilibrul

ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes,

Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria,

Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus

tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare),

Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă),

Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla

arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis,

Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus,

Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa

epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus

vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius

(dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes,

Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus

europaeus (iepure), Capreolus capreolus

(căprior).

1.3.3 Apele de suprafata si subterane

Teritoriul  administrat de A.N. APELE

ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-

BUCUREŞTI se află în Câmpia Româna,

ocupînd partea de sud-est  a  ţării,  pe

teritoriile Municipiului  Bucureşti  şi  a

judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului

Dâmboviţa.

Din  punct de vedere hidrografic

S.G.A. ILFOV  -  BUCUREŞTI e cuprins în

cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş

şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul

cuprins la sud între râul Argeş - mal stâng, la

vest derivaţia  de ape mari Brezoaiele şi

derivaţia  Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul

Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord,

suprafaţa sa fiind de 865 kmp.

Importanţa  ce se acordă apelor

subterane derivă din cauza ponderii mari pe

care o au folosinţele de apă din spaţiul

hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează

din aceste surse (excepţie făcând doar

alimentarea Capitalei, cel mai mare

consumator de apa din România, din surse de

apa de suprafaţă).

Apele de suprafaţă. Spaţiul  hidrografic ce revine S.G.A.

ILFOV  -  BUCUREŞTI, este străbătut  de

râurile: Sabar,  Ciorogârla, Dâmboviţa,

Colentina,   Pasărea , afluenţi ai râului Argeş.

Elemente caracteristice ale principalelor

cursuri de apă care străbat teritoriul administrat

de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt

următoarele:

Bazinul hidrografic ARGEŞ: Râul Damboviţa: - Lungimea totală a

râului……….286 km

(din care 72 km în

spaţiul SGA Ilfov -

Bucureşti)

Râul Colentina: - Lungimea totală a

râului……… 350 km

(din care 80 km în

spaţiul SGA Ilfov -

Bucureşti)

Râul Sabar: - Lungimea râului…………

37 km (pe teritoriul

SGA Ilfov -Bucureşti)

Bazinul hidrografic IALOMIŢA:Râul Cociovaliştea: - Lungimea totală a

râului……….. 40 km

Râul Vlăsia: - Lungimea totală a

râului…………32 km

Râul Snagov: - Lungimea totală a

râului…………46

km (din care 27

km în spaţiul

SGA Ilfov -

Bucureşti).

Sectoarele de curs puternic solicitate de

folosinţele de apă sunt:

Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea

captare de la Crivina pentru alimentarea

capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru

sistemul de irigaţii Jilava – Vidra –

Frumuşani;

Râul Dâmboviţa cu captarea pentru

Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).

Administraţia Naţională „APELE ROMANE”

prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine

hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de

judeţ) administrează apele din domeniul public

al statului şi infrastructura Sistemului Naţional

de Gospodărire a Apelor, în scopul

gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a

resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

1.3.5 Resurse naturale (regenerabile si neregenerabile)

Resursele regenerabile sunt în general

resursele vii (peşti, păduri, de exemplu), care

pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate.

Resursele regenerabile pot să se refacă şi pot

fi folosite pe termen nelimitat dacă sunt folosite

raţional. Odată ce resursele regenerabile sunt

consumate la o rată care depăşeşte rata lor

naturală de refacere, ele se vor diminua şi în

cele din urmă se vor epuiza. Rata care poate fi

susţinută de o resursă regenerabilă este

determinată de rata de refacere şi de mărimea

disponibilului acelei resurse. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ solul, apa,

vântul, mareele şi radiaţia solară

Fauna piscicolă din Regiunea 8 conţine : caracuda, linul, roşioara, bibanul,

crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de

guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. –

endemice).

Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas

querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos),

raţa mica (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons),

găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa

(Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

Pe teritoriul Regiunii 8 se întâlnesc şi

specii de interes cinegetic şi anume:

- porumbelul gulerat (Columba

palumbus),

- porumbelul de scorbură (Columba

oenas),

- turturica (Streptopelia turtur),

- potârnichea (Perdix perdix), graurul

(Sturnus vulgaris),

- guguştiucul(Streptopelia decaocto),

sitarul de pădure (Scolapax rusticola),

- ţigănuşul (Plegadis falcinellus),

prepeliţa (Coturnix coturnix),

- raţe şi gâşte sălbatice (admise de

lege), fazan (Phasianus colhicus),

- iepure de câmp (Lepus europeus),

mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles

meles),

- căprior (Capreolus capreolus), cerb

lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes

vulpes), dihor (Putorius putorius),

nevăstuică (Mustela nivalis),

- bizam (Ondrata zibethica) şi jder de

copac (Martes martes).

În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică

este grupată pe trei benzi şi anume:

- vegetaţie acvatică de mal (formată

din stuf şi alte specii asociate) care

tivesc malul lacului;

- vegetaţie plutitoare formată din

specii de nufăr alb (Nymphea alba)

şi alte specii de nufăr (nufărul indian

– Nelumbo nucifera; nufărul galben –

Nuphar luteum şi nufărul roşu –

Nymphea lotus – specii endemice ca

areal) .

- vegetaţie submersă care tapiţează

fundul lacului (brădiş - Myriophyllum

vertiallatum).

Elemente floristice deosebite se

întâlnesc în zone de pe teritoriul Regiunii 8

respectiv precum pădurea Râioasa de pe

teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu

specia endemică Brânduşa de pădure – Genul

Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.

O altă sursă naturală regenerabilă, de

pe teritoriul Regiunii 8 sunt pădurile care ocupă o

suprafaţă de cca. 20421 ha.

Pădurile Regiunii 8 fac parte din renumiţii

“Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes social

şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse

specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei),

în amestec sau în masive. Stejarul – specia

predominantă – formează masive, în pădurile

Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar

salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în

pădurea Scroviştea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste

păduri se face în baza planurilor de exploatare

aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat

ca materie primă în industria mobilei sau lemn

de foc.

Resurse naturale neregenerabile

Resursele naturale reprezintă capitalul

natural, o componentă esenţială a bogăţiei ţării.

Valorificarea acestor resurse prin exploatarea

atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a

celor regenerabile şi prelucrarea lor în procese

necesare vieţii, determină în mare măsură

stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării,

starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei.

În Regiunea 8 se exploatează:

- nisip şi pietriş în zona localităţilor :

Clinceni – com. Clinceni,

1 Decembrie - com. 1 Decembrie

(baza piscicolă şi de agrement),

amonte Nuci – com. Nuci, Copăceni

– com. Copăceni, Cornetu (lac

Mihăileşti ) – com. Cornetu,

Domneşti - com. Domneşti,

Dumitrana - com. Măgurele.

- caldură din sistemele

hidrogeotermale: oraş Otopeni.

- ţiţei şi gaze naturale în zona

localităţilor: Bragadiru - oraş

Bragadiru, Novaci - Dumitrana –

com. Măgurele, Jilava – com. Jilava,

Bălăceanca – com. Cernica, Periş -

com. Periş.

- ţiţei în zona localităţii: Căldăraru –

com. Cernica.

Lunca Argeşului a devenit o sursă

semnificativă de materiale de construcţie

pentru sectorul de construcţii (Ogrezeni, Malu

Spart, Stoeneşti, Găiseni, Grădinari, Novaci,

Buda, Dărăşti-Ilfov, Fălăştoaca, Goştinari).

Alături de Lunca Argesului, importante prin

volumul de nisipuri şi pietrişuri exploate, se

detaşează Sabarul (Vidra), Pasărea (Baloteşti)

şi Ciorogârla (Clinceni). De asemenea, argilele,

marnele, nisipurile şi pietrişurile din orizonturile

cuaternare se exploatează de către

comunităţile locale sau pentru industria

materialelor de construcţie (Pantelimon,

Bucureşti). Incidenţa în mediu a acestor

exploatări este foarte ridicată, întrucât în foarte

mult cazuri capacitatea maximă de exploatare

este depăşită, determinând intensificarea

proceselor de eroziune, iar poluarea cu pulberi

devine un fenomen caracteristic.

Resursele de petrol şi gaze (Popeşti-

Leordeni, Bălăceanca, Bragadiru, Bolintin-Vale,

Ileana, Jilava, Căţelu etc.) sunt cantonate în

depozitele mezozoice (cretacic inferioare) şi

neozoice (meoţian-sarmaţian), şi deşi au un

caracter disparat, contribuie si la îmbunătăţirea

bazei energetice a regiunii, dar şi la poluarea cu

hidrocarburi a solului.

Structura geologică, cu alternanţa

straturilor cu argile şi marne cu cele de nisipuri şi

pietrişuri, permite cantonarea unor volume

importante de ape subterane care pot susţine

activităţi socio-economice de amploare în cazul

în care sunt gestionate corespunzător. Nu

trebuie neglijate nici resursele de ape

geotermale care pot reprezenta în perspectivă o

modalitate de impulsionare a turismului balnear.

1.3.5 Reteaua Natura 2000 la nivelul regiunii 8 Bucuresti – Ilfov

Natura 2000 este o reţea ecologică de arii

naturale protejate formată din:

- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite conform

Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind

Conservarea Habitatelor Naturale şi a Faunei

şi Florei Sălbatice) şi

- arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas, SPA) constituite

conform Directivei Păsări (Directiva

79/409/CEE referitoare la conservarea

păsărilor salbatice).

Scopul Reţelei Natura 2000 este să

oprească declinul biodiversităţii prin

conservarea pe termen lung a celor mai

valoroase şi periclitate specii şi habitate de

interes european.

Natura 2000 are ca obiective

identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor

cheie pentru protejarea speciilor de faună şi

floră sălbatică, precum şi coridoarele de

legătură dintre acestea, ce fac posibilă migraţia

şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate.

România deţine cea mai mare

diversitate biogeografică din Europa

comparativ cu ţările UE şi cu celelalte ţări

candidate. Este situată în centrul geografic al

Europei şi este singura care deţine 5 din cele

11 regiuni biogeografice recunoscute oficial de

UE, (conform fig.), iar 2 sunt prezente doar pe

teritoriul României (stepică şi pontică):

- alpină 23% din suprafaţa ţării

- continentală 53% din suprafaţa ţării

- panonică 6% din suprafaţa ţării

- pontică 1% din suprafaţa ţării

- stepică 17% din suprafaţa ţării

Natura 2000 recunoaşte faptul că

interesele localnicilor trebuie protejate

Selecţia unei zone Natura 2000 înseamnă

recunoaşterea importanţei zonei la nivel

european, este o sursă de mândrie pentru

localnici, dar le poate oferi şi oportunităţi

economice semnificative:

- sprijin pentru accesarea fondurilor de

dezvoltare comunitare care urmăresc

menţinerea economiei şi a structurii sociale din

zonele rurale;

- asigură creşterea diversificării activităţilor

economice şi a investiţiilor interne;

- oferă posibilitatea unei dezvoltări mai bune a

serviciilor locale;

Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se distinge printr-o

largă diversitate a habitatelor şi a speciilor de

floră şi faună.

La nivelul regiunii, au fost identificate şi

înregistrate în baza de date on line Natura 2000

următoarele propuneri de situri Natura 2000:

- situl Lacul Căldăruşani – propus ca arie

specială de protecţie avifaunistică (SPA) de

către Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;

- situl Scroviştea - propus ca sit de importanţă

comunitară (SCI) de către Agenţia pentru

Protecţia Mediului Ilfov;

- situl Lacul Snagov - propus ca sit de

importanţă comunitară (SCI) de către doamna

Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru

Protecţia Mediului;

- situl Lacul Cernica - propus ca arie specială

de protecţie avifaunistică (SPA) de către D-na

Doina Cioacă, Agenţia Naţională pentru

Protecţia Mediului;

- situl Grădiştea-Dridu - propus ca arie

specială de protecţie avifaunistică (SPA) de

către Societatea Ornitologică Română.

- situl Parcul Ştirbey - propus ca arie specială

de protecţie avifaunistică (SPA) de către

doamna Doina Cioacă, Agenţia Naţională

pentru Protecţia Mediului.

În urma procesului de validare organizat

la sfârşitul anului 2006, pentru Regiunea 8 au

fost validate şi supuse dezbaterii publice situl

Scoviştea (SCI) şi situl Grădiştea-Dridu (SPA).

Situl Natura 2000 Scroviştea se

suprapune peste aria naturală protejată

Scroviştea, declarată prin H.G. nr.792/1990.

Harta – situl Natura 2000 Scroviştea

1.4 Mediul Social-cultural

1.4.1 Aspecte demografice si ocupationale

Organizarea administraţivă a

Bucureştiului este următoarea:

Sector Suprafaţ

a (Kmp)

Populaţia Densitatea

Sector 1 70 229238 3274.8

Sector 2 32 360750 11273.4

Sector 3 34 393226 11565.4

Sector 4 34 299414 8806.3

Sector 5 30 282935 8321.6

Sector 6 38 359396 9457.8

TOTAL 238 1924959 8088.0

Organizarea administrativa a Judetului Ilfov este urmatoarea:

Populatia judeţului Ilfov la 01.01.2004 = 270 037 locuitori

In anul 2005 au fost tot 8 orase iar procentul gradului de urbanizare a fost

41,54 %.Anul 2004 Anul 2005 , 2006

Nr. orase

% locuitori în mediul

nr. orase

% locuitori în mediul

urban urban4 27,13* 8 41.54 %

1.4.2 Ocrotirea sanatatii populatiei

Autoritatea de Sănătate Publica a Municipiului Bucureşti si Autoritatea de Sanatate Publica a Judetului Ilfov reprezintă autoritatile de sănătate publică la nivel local din cadrul Regiunii 8 Bucuresti – Ilfov care au în principal urmatoarele atribuţii:• evaluează starea de sănătate a populaţiei din

teritoriul arondat, identifică principalele

probleme de sănătate publică şi alocă prioritar

resursele spre intervenţiile cu cel mai mare

randament în ameliorarea stării de sanatate;

• evaluează anual strategiile de control

selectate prin prisma progresului realizat în

ameliorarea stării de sănătate a populaţiei

organizează, controlează şi finanţează

programele naţionale de sănătate ce se

desfaşoara în teritoriul arondat;

• exercită atribuţii specifice de inspecţie

sanitară de stat prin personalul împuternicit în

condiţiile legii;

• în colaborare cu Casa de Asigurări de

Sănătate coordonează serviciul de ambulanţă,

organizează şi coordonează asistenţa

medicală în caz de calamităţi, catastrofe şi

situaţii deosebite, organizează, conduc,

coordonează şi răspund de pregatirea reţelei

sanitare pentru apărare şi asistenţă medicală

în caz de dezastre, epidemii şi alte situaţii

deosebite;

• în colaborare cu autorităţile locale, instituţiile de

învăţământ şi organizaţiile guvernamentale şi

nonguvernamentale organizează activităţi de

promovare a sănătăţii şi de educaţie pentru

sănătate a populaţiei

Esenţial pentru evaluarea stării de

sănătate a populaţiei din Regiunea 8 Bucuresti –

Ilfov este identificarea factorilor de risc care tin

de:

- alimentarea cu apă potabilă;

- calitatea aerului ;

- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi

solide de orice natură;

- zgomotul urban;

- habitatul - conditii improprii (zgomot, iluminat,

aglomerarea populatională, etc.);

Unităţile sanitare sunt : spitalele,

policlinicile şi cabinetele medicale. Ultimele două

categorii pot fi atât private cât şi aparţinând

statului.

1.4.3. Cultura, educatia si invatamantul

Prima instituţie de invatamânt superior

a fost deschisa in 1694 (Academia Sfântul

Sava). Bucureştiul are o universitate fondată

în anul 1861 care se află lângă Academia de

Stiinţe, Libraria de Stat si Teatrul Naţional. Azi

există peste 21 de instituţii de invăţământ

superior în capitală cu aproape 100.000 de

studenţi, Patriarhia bisericii ortodoxe,

Academia Română, două biblioteci naţionale,

40 de muzee, 230 de biserici (unele dintre

ele, în stil ortodox, datând din secolul al

XIX-lea), Opera, Opereta, alte 20 de teatre.

foto - Opera Romana

Palatul Parlamentului, care a fost

construit din ordinul dictatorului Ceauşescu

între 1984 si 1989, este a doua clădire din

lume ca mărime cu cei 265.000 mp ai ei

după Pentagon (care are o suprafaţă de

604.000 mp). Din mulţimea de galerii de

artă şi muzee este de remarcat Muzeul

Satului care a adunat laolaltă arhitectura

tradiţionala rurală din toată ţara. Bucureşti

are multe lacuri, parcuri şi spaţii deschise,

stadioane pentru evenimente sportive.

Muzeul Satului

In vederea educarii copiilor si a

constientizarii importantei protejarii mediului

inconjurator, Agentia Regionala pentru Protectia

Mediului Bucuresti in colaborare cu Agentia

pentru Protectia Mediului Ilfov au initiat actiuni in

cadrul programelor “LUNA CURATENIEI” si

“LUNA PADURII”.

1.4.4. Turismul

In regiunea 8 Bucureşti-Ilfov există,

pe langă agrementul (în special de week-end)

zonal şi potenţial turistic. Pot fi vizitate mânăstiri,

biserici, vechi palate, amplasate de cele mai

multe ori în zonele naturale din teritoriu. Zonele

de agrement din judeţul Ilfov reprezintă cca.

3000 ha şi au o mare importanţă ecologică.

Complexul Snagov este una dintre cele

mai vizitate zone. Cuprinde lacul şi pădurea

Snagov, la care se adaugă mânăstirea cu

acelaşi nume, situată pe o insulă în mijlocul

lacului.

Complexul Mogoşoaia se află la sud de

Bucureşti şi cuprinde lacul, parcul amenajat pe

o suprafaţă de 20 ha şi Palatul Mogoşoaia,

ridicat în anul 1702 de Constantin

Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost

deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt

expuse opere de artă brâncovenească,

sculptură în piatră şi lemn, picturi, obiecte de

argint, broderii, ţesături, manuscrise şi cărţi.

Complexul constituie un cadru ideal de

petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde

pădurea, lacul şi mânăstirea Cernica. Lacul

ocupă o suprafaţă de 360 ha şi a fost amenajat

turistic, iar pădurea adăposteşte o rezervaţie

cinegetică.

Zona turistică Căldăruşani, aflată la nord

de Bucureşti, cuprinde pădurea, lacul şi

mânăstirea Căldăruşani.

Alte obiective: mânăstirea Pasărea, zona

turistică Vlăsia, lacul Scroviştea, zona

Ciocăneşti Buftea.

Dintre obiectivele turistice se pot

enumera:

- Lacul Mogoşoaia

- Lacul Pantelimon

- Lacul şi pădurea Căldăruşani

Mănăstirea Căldăruşani(foto)

-

Mănăstirea Cernica(foto)

- Mănăstirea Snagov

- Muzeul de artă brâncovenească

(Palatul Mogoşoaia)

- Pădurea Băneasa

- Pădurea Râioasa

- Pădurea şi lacul Cernica

-

Manastirea Snagov(foto)

- Pădurea şi lacul Snagov

- Palatul Mogoşoaia.

Tot aici se poate practica şi turism

ştiinţific, fiind folosit din ce în ce mai frecvent

de către cetăţeni din străinătate.

Practicarea turismului în imediata

învecinare cu capitala ţării poate constitui şi o

sursă suplimentară de venituri pentru populaţia

din mediul rural şi pentru administraţia publică

locală. Nepunerea în valoare a acestor zone

turistice duce în timp la degradarea lor.

Impactul turismului asupra mediuluiZonele naturale din jurul Municipiului Bucureşti

reprezintă un loc de odihnă, în special la sfârşit

de săptamână, pentru locuitorii acestui oraş.

Zonele naturale au avut de suferit, deoarece in

urma turismului de week-end raman :

- depozite necontrolate de deşeuri

- vetre de foc (mici zone arse care au

contribuit la grătare)

- inscripţionări pe arborii seculari

(chiar dacă sunt protejaţi de lege) ;

- vegetaţie distrusă datorită

încercărilor de a parca autoturismele

în pădure.

1.4.5 Mass-media

Multa lume spune ca mass-media

reprezinta a patra putere in stat. Sistemul de

valori pe care mass-media afirma ca le

promoveaza sunt: dreptul la informare a

publicului, libertate de informare, si accesul la

informatie. Rolul ei educativ in constituirea unor

societati democratice si a societatii civile in

apararea drepturilor cetateanului, lupta impotriva

abuzurilor puterii si a coruptiei. Aflarea

adevarului si promovarea dreptatii, sunt atribute

obligatorii, definitorii ale mass-media.

Pe de alta parte tot mass-media poate da

nastere unor produse culturale lipsite de valoare,

fiind un puternic mijloc de manipulare a maselor

si de distrugere treptata a perosnalitatii

individului.

In Regiunea 8 si mai ales in Municipiul

Bucuresti, capitala tarii, fenomenul mass - media

este intens si foarte bine reprezentat.

1.5 Mediul economic1.5.1 Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare

NUMĂRUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE PE CLASE DE MĂRIME SI FORME DE PROPRIETATE, ÎN ANUL 2004

Total Micro Mici Mijlocii MariA 1 2 3 4 5Total 87468 77754 7579 1760 375

PROPRIETATE MAJORITARĂ DEPROPRIETATE MAJORITARĂ DE

STATSTAT 265 39 54 106 66Proprietate majoritară privată 87203 77715 7525 1654 309

NUMĂRUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE PE CLASE DE MĂRIME ŞI FORME JURIDICE, IN ANUL 2004

Total Micro Mici Mijlocii MariA 1 2 3 4 5Total 87468 77754 7579 1760 375

REGII AUTONOMEREGII AUTONOME 48 2 6 29 11Societăţi pe acţiuni 3319 1577 929 578 235Societăţi cu răspundere limitată 83964 76121 6614 1106 123Societăţi cooperatiste 115 50 27 35 3Alte tipuri de societăţi necooperatiste 21 4 3 11 3

Pe teritoriul judeţului Ilfov îşi desfăşurau

activitatea, la sfârşitul anului 2006, 5673

agenţi economici care desfăşoară activităţi,

dintre cele mai diverse: comerţ – inclusiv

comerţ prin internet, prestari servicii de

alimentaţie publică, prestări servicii industriale,

construcţii şi reparaţii în construcţii, industriale

(producţii de materiale textile, prelucrare

metale, metalurgia metalelor neferoase,

prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii,

prelucrarea peilor şi de încălţăminte,

prelucrarea cauciucului şi producţia de

anvelope, producţia de betoane şi mortare),

cercetare aplicativă, învăţământ inclusiv

învăţământ la distanţa, medicale, farmaceutice,

transporturi rutiere, transporturi pe calea ferata,

transporturi aeriene, specifice profilului militar,

de pază şi ordine publică, agricole şi specifice

sectorului agricol, de creştere: a păsărilor, a

porcinelor, a bovinelor, extracţia petrolului,

extracţia de gaze naturale, extracţia de ape

geotermale. Cele mai multe activităţi sunt

localizate în oraşul Buftea, urmat de oraşele

Voluntari, Otopeni. Cele mai putine activităţi sunt

localizate în localitatile Darasti, Ganeasa, Nuci.

1.5.2 Infrastructura : transport, telecomunicatii, retele de apa potabila / uzata, distributie /alimentare gaze, energie termica si electrica

Concentrarea industrial - urbană a regiunii

8 Bucuresti-Ilfov cu larga sa diversitate de

activităti antropice prezintă avantaje si

dezavantaje. Dezavantaje generate de poluarea

habitatului ca efect secundar al acestor

activităti,dar si avantaje clare ca urmare a

dezvoltarii economice.

Municipiul Bucureşti, principala

aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori,

este alimentat cu apă în sistem centralizat prin

cele două staţii de tratare : Arcuda pe

Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş.

Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov se situează

pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile

directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane

euro dintr-un total de 15.040 milioane euro) din

totalul investiţiilor realizate în România până în

anul 2005. Ritmul apariţiei de noi folosinţe

consumatoare de apa este cel mai ridicat

În cadrul sectorului zootehnic, pe

teritoriul bazinelor hidrografice, administrate de

SGA Ilfov, există numeroase complexe

zootehnice, care au o importanţă deosebită

atât din punct de vedere al gospodăririi

cantitative, cât mai ales din punct de vedere al

gospodăririi calitative a apelor.

Sistemul de canalizare orăşenească a

municipiului Bucureşti este realizat ca un

sistem unitar asigurând colectarea şi

evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice

şi pluviale în caseta colectoare de sub albia

amenajată a râului Dâmboviţa.

Reţeaua de canalizare de pe teritoriul

Municipiului Bucureşti se află în administrarea

SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul

colector casetat se află în administrarea

Administraţiei Naţionale APELE ROMANE.

În canalul colector casetat (amplasat sub

cuva de apă curată a râului Dâmboviţa)

evacuează direct 12 canale colectoare principale

şi 11 canale colectoare secundare ce adună

apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din

judeţul Ilfov.

În prezent, toate apele uzate din

Bucureşti sunt evacuate fără o epurare

prealabilă direct în râul Dâmboviţa , în aval de

Capitală, în dreptul comunei Glina.

În b.h. Argeş, localităţile cu reţele de

canalizare realizate parţial sunt: Buftea, Chitila,

Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, Afumaţi,

Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, şi

Măgurele.

În b.h. Ialomiţa dispun de reţele de

canalizare parţiale numai localităţile Baloteşti şi

Snagov.

În regiunea 8 Bucureşti-Ilfov creşterea

parcului de autovehicule, concomitent cu

cerinţele de mobilitate, au facut ca pe reţeaua

rutiera sa existe fluxuri importante de vehicule.

Reţeaua de autostrăzi, drumuri europene şi

drumuri naţionale, ce porneşte de pe teritoriul

judeţului, asigură legături rapide şi importante

către toate colţurile ţării, şi nu numai.

Consumul brut de energie

Nr. crt.

Cantitatea de energie electrică vândută ( MWh)

AN 2002 AN 2003 AN 2004 AN 2005 AN 20061 634.388 662.811 675.171 689.815 649.325

Municipiul Bucuresti - Accesul populaţiei la servicii :

2004A 1

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârşitul anului ) – km 2185Apă potabilă distribuită - mil.m.c 199 din care: pentru uz casnic 101 din total: consumatorilor cu apometre 173Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %- 87.0

2004A 1

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (la sfârşitul anului)- km 1875Gaze distribuite - mil.m.c. 1714 din care: pentru uz casnic 406

2004A 1

Energie termică distribuită -mii G.cal. 5967 din care: pentru uz casnic 5261

2004A 1

Lungimea străzilor orăşeneşti -km 1821 din care: - modernizate 839

2004A 1

Lungimea drumurilor publice - km 90 din care : - modernizate 88 Din total drumuri publice: - autostrăzi şi drumuri naţionale 90

Densitatea drumurilor publice la 100 km.p. (raportată la suprafaţa capitalei) 37.8

Din Datele furnizate de Direcţia Generala de Staţistica, evoluţia consumului de energie

termica se prezintă astfel :

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Energie termica distribuita

(mii Gcal)

9421 8354 8057 9549 8362 8275 7766

Din care pentru uz casnic 5933 6173 6776 7895 7280 7154 6777

2. Managementul mediului in Bucuresti

2.1 Calitatea atmosfereiPoluarea aerului in regiunea 8

Bucuresti-Ilfov are un caracter specific datorită, in primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum si o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate insă pe întreg teritoriul regiunii.

SURSE DE POLUARE A AERULUISURSE DE POLUARE A AERULUI

Concentrarea industrial - urbană a regiunii 8 Bucuresti-Ilfov cu larga sa diversitate de activităti antropice prezintă dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităti.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in câteva mari categorii principale, astfel:

Obiective industrialeNevoia imediată de cazare a forţei de

muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe si cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

Traficul Auto Poluarea aerului cauzată de traficul auto

este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi si grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi in mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi in mai multe categorii :

gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru

componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.

compuşi organici volatili : benzen, butadiena.

Prin arderea completă a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar rezulta următoarele substanţe principale:

vapori de apă = 13 % ;bioxid de carbon = 13 % ;azot = 74 %

In realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.

La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

Şantiere de construcţie şi betonierePonderea activităţilor de construcţii a

crescut foarte mult, şantierele şi betonierele rămănand surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermiceCET-urile reprezintă surse majore de poluare a aerului, prin modul de

funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă. Instalaţiile de retinere a principalilor poluanţi chimici, NOx si SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate.

Surse difuze de combustieNumeroasele centrale termice uzinale,

de cvartal sau de bloc, din care multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lîngă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de poluanti deloc neglijabile care se dispersează exact in zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.

Combustia neautorizată, în aer liber, a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deseuri stradale, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă in funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului in regiunea 8 Bucureşti -Ilfov, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului in regiunea 8 Bucureşti -Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind : SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate in timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel : - staţie de fond regională – Baloteşti;- staţie de fond suburbană – Măgurele;- staţie de fond urbană – Crângaşi (APM Bucureşti);- 2 staţii de trafic – Şos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din

3 panouri de afişaj – Piaţa Universităţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.

Poluarea aerului ambiental cu SO2 Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, au fost:

Emisii anuale de SO2

An / Emisii anuale de SO2 (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

1244,88 1270,478 1607,70 7778,941

Municipiul Bucureşti

28906 41483 31886

104097 25452 29382 9626

TOTAL - - - 105341,88 26722,478 30989,70 17404,941

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx) Principalele emisii de NO2 evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:

Emisii anuale de Nox

An / Emisii anuale de NO2 (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exist

a date

Nu exista date

Nu exista date

1244,88 1270.478 1607,70 7778,941

Municipiul Bucureşti

21301 22516 25405 44063 14173 12873 11304

TOTAL - - - 45307.88 15443.478 14480.70 19082.941

Emisii anuale de amoniac (NH3) Emisii anuale de NH3

An / Emisii anuale de

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

NH3 (t/an)

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

556,43 293.25 145,55 1195,63605

Municipiul Bucureşti

30,5 38,7 40,2 56,83 32,7 29 33.7

TOTAL - - - 613.26 325.95 174.55 1229.33605

Emisiile de COV NemetaniciEmisii anuale de COV

An / Emisii anuale de COV (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

165,44 310,08 410,78 11731,697

Municipiul Bucureşti

4520

4955

5526

68427 50053 27772 16071

TOTAL - - - 68592.44 50363.08 28182.78 27802.697

Pulberi in suspensie (PM 10 si PM2,5 ) Emisii anuale de Pulberi totale

An / Emisii anuale de pulberi (t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exist

a date

Nu exist

a date

Nu exist

a date

Nu exista date

502 Nu exist

a date

Nu exist

a date

Municipiul Bucureşti

2676 2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6

TOTAL - - - - 1479 - -

Emisii anuale de Pulberi PM10

An / Emisii anuale de pulberi(t/an)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Judetul Ilfov

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Nu exista date

Municipiul Bucureşti

899 912 952 1591 502 570 254

TOTAL - - - - - - -

Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimica O3) fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogenă  intensă din a două jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon  la nivelul troposferic,

unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii umane.

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii  ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de peste 300 C).

Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie, pentru  sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili proveniţi din surse antropice.

Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt: - arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea

rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian); - extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere; - extracţia şi distribuţia gazelor naturale; - utilizarea solvenţilor organici.

Judeţ Loca-litate

Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau

zilnică

Număr zile

depăşire valoare

ţintă

Obs.

Bucureşti Buc Cercul

Militar TraficO3-

medie 8 h

8507 13.2 0

Bucureşti Buc Mihai

Bravu TraficO3-

medie 8 h

8345 24.8 0

Bucureşti Buc Titan Industrială

O3- medie

8 h7604 32.7 0

Bucureşti Buc Drumul

Taberei industrialăO3-

medie 8 h

8103 35.8 0

Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional

O3- medie

8 h7993 52.4 8

Ilfov Măgurele Măgurele Fond suburban

O3- medie

8 h8707 24 2

Bucureşti Buc Lacul

MoriiFond urban

O3- medie

8 h8586 45.9 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială

O3- medie

8 h8542 42.8 0

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 ). În

anul 2006 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) în data de 24 mai, timp de 2 ore consecutiv, valoarea maximă inregistrată fiind de 189 µg/m3 la staţia Baloteşti. Pentru acest poluant nu este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la niciuna din staţii nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.

Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţii

Calitatea aerului ambiental - metale greleJudeţ Loca-

litateStaţia Tipul

staţieiTip

PoluantNumăr

determinăriConcentraţia anuală sau

zilnică

Frecventa depăşirii VL sau

CMA (%)

Obs.

Bucureşti Buc Cercul

Militar TraficPb-

medie anuală

287 0.05829 0

Bucureşti Buc Mihai

Bravu TraficPb-

medie anuală

297 0.08155 0

Bucureşti Buc Titan Industrială

Pb- medie anuală

312 0.10798 0

Bucureşt Buc Drumul industrială Pb- 297 0.05635 0

i Taberei medie anuală

Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional

Pb- medie anuală

237 0.02057 0

Ilfov Măgurele Măgurele Fond suburban

Pb- medie anuală

316 0.05626 0

Bucureşti Buc Lacul

MoriiFond urban

Pb- medie anuală

308 0.05209 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială

Pb- medie anuală

313 0.07528 0

În anul 2006 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3)

Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)

Judeţ Loca-litate

Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau

zilnică

Frecventa depăşirii VL sau

CMA (%)

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic PM10 325 59 44

Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic PM10 335 62 50.44776

Bucureşti Buc Titan Industrială PM10 336 59 39.88095

Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială PM10 311 56 40.19293

Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional PM10 267 35 8.2397

Ilfov Măgurele Măgurele Fond suburban PM10 333 51 30.33033

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban PM10 311 53 36.65595

Bucureşti Buc Berceni Industrială PM10 338 51 31.36095

Pentru acest poluant trebuie intocmite

programe de gestionare a calităţii aerului.

Se observă că situaţia cea mai gravă se

înregistrează în zona centrală a oraşului,

unde principala sursă de poluare o constituie

traficul rutier.

Deşi situaţia nu este critică, ci doar

îngrijorătoare in ceea ce priveşte poluarea cu

pulberi in suspensie, există câteva măsuri

care, aplicate pot reduce concentraţiile de

pulberi:

- Refacerea patului carosabil si a

îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele

cu trafic intens, precum si întreţinerea

permanentă a acestora;

- Exigenta privind starea tehnică a

autovehiculelor trebuie crescută la

inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto

existent este in mare parte

necorespunzător din punct de vedere al

emisiilor de noxe

- Întreţinerea corespunzătoare a spatiilor

verzi si a plantaţiilor de aliniament,

cunoscut fiind rolul de perdea de

protecţie pe care acestea îl joacă.

- O mai bună salubrizare a oraşului, atât

a arterelor de circulaţie cât si eliminarea

depozitelor necontrolate de deşeuri.

2.2 Calitatea apelor de suprafata si subterane

Starea Apelor de Suprafaţă

Încadrarea în clase de calitate se face

conform Ordinului 1146/2002 - pentru

aprobarea Normativului privind obiectivele de

referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de

suprafaţă. Conform acestuia limitele

corespunzatoare clasei a II-a de calitate

„corespund valorilor ţintă (obiective de

referinţă) şi reflectă condiţia de calitate pentru

protecţia ecosistemelor acvatice”, iar pentru

clasele III-IV, valorile limita „reflectă ponderea

influenţei antropice”.

În cadrul Sistemului Naţional de

Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele

hidrografice ARGEŞ, IALOMIŢA şi MOSTIŞTEA,

S.G.A. Ilfov – Bucureşti monitorizează calitatea

apelor în cadrul subsistemelor (cod A2).

Bazinul Hidrografic ARGEŞ

Calitatea apei Râului ARGEŞ, în cele 3

secţiuni monitorizate se poate caracteriza pentru

anul 2006 astfel:

- secţiunea AMONTE PRIZA CRIVINA

(captarea apei brute pentru tratare în

vederea potabilizării) - monitorizare

lunară.

Clasa generală de calitate din punct de

vedere chimic a III-a. Încărcarea organică a apei

este moderată, mai ridicată în perioada

anotimpului cald. Fenolii au înregistrat valori

foarte ridicate în campaniile de primavară când

se intensifică procesele de descompunere.

Din punct de vedere biologic aceasta

secţiune se încadrează în clasa

a III-a de calitate, indicele de saprobitate variind

între 1,89 – 2,47. Cea mai bine reprezentată

grupare fitoplanctonică a fost Bacillariophyta cu

reprezentanţi dominanţi numeric în toate

campaniile de recoltare (Melosira granulata), cu

excepţia lunii iunie când devine dominantă grupa

Cryptophyta. La nivelul macrozoobentosului s-

au întâlnit puţine specii reprezenta-te printr-un

număr redus de indivizi, indicele de saprobitate

înregistrând valori corespunzătoare clasei III

de calitate rămânând totuşi dominante speciile

caracteris-tice zonei β-mezosaprobe, apa

semicurată cu bună capacitate de autoepurare

- stare ecologică moderată.

- secţiunea CANAL ARGEŞ –

EVACUARE în LACUL MORII: stare ecologică bună - clasa II-a de calitate. Această secţiune

a fost monitorizată în 2006 în cadrul

programului Zone vulnerabile şi Substanţe

organice. Indicatorii din categoria regimului de

oxigen şi nutrienţilor s-au încadrat în clasa a II

a de calitate, valori uşor mai ridicate

înregistrându-se în cazul fosforului total.

- secţiunea POST HIDROMETRIC

BUDEŞTI (amonte de confluenţa cu

Dâmboviţa): clasa III de calitate. Indicatorii se

încadrează în clasele I şi III cu excepţia,

fosforului total, Fe, Mn şi fenoli care

înregistrează valori mai ridicate

corespunzătoare clasei IV de calitate.

Analiza biologică a evidenţiat atât la

nivelul fitoplactonului cât şi a microfitobento-

sului grupa dominantă Bacyllariophyta în toate

campaniile de recoltare, indicele de saprobitate

mediu 2,08, încadrând secţiunea în clasa II-a

de calitate.

Râului DAMBOVIŢA,in 2006, a fost

monitorizat în cele 5 secţiuni de recoltare pentru

indicatori din categoria regimului de oxigen si

nutrienti. Rezultatele analizelor au evidenţiat

următoarele: clasa generală de calitate din punct

de vedere chimic a II-a. Încărcarea organică a

apei este moderată

Calitatea apei râului COLENTINA: a

fost monitorizată pe o singură secţiune –Colacu -

în programul pentru zone vulnerabile şi

substanţe organice – clasa de calitate din punct

de vedere chimic - III. Analizele fizico-chimice au

evidenţiat următoarele: încărcare organică

corespunzătoare clasei II de calitate. Indicatorii

din categoria nutrienţilor au înregistrat valori

corespunzătoare clasei II de calitate cu excepţia

azotaţilor care în primavară au depăşit limita

clasei III de calitate.

Analiza biologică a evidenţiat la nivelul

algelor planctonice o dominantă a algelor aurii

(Chrysophyta) în campania lunii martie, indicele

de saprobitate (2,02) încadrând secţiunea în

clasa II de calitate, pentru că, în campaniile

următoare să devină dominante algele verzi din

genul Scenedesmus, cu număr redus de indivizi

(în iunie) şi Crucigenia (august)

Ilfov - amonte confluenţa Dâmboviţa: clasa III de calitate. Din punct de vedere chimic

indicatorii de calitate monitorizaţi s-au încadrat în

clasele I-II de calitate cu excepţia Fe şi Mn

(clasa III de calitate) şi fenoli care au înregistrat

în campania lunii octombrie valoare

corespunzătoare clasei V de calitate. Biologic, populaţia algală este dominată atât la nivelul

planctonului cât şi a bentosului de diatomee cu

un grad de curăţenie de 97,3 % în martie şi cu

tendinţa de scădere în timpul verii.

Macrozoobentosul este dominat de oligochete

în proporţie de 97 % însă este slab

reprezentat numeric.

Indicele de saprobitate mediu

încadrează secţiunea în clasa IV de calitate -

stare ecologică slabă.

Starea lacurilor (naturale şi artificiale) Bazinul Hidrografic ARGEŞ

râul Colentina monitorizat în 5 acumulări aflate în salba pe curs:- acumularea Buftea – judeţul Ilfov- acumularea Buciumeni – judeţul Ilfov- acumularea Fundeni – Bucureşti- acumularea Cernica – judeţul Ilfov

Valea Pasărea: cu 4 acumulări- acumularea Tunari I – judeţul Ilfov- acumularea Cozieni – judeţul Ilfov - acumularea Brăneşti III – judeţul Ilfov- acumularea Fundeni I – judeţul Ilfov

Pe râul Argeş: - acumularea Ogrezeni

Pe râul Damboviţa: - Lacul Morii

Valea Şindriliţa: - acumularea Piteasca III – judeţul Ilfov

Crevedia :- acumularea Crevedia VII – judeţul Dâmboviţa

Valea Saulei - Balta Roşia – judeţul Ilfov

Bazinul Hidrografic Mostiştea : - acumularea Petrăchioaia – judeţul Ilfov

Bazinul Hidrografic Ialomiţa

Lac Snagov : cu 3 secţiuni de monitorizare: – Antena Tâncăbeşti – judeţul Ilfov– Complex Pacea – judeţul Ilfov– Şant Floreşti – judeţul Ilfov

Lac Căldăruşani: cu 4 secţiuni de monitorizare: – coada Cociovaliştea – judeţul Ilfov– coada Vlăsia – judeţul Ilfov– A.G.V.P.S. – judeţul Ilfov– Ponton I.M.H. – judeţul Ilfov

Calitatea apei râului SNAGOV, a fost

urmarită în secţiunea Niculeşti: monitorizare

lunară pentru nutrienţi şi regimul oxigenului.

Ambele categorii de indicatori au înregistrat

valori în limitele clasei III de calitate, cu încărcare

organică mai ridicată în perioada mai-septembrie

în timp ce nutrienţii cresc spre sfarşitul anului.

Cernica: clasa generală III. Încărcarea în

nutrienţi scade comparativ cu acumularea

anterioară (clasa II), însă fosforul încă păstrează

valori ridicate în campaniile de vara. Valori mai

ridicate se întâlnesc în cazul Mn şi fenolilor, care

înregistrează valori maxime în cursul lui august.

Încărcarea organică se menţine în limitele clasei

III de calitate.

Dominantă în luna martie este grupa

diatomeelor prin dezvoltarea speciei Cyclotella

meneghiniana alături de clorophytul Chlorella

vulgaris. Biomasa medie înregistrată (31,69

mg/l) încadrează acumularea în categoria

hipertrof.

Calitatea apei acumularilor de pe râul DÂMBOVIŢA

Lacul Morii - a fost monitorizat în 3

secţiuni de recoltare respectiv: coadă lac,

mijloc şi baraj pentru indicatorii din categoria

regimului de oxigen şi nutrienţi. Rezultatele

analizelor au evidenţiat următoarele: clasa

generală de calitate din punct de vedere chimic

a II-a. Încărcarea organică a apei este

moderată, mai ridicată în perioada anotimpului

cald. Încărcarea în nutrienţi este de asemenea

moderată (II) cu valori uşor mai ridicate în

cazul amoniului şi fosforului total.

Din punct de vedere biologic: la nivelul

fitoplanctonului analiza a evidenţiat dezvolta-

rea în martie a diatomeelor, dezvoltarea

maximă având-o specia Cyclotella

meneghiniana, valoarea biomasei variind între

1,034 mg/l în secţiunea coadă lac şi o valoare

de 20,6 mg/l în secţiunea de mijloc, încadrând

lacul în categoria hipertrof. Diversitatea

biologică este scăzută întălnindu-se un număr

redus de specii.

În campania de vară dezvoltarea

fitoplanctonică regresează, astfel că se

înregistrează un maxim al biomasei de 2,22

mg/l în zona barajului. Compoziţia specifică se

modifică, pe lângă cryptophyte dominante apar

şi alge verzi însă în proporţie mult mai redusă.

La nivelul macrozoobentosului s-au

întâlnit 12 specii, cu dominarea numerică a

speciei Dreissena polymorpha (91%), mai apar

şi oligochete, chironomide.

Acumularea CREVEDIA VII - monitorizată în 2 secţiuni mijloc şi baraj. Clasa

de calitate III. Tunari I: clasa globală de calitate - IV.

Încărcarea organică, exprimată prin CBO/CCO,

s-a încadrat în clasa III-a de calitate, cu o

creştere treptata în perioada anotimpului cald.

Pe valea Colentina: Acumularea Fundeni: monitorizată în

secţiunile mijloc şi baraj - clasa generală de

calitate III. Încarcare organică moderată (clasa

III) de calitate, exprimată pri CCO/CBO, cu valori

ridicate în cursul verii. Nutrienţii din categoria

azotului variază în limitele claselor I-III, găsindu-

se în concentraţii mai ridicate începând din

septembrie până în primavară. În schimb

compuşii fosforului se întâlnesc în cantitate mai

ridicată în cursul lunilor de vară. Indicatorii

gradului de mineralizare, determinaţi în

secţiunea de mijloc a lacului, s-au încadrat în

clasele I-II de calitate, valori mai ridicate

corespunzătoare clasei III de calitate au fost

înregistrate în cazul Na, Fe şi Mn, Cu şi Zn. Din

categoria micropoluanţilor organici în cazul

fenolilor s-au înregistrat valori foarte ridicate în

cursul lunilor calde.

Biologic – în martie are loc înflorirea

puternică a diatomeelor (Cyclotella

meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella

vulgaris), înregistrandu-se o biomasă de 104.4

mg/l în zona de mijloc a lacului. În iunie

biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată

(56.42 mg/l) însă se dezvoltă puternic

Cyanophytele (Anabaena spiroides,

Aphanizomenon gracile, Microcystis) şi

Cryptophytele. Stadiul trofic: hipertrof.Ape subterane

Ape subterane freatice: în anul 2006 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele:

zona Domneşti – Mihăileşti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-F10). S-a constatat depăşirea indicatorilor de calitate la substanţe organice, amoniu, azotaţi, fier şi mangan în toate forajele monitorizate.

Zona Malu Spart s-au monitorizat 2 foraje: F1, F3. F1: depăşiri pentru substanţe organice, amoniu, Fe; F3: depăşiri pentru aceeaşi indicatori şi încărcare bacteriană.

Zona Cernica monitorizată prin 2 foraje (F1, F2) ambele cu încărcare organică şi azotaţi.

Zona Otopeni: 3 foraje (F1, F1A, F1B) : încărcare organică şi azotaţi.

Zona Dragomireşti- Rudeni 2 foraje: F1 încărcare organică, nutrienţi, Fe şi Mn.

Zona Buftea: 4 foraje (F1-F4) depăşiri la încărcare organică.

Zona Joiţa cu 6 foraje: (F1-F6): s-a constat încărcare în nutrienţi, Fe şi Mn.

Zona Bragadiru: a fost monitorizat 1 foraj: concentraţie ridicată pentru amoniu, încărcare bacteriană.

Zona Jilava - 30 Decembrie: 2 foraje: F2 cu încărcare mare în Fe; F3 amoniu.

Zona Flămânzeni: 1 foraj F1 cu valori ridicate pentru amoniu şi Mn.

Zona Ciocăneşti 1 foraj: încărcare organică, amoniu şi Mn;

Zona Ghimpaţi: 1 foraj: încărcare în nutrienţi (amoniu şi azotaţi);

Zona Slobozia Moara: 1 foraj: depaşire pentru Mn;

Zona Răcari 1 foraj: încărcare mare în amoniu.

Zona Darvari - Catichea: monitorizare 2 foraje, ambele cu încărcare organică, nutrienţi Mn.

Zona Gorneni – Găvanu - Burdea: 1 foraj cu depăşire la amoniu.

Zona Mogoşeşti – Găvanu - Burdea: 1 foraj: încărcare organică, nutrienţi, Fe, Mn;

Zona Darvari - Catichea monitorizată prin 2 foraje: ambele cu depăşiri la nutrienţi, substanţe organice, Fe şi Mn.

Zona Creţeşti: 1 foraj cu depăşiri la amoniu, Fe şi Mn, încărcare organică.

Zona Berceni: 1 foraj cu depăşiri similare zonei anterioare.

Zona Bolintin - Deal: 1 foraj cu încărcare în Fe şi Mn şi substanţe organice.

Valorile au fost raportate la limitele înscrise în Legea apei potabile nr. 458/2002 modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004.

2.3 Calitatea solului Fondul funciarRepartiţia solurilor pe categorii de folosinţe (suprafaţa arabilă şi cultivată, tipuri de culturi, tipuri îngrăşăminte şi cantitatea utilizată la hectar, suprafeţe scoase din circuitul agricol şi motivaţia scoaterii acestora)Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă

a) Terenuri agricole:- Arabil – 105357 ha- Păşuni şi fâneţe - 2058 ha- Vii - 1484 ha- Livezi - 778 ha- Agricol – 109677 ha

b) Terenuri neagricole - Păduri şi vegetaţie forestieră – 25679 ha- Teren neproductiv - 1191 ha- Râuri, lacuri, bălţi - 5474 ha- Altele (drumuri, construcţii) – 16307

Suprafaţa arabilă - 105357 ha din care:

- cultivată – 101236 ha

- ogoare şi rămas neinsămânţat –

4094 ha

Tipuri de culturi:- cereale pentru boabe - 46054 ha

- leguminoase pentru boabe – 181 ha

- plante uleioase - 17303 ha

- plante medicinale şi onomatice – 261

ha

- cartofi – 830 ha

- legume câmp şi solaria – 5973 ha

- pepeni verzi şi galbeni – 233ha

- plante de nutreţ – 14697 ha

- plante pentru producerea de seminţe

şi loturi semincere – 1521 ha

Tipuri de îngrăşăminte:- azotoase, fosfatice, potasice

- azotat de amoniu 34,5% N 2 - 100

– 130 kg s.a/ha

- îngrăşăminte complexe : NPK

15.15.15 – 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK

20.20.0 - 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK

22.22.0 - 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK

27.13.50 - 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK

13.27.13 - 100 – 130 kg s.a/ha

- îngrăşăminte naturale - 20 t/ha

Suprafeţe scoase din circuitul agricol - 492 ha.

Suprafeţele au fost scoase din circuitul

agricol în vederea realizării de investiţii ca:

locuinţe, birouri, hale, împrejmuiri, racorduri

utilităţi, fose septice, puţuri, alei şi alte investiţii şi

utilităţi.

Calitatea solurilorRepartiţia solurilor pe clase de calitate   Cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 110099 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor forestiere din judeţul Ilfov totalizează cca. 26500 ha. Cele mai răspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate.Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Astfel au fost depistate cca. 100 ha de teren poluat cu metale grele şi SO2 în zona de influenţă a platformei industriale Pantelimon – Neferal. Au fost, de asemenea, evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş ( cca. 20 ha) şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone ( cca. 140).Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea.

Repartitia solului pe categorii de folosinţe:

Categoria de folosinta

Suprafaţă (ha)

Suprafaţă totala 23787Suprafaţă agricolă 5449 -proprietate majoritar privata

4153

Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinta -arabil -pasuni -fanete -vii şi pepîniere viticole -livezi, pepîniere pomicole

4607506-66270

Paduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera

611

Ape şi balţi 908Alte suprafeţe 16819

Principalele restricţii ale calităţii solurilor

În arealul ocupat de municipiul Bucureşti

solurile au fost puternic modificate antropic,

tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe

suprafeţe restranse din unele parcuri şi din

zonele periferice putin influenţate de activităţile

umane (zona forestiera nordica şi zona agricolă

nord-vestica).

Prima faza a modificarilor antropice

puternice a fost datorata construcţiilor de toate

felurile în care, prin operatiuni de decopertare,

modelare etc, s-au creat practic alte tipuri de

sol..

A două faza a început odata cu

industrializarea masiva şi cu intensificarea

traficului rutier.

Practic, toate emisiile de la aceste surse

influenteaza negativ solul prin încorporarea de

elemente chimice cu caracter toxic. Încarcarea

solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele

grele, sulful s.a.) degradeaza însuşirile fizice,

chimice şi biologice contribuind astfel la

reducerea capacitatii productive a solurilor.

Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial

Sursele principale de poluare a solului

sunt:

depunerile uscate şi umede din

atmosferă

depozitarea inadecvată de deşeuri şi

reziduuri menajere şi industriale pe

terenuri neamenajate corespunzător

deversarea de nămoluri, slamuri şi

ape uzate pe terenuri agricole sau

de altă natură

chimizarea în exces a terenurilor şi

culturilor agricole

degradarea solului prin factori fizici a

căror acţiune este favorizată de

practici greşite (despăduriri, lipsa

unor lucrări de consolidare şi

apărare, etc.)

poluarea cu plumb este specifică

pentru zonele cu trafic auto intens

Practic, toate emisiile influenteaza

negativ solul prin încorporarea de elemente

chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu

astfel de elemente (cum sunt metalele grele,

sulful s.a.) degradeaza însuşirile fizice, chimice

şi biologice contribuind astfel la reducerea

capacitatii productive a solurilor.

Monitorizarea calităţii solurilor Nu se deţin informaţii cu privire la

monitorizarea calităţii solului pe teritoriul

judeţului Ilfov.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor

In judeţului Ilfov s-au identificat în

următoarele comune terenuri degradate, inapte

pentru o agricultură eficientă, după cum

urmează:

- comuna Afumaţi – 3 ha

- comuna Bragadiru – 6 ha (malurile

râurilor Ciorogârla şi Sabar)

- comuna Cernica – 3 ha pe marginea

izlazului comunal

- comuna Chiajna – 31 ha (păşune cu

exces de umiditate)

– 13 ha mlaştină - domeniul privat al comunei

– 64 ha suprafaţă cu umpluturi şi denivelări

neproductive - domeniul privat al comunei

- comuna Găneasa - 4 ha

- comuna Grădiştea - 2 ha

- oraş Măgurele - 1 ha

- oraş Pantelimon - 3 ha

- oraş Buftea - 2 ha

In municipiul Bucuresti, sub aspectul

degradării de terenuri, impărtirea pe sectoare se

prezintă în modul următor:

Sectorul Suprafaţă de teren degradat (ha)

Sectorul 1 75Sectorul 2 27.2Sectorul 3 3.5Sectorul 4 10.14Sectorul 5 35Sectorul 6 30

Total 180.84

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia

ecologică a terenurilor degradate şi pentru

ameliorarea stării de calitate a solurilor – prin

realizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor

degradate pe o suprafaţă de 2189 ha în

perimetre de ameliorare, din care realizată

suprafaţa de 704,5 ha şi predată la beneficiari.

2.4 Calitatea fondului forestierLa data de 31.12.2006 Direcţia Silvică

Bucureşti din cadrul Regiei Naţionale a

Pădurilor / ROMSILVA, administrează o

suprafaţă totală de 21.475 ha teren forestier

proprietate publică a statului, din care în

raza teritoriului Regiunii 8 o suprafaţă de

20.647 ha. În raza judeţului Ilfov o suprafaţă

totală de 1776 ha reprezintă terenuri

forestiere proprietate privată, 90 ha

reprezentând păduri mănăstireşti şi restul

reprezentând proprietatea privată a

persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit

dreptul de proprietate în conformitate cu

legile fondului funciar – Legea 18/1991,

Legea 1 /2000 cu modificările şi

completările ulterioare, inclusiv cele aduse

de Legea 247 /2005.

Suprafaţa totală de 20.647 ha teren cu

destinaţie forestieră din raza Regiunii 8 este

repartizată pe categorii de folosinţă astfel:

- 19848 ha categoria „pădure”

- 799 ha alte terenuri din fond

forestier, respectiv terenuri

destinate administraţiei

silvice, terenuri care servesc

cultura şi producţia silvică,

terenuri afectate împăduririi

(46 ha), terenuri reproductive.

Fondul forestier proprietate publică a

statului din raza teritoriului Regiunii 8 este

administrat prin cele 3 ocoale din subordinea

Direcţiei Silvice Bucureşti, astfel:

- 5455 ha Ocolul Silvic

Bucureşti

- 10283 ha Ocolul Silvic Snagov

- 4909 ha Ocolul Silvic Brăneşti

Pădurile administrate de Direcţia Silvică

Bucureşti sunt încadrate la grupa I funcţională

şi au de îndeplinit ca funcţie de protecţie cea

corespunzătoare categoriei de agrement

recreere. Anual din acestea se poate exploata

masa lemnoasă în conformitate cu cotele de

tăiere masă lemnoasă, stabilite prin Hotărâre

de Guvern.

Cota de masă lemnoasă este stabilită

funcţie de posibilitatea pădurii, posibilitate

consemnată în amenajamentele silvice.

Posibilitatea anuală a pădurilor este de 85 mii

mc produse principale.

Recoltarea masei lemnoase ce rezultă

din produsele principale se realizează prin

aplicarea de tratamente intensive cu

regenarare sub masiv, în cazul arboretelor de

cvercinee şi prin aplicarea de tratamente

extensive pentru arboretele de crâng.

Dintre tratamentele intensive, cel mai

reprezentativ şi des aplicat este tratamentul

tăierilor progresive în ochiuri, iar din cele

extensive - tratamentul tăierilor în crâng

simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi

salcâmete.

Pădurile aflate în administrarea

Direcţiei Silvice Bucureşti sunt situate în zona

de câmpie forestieră, principala formă de

relief întâlnită fiind cea de câmpie plană şi în

mică măsură, în luncile interioare ale râurilor

(Argeş, Ialomiţa).

Suprafeţele din fondul forestier parcurse cu tăieri

În anul 2006 pentru recoltarea masei

lemnoase aprobate, au fost parcurse cu tăieri

de regenerare o suprafaţă totală de 612 ha,

din care 478 ha cu tăieri progresive, 6 ha cu

tăieri rase, 78 ha cu tăieri de regenerare în

grâng şi 50 ha cu tăieri de conservare. Pentru

asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi

conducerea arboretelor tinere, pentru

promovarea speciilor valoroase, anual se

execută lucrări de îngrijire pe o suprafaţă de

800 ha, din care: 20 ha degajări, 85 ha

curăţiri şi 695 ha rărituri. În cadrul acestor

activităţi o atenţie deosebită o acordăm

promovării şi menţinerii stejarului în arealul său

natural.

Suprafeţe de păduri regenerate în 2006În anul 2006 la nivelul Direcţiei Silvice

Bucureşti s-au realizat 68 ha regenerări

naturale şi 15 ha împăduriri. Valoarea totală a

lucrărilor a fost de 1536 mii lei, fiind asigurată

din fondul de conservare şi regenerare a

pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii

nr. 26/1996 – Codul Silvic. Tot în anul 2006 s-

au xecutat lucrări de completări în plantaţii pe

suprafaţa de 19 ha şi lucrări de refacere a

regenerărilor calamitate pe suprafaţa de 15 ha.

Pentru întreţinerea regenerărilor naturale şi

artificiale s-au executat 208 ha lucrări de

îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării

naturale s-au executat lucrări pe 704 ha

constând în semănături şi plantaţii sub masiv,

lucrări pentru instalarea semitisului natural şi

lucrări de întreţinere.

Pentru lucrările menţionate s-au folosit

în total 897 mii buc puieţi forestieri şi 8100 kg

seminţe forestiere.

Pregătirea mecanizată integrală a

terenului în vederea împăduririi s-a executat pe

suprafaţa de 21 ha.

Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2006

Anul Regenerări naturale Împăduriri Total

2004 69 16 85

2005 58 26 842006 53 15 68

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului.

În perioada ce-o parcurgem, pădurile

sunt supuse unei presiuni crescânde din

partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul

legislativ nesigur şi în schimbare continuă, au

adus pagube anuale pădurilor. Pentru

crearea unei conştiinţe forestiere, în special

în rândul generaţiei tinere, anual desfăşurăm

acţiuni de plantare arbori cu elevii, solicităm

deasemeni spre publicare articole pozitive

pentru a proteja pădurea în mass - media.

Impactul silviculturii asupra naturii şi a mediului

Administrarea în regim silvic asigură

gestionarea durabilă a fondului forestier.

Menţinerea unui mediu sănătos şi

stabil înseamnă menţinerea pădurilor în

arealul lor natural, actual şi creşterea

suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi

principalul factor de stabilitate în natură.

2.5Starea de conservare a habitatelor naturale, ariilor protejate, florei si faunei salbatice

Pe teritoriul Regiunii 8, există următoarele tipuri de habitate naturale : întinderi de lotus indian aclimatizat ( caracteristic Lacului Snagov), lacuri distrofice

şi iazuri (in apropierea localitaţilor Buftea, Mogoşoaia, Chitila, Cernica, Grădiştea, Snagov, Balta Neagră, Mânăstirea Ţigăneşti).

Pe malurile Lacului Snagov, în afară de stuf şi papură, creşte şi nufărul indian aclimatizat (Nymphea lotus), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb (Nymphea alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum).

Nymphaea alba (nufărul alb)

Nymphaea lotus L.var. thermalis (nufăr termal)Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte

de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din rămăşiţele Codrii Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale:

– Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition -cod 3150

– Lacuri distrofice şi iazuri -cod 3160

– Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli - cod 9160

– Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - cod 91E0*

– Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - cod 91F0

Flora şi fauna sălbatică

Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se distinge printr-o diversitate

biologică ridicată, existând specii de floră şi faună protejate. Din punct de vedere ornitologic, Regiunea 8 se remarca prin existenţa următoarelor specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagaţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu ( Ardea purpurea), cuc ( Cucullus canorus), ciuf de pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de câmp ( Asio flammeus), prigorie (Merops apiaster), lăstunul mare (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescaruşul albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sură (Picus canus), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare de stejar

(Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă (Motacilla alba), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta garzetta.

PHALACROCORAX CARBO

ANAS PLATYRHYNCHOS

EGRETTA GARZETTA

O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani.

Lacul Căldăruşani Arealul acestei zone este un mediu ideal

pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei şi în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului, apare şi habitatul de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi : Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos, Circaetus gallicus, Buteo buteo,

Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica. Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus serinus, Ardea purpurea, etc.

CICONIA CICONIA

ALAUDA ARVENSIS

FRINGILLA COELEBS

CARDUELIS CARDUELIS

ARDEA PURPUREA

STERNA HIRUNDO

Datorită existenţei acestor specii de păsări, pentru această zonă s-au facut determinări în teren a speciilor de faună, în special păsări, în vederea realizării documentaţiei pentru propunerea zonei anterior menţionate ca arie specială de protecţie avifaunistică.

Pădurea Râioasa, este importantă datorită existenţei unei specii de brânduşe galbene (Crocus banaticus).

Fauna salbatică este reprezentată de următoarele specii de mamifere şi reptile: - Mustelidae – dihor (Putorius putorius) - L. 462/2001- anexa 5 , Conv. Berna - vidra (Lutra lutra) –L.462/2001 – anexa 3 , Cov. Berna - jder de pădure (Martes martes) – L.462/2001 –anexa 5 Conv.Berna -nevăstuica mică (Mustela nivalis) – L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna -bursuc (Meles meles) – L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna

- Muridae – bizam (Ondrata zibethica) –L.462/2001 –anexa 5 - Cervidae – căprior (Capreolus capreolus) – L.462/2001- anexa 5, Conv. Berna - Suidae – mistreţ (Sus scrofa) - L.462/2001- anexa 5, - Canidae - vulpe (Vulpes vulpes)- L.462/2001- anexa 5, - Lepuridae – iepure (Lepus europaeus)- L.462/2001- anexa 5,

Lepus europaeus

Vulpes vulpes

Putorius putorius Lutra lutra

Mustela nivalis Meles meles

Sus scrofa Capreolus capreolus

Reptile:

-Emydidae – ţestoasa de apă (Emys orbicularis) - L.462/2001-anexa 3, Conv Berna-Lacertidae – guşter (Lacerta viridis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna -şopârla cenuşie (Lacerta agilis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna-Colubridae – şarpele de casă (Natrix natrix) – Conv. Berna - şarpele de apă (Natrix tesselata) - L.462/2001-anexa 3, Conv Berna

Emys orbicularis Lacerta viridis

Fauna piscicolă: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama), şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

Silurus glanis

Tinca tinca Perca fluviatilis

Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate

economic, inclusiv ca resurse genetice

Conform autorizaţiilor de mediu pentru recoltare/achiziţionare/comercializare plante şi părţi din plante, din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată de către persoane juridice, s-au valorificat economic următoarele resurse biologice din flora sălbatică: tei (Tilia sp), urzică (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna). În ceea ce priveşte autorizaţiile de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţionarea şi comercializarea unor plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau prelucrată, de către persoane juridice, au fost vânate următoarele specii : căprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus vulgaris), guguştiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Stretopelia turtur), raţe sălbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becaţină (Galinago galinago), lişiţă (Fulica atra), cerb

lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

Phasianus colchicus

Starea ariilor naturale protejate

În Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea 5/2000) şi zona naturală protejată Scroviştea ( declarată prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, a fost denumită rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestiera, având o suprafaţă de 10 ha.

Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în Judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure

Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti.

Flora şi fauna Vegetaţia predominantă este cea

forestieră.

Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopatari, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna se opresc aici din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele.

Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus

europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Bucureşti-Ocolul Silvic Snagov pe baza convenţiei de custodie nr. 7680 din data de 22/11/2004. Convenţia de custodie este guvernată de prevederile O.U.G. nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificari prin Legea 462/2001, republicată şi Ordinului nr. 850 din data de 27/10/2003 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

S- a realizat planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Snagov înregistrat la Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – cu nr.de înregistrare 1569 din data de 23/11/2005.

Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare. Este un liman fluvial al râului Ialomiţa. Suprafaţa lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei. Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov. 

Fauna şi Flora 

O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000, pentru protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri formate în unele locuri ale malurilor se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.  

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase. 

Aria naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin H.G. nr.792/1990.

Fauna şi Flora 

Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon,

Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

2.6 Starea asezarilor umane

Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi , de asemenea, densitatea populaţiei este mare.

Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice.

Organizarea administraţivă a Bucureştiului este următoarea:

Sector Suprafaţa (Kmp) Populaţia Densitatea

Sector 1 70 229238 3274.8

Sector 2 32 360750 11273.4

Sector 3 34 393226 11565.4

Sector 4 34 299414 8806.3

Sector 5 30 282935 8321.6

Sector 6 38 359396 9457.8

TOTAL 238 1924959 8088.0

Procentul populatiei rurale in judetul Ilfov

Din care : Pondere

Total populatie in judetul Ilfov(numar locuitori)

%urban rural

2003 276864 29894 246960 89,2

2004 280037 73066 207451 74,07 %2005 283695 118850 164845 58,1 %

Sursa : Institutul Natinal de Statistica - Filiala Ilfov

Gradul de urbanizare in judetul Ilfov este prezentat in graficul urmator :

Ponderea populatiei rurale in judetul Ilfov- componenta de mediu in Regiunea 8 Bucuresti - Ilfov, in anul 2005

populatie urbana

42%populatie rurala

58%

populatie urbana populatie rurala

Se observa ca ponderea populatiei in mediul rural a ajuns la 58,1 % in anul 2006

Calitatea mediului în zonele urbaneÎn municipiul Bucureşti, în anul 2004,

suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2, în timp ce suprafaţa parcurilor şi gradinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2

În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţîne cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).

Suprafaţă verde aferenta unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primariile de sector pentru anul 2006 este de:

Sector 2 = 10,51 mp Sector 4 = 9,6 mp Sector 5 = 6,6 mp Sector 6 = 9,16 mp

Zonele de agrement din judeţul Ilfov reprezintă cca. 3000 ha şi au o mare importanţă ecologică.

Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone. Cuprinde lacul şi pădurea Snagov, la care se adaugă mânăstirea cu acelaşi nume, situată pe o insulă în mijlocul lacului.

Complexul Mogoşoaia se află la sud de Bucureşti şi cuprinde lacul, parcul amenajat pe o suprafaţă de 20 ha şi Palatul Mogoşoaia, ridicat în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt expuse opere de artă brâncovenească, sculptură în piatră şi lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, ţesături, manuscrise şi cărţi. Complexul constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Cernica. Lacul ocupă o suprafaţă de 360 ha şi a fost amenajat turistic, iar pădurea adăposteşte o rezervaţie cinegetică.

Zona turistică Căldăruşani, aflată la nord de Bucureşti, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Căldăruşani.Alte obiective: mânăstirea Pasărea, zona turistică Vlăsia, lacul Scroviştea, zona Ciocăneşti Buftea.

Calitatea aerului

Principala sursa de poluare atmosferica în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov o constituie traficul rutier.

Poluanţii la care se înregistreaza depăşiri frecvente ale valorilor limita sunt NO2 şi PM 10 (praf). Frecventa depăşirilor valorilor limita zilnice de PM 10 se situeaza între 10% şi până la 30% în staţiile de trafic. Pentru NO2, depăşirile valorilor limita se înregistreaza frecvent doar în staţiile de monitorizare a poluării produse de trafic

Ca evolutie în timp, se observa ca: pentru NO2, ca număr de depăşiri ale valorilor limita, situatia este uşor imbunatatita, mai putin la staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu- staţii de monitorizare a traficului..

Pentru PM 10 situatia este aproximativ constanta faţă de anii anteriori. Trebuie însă mentionat ca de la an la an , conform Ordinului MAPM 592/2002, marja de toleranta este în scădere şi ca urmare valorile limita la care ne raportam sunt în scădere. Ca urmare, deşi numarul de depăşiri la PM 10 este aproximativ acelaşi, situatia calităţii aerului din punctul de vedere al poluării cu praf este uşor în imbunatatire.

Ca medii anuale, s-a observat creşterea concentraţiilor medii anuale la NO2 şi scăderea concentraţiilor medii anuale la PM 10

Gestionarea deşeurilorTrebuie mentionat ca prioritatea din

domeniul deşeurilor o constituie implementarea Directivelor UE pe diversele domenii: uleiuri uzate, deşeuri electrice şi electronice, incinerare, deşeuri spitalicesti etc. Cadrul legal este dezvoltat, însă sistemul economic de eliminare nu este înca bine pus la punct. De aceea trebuie pus accent pe implementarea prevederilor din Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor, ale carui masuri şi obiective pot duce la rezolvarea problemelor actuale din domeniul deşeurilor.

Zgomotul

Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţie, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de înformaţii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale de circulaţe şi mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăseste frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe langă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proportie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este de asemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier în zonele

urbane, unde vitezele sunt în general sub 60

Km/h, provine în principal de la motoare şi de la

instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele

rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60

Km/h provine de la interacţiunea cauciucurilor cu

carosabilul.

Transportul în comun constituie, de

asemenea, o sursă importantă de zgomot.

Prezenta mijloacelor de transport în comun de

suprafaţă accentuează poluarea fonică, în

special pe arterele importante unde se

concentrează mai multe linii, adăugându-se

circulaţiei auto obişnuite.

Zgomotul produs de căile ferate, deşi

foarte supărător, nu afectează întreaga

populaţie a oraşului. În primul rând, arterele de

circulaţie, feroviară sunt mai puţîn numeroase

şi concentrate în anumite zone. În al doilea

rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate.

In mediul urban acţionează concomitent

mai multe categorii de zgomote: zgomotele

domestice, industriale, zgomote produse de

activitatea de construcţie, de mijloacele de

transport. Cea mai importantă sursă de zgomot

este circulaţia autovehiculelor, estimată a fi

cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră.

Un lucru important de menţionat este

acela că, începând cu luna octombrie 2005,

ARPM Bucureşti este partener la un proiect de

twinning ce are ca rezultat specializarea

expertilor români în realizarea şi interpretarea

hărţilor de zgomot pentru aglomerarea

Bucureşti, conform cerinţelor Directivelor UE în

domeniu. În acest mod se vor obţine informaţii

actualizate şi mult mai detaliate (la nivel de

trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)

2.7 Starea de sanatate a populatiei in raport cu calitatea mediului inconjurator

Mediul în care trăieşte omul este definit în

primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului,

locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi

mediul în care munceşte. Strâns legată de aceşti

factori, influneţată şi determinată imediat sau

după o perioadă de timp, este starea de

sănătate a populaţiei.

Cunoaşterea şi determinărea unor factori

de risc din mediu are o deosebită importantă şi

constituie poate cea mai valoroasă activitate

pentru promovarea şi păstrarea stării de

sănătate a populaţiei.

Definiţia sănătăţii data de O.M.S. :

integritatea sau buna stare fizică, pshică şi

socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea

nu se adresează numai individului ci şi

colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii

umane. Precizarea acestor aspecte este

importantă pentru a înţelege de ce este

necesară colaborarea participanţilor implicaţi în

elaborarea planului naţional de sănătate publică

(Ministerele responsabile pentru mediu,

sănătate, agricultură şi alimentaţie,

transporturile, amenajarea teritoriului, industrie,

turism, finanţe etc.).

Esenţial pentru evaluarea stării de

sănătate a populaţiei din Regiunea 8 Bucureşti-

Ilfov este identificarea factorilor de risc care ţin

de:

alimentarea cu apă potabilă;

calitatea aerului citadin;

colectarea şi îndepărtarea reziduurilor

lichide şi solide de orice natură;

zgomotul urban;

habitatul - condiţii improprii (zgomot,

iluminat, aglomerarea populaţională

etc.);

calitatea serviciilor (de toate tipurile)

oferite populaţiei

Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman nu poate fi pusă

cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se

realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la

îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în

urma expunerii la noxe de tip profesional.

În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.

Bolile influneţate de poluarea aerului şi

care au fost urmărite începând cu anul 1995,

au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi

amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută,

rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte

boli pulmonare obstructive cronice, astmul,

bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate

de agenţi externi.

Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poarta de intrare digestivă.

Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse individuale – fântâni, folosită de un procent semnificativ din locuitorii Regiunii 8 şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse.

Efectele slabei gestionari a deşeurilor asupra stării de sănătate

Un aspect care trebuie mentionat este faptul ca în zonele periferice mai exista gospodarii care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încat reziduurile menajere sunt depuse neorganizat la capat de strada sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situatia sa existe depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei.

Consecintele pot fi:- impurificarea solului cu consecinte

sanitare, sociale şi economice, influenţa negativa

asupra psihicului şi confortului populaţiei; impurificarea aerului prin gaze de

descompunere, cu producerea de mirosuri neplacute, pericol de încendiu şi explozie;

impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apa şi a oglinzilor de apa folosita la imbaiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli, nitrati, nitriti, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);

favorizarea înmultirii mustelor, tanţărilor, gandacilor, rozatoarelor -vectori pentru germeni patogeni şi producatori de disconfort, facilitand

transmiterea bolilor digestive şi cutanate.

antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizarii cu înfundarea acestora şi formarea de colectii de ape stagnante, favorizand dezvoltarea tanţarilor;

persistenta în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afectiuni respiratorii şi alergice.

Efectele poluării sonore asupra sănătati populaţiei

Poluarea sonora, creaza disconfort şi a devenit deranjanta şi chiar nociva în unele zone ale Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov : pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot.. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora în unele puncte de intersecţie a strazilor devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe linga cele fixe de origine industrială, o deţin sursele mobile, respectiv circulaţia rutiera.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studiile au aratat ca riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită cresterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusa şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

2.8 Managementul deseurilor

Structura Bucureştiului ca şi capitala a

ţării şi structura rurală a judeţului llfov este

semnificativ diferită fata de restul tarii.

Bucureştiul are o structură urbana în proporţie

de 90%, iar llfov în proporţie de 10%. Ambele

entităţi au propria dezvoltare în sectorul

gestionarii deşeurilor.

Judetul Ilfov, spre deosebire de alte judeţe,

prezintă caracteristici aparte în ce priveşte

gestiunea deşeurilor municipale şi asimilabile din

următoarele motive:

- este limitrof municipiului Bucureşti, capitala

Romaniei, şi ca urmare suportă evacuarea

tuturor tipurilor de deşeuri (care au fost în

prealabil sortate) din marea metropolă,

- are în structura teritoriala 8 oraşe - Buftea,

Otopeni, Voluntari, Popeşti Leordeni, Chitila,

Pantelimon, Măgurele, Bragadiru şi 32 comune;

din cele 8 oraşe, 1 (unul) – Buftea, este oraş cu

statut vechi, restul sunt noi în plină formare şi

dezvoltare.

lfov are o populaţie de 234.152 locuitori

dintre care 87% locuiesc în zonele rurale.

Generarea specifică pentru judetul llfov este de

200 kg/loc/an referitor la populaţia totală.

Producerea specifică de deşeuri pentru Regiunea 8 este estimate la 416 kg/loc*an.

În Capitală, activitatea de colectare şi

transport a deşeurilor menajere şi stradale este

realizată de următoarele societăţi:

- SC REBU SA în sectoarele 1,4,5

- SC RWE GEKO ROMÂNIA Ecologic

Service SRL în sectorul 1

- SC ROSAL SERVIS SRL în sectorul 3

- SC SUPERCOM SA în sectorul 2

- SC URBAN SA în sectorul 6

Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza

Municipiului Bucureşti se face pe următoarele

amplasamente:

- Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX

- Depozitul VIDRA

- Partea corespunzătoare pentru

depozitare a gropii GLINA

Deseuri BiodegradabileÎn România, materia biodegradabilă din

deşeurile municipale reprezintă o componentă majoră. În această categorie sunt cuprinse:

deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;

deşeuri vegetale din parcuri, grădini;

deşeuri biodegradabile din pieţe; componenta biodegradabilă din

deşeurile stradale; nămol orăşenesc de la epurarea

apelor uzate menajere; teoretic, hârtia este

biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în

categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată.

In anul 2006 în judeţul Ilfov cantitatile de deseuri biodegradabile au fost:

320 tone = deseuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică, in magazinele de tip METRO;

2042 tone = deseuri vegetale din parcuri si gradini;

300 tone = deseuri din piete; 180 tone = componenta

biodegradabilă din deşeurile stradale (s-a considerat un procent de 21 % din cantitatea totală de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri);

71 tone = nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere.

TOTAL = 2813 tone deşeuri biodegradabile în anul 2006.

Cantităţile mai mari de deşeuri biodegradabile din gospodării şi alimentaţie publică reflectă un grad mai mare de utilizare a serviciilor de alimentaţie publică de către populaţie şi creşterea gradului de urbanizare din judeţ (în anul 2006 au existat 8 oraşe: Bragadiru, Pantelimon, Măgurele, Chitila, Otopeni, Voluntari, Buftea, Popesti Leordeni ).

A crescut zona verde în proprietatile private prin crearea de gazoane cu iarbă de calitate. S-a mărit numărul populaţiei care utilizează desfacerea mărfurilor agricole la pieţe organizate. S-a mărit reţeaua de drumuri şi străzi betonate şi asfaltate.

Municipiul Bucureşti

Tabel Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în municipiul Bucureşti, în ultimii ani.

Nr. crt.

Tipuri principale de deşeuri

Cod deşeu

anul 2000 (tone)

anul 2001 (tone)

anul 2002 (tone)

anul 2003 (tone)

anul 2004 (tone)

1. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care:

20 15 01 222538,96

275945,70

719388,72

906450,78

815201,57

1.1 Deşeuri menajare colectate în amestec de la populaţie

20 03 01 155402,64

176077,74

186281,95

173812,92

194405,16

1.2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20 03 01 2874,52 12276,58

9604,704

1057,05 1983,46

1.3 Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care:

20 01 15 01

21,236 22,957 449826,11

634615,64

502537,43

hârtie şi carton 20 01 0115 01 01

10,83 11,86 284314,34

190669,28

178447,204

Sticlă 20 01 0215 01 07

8,47 9,04 4568,79 14528,53

16213,53

Plastic 20 01 3915 01 02

1,936 2,057 87713,88

156620,394

119679,309

Metale 20 01 4015 01 04

- - 44727,55

197403,53

110094,06

Lemn 20 01 3815 01 03

- - - - -

biodegradabile 20 01 08 - - 23942,36

4,94 17,04

altele 20 0115 01

- - 4559,19 75388,97

78086,29

1.4 Deşeuri voluminoase

20 03 07 - - - - -

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri

20 02 10574 24863 10535,1 4566,6 10268,2

1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 7398,84 8580,61 9016,04 9621,19 9512,6

1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 46267,72

54124,81

61436,925

82777,384

96494,715

1.8 Deşeuri generate şi necolectate

20 0115 01

- - - - -

2 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti, din care:

19 08 05 - - - - -

2.1 Cantitate valorificată (s.u.)

19 08 05 - - - - -

2.2 Cantitate depozitată (s.u)

19 08 05 - - - - -

3 Deşeuri din construcţii şi demolări, din care:

17 5510,10 12016,74

42336 23577,57

25045,623

3.1 Deşeuri inerte - - - - -3.2 Deşeuri în amestec 5510,10 12016,7

442336 23577,5

725045,623

Total deşeuri generate

228049,06

287962,44

761724,72

930028,35

840247,19

Sursa: societăţi de salubrizare, primării de sector

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).

Conform Anchetei Statistice privind deşeurile realizata in anul 2004 rezulta că 99,92 % din populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare.

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt in derulare in colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), scoli, instituţii si agenţi economici, fiind in continua extindere funcţie de rezultatele obţinute si de fondurile disponibile.

Cantitaţi de deşeuri generate in municipiul Bucureşti in anul 2006

Nr. crt. APM Denumire material  

Cantitate / tone Stoc/ tone

      colectata valorificata eliminata      1.Deseuri municipale 574616.61 0.00 574616.61      2.Sticla 0.00 0.00      BUCURESTII 3.PET 3091.83   2191.56      4.PE 84.49 84.16   35.73    5.Hartie/ carton 146182.16 146182.16   0.00

    6.uleiuri uzate 365.04 323.28   293.01    7.PCB/ PCT  0  0  413      8.acumulatori auto 1622.64 1585.44   617.28    9.anvelope uzate 2627.52 2462.52   236.87    10.des. Lemnoase 13.20 9.15   22.30    11.rumegus 8.62 6.42   1.55

   12.Deseuri spitalicesti 7218.20   7218.20  

Eliminarea deşeurilor MUNICIPALE

Pentru orizontul de timp 2017, pentru zona Bucuresti - Ilfov, se are in vedere realizarea unui incinerator care sa incinereze mai mult de 150 000 tone/an (cantitea estimata ca se va produce spre orizontul de timp 2017) deseuri municipale incinerabile.

In judetul Ilfov nu se practica incinerarea deseurilor municipale datorita cantitatilor mai mici de 150 000 tone/an generate in prezent.

Bucureşti şi Ilfov depozitează deşeurile în 3 depozite, amplasate în judeţul Ilfov.

Depozite de deşeuri operaţionale Numele depozitului şi proprietarul/operatorul

Adresă Tipul depozitului

Începutul exploatarii/ data estimată de închidere

Suprafaţa Capacitatea

an Ha m³Depozitul Chiajna Rudeni S.C.Iridex Group, Import Export S.R.L

Bucureşti , sector 1, strada Drumul Rudeni – Chitila, no. 10

b 1999/2019 27~6- 8ha umplute sau aflate sub operare şi pregatire

~5.400.000

Depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajereS.C. SYSTEMA ECOLOGIC SRL

Biroul central: Bd. Nicolae Titulescu no. 1, bl. A7, sc. C, ap. 64, sector 1 Bucureşti Punct de lucru: Vidra judeţul Ilfov

b 2001/2023 241. celula :4,2 Ha închisecelulele 2. şi 3. :4,2 Ha operaţionalecelula 4. :4,2 Ha în construcţie

~8.000.000

Glina Ochiul Boului /SC ECOREC S.A.

Biroul central: Bucureşti, str. Schitu Darvari nr. 2 et. 1 apt. 2, sector 2Puncte de lucru: Soseaua de Centura nr. 2, Popesti – Leordeni ,judeţul Ilfov

b 2001/2045 120din care 37 ha sunt închise din partea noua prima celula- 2,5 ha sunt închise;pentru 16 ha există un permis de construcţie şi vor fi dezvoltaţi în paşi de câte 1 ha

~16.000.000

Capacitate totală

~29.400.000

Deşeuri depozitate în Chiajna Rudeni, Vidra şi GlinaLocaţia depozitului şi numele operatorului

Deşeuri depozitate în Cantitatea totală depozitată

1999 2000 2001 2002 2003 2004t/an t/an t/an t/an t/an t/an t său m³

Chiajna RudeniSC IRIDEX SRL

43536 361157

361655

400678

309421

340465 1816912

VidraSC SYSTEMA SRL

- - 78245 41953 269884

382439 772521

GlinaSC ECOREC S.A.

- - 110772

435969

342786

323257 1212784

Deşeuri depozitate-total

43536 361157

550672

878600

922091

1046152

3802217

Până în 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupată. Din 2004, rămânând o capacitate de aproximativ 29 mil tone, presupunând o cantitate anuală depozitată în jurul a 1 mil tone, capacitatea rămasă fiind suficientă pentru următorii 30 de ani.

Planificarea pentru înlocuirea acestei capacităţi de depozitare trebuie începută dupa 2013, care reprezintă orizontul de timp pentru acest plan.

Scurtă descriere a situaţiei curente a celor 3 depozite ecologice

Toate cele 3 depozite sunt în procesul unei reabilitări şi îmbunătăţiri pas cu pas. Părţile vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerinţelor Directivei UE privind depozitele de deşeuri.

Serviciul de depozitare va fi suplimentat cu o staţie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130.000 t/an ce va functiona in vecinatatea depozitului de la Glina pentru aceasta statie fiind deja alocata o suprafata de 3 ha si cu o statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130 000t/an ce va contribui la reducerea cantitatii ce urmeaza a se depozita.

Trebuie îmbunatăţită tehnologia instalaţiilor de operare a depozitului pentru a obţine o rată de compactare suficientă.

Chiajna Rudeni / Iridex SRL

Documentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeana privind depozitele de deşeuri. Asta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este folosit în combinaţie cu o membrana geotextila şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane.

Taxele percepute sunt între 5-7 euro/ tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit ecologic. Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2, 5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de investiţia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare a apei şi a gazului precum şi costurile de operare.

Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t.

Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 25 de persoane.

Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarna. Vehiculele sunt descărcate lângă rampă de acces si va rezulta un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3. Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul verii sau să ia foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi demolări.

Depozitul are un număr suficient de compactoare şi buldozere. 1 turn de colectare de gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este colectată într-un bazin care este conectat la o staţie pilot de osmoză inversă. Apele meteorice se scurg de pe suprafata depozitului intr-un canal colector ce inconjoara depozitul, iar apa din canalul colector este combinată cu levigat ca rezultat al unei neprotejari a depozitului , în special pe versanţi. În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei.

Pe lângă depozit este organizata activitatea de compactare şi separare a PET-urilor.

Este localizată lângă depozit o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip Muffle. In momentul de fata capacitatea de incinerare a deseurilor periculoase existenta este de 6000 t/an, inclusiv deseurilor periculoase din deseurile municipale la IRIDEX. Se intentioneaza ca in viitor aceasta capacitate sa fie crescuta pana la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundara, dispozitiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces umed si cu un dispozitiv de analiza a compozitiei gazelor de ardere care este important atat pentru controlul procesului de incinerare in sine precum si controlul indicatorilor de mediu

Glina / Ecorec SA Zona depozitului este o vale naturală, cu un strat natural de argilă.

Vechiul depozit de 120 ha se inchide pe masura deschiderii celulelor noi (există un permis de construcţie pentru 16 ha, cu o instalare în etape de celule a câte 1 ha).

Ca parte a inchiderii vechiului depozit, 100 de turnuri de colectare a gazului, cu o

adâncime de 15 m au fost instalate. Începand cu 2007, gazul colectat va fi incinerat.

Depozitul are un drum de acces şi în zona de intrare este instalată o punte de cântărire, care trebuie să verifice greutatea vehiculelor care intră şi care ies.

Sunt depozitate în jur de 30.000 t/luna.

Zona de descărcare a vehiculelor de colectare este situată la aproximativ 50 m de drumul de acces. Deseurile sunt mutate spre o pantă şi lasate să cadă aproximativ 20 m. Rata de compactare a unui strat de 20 m este scăzută.

Este disponibil un număr suficient de compactoare şi buldozere.

În octombrie 2006 a fost introdusă o staţie de tratare a levigatului, constând într-un tratament pre-biologic într-un heleşteu deschis, cu intrare de apă şi osmoza inversă.

O suprafaţa de 3 ha este pregatită pentru instalarea unei staţii de sortare cu o capacitate de 60.000 t/an, constând în unităţi de mărunţire, un ciur (lungime: 10m şi diametru: 3m) şi curea transportoare pentru o sortare manuală în spaţii închise. Fracţii mici, <60 mm vor fi depozitate şi din fluxul a 4 fracţii: plastic, hârtie, sticlă şi materiale feroase vor fi sortate.

În viitor, vehiculele vor fi descărcate pe o suprafaţă pregătită. Cantitatea totală de deşeuri ce va merge spre depozitare va fi marunţită şi transferată printr-o curea transportoare către un punct de descărcare. Este sortat un procentaj de aproximativ 20%.

Depozitul are taxe mai mici de 10 €/t.

Vidra / ECOSUD SRL

Operarea depozitului a început în 2001. depozitul de la Vidra are o suprafaţă totală de 24 ha, din care 4,2 sunt închise. 2 celule cu 4,2 ha sunt în folosintă şi încă o celulă de 4,2 ha este în construcţie.

Noua suprafaţă este profilată la bază pentru instalarea unui sistem de drenaj şi are un mal înconjurător. Protecţia apei subterane constă într-un strat de argilă compactată, o membrană de plastic şi una geotextila. Se intenţionează a fi instalate în zona noua puţuri pentru colectarea gazului. Calitatea apei subterane este controlată de 2 puţuri în amonte şi în aval. Construcţia îndeplineşte cerinţele Directivei UE privind depozitele de deşeuri.

Înălţimea totală a depozitului este planificată a fi de 40 m, ceea ce este unic în tehnologia depozitelor de deşeuri.

Capacitatea ramasă va fi suficientă pentru încă 20 de ani, dacă se vor depozita anual 300-400.000 t.

Vehiculele care sosesc sunt descărcate la o rampă. De acolo, este organizat un transport intern către depozit cu propriile vehicule. Aria de descărcare va fi suplimentată cu o staţie de sortare manuală mai tarziu.

Depozitul a investit în 2 stadii un tratament al levigatului cu o capacitate de 8m³/ora.

Depozitul este echipat cu un număr suficient de compactoare, buldozere, excavatoare, încărcătoare şi vehicule de transport.

Drumul de acces este pavat şi este conectată o punte de cântărire pentru un sistem de înregistrare şi facturare, care înregistrează informaţii despre greutatea de pe puntea de greutate, despre client, numele şoferului şi numărul de înmatriculare a maşinii printr-un card magnetic ce este introdus într-o cutie de control de către şofer. Sunt produse

astfel date privind înregistrările zilnice de deşeuri.

Depozitul are o taxă de aproximativ 7 €/t.

Colectarea si transportul deşeurilor în Bucureşti

De la jumătatea anului 2000, în jur de 210 companii (vezi anexa) au fot înregistrate oferind servicii de tipul colectarii separate şi in amestec a deşeurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea deseurilor de metal, celelalte concentrându- se pe colectarea in amestec din gospodării şi sectorul comercial, precum şi pe colectarea selectivă a hârtiei şi cartonului, a plasticului (în principal PET), sticlei şi textilelor. Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale sau filiale exclusive sectorul comercial şi industrial.

România este prin ECO ROM ambalaje S.A. partener al “Duales System Deutschland” DSD care organizează colectarea, tratarea, valorificarea şi reciclarea ambalajelor din gospodării. Ca sector informal, colectarea selectivă de către persoane fizice neautorizate nu are cifre controlate, de aceea valorile pentru colectarea selectivă din acest sector sunt necunoscute si nu pot fi inregistrate oficial.

Valorile ce descriu cantitatea şi tipul deşeurilor inregistrare anual de companiile specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza pe chestionarele statistice pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.

Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, pubere si cantainere), prezentat în urmatorul tabel, prezintă volumul necesar săptamanal pentru colectarea deşeurilor generate de aproximativ 50.000 m³/sapt (634.000 t/an deşeuri din gospodării).

Numărul mare de containere mari ar putea fi explicat de condiţiile specifice de colectare ale oraşului Bucureşti. Majoritatea locuitorilor trăiesc în blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce constă în tobogane de gunoi prin care deşeurile cad de la fiecare etaj într-o încăpere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deşeurile sunt colectate în containere mari sau in pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golită de automat sau manual într-un descărcător sau un vehicul de compactare. Blocurile de patru etaje, care in general nu sunt echipate cu ghene au la dispozitie contrainere de dminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.

Referitor la cantitatea de deşeuri din gospodării estimată la aproximativ 633.203 t/an ( ~50.000 m³/săpt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor acoperă cererea pentru colectarea deşeurilor din gospodării, ca şi pentru 20% din cantitatea presupusă a deşeurilor comerciale similare celor menajere (vezi tabelul 2-21, 2-23 si 2.27 – 2.28).

Aceasta înseamna că există suficiente pubele şi containere ca si capacitate totala dar s-ar putea ca in anumite zone distributia de pubele si containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in zonele de case distributie de pubele se face per gospodarie si nu per numar de locuitori.

Deseuri Generate din Activitati Medicale

Strategia si programul de gestionare a

deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de

asistenta medicala, de cercetare medicala si

învăţământ medical de stat si privat si

asigurarea condiţiilor de aducere la îndeplinire

a acestora intra in responsabilitatea Ministerului

Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii evaluează totodată

impactul produs de deşeurile medicale

periculoase asupra sănătăţii populaţiei si

elaborează norme de igiena pentru colectarea,

îndepărtarea si neutralizarea deşeurilor solide si

reglementari specifice pentru gestionarea

deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de

asistenta medicala, de cercetare medicala si de

învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice

centrale pentru protecţia mediului.

Din datele colectate in anul 2006 de catre

reprezentantii Autoritatii de Sanatate Publica a

Municipiului Bucuresti de la 33 de unitati

spitalicesti din Municipiul Bucuresti, reiese

urmatoarea situatie:

Total deseuri spitalicesti colectate : 7.218.200 kg

din care: - menajere – 5.087.925 kg;

- taietoare-intepatoare – 397.637 kg;

- infectioase – 1.652.618 kg;

DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE)ELECTRONICE (DEEE)

În Planul de Implementare a Directivei

2002/96, s-a agreat colectarea unei cantităţi de

DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an

dupa 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an dupa

31.12.2007 şi începând cu 2009 de 4 kg/locuitor

pe an dupa 31.12.2008.

Cantitate de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual care poate fi colectată

Date limită pentru ţinte

31.12.2006 31.12.2007 31.12.20082 kg/locuitor pe an

3 kg/locuitor pe an

4 kg/locuitor pe an

An de referinţă 2007 2008 2009Număr populaţie din Regiunea 8

2207549 2207723 2207756

Cantitate anuală colectată de DEEE (t/an)

4415,0 6623,0 8831,0

Aceasta va necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 0561 t/an.Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa materiilor prime secundare.

Organizarea punctelor de colectare

Conform H.C.G.M.B. nr.296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice au fost stabilite stabilite punctele de colectare ale deseurilor de echipamente electrice si electronice astfel:

Sectorul 1

Str.Carpati nr.100Str. Afanata nr.1,3,5,7

Sectorul 2

Str.Baicului nr.69

Sectorul 3

Sos.Dudesti-Pantelimon nr.2-4-6Str.Bratarii intersectie cu str. Liviu Rebreanu nr.60-70

Sectorul 4

Str.Niculitel nr.6Str.Calea Serban Voda nr.162-164

Sector 5

Str.Aleea Salaj intersectie cu str. Soldat Pricopan si str.Dunavat

Sector 6

Str.Drumul Sabareni fara numar postal (fostul CAP Chiajna)

In Bucuresti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea DEEE. Acestea sunt:

SC Remat Bucuresti Sud SA Sc As Metal Com SRL SC Remat Vest SA

În Bucureşti, companiile sunt răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice.

Vehicule Scoase din Uz

Distribuţia şi numărul de vehicule în Regiunea 8

Numărul vehiculelor Categoria M1 – în 2003Vechimea 0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 16 – 20 >20 ani Total

vehiculelor ani aniNumărul de vehicule 129.878 145.853 125.017 134.046 159.744 694.533

19 % 20 % 18 % 19 % 24 % 100 %

Fig. - Configuraţia vehiculelor M1

În Regiunea 8 sunt înregistrate aproximativ 800.000 vehicule. Din acestea 87% sunt berline şi 13% vehicule comerciale. 164.500 vehicule (20% ) au o vechime mai mare de 20 ani, 144.328 (18%) au o vechime între 16 -20 ani şi 138.842 (17%) au o vechime între 11 -15 ani în legătură cu anul 2003.

În următorii ani, aproximativ 300.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate, dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea necesară anuală nu ar trebui să fie sub 70.000 de vehicule pe an.

In Bucuresti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

SC Remat Bucuresti Sud SA Sc As Metal Com SRL SC Remat Vest SA

2.9 Zone critice din punct de vedere a calitatii mediului

In Municipiul Bucuresti nu exista zone critice

din punct de vedere al poluarii aerului. Pentru

zonele în care s-a înregistrat depăşirea

valorilor limită, se vor întocmi programe

integrate de gestionare a calităţii aerului,

conform HG 543/2004.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Singura poluare accidentală produsă în anul 2006 în b.h. Argeş – localitatea Bragadiru, la SOMIC BRAGADIRU S.A. a fost cu produse petroliere de la un rezervor vechi dezafectat, prin manevrare greşită a vanei de golire.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor

In judeţului Ilfov s-au identificat în următoarele comune terenuri degradate, inapte pentru o agricultură eficientă, după cum urmează:

- comuna Afumaţi – 3 ha- comuna Bragadiru – 6 ha (malurile

râurilor Ciorogârla şi Sabar)- comuna Cernica – 3 ha pe marginea

izlazului comunal- comuna Chiajna – 31 ha (păşune cu

exces de umiditate) – 13 ha mlaştină - domeniul privat al comunei – 64 ha suprafaţă cu

umpluturi şi denivelări neproductive - domeniul privat al comunei

- comuna Găneasa - 4 ha- comuna Grădiştea - 2 ha- oraş Măgurele - 1 ha- oraş Pantelimon - 3 ha- oraş Buftea - 2 ha

Configuraţia vehiculelor M1

0-5 ani19%

6 - 10 ani20

%11 - 15 ani18

%

16 - 20 ani19

%

>20 ani24%

0-5 ani

6 - 10 ani

11 - 15 ani

16 - 20 ani

>20 ani

2.10 Accidente tehnice si poluari accidentaleÎn funcţie de caz, s-au efectuat monitorizari în zona afectata de poluare, pe o perioada mai

lunga de timp, până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisa de legislatia în vigoare.

Nr.crt.

Data/ora Localizarea fenomenului

Agentul poluator;Cauza poluării

Factorii de mediu afectati

Modul de manifestare al fenomenului

Masuri luate Sanctiuni

1. 11.04.2006ora 2100

Comuna BragadiruJudeţul Ilfov

Produse petroliere în râul Cirogârla

apa

Pete de produs petrolier pe suprafaţă apei şi pe mal

Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice

GNMIlfov

2. 24.05.2006ora 1000

Str. Brauner(teren viran; în spatele STITEH; Bucureşti

Deşeuri baterii auto tocate(aprox.30 gramezi)

sol

Apele pluviale de pe terenul în panta s-au scurs în subsolul STITEH

Curatarea zonei afectate

GNMBucureşti

3. 17.10.2006ora 900

Lacul Herastrâu-zona debarcader-Bucureşti

Staţia de Carburanţi PETROM Baneasa Adm. Bucureşti

apa

Deversare de produs petrolier în canalizarea pluviala care a dus la poluarea lacului Herastrâu; pete de produs petrolier pe

Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice

GNMBucureşti

luciul apei4. 23.11.2006

ora 1530Univerşitatea Politehnica Bucureşti-Facultatea de Chimie –Corp A1

Univerşitatea Politehnica Bucureşti-Facultatea de Chimie –Corp A1; recipient de sticla (25l) cu acid clorhidric concentrate deteriorat

aer

Nor de gaze albicios, iritant, greu de respirat

Stoparea scurgerilor de gaz prin utilizare de carbonat de sodiu şi nisip; izolarea recipientului deteriorat

GNMBucureşti

Pe parcursul anului 2006 au mai fost doua

poluări accidentale la care au participat doar

comisarii Garzii de Mediu :

localizare: punct de lucru apartinand SC Fabryo Corporation SRL ( fost SC Guzu Chim SRL), secţia ambalare diluant strada Sucevita nr. 14.bis data : 11.04.2006 .Incendiul a fost localizat la nivelul secţiei de ambalare diluanti nefiind afectate instalaţiile, echipamentele, cladirile . S-a constatat prezenta unei poluări intense cu fum provenit din arderea materialelor cu proprietăţi combustibile şi a solvenţilor existenti la nivelul secţiei. S-a procedat la localizarea şi stingerea încendiului atat prin fortele proprii ale societatii cat şi prin personalul pompierilor de serviciu.

localizare: Staţia de transformare Bucureşti- Sud AT 200 MVA apartine de CNTEE Transelectrica SA . data: 27.07.2006. Incendiu cu efect generare de emisii-imisii atmosferice datorate arderii uleiului de transformator, infiltratii de reziduuri hidrocarburice în reţeaua de canalizare interioara a CET-SUD precum şi scurgeri pe sol lângă basa de retentie a autotransformatorului. S-a procedat la stingerea încendiului şi la vidanjarea basei de retentie şi absorbtia cu vata minerala a reziduurilor hidrocarburice din canalizare.

2.11 Educatia Ecologică: aspecte şi imagini ale acţiunilor de educaţie ecologică

Agentia Regionala pentru Protectia

Mediului Bucuresti acorda o atentie deosebita

actiunilor de educatie a populatiei privind

protectia mediului, in special in ceea ce priveste

tinerii si copii, segment de varsta deosebit de

receptiv la actiunile intreprinse de catre noi.

Impreuna cu Agentia pentru protectia Mediului

Bucuresti si Agentia pentru protectia Mediului

Ilfov am organizat campanii de informare şi

constientizare a publicului in domeniul protecţiei

mediului

Ziua Biodiversităţii – vizită la Grădina Botanică cu elevi din şc. cu care avem protocol incheiat . Campanie de informare : Pagina web, invitaţii afişe, slid-uri;

Ziua Mediului – vizită la Grădina Zoologică cu elevi din şc. cu care avem protocol incheiat .

Ziua internaţionala a zonelor umede - Elevi,profesori, autoritaţi publice locale - cunoaşterea unor noţiuni de bază despre zonele umede Inţelegerea importanţei conservării acestor ecosisteme. Campanie de informare : Pagina web, , invitaţii afişe, sliduri, referate;

Ziua mondială a Apei – Elevi, profesori - Clasificarea apelor, noţiuni de bază

constientizarea păstrării apei curate pentru sănătatea tuturor. Campanie de informare : Pagina web, invitaţii afişe, sliduri ;

Ziua mondiala a Pamântului – Elevi, profesori, Inspectoratul şcolar sect. 2. Prezentarea bogaţiilor pământului in România . Crearea unei atitudini responsabile faţă de starea mediului. Campanie de informare : Pagina web, invitaţii afişe, sliduri ;

Săptămâna Mobilităţii Europene- Cetăţenii capitalei, copii, profesori. Creşterea gradului de conştientizarea cetăţenilor privind efectul traficului rutier asupra calitătii aerului. Promovarea deplasării in oraşe cu mijloace “prietenoase mediului”(bicicletă, tramvaiul sau mersul pe jos) pentru un mod de viaţa sănătos. Realizare brosuri şi afişe postate in mijloacele de transport in comun.Organizare de concurs de desene cu premii. Campanie de informare : Pagina web, afişe, sliduri, broşuri, comunicate de presa ;

Ziua Mondială a Animalelor – Vizită la muzeul Grigore Antipa – Copii, profesori – Campanie de informare : Pagina web, distribuire de materiale informative;

Informare Natura 2000 – Primariile de sector şi Prefectura – Importanţa reţelei Natura 2000 - Campanie de informare : Pagina web, distribuire de materiale informative;

“LUNA CURATENIEI” si “LUNA

PADURII”, in perioada 26 martie – 26

aprilie - ecologizarea unei zone din

comuna Copaceni si plantarea de puieti

si plante sub egida “Echilibru om –

natura” - cu participarea copiilor din jud

Ilfov si Municipiul Bucuresti si a

autoritatilor locale.

În luna martie si aprilie 2007 am participat activ alături de elevii scolilor generale nr. 94 si 179 in cadrul proiectului “Milioane de oameni, milioane de copaci” initiat de fundatia PRAIS in colaborare cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

2.12 Instituţii şi organizaţii cu atribuţii şi activităţi în domeniul protecţiei mediului.

Atributii ale altor autoritati in domeniul Protectiei

Mediului.

Garda de Mediu este autoritatea cu atributii

de control si este singura institutie care poate

aplica penalitati. Garda de Mediu verifica in teren

conformarea unitatilor economice cu legislatia de

mediu in vigoare, si, in caz de neconformare

poate lua urmatoarele masuri:

- stabilirea masurilor de limitare a efectului

daunator asupra mediului produs de

activitatea economica si verificarea stadiului

indeplinirii masurilor

- aplicarea de amenzi conform legislatiei

- solicita Agentiei pentru Protectia Mediului

suspendarea autorizatiei de mediu pentru

activitatea respectiva

Garda de Mediu este institutia care primeste

sesizarile publicului cu privire la incalcarea

legislatiei de mediu (derularea unor activitati

economice neautorizate d.p.d.v. al protectiei

mediului, poluari accidentale, deteriorarea calitatii

mediului datorita unor activitati economice ).

Pentru solutionarea acestora, in activitatea sa,

Garda de Mediu poate solicita, dupa caz, sprijinul

Agentiei pentru Protectia Mediului

Directia de Sanatate Publica este institutia

care are atributii in ceea ce priveste disconfortul

interior (zgomotul si poluarea in locuinte) si in ceea

ce priveste potabilitatea apei din reteaua de

alimentare si de la statiile de tratare. Directia de

Sanatate publica este partener stabil al APM

Bucuresti in Comisia de Analiza Tehnica care ia

deciziile de acordare sau respingere a cererilor de

acordare a autorizatiilor de mediu pentru activitati

cu impact semnificativ asupra mediului

Compania Nationala Apele Romane este

institutia care se ocupa de managementul apelor

de suprafata, incepand de la monitorizarea calitatii

raurilor si lacurilor, asigurarea lucrarilor

hidrotehnice sau verificarea descarcarilor in apele

de suprafata, direct sau indirect, prin statii de

tratare, a apelor uzate provenite din activitati

industriale sau menajere.

Registrul Auto Roman asigura

implementarea regulamentelor privind starea

tehnica a mijloacelor auto (nivel emisii, cerinte

tehnice)

Autoritatile publice locale (primariile) sunt

responsabile de luarea masurilor necesare pentru

limitarea poluarii provenite din traficul auto. De

asemenea, prin directiile de specialitate,

autoritatile publice locale asigura intretinerea

corespunzatoare a spatiilor verzi. In ceea ce

priveste zgomotul, autoritatile publice locale

(PMB) sunt responsabile cu intocmirea hartilor

de zgomot si a planurilor de actiune pentru

limitarea efectelor produse de zgomot, pe care le

vor inainta spre aprobare Comisiei tehnice

condusa de Agentia Regionala pentru Protectia

Mediului. Autoritatile publice locale sunt

responsabile de asigurarea sistemului de

colectare a deseurilor de la populatie si de la

agentii economici.

3.Obiective si prioritati in domeniul protectiei mediului

3.1 Obiective generale din Planul Local de Actiune pentru Mediu

CONSIDERATII GENERALE► reprezinta documentul elaborat la nivel

local care are ca scop promovarea dezvoltarii

durabile a Municipiului Bucuresti si care

reprezenta concretizarea la nivel local a

obiectivelor inscrise in Programul National de

Protectie a Mediului.

► a fost elaborat impreuna cu institutiile/

autoritatile publice locale, experti consultanti,

organizatii neguvernamentale, operatori

economici, public interesat.

► procesul de elaborare a PLAM a respectat

metodologia aprobată de către Ministerul

Mediului şi Gospodăririi Apelor „Manual pentru

elaborarea şi implementarea planurilor locale

de acţiune pentru mediu la nivel judeţean

► P.L.A.M. a fost elaborat in perioada iulie

2004 – octombrie 2005, fiind aprobat prin

Hotararea Consiliului General al Municipiului

Bucuresti nr. 294/2005 si de catre Prefecturii

Mun. Bucuresti – Cabinet Prefect.

► Scop: dezvoltarea unui plan de acţiuni

concrete pentru îmbunătăţirea calităţii mediului

în Municipiul Bucureşti.

► Obiective :

Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea

problemelor de mediu din Municipiul Bucureşti :

- au fost identificatre 100 probleme de

mediu individuale grupate in 15

categorii de probleme

Dezvoltarea şi implementarea unui plan local

de acţiuni concrete pentru soluţionarea

problemelor de mediu ale capitalei.

Implicarea tuturor membrilor comunităţii pe toată durata desfăşurării procesului.

In prezent se deruleaza Etapa de Implementare si Monitorizare a PLAM :In prezent se deruleaza Etapa de Implementare si Monitorizare a PLAM :

Scop - evaluarea actiunilor cuprinse in PLAM, modul in care s-au indeplinit, necesitatile legislative,Scop - evaluarea actiunilor cuprinse in PLAM, modul in care s-au indeplinit, necesitatile legislative, financiare pentru indeplinirea acestora financiare pentru indeplinirea acestora

PROBLEMA OBIECTIVE GENERALE

Problema „Degradarea mediului natural (păduri, spaţii verzi) şi construitProblema „Degradarea mediului natural (păduri, spaţii verzi) şi construit (monumente istorice)”(monumente istorice)”

Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu cca. 50% (perioada 1990-2004) având drept consecinţă scăderea suprafeţei de spatiu verde care revine unui bucureştean, la sub 10 mp/ cap de locuitor

Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi diminuarea agresiunii antropice asupra celor existente

Diminuarea suprafeţei bazelor de producţie a materialului dendrologic

Creşterea suprafeţelor bazelor de producţie a materialului dendro-floricol

Creşterea numărului de suprafeţe construite, terenuri private etc. în perimetrul parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucureşti

Interzicerea construirii în perimetrul spaţiilor verzi existente, precum şi a celor prevăzute cu aceasta destinaţie

Creşterea numărului de arbori cu perioadă de vegetaţie depăşită sau care nu s-au adoptat condiţiilor climatice din mediul urban

Înlocuirea exemplarelor uscate şi în declin biologic avansat

Absenţa unui sistem de reinventariere şi de marcare a arborilor

Evaluarea stării vegetaţie din municipiul Bucureşti, cu identificarea zonelor care necesită măsuri de îmbunătăţire a habitatului uman

Nevalorificarea Grădinii Botanice Punerea în valoare a patrimoniului ştiinţific şi educaţional al Grădinii Botanice din Bucureşti.

Lipsa perdelelor verzi de protecţie în proximitatea zonelor rezidenţiale

Protejarea locuitorilor unor asemenea zone rezidenţiale de potenţialele surse de poluare

Diminuarea suprafeţei fondului forestier

Creşterea suprafeţei fondului forestier naţional;

Educaţia deficitară a cetaăţenilor, în respectarea codului bunelor practici silvice

Promovarea unei atitudini corespunzatoare a comunităţii faţă de problemele de mediu şi constientizarea importanţei fondului forestier

Degradarea unor obiective istorice şi arhitectural urbanistice (cca.30% din nr. total) datorită folosinţei neadecvate, intervenţiilor, transformărilor, absenţei activitîţilor de întreţinere şi a fondurilor insuficiente pentru reabilitare / conservare

Punerea în valoare a patrimoniului istoric şi cultural-artistic al Bucureştilor, în acord cu statutul prezumat de capitală europeană.

Problema „Reteaua de apă şi canalizare”Problema „Reteaua de apă şi canalizare”

Nereactualizarea bilanţului apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare

Determinarea/estimarea debitelor de ape uzate evacuate în reţeaua de canalizare

Ineficienţa/subdimen- sionarea/inexistenţa instalaţiilor de preepurare a apelor uzate deversate în reţeaua de canalizare de către abonaţii socio-economici

Respectarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare publică

Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic

Eficientizarea utilizării apei pentru uz industrial sau casnic

Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator şi care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective în gropile istorice ale Bucureştiului (Cuţarida – zona 1 Mai – sector 1, Cocioc, etc.)

Coborarea nivelului pânzei freatice

Insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat (număr de străzi fără reţele de apă şi canalizare 1014, reprezentând 19% din totalul de străzi din Bucureşti-5340)

Extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă

Problema „Poluarea atmosferei”Problema „Poluarea atmosferei”Poluarea aerului cu poluanţi gazoşi proveniţi din arderea combustibililor lichizi, gazosi şi a combustibililor alternativi la centrale termice nemodernizate

Reducerea emisiilor de Nox, SO2 şi Pulberi provenite de la IMA

Insuficienţa unei strategii proprii a agenţilor economici industriali care să includă şi costul investiţiilor de mediu în vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri)

Monitorizarea programelor de investiţii ale agenţilor economici

Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili datorită insuficienţei echipamentelor de reţinere a poluanţilor emisi din activităţi de depozitare, transport şi distribuţie a carburanţilor

Reducerea emisiilor de COV

Poluarea atmosferei datorită emisiilor de COV rezultaţi din instalaţii şi activităţi care utilizează solvenţi organici

Conformarea agenţilor economici cu cerinţele Directivelor UE, până în data aderării

Poluarea aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile datorită activităţilor din industrie

Reducerea poluării aerului cu pulberi în suspensie şi sedimentabile

Poluarea atmosferei generată de staţiile de preparare a mixturilor asfaltice

Reducerea impactului asupra zonelor rezidenţiale

Fondul natural care favorizează existenţa pulberilor în suspensie şi sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian ) şi datorită insufucienţei salubrităţii stradale

Reducerea concentratiilor de pulberi în suspensie

Absenţa unui sistem de prognoză şi de alertare la scara locala în condiţiile creşterii nivelului de poluare asociat condiţiilor meteorologice nefavorabile

Crearea unui sistem de prognozare a poluării

Insuficienţa mediatizare a efectelor poluării asupra stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii mediului din municipiul Bucureşti

O mai bună informare a publicului asupra nivelului de poluare atmosferică în Municipiul Bucureşti

Extinderea „insulei de caldura” a municipiului Bucuresti datorita diminuării spaţiilor verzi si creşterii suprafeţelor construite

Utilizarea mai eficienta a energiei

Absenţa unui sistem unitar de măsurători meteorologice în punctele cheie ale Municipiului Bucureşti (zone intens poluate, zone cu trafic intens, zone cu mari aglomerari urbane, parcuri) în vederea realizării de studii pentru cuantificarea impactului activităţii antropice asupra climatului local

Implementarea unui sistem de validare a datelor meteo

Problema „Gestionarea deseurilor”Problema „Gestionarea deseurilor”Depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere

Eliminarea efectelor negative asupra mediului prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere

Lipsa/numărul insuficient de recipiente şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locuri aglomerate cât şi la periferia Capitalei

Eliminarea depozitelor necontrolate

Inexistenţa unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare sau de colectare selectivă

Reducerea volumului de deşeuri depozitate la depozitele speciale de deşeuri

a deşeurilor de la populaţieLipsa unui sistem integrat de gestionarea deşeurilor care să fie eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului

Creşterea eficienţei economice din gestionarea deşeurilor şi asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei şi mediului

Deficienţe în colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje provenite de la societăţile comerciale

Diminuarea cantităţii de deşeuri la depozitul de deşeuri

Degradarea solurilor şi a pânzei freatice în zona depozitărilor necontrolate de deşeuri

Eliminarea poluării solului şi a pânzei freatice datorită depozitărilor necontrolate de deşeuri

Existenţa autovehiculelor uzate abandonate şi absenţa unui sistem eficient de colectare / valorificare a acestora

Eliminarea autovehiculelor uzate abandonate

Managementul defectuos al deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări

Utilizarea deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări în alte activităţi industriale / de construcţii

Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării şi valorificării anumitor tipuri de deşeuri

Informarea / educarea publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării şi valorificării anumitor tipuri de deşeuri

Insuficienţa implementării colectării selective a deşeurilor menajere în vederea valorificării; insuficienta dezvoltare a pieţei deşeurilor reciclabile care să rezolve problema valorificării lor

Diminuarea / eliminarea cantităţii de deşeuri reciclabile din cantitatea de deşeuri depozitată şi dezvoltarea sistemului de valorificare a lor

Lipsa unor programe specifice pentru educarea populaţiei privind: colectarea selectivă a deşeurilor şi a unor programe de informare a populaţiei privind beneficiile sistemului de colectare selectivă

Informarea/ educarea publicului privind colectarea selectivă a deşeurilor prin programe specifice şi beneficiile rezultate

Slaba dotare a agenţilor de salubrizare cu utilaje specifice şi recipiente de precolectare (containere, pubele, utilaje de transport etc.)

Eficientizarea sistemului de colectare a deşeurilor de către agenţii de salubrizare

Absenţa unei strategii integrate privind reducerea cantităţii de deşeuri generate în Bucureşti, diminuând în acest fel cantitatea de deşeuri eliminată la depozitele de deşeuri

Reducerea cantităţii de deşeuri generate în Bucureşti şi diminuarea cantităţii de deşeuri eliminate la depozitul de deşeuri

Tratarea / eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor periculoase

Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase

Lipsa agenţilor valorificatori pentru deşeuri periculoase (baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de mercur, altele)

Valorificarea deşeurilor periculoase rezultate din baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de mecur etc.

Managementul incorect al deşeurilor spitaliceşti (arderea în creamatorii) şi a deşeurilor de medicamente

Îmbunătăţirea sistemului intern de gestionare a deşeurilor în unităţi sanitare de stat şi private şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase medicale în condiţii de siguranţă, fără afectarea stării de sănătate şi a calităţii mediului

Număr insuficient de societăţi comerciale implicate în gestionarea deşeurilor de uleiuri, anvelope, baterii şi acumulatori

Gestionarea uleiurilor uzate, anvelopelor uzate, baterii şi acumulatori uzaţi

Insuficienta preocupare a agenţilor economici de a gestiona deşeurile din activităţile proprii

Valorificarea / eliminarea deşeurilor din activităţile proprii ale agenţilor economici

Problema „Starea de sănătate a populaţiei”Problema „Starea de sănătate a populaţiei”Insuficienţe privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a calităţii mediului şi evoluţia sănătăţii umane

Protejarea populaţiei împotriva riscurilor datorate poluării mediului

Insuficienţa studiilor privind impactul zgomotului urban asupra stării de sănătate a populaţiei

Protejarea sănătăţii populaţiei expuse la zgomot

Insuficienţa studiilor specifice relaţiei mediu - sănătate umană, cu utilizarea ambelor tipuri de informaţii, în vederea cuantificării efectelor poluării asupra populaţiei

Identificarea şi cuantificarea potenţialelor riscuri asupra sănătăţii polulaţiei date de expunerea la poluanţii din mediu înconjurător (aer, apă etc)

Problema „Transportul rutier”Problema „Transportul rutier”Intensificarea traficului rutier în condiţiile în care trama stradală este subdimensionată

Reducerea traficului rutier şi menţinerea acestuia în funcţie de capacitatea de suport areţelei de străzi

Nereactualizarea şi neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier în timp şi spaţiu pentru arterele urbane

Efectuarea unor studii de fluidizare a traficului

Menţinerea traficului rutier în zonele istorice ale oraşului

Înfiinţarea unor artere pietonale şi a unor zone de circulaţie pentru transportul public

Lipsa spaţiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor în zona centrală

Amenajarea de spaţii Park & Ride în principalele puncte de acces în Bucureşti

Utilizarea ineficientă a capacităţii de suport a carosabilului prin parcări parazitare

Eliminarea parcărilor parazitare şi redarea capacităţilor de suport pentru trama stradală

Lipsa spaţiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore de penetrare a arterelor de transport

Realizarea punctelor de INTERCHANGE, din perspectiva dezvoltării viitoarei zonemetropolitane

Poluarea atmosferei generată de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament datorită unui parc auto cu uzură morală şi uzură fizică înaintată, menţinut în circulaţie

Aerul sa corespundă din punct de vedere calitativ, astfel încât să fie asigurată sanatatea umană şi a mediului înconjurător în perimetrul municipiului Bucureşti

Absenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul public

Fluidizarea traficului cu scopul reducerii de noxe,în special în zona marilor intersecţii şi înlungul arterelor de trafic

Depăşirea CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic înregistrate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului apaţinând A.R.P.M.B. – Cercul Militar şi Mihai Bravu

Încadrarea în limitele maxime admisibile a concentraţiilor de poluanţi din traficul rutier, înzonele centrale

Lipsa întreţinerii şi amenajării corespunzătoare a tuturor străzilor din Municipiul Bucureşti

Imbunătăţirea circulaţiei auto şi diminuarea emisiilor atmosferice

Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze de eşapament cu conţinut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonoră şi/sau prin vibraţii

Asigurarea calităţii aerului şi încadrarea în limitele admisibile a nivelului de zgomot şivibraţii generate de transportul auto

3.2. Stadiul masurilor prioritare din Planul Local de Actiune pentru MediuIn prezent PLAM se afla in Etapa de

Implementare si Monitorizare.

Au avut loc sedinte cu reprezentantii

Subgrupurilor de Lucru pentru analizarea

stadiului realizarii actiunilor cuprinse in Matricile

plan-implementare actiuni si pentru definirea

proiectelor / propunerilor de proiecte pentru

acele actiuni nerealizate, astfel :

Reprezentantii institutiilor din Subgrupurile de

Lucru au transmis la sfarsitul anului 2006 o

parte din informatii, iar acestea s-au recorelat

cu alte actiuni in derulare.

La sfarsitul anului 2006 s-a evaluat Stadiul

indeplinirii actiunilor cuprinse in P.L.A.M.

Bucuresti

Numar actiuni

Realizate Realizate in avans

In curs de realizare

Nerealizate TOTAL

TOTAL

numar actiuni

PLAM

104 52 58 60 274

S-au reformulat actiunile in curs de

realizare si nerealizate in P.L.A.M. (trim. I

2007) si sunt in curs de construire Matricile

de monitorizare pentru problemele

identificate.

Matricile de monitorizare sunt in curs de

finalizare, urmand ulterior sa fie transmise

subgrupurilor de lucru pentru completare cu

date suplimentare (actiuni, termene, indicatori

de monitorizare si institutiile responsabile cu

monitorizarea).

3.3. Proiecte cuprinse in Planul Local de Actiune pentru Mediu

Proiecte propuse / stabilite de catre autoritati / agenti economici in Etapa de Monitorizare a PLAM

Bucuresti

Nr. crt Denumire proiect /

propunere proiect

Perioada de derulare

Valoare Surse de finatare

Titular

Problemele “DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PĂDURI, SPAŢII VERZI) ŞI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE)”

1. Realizarea “cadastrului verde ” al Municipiului Bucuresti

2007-2009 9.000.000euro

buget local PMB

2. Ecologizarea şi dezvoltarea potenţialului turistic, de recreere şi de agrement al parcurilor Cişmigiu, Herăstrău, Carol şi Tineretului

18 luni de la data incheierii contractului cu M.I.E.

13.200.000euro

fonduri PHAREbuget localbuget de stat

PMB – DPMEEC1

3. Definirea regimului tehnic al terenurilor cu functiune de spatiu verde-Etapa I

2006-2007 buget local PMB –CPUMB1

4. Realizarea Centurii Verde 2007-2008 100.000.000 PMB1

Bucuresti-Ilfov (plantare copaci in jurul noului Drum de Centura – 90 km x 75 m latime, 50 % din zona de protectie)

euro

5. Proiect interregional Inelul Verde-Galben din Bucuresti-Ilfov, etapa I

2007-2008 50.000.000euro

PMB1

6. Proiect interregional Inelul Verde-Galben din Bucuresti-Ilfov, etapa II

2007-2013 50.000.000euro

7. Proiect interregional Inelul Verde-Galben din Bucuresti-Ilfov, etapa III

2007-2013 50.000.000euro

8. Proiect “Scoala Naturii”- continuare

2007 Buget local Gradina Botanica

9. Proiect “ 1 leu pentru Gradina Botanica”

2007 Fondul pentru Mediu, buget PMB

Gradina Botanica

10. Promovarea unei imagini noi printre elevii scolilor capitalei si ai scolilor oraselor invecinate

2007 Fondul pentru MediuBuget local

Gradina Botanica

11. Definirea regimului tehnic al constructiilor supuse autorizarii in zonele protejate si in zonele de protectie a monumentelor istorice, in scopul protejarii patrimoniului arhitectural si urbanistic – etapa I/2005

2007 Buget local PMB-CPUMB1

12. Studiu de analiza a situatiei suprafatelor de spatii verzi existente si de identificare a terenurilor degradate ce pot folosi la extinderi de spatii verzi

230.000euro

APMB`

13. Reabilitarea patrimoniului cultural din zona Curtea Veche

2007-2008 20.000.000 P.sect.31

14. Reabilitarea traseului cultural din zona Pictor Verona (zone verzi, locuri parcare, infrastructura locala publica si utilitati)

2007-2008 40.000.000 P.sect.21

15. Metrou-Live Bucuresti (revitalizare urbana si reorganizarea spatiilor subterane aferente a 4 statii metrou) ; parcare subterana

2007-2008 50.000.000

16. Reabilitarea Kilometrului 0 2007-2008 50.000.000 P.sect.31

(Sfantu Gheorghe)17. Reabilitarea a 105 monumente

localizate in zona Calea Victoriei, Dacia-Elisabeta, etapa I

2007-2008 150.000.000 PMB1

P. sect.1P.sect.3

18. Reabilitarea a 105 monumente localizate in zona Calea Victoriei, Dacia-Elisabeta, etapa II

2007-2008 50.000.000 PMB1

P. sect.1P.sect.3

19. Reabilitarea a 105 monumente localizate in zona Calea Victoriei, Dacia-Elisabeta, etapa III

2007-2008 50.000.000 PMB1

P. sect.1P.sect.3

20. Modernizarea spatiului public prin organizarea a 3 galerii pietonale in Centrul Istoric

2007-2008 50.000.000 P.sect. 31

21. Crearea unui spatiu public in zona Arcului de Triumf (inchis autoturismelor)

2007-2008 30.000.000 P.sect. 11

22. Modernizarea spatiului public in zona Universitatea de Arhitectura Ion Mincu

2007-2008 20.000.000 P.sect.11

Problema “TRANSPORT RUTIER”1. Norme de asigurare a

numarului minim de locuri de parcare in cladiri si amenajari amplasate in Bucuresti si norme de asigurare a prospectelor

2007 Buget local PMB1

2. Pasajul suprateran “Basarab” 2007-2008 178.000.000euro

PMB 1

3. Sisteme de parcare supraterana si subterana

2007-2008 150.000.000 PMB1

2. Reabilitare strazi – Etapa I (60 strazi grupate in 6 pachete)

2007-2008 32.400.000euro

PMB 1

3. Reabilitare strazi – Etapa II (1800 strazi grupate in 20 pachete)

2007-2008 450.000.000euro

PMB 1

4. Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai in zona sud-vest a MB

2007-2008 126.000.000euro

PMB1

5. Achizitionarea de mijloace de transport : autobuze, tramvaie si troleibuze

2007-2008 268.000.000euro

PMB1

6. Finalizarea lucrarilor existente la Drumul de Centura (20 km)

2007-2015 60.000.000euro

7. Dezvoltarea unor noi coridiare de transport prin realizarea unor strapungeri si penetratii in sistemul de strazi din Mun. Bucuresti

2007-2015 450.000.000euro

8. Modernizarea Pietei Eroii Revolutiei si a pasajului pietonal subteran

2007 30.000.000euro

9. Pasaj Berceni 2007 6.200.000euro

10. Inelul metropolitan de Centura (constructia a 90 km drum, avand aceeasi localizare cu Centura Verde)

2007-2013 200.000.000euro

11. Finalizarea lucrarilor canalului Dunarea Bucuresti - Oltenita

2007-2013 600.000.000euro

12. Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai in zona Sud-Vest

2007-2008 126.000.000euro

13. Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai in zona Sud-Est si de Nord

2007-2008 170.000.000euro

14. Achizitionarea de mijloace de transport : autobuze, tramvaie si troliebuze (500 / 50 / 100)

2007-2008 268.000.000euro

15. Sistem de management al traficului si pozitionare globala a mijloacelor de transport public de suprafata

2007-2008 20.500.000

16. Reabilitarea drumurilor si introducere transport public (tramvai) in zona Razoare

2007-2013 50.000.000euro

P.sect.6

17. Spatii de parcare din zona Berceni

2007 15.000.000euro

P.sect.4

18. Spatii de parcare din zona Colentina

2007 15.000.000euro

P.sect.2

19. Spatii de parcare din zona Drumul Taberei

2007 15.000.000euro

P.sect.6

20. Promovarea transportului electric pe sina – metoda viabila de reducere a nivelului de emisii in spatiile urbane

2007 RATB

21. Implementarea in zona istorica a orasului a conceptului “Transit mall”, zona pietonala si tramvai

2007 RATB

Problema “URBANISM ŞI MEDIU”1. P.A.T.Z. – Zona Aglomeratiei

Urbane si Zona Metropolitana ale Mun. Bucuresti

2. Reabilitarea infrastructurii de baza in Centrul Istoric

2007-2008 9.500.000euro

PMB1

3. Linie de metrou intre statia Gara de Nord si Aeroportul Henri Coanda – Etapa I

2007-2008 300.000.000euro

PMB1

4. Linia 5 de metrou Drumul Taberei-Centru

2007-2008 400.000.000euro

5. Elaborarea studiului de circulatie si up-gradarea Master-Planului JICA

2007-2008 2.000.000euro

PMB1

6. Studiu peisagistic pe raza MB 2007-2008 50.000.000euro

PMB1

7. Platforme multi-modale logistice la Aeroportul International Otopeni-Henri Coanda

2007-2013 220.000.000euro

8. Infrastructura de transport si de mediu in zona Baicului (remedierea zonei industriale si crearea de zone verzi)

2007-2013 22.000.000euro

PMB1

P.sect.2

9. Crearea de spatii publice cu functiuni sociale, reorganizarea zonei verde Parc IOR, curatarea lacului IOR (cartier Titan)

2007-2013 45.000.000euro

PMB1

P.sect.3

10. Transformarea unei zone abandonate in spatiu public format din zone verzi si facilitate sportive (Vacaresti)

2007-2013 40.000.000euro

PMB1

P.sect.4

11. Infrastructura strazi si utilitati publice in zona Ferentari-Rahova

2007-2013 65.000.000euro

PMB1

P.sect.5

12. Reabilitarea zonei industrale Dudesti, Republica, Pantelimon

2007-2013 30.000.000 PMB1

P.sect.313. Reabilitarea spatiilor publice

din zona Bucurestii Noi (spatii parcare, zone verzi, cladiri cu functiuni sociale, asanare terenuri)

2007-2013 15.000.000euro

PMB1

P.sect.1

Problemele CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE, RETEAUA DE APĂ ŞI CANALIZARE

1. Reabilitare strazi – Etapa I (60 2007-2008 32.400.000 PMB 1

strazi grupate in 6 pachete) euro2. Reabilitare strazi – Etapa II

(1800 strazi grupate in 20 pachete)

2007-2008 450.000.000euro

PMB 1

3. Extinderea retelei de canalizare in zonele deficitare ale MB, in interiorul actualelor bazine de colectare

2007-2008 20.000.000euro

PMB1

4. Extinderea retelei de distributie a apei potabile, in afara sferei de obligatii a concesionarului, in zonele deficitare ale MB

2007-2008 11.000.000euro

PMB1

5. Reabilitarea ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina, in vederea reintroducerii zonelor adiacente in circuitul turistic

2007-2008 140.000.000 PMB1

6. Modernizarea si finalizarea Statiei de tratare a apelor uzate Glina

2007-2008 50.000.000euro

PMB1

7. Reabilitarea Statiei de epurare Glina, etapa II

2010 In curs de aprobare

ISPA POS Mediu

7. Reabilitarea retelelor de apa potabila in cele 6 sectoare :- sect. 1 si 6 - 54 mil. euro- sect. 2,3,4,5 – 120. mil euro

2007-2008 174.000.000euro

8. Modernizare drumuri si utilitati publice in zona Gherghitei

2007-2013 20.000.000euro

PMB1

P.sect.29. Alimentare cu apa si canalizare

Giulesti-Sarbi2007 Fonduri BERD P.sect.6

10. Studiu de prefezabilitate si aparare impotriva inundatiilor

2007 P.sect.6

11. Combaterea excesului de umiditate in lunca Dambovitei, amonte de sistemul hidrotehnic Lacul Morii si Zona Giulesti Sarbi (Studiu de fezabilitate)

2007 P.sect.6

Probleme POLUAREA ATMOSFEREI si ZGOMOT1. Proiect LIFE Air-Aware

““Sistem de supraveghere şi alarmare privind impactul poluării aerului în mediul urban”

2007-2008 Fonduri comunitareBuget de stat

ANM si partenerii:APMB2, ASP, IB, Meteo France

2. Realizarea hartii acustice a MB 2007 3.000.000

si a sistemului de monitorizare a zgomotului

euro

3. Reabilitare cale ferata zona centura Bucuresti

2007-2013 529.000.000 Fondul de CoeziuneBuget de stat

POS Transport

4. Acces de suprafata la noul terminal la Aeroportul Henri Coanda

2007-2013 100.000.000 FEDR POS Transport

5. Reducerea nivelului poluantilor la Vest Energo (NOx, SO2, pulberi) : - studiu de prefezabilitate- dezvoltare(IPPC, LCP)

2007-2013

15.000.00045.000.000

Fonduri structurale(PNAM - BI)

Vest Energo

6. Reducerea nivelului poluantilor la ELCEN (NOx, SO2, pulberi) :- studiu de fezabilitate(IPPC, LCP)

2007-2013 ELCEN

7. Evaluarea factorilor de emisie la mijloacele de transport urban fata de transportul individual

2007 RATB

8. Modernizarea cailor de rulare tramvaie pe solutii insonore / antivibratorii

2007-2008 PMBRATB

9. Innoirea parcului auto REBU 2007 REBU SA10. Cartografierea poluarii cauzate

de traficul rutier. Studiu privind distributia spatiala a campurilor concentratiilor de poluanti si reprezentarea sub forma grafica sugestiva a unor harti de poluare la scara urbana

2007-2008 Registrul AutoRoman (RAR)

11. Studiu privind evolutia impactului traficului rutier asupra calitatii aerului in zona centrala a mun Bucuresti, in contextul legislatiei actuale privind standardele de emisii, calitatea carburantilor si calitatea aerului

2007-2008 RAR

12. Modernizarea calitatii aerului in vederea evaluarii impactului poluant Indus de traficul rutier in proximitatea marilor artere de circulatie

2007-2008 RAR

13. Studii de caz privind impactul traficului rutier din Bucuresti asupra calitatii aerului ambient la microscara stradala

2007-2008 RAR

14. Importanta relative a poluarii cauzate de traficul rutier. Cuantificarea contributiei relative si implicit a ariei de responsabilitate a acestei categorii de surse mobile de emisie in ansamblul poluarii atmosferice din Bucuresti, atat la nivelul inventarului global de emisii, cat si din punct de vedere al calitatii aerului (imisii)

RAR

Problema EDUCAŢIA ECOLOGICĂ1. Campanii pentru educatia

cetatenilor privind mediul2007-2008 20.000.000

euroPMB1

2. Campanii de constientizare privind realizarea unei mobilitati durabile in oras

2007 Surse proprii

RATB

Surse :

1. Materiale din etapa de Implementare si

Monitorizare a PLAM Bucuresti –

www.apmb.ro

2. 1 Programul de Dezvoltare a Municipiului

Bucuresti in perioada 2005-2008 -

www.pmb.ro

3. Planul de dezvoltare Regionala

Bucuresti-Ilfov 2007-2013 –

www.adrbi.ro

4. POS Mediu – www.mmediu.ro

5. POS Transport – www.mt.ro

6. Planul National de Actiune pentru Mediu

pentru Regiunea Bucuresti-Ilfov –

www.mmediu.ro

Proiecte finalizate în anul 2006 în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, pe urmatoarele domenii:

educaţia şi conştientizarea publicului- Promovarea spatiilor verzi ca premise a dezvoltării durabile a ariei urbane- Fundatia FREE, Bucuresti

dezvoltarea sistemului de colectare si reciclare a deşeurilor de ambalaje PET post consum- contracte de finantare nerambursabila intre AFM si care realizează operaţiuni de reciclare a deseurilor de ambalaje PET- SC GREEN PET PROD SRL, Bucureşti.

Fondurile Uniunii Europene de preaderare

Romania a primit asistenţă prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA si SAPARD, la care se alătură programele comunitare. Diferenţele dintre aceste trei programe constau în faptul că ele se adresează unor grupuri de beneficiari diferite iar domeniile de referinţă sunt , de asemenea, diferite. Au fost finanţate programe regionale, de dezvoltare rurală, agricolă si de mediu bazate pe politici naţionale de dezvoltare regională, care au

asigurat, astfel, tranziţia Romaniei către sistemul fondurilor structurale.

Proiectele SAPARD din Reagiunea 8 Bucureşti –Ilfov finalizate în 2006

ARPM Bucuresti

SC DANONE-PRODUCŢIE SI DISTRIBUŢIE ALIMENTARE SRL- Modernizarea fabricii de produse lactate SC DANONE P.D.P.A SRLsi staţie de preepurare ape tehnologice rezultate din procesul de fabricaţie-Bucureşti S.C. MORĂRIT PANIFICAŢIE BĂNEASA S.A.- Modernizarea morii SC Morărit Panificaţie Băneasa SA prin refacerea construcţiilor si extinderea capacităţii de ambalare a produsului finit-Bucureşti

APM BUCURESTI

SC MEDA PROD 98SRL- Modernizarea fabricii de procesare carne SC MEDA PROD 98 SRL BucureştiSC LUJERUL SA- Modernizarea fabricii de procesare carne SC MEDA PROD 98 SRL BucurestiSC FOX COM SERV SRL- Retehnologizarea si modernizare fabrica de preparate din carne , BucureştiSC NEGRO 2000 SRL- Modernizare sectie de procesare peste-SC NEGRO 2000 SRL, Bucureşti,b-dul Metalurgiei nr.136, sect.4SC MEDA PROD 98SRL- Modernizare prin extinderea fluxului tehnologic, creşterea capacitătii de producţie si a calităţii produselor la SC MEDA PROD 98 SA, în BucureştiDIRECŢIA SANITAR VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR- Modernizare, reamenajare şi extindere laboratoare de analizăS.C. EMPROD S.R.L.- Fabrică de procesare carne

APM ILFOV

S.C. STAR FOODS E.M. S.R.L.- Modernizarea capacitătii de procesare a cartofilor pentru fabricarea chipsurilor S.C. PICOVIT ROM IMPEX S.R.L.- Înfiinţarea unei capacităţi de sacrificare si prelucrare primară a cărnii de porcine cu o capacitate de 3500 T/anS.C. CONVENIENCE PROD SRL- Înfiintarea unei fabrici de carne si semipreparate din carneS.C. ANGST RO S.A.- Modernizare si retehnologizare fabrică de procesare carneS.C. S.A.R.M.I.T. S.R.L- Modernizare fermă culturi de câmp prin dotări si implementarea unui sistem de administrare informatizată a activităţii, com. MăgureleS.C. AGROINDAF AFUNAŢI S.A.- Staţie centralizată de mulsşi modernizare grajduri axistente la SC AGROINDAF AFUMATI S.A ferma sat Măineasca, comuna PetrăchioaiaS.C.GUYOMARC'H NUTRITIE ANIMALA ROMANIA-GUYOMARC'H ROMANIA SRL- Modernizare capacitate de depozitare a punctului de lucru pentru fabricarea nutreţurilor combinate in localitatea CiolpaniS.C. AGRO NEB 123 S.R.L.- completarea parcului tehnic, cu maşini si utilaje agricoleS.C. OCEAN FISH S.R.L.- extinderea si modernizarea capacităţilor de prelucrare si depozitare a peşteluiS.C. PICOFARM S.R.L.- modernizarea fermei de porci din Popeşti Leordeni S.C. AGROINF S.R.L. - com. Pantelimon- dotare ferma culturi de câmp cu combina modernaS.C. CARMANGERIA GODAC S.R.L.- modernizare si extindere capacitate de producţie preparate din carne la 5 t/zi - in comuna Dragomireşti ValeS.C. PIONEER HI BRED SEEDS AGRO S.R.L.- modernizare prin extindere batoză si siloz in localitatea GăneasaS.C. S.M.P. BERLIN S.R.L.- modernizare ferma vegetală prin achiziţionare de utilaje si echipamente performante, în comuna PetrăchioaiaS.C. PICOVIT ROM IMPEX S.R.L.- infiintare abator de porci in orasul Popeşti Leordeni

S.C. INTERFRUCT S.R.L.- extindere si construcţie nouă; hală depozitare si ambalare legume fructeS.C. ROMPESCARIA INTERNAŢIONAL S.R.L.- investiţie nouă - depozit frigorific pentru peşte si produse din peşteS.C. AGRO CEAUŞU S.R.L.- dezvoltarea producţiei agricole prin creşterea gradului de mecanizare din comuna VidraS.C. TRD TNUVA ROMANIA DAIRIES S.R.L.- infiinţare fabrică de produse lactate in oraşul Popeşti LeordeniS.C. ZIMBRUL S.R.L- investiţie nouă - fabrică de procesare carneS.C. ROMSUINTEST PERIŞ S.A.- modernizare complex de porci nr. 1 in comuna PerişS.C. NIGO CAR PROD IMPEX S.R.L.- modernizare fabrică prelucrare carne in comuna PantelimonS.C. GEO & COSTI AGROSTAR S.R.L.- modernizare fermă vegetală în comuna Găneasa sat ŞindriliţaS.C. VIA TREND S.R.L.- atelier preparate din carneS.C. CONSERV BUFTEA- modernizarea fabricii de conserve din legume si fructeS.C. YUSEK INTERNAŢIONAL FRUCT S.R.L.- investiţie nouă depozitare si procesare legume fructe in comuna Ştefăneştii de Jos S.C. DOWIVIAN IMPEX S.R.L.- modernizarea fermei agrotehnice din comuna TunariS.C. S.M.P. BERLIN S.R.L.- modernizarea fermei vegetale din comuna PetrăchioaiaSOCIETATEA AGRICOLA PONT A CELLES- modernizarea fermei agrotehnice din comuna Tunari, apartinând S.C. PONT A CELLESS.C. PRODSERV CONIL S.R.L.- modernizarea fermei vegetale din comuna VoluntariS.C. A.P.I.C. IMPEX S.R.L.- modernizarea fermei agrotehnice aparţinând S.C. A.P.I.C. IMPEX S.R.L. comuna TunariS.C. VERICOM 2001 S.R.L.- construire unitate de prelucrare a cărnii in conformitate cu cerintele UE - comuna 1 Decembrie

A.S.C. AGRICOLA 2004 S.R.L.- achizitionarea unui tractor si a unei grape cu discuri pentru ferma vegetală din comuna DomneştiS.C. TOMA PEST IMPEX S.R.L.- modernizarea fermei agrotehnice din comuna Dascălu, aparţinând S.C. TOMA PEST IMPEX S.R.L.A.F. NITU LILI- construcţie sere, sediu administrativ si achiziţie echipamente agricoleS.C. THUNDER S.R.L.- unitate de depozitare, legume, fructe si cartofi, in comuna PantelimonS.C. PICMAR PROD COM S.R.L.- modernizarea fermei vegetale aparţinând S.C. PICMAR PROD COM, din comuna GrădişteaS.C. MANISTEF SERVEXIM S.R.L.- modernizarea fermei vegetale aparţinând S.C. MANISTEF SERVEXIM, din comuna BrăneştiS.C. ITC S.R.L.- modernizarea fermei vegetale aparţinând S.C. ITC S.R.L. din Popeşti LeordeniPF CARAS COSTEL- modernizarea fermei vegetale aparţinând lui Caras Costel din comuna Brăneşti, prin achiziţionarea de maşini si utilaje agricole noi.

Proiectele PHARE in domeniul gestiunii deşeurilor pe Regiunea 8 Bucureşti- Ilfov la care Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a participat ca şi consultant tehnic de specialitate precum si ca evaluator de proiecte sunt :

- Colectarea selectivă, transport, închidere depozite necontrolate şi staţie de sortare- comuna Vidra

- Colectarea selectivă, transport, închidere depozite necontrolate- comuna Mogosoia.

Proiectele PHARE finalizate în judeţul Ilfov, în anul 2006:

SC CONTRANSAR SA- Modernizare staţie de sortare a agregatelor de râuMĂNĂSTIREA SAMURCASESTI- Dzvoltarea resurselor generatoare de venituri alternative – linie tehnologică defabricare mic mobilier"

SC PROCEMA SA- Linie de fabricaţie pavele si dale din beton pentru trotuare si alei -capacitate 30000mc/an "SC AGROGENERAL GR SRL- Producţie de panificaţie in comuna Moara Vlăsiei"MĂNĂSTIREA ŢIGĂNEŞTI- Refacerea corpului muzeul, chilii, turn al manastirii Tiganesti în vederea reintroducerii in circuitul turistic "

Reabilitarea de mediu a lacului Snagov- propunere proiect

Propunerea de proiect este facută de Consiliul Judeţean Ilfov in parteneriat cu Primăria Snagov si constă in lucrări de extindere a sistemului de canalizare la nivelul întregului sat Snagov, modernizarea si dezvoltarea staţiei de epurare existentă numai pentru Ghermănesti şi Snagov.

Proiectul propus reprezintă prima etapă a procesului de modernizarea si dezvoltarea staţiei de epurare pentru cele 5 sate ale comunei Snagov (Ciofliceni, Vlădiceasca, Tăncăbeşti, Ghermăneşti si Snagov) si implicit extinderea sistemelor de alimentare cu apă si canalizare la nivelul întregii comune.

Impact estimat:- Reabilitarea de mediu a lacului Snagov - Reabilitarea de mediu a solului din jurul lacului Snagov- Dezvoltarea zonei prin promovarea serviciilor turistice de înaltă calitate (creşterea veniturilor din turism la 276 000 Euro/ an)- Creşterea valorii terenurilor cu 5%;- Reducerea migrării populaţiei către capitală;- Reducerea cheltuielilor de sănătate cu 207 000Euro/ an;- Creşterea nivelului de viată;- Reducerea ratei somajului prin crearea de noi locuri de muncă.

Bugetul total estimat al proiectului este de 8,0 Meuro din care:5 Meuro contributie Phare;1,65 Meuro contribuţie de la Fondul Naţional de Dezvoltare Regională;1,35 Meuro Co-finanţare din contribuţie locală.

Subprogramul Investiţii în servicii sociale, susţine financiar serviciile sociale, promovând parteneriatul dintre administraţia judeţeană sau locală si societatea civilă.

Asistenţa financiară se acorda primăriilor si consiliilor locale din regiunea Bucureşti-Ilfov sau Consiliului Judeţean Ilfov, pe baza proiectelor depuse si selectate, pentru crearea sau modernizarea unor servicii sociale adresate grupurilor defavorizate social care, datorita unor motive de natura economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale sau să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competente pentru integrare socială.

Bugetul total estimat al programului aferent anilor 2003 si 2004, este de 425.719 milioane lei, din care, suma de 387.722 milioane de lei, este alocată de la bugetul de stat.In cadrul Subprogramului, ajutorul financiar nerambursabil aferent unui proiect are valori cuprinse intre 300 milioane lei si 3 miliarde lei.Finanţarea nerambursabilă nu poate depăşi 90% din costurile eligibile totale ale proiectului, diferenţa reprezentand minimul contribuţiei proprii a solicitantului.

Domeniile vizate de acest program de finanţare sunt: reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de turism si a celei cultural-istorice, a infrastructurii regionale de transport, a zonelor industriale si dezvoltarea infrastructurii de afaceri. Valoarea totală a unui proiect: minim 2 milioane de euroValoarea finantarii PHARE: maxim 5 milioane de euro. Finanţarea nerambursabilă nu poate depăşi 90% din valoarea proiectului. Data limita pentru depunerea cererilor de finanţare: 17 decembrie 2004.

Solicitanţi eligibili din regiune: Primaria Municipiului Bucureşti, primăriile de sector din capitală, Consiliul Judeţean Ilfov si consiliile locale orăşeneşti din judeţul Ilfov.

Proiectele ISPA din judeţul Ilfov:

Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului „Finalizarea lucrarilor si modernizarea statiei de epurare a apelor uzate Bucuresti”

Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare a municipiului Bucuresti.

4.Perspective in domeniul protectiei mediului la nivel local

In perioada imediat urmatoare se va

demara Programul de gestionare a calitatii

aerului in Municipiul Bucuresti. Conform

Directivelor UE, pentru arealurile si poluantii

pentru care s-au inregistrat depasiri ale

valorilor limita trebuie intocmite programe

de gestionare a calitatii aerului.

La inceputul anului 2007 a fost aprobat

Ordinul MMGA nr. 35/2007 privind

aprobarea metodologiei de elaborare si

punere in aplicare a planurilor si

programelor de gestionare a calitatii aerului.

Au fost initiate demersurile pentru

alcatuirea Comisiei tehnice din care vor

face parte reprezentanti ai Primariilor de

sector, Primariei Municipiului Bucuresti,

RAR, Institutului si Directiei de Sanatate

Publica, CET, RATB si se va intocmi

programul in 6 luni de la initiere

Programul va furniza masuri pe termen

maxim de 5 ani, pentru reducerea

concentratiilor de NO2, CO si PM 10, in

special in zona centrala. S-au inregistrat si

depasiri ale valorii tinta la ozon, insa doar

pentru o singura statie (Titan- statie

industriala).

Componenta Comisiei Tehnice, conform

HG 543/2004 privind elaborarea planurilor si

programelor privind gestionarea calitatii

aerului, va fi aprobata prin Ordin al

Prefectului Municipiului Bucuresti.

Programul va fi supus dezbaterii publice si

toate datele si masurile, precum si

monitorizarea indeplinirii masurilor vor fi

publice.

Tot in ceea ce priveste calitatea aerului

putem spune ca este in curs de derulare

Proiectul LIFE “AIR-AWARE” , in care APM

Bucuresti este partenerul Administratiei

Nationale de Meteorologie

Populatia rurală a judeţului Ilfov este

conectată la serviciul de colectare in 25%,

doar 38% din populaţia judeţului fiind

deservită. Împreună cu Bucureştiul, care are

un procent de conectare de 100% procentul

total de conectare în regiune se ridică la

89%, ceea ce satisface ţintele până în 2013.

Conform ţintelor, procentul actual de

conectare de 25% din zona rurală trebuie

extins la 100% în 2009, când toate

depozitele care nu sunt în conformitate cu

cerinţele Directivei UE privind depozitele de

deşeuri trebuie închise. Asta ar însemna

creşterea capacităţii de colectare la

aproximativ 27.000 t/an.

Astăzi, sistemul de colectare separată din

Regiunea 8 acoperă 7-10% din deşeurile

menajere şi din activităţile comerciale.

Sistemul de colectare separată a deşeurilor

trebuie extins astfel încăt să acopere 20%

din gospodării în 2012. Asta însemnă o

creştere a capacităţii prezente de 66400

t/an la ~ 200.000 t/an.

Prioritatea din domeniul deşeurilor o

constituie implementarea Directivelor UE pe

diversele domenii: uleiuri uzate, deşeuri

electrice şi electronice, incinerare, deşeuri

spitalicesti etc. Cadrul legal este dezvoltat,

însă sistemul economic de eliminare nu

este înca bine pus la punct. De aceea

trebuie pus accent pe implementarea

prevederilor din Planul Regional de

Gestiune a Deşeurilor, ale carui masuri şi

obiective pot duce la rezolvarea

problemelor actuale din domeniul

deşeurilor.

Planificarea regională de mediu

reprezintă pentru autorităţile publice de

protecţie a mediului o oportunitate reala de

a elabora un document – planul regional de

mediu - care sa corespunda cerinţelor

Conferinţei de la Rio, care prevăd

identificarea obiectivelor legate de mediu si

întocmirea planurilor si programelor de

acţiune (Agenda 21).

Planificarea regionala poate cuprinde

unele probleme si subiecte specifice, care au

extindere locala, dar sunt suficient de

semnificative la nivel regional pentru a

impune o abordare regionala.