Aplicatii – Stagiu An II – semestru I - 2013Forma scrisa pe hartie la CECCAR

Forma electronica la adresa flcaloian@yahoo.com in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind TVA deductibila.O unitate de prelucrare a lemnului achzitioneaza un gater in valoare de 120.000 ron, TVA 24%.

% = 404 148.800 RON 213.1 120.000 RON442.6 28.800 RON

2. Studiu de caz privind TVA colectata.O unitate economica producatoarea de mobila, onoreaza o comanda catre un agent economic. Producatorul livreaza clientului sau mobilier pentru birou in valoare de 25.000 RON, TVA 24%.

411.1 = % 31.000 RON701 25.000 RON442.7 6.000 RON

3. Studiu de caz privind TVA de plata.Un magazin specializat in produse de bricolaj, a achizitionat in luna incheiata, marfuri, servicii, obiecte de inventar, materii si materiale in valoare totala de 12.560.000 RON, TVA 24%, si servicii de cazare in valoare de 10.000 RON, TVA 9%. Valoarea totala a marfii vandute a fost de 15.800.000 RON TVA 24%. Compania are de plata TVA in valoare de?

% = 401 15.585.300 RON371/gr. 30/Serv. Clasa 6 12.560.000 RON625 – Cazare 10.000 RON442.6 3.015.300 RON (12.560.000 x 24%+10.000 x 9%)

411.1 = % 19.592.000 RON707 15.800.000 RON442.7 3.792.000 RON

Regularizare TVA442.7 = % 3.792.000 RON

442.6 3.015.300 RON442.3 776.700 RON

4. Studiu de caz privind TVA de recuperat.In cursul lunii a fost infiintata o unitatea producatoarea de confectii. Aceasta a chizitionat servicii juridice in valaore de 1.000 RON TVA 24%, utilaje de la un partener, cu un cod valid de TVA, din Uniunea Europeana in valoare de 250.000 EUR, la un curs de 4 RON/EUR, materii prime in valoare de 15.000 RON TVA 24%, obiecte de inventar 2.000 RON TVA 24%, servicii de chirie

contractate pentru 12 luni 36.000 RON TVA 24%, servicii de recrutare 250 RON TVA 24%, servicii de promovare 1.000 RON. Unitatea in cursul lunii nu a obtinut nici o productie si nu prestat sau vandut nimic. Mentionam ca societatea este inregistrata in scopuri de TVA, si in registrul intracomunitar.

Achizitionarea serviciilor juridice% = 401 1.240 RON622 1.000 RON442.6 240 RONAchizitionarea utilajelor din U.E.213.1 = 404 1.000.000 RON442.6 = 442.7 240.000 RONAchizitionarea materiilor prime in valoare% = 401 2.480 RON301 2.000 RON442.6 480 RONAchizitionarea obiectelor de inventar% = 401 18.600 RON303 15.000 RON442.6 3.600 RONContractarea serviciilor de chirie pentru 12 luni% = 401 44.640 RON612 3.000 RON471 33.000 RON442.6 8.640 RONContractarea serviciilor de recrutare% = 401 310 RON628 250 RON442.6 60 RONContractarea serviciilor de promovare% = 401 1.240 RON623.2 1.000 RON442.6 240 RON

% = 442.6 253.260 RON442.7 240.000 RON442.4 13.260 RON

5. Studiu de caz privind TVA neexigibila.Un IMM inregistrat in Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform art.1563 alin.(13) din Codul fiscal, in cursul lunii achizitionarea servicii in valaore de 1.000 RON, TVA 24% cu plata la 45 de zile si materii prime si materiale in valoare de 10.000 RON TVA 24%, cu plata la 60 de zile de la data facturii. Unitatea presteaza servicii unitatii administrative locale in valoare de 20.000 RON + TVA 24% cu plata la 30 de zile de la data finalizarii lucrarii.Contractarea serviciilor

% = 401 1.240 RON628 1.000 RON442.8 240 RONAchizitioanrea materialelor % = 401 12.400 RON302 10.000 RON442.8 2.400 RONConsumul Materialelor602 = 302 10.000 RONFinalizarea lucrarilor 411 = % 24.800 RON

704 20.000 RON442.8 4.800 RON

6. Studiu de caz privind regularizarea TVA.La sfarsitul lunii o unitate economica prezinta urmatoarea situatie:TVA colectat 10.000 RONTVA dedusa 4.000 RONTVA de recuperat din perioada precedenta 2.500 RON.

442.7 = % 10.000 RON442.6 4.000 RON442.4 2.500 RON442.3 3.500 RON

7. Studiu de caz privind prorata TVAUn IMM, care Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform Codulului fiscal si aplica regimul mixt, achizitioneaza untililaj care urmeaza sa il utilizeze in cadrl activitatii. Valoarea cladirii este de 200.000 lei, plus 24% TVA, adică 48.000 lei. Conform contractului plata utilajului se efectuează astfel: 50% din valoare la data achiziţiei, respectiv 124.000 lei (din care TVA 24.000 lei), iar diferenţa în două rate de câte 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei), plătibile în luna ianuarie a următorilor doi ani. Pro rata provizorie pentru anul 2013 este 30%.

La data achiziţiei persoana impozabilă deduce taxa aferentă sumei achitate corespunzător pro rata provizorie astfel: 24.000 lei x 30% = 7200 lei, taxă care se deduce în decontul aferent lunii martie 2013.% = 404 248.000 RON213.1 200.000 RON442.8 48.000 RON

442.6 = 442.8 7.200 RON

La sfarsitul anului 2013 se calculeaza Prorata definitivă, astfel:Venituri care permit dreptul de deducere: 270.000 RONVenituri care nu permit dreptul de deducere: 404.923 RONPro-rata TVA = 270.000/(270.000 + 404.923)*100 = 40 %

La sfârşitul anului 2013 se realizează ajustarea taxei pe baza pro rata definitivă, respectiv 24.000 lei x 40% = 9.600 lei taxă de dedus, care se compară cu taxa dedusă pe baza pro rata provizorie (7.200 lei), iar diferenţa de 2.400 lei se înscrie în decontul din luna decembrie ca taxă deductibilă.

% = 442.8 16.800442.6 2.400635 TVA 14.400

Anul 2014Pro rata provizorie utilizată în anul 2014 este de 40%.În luna ianuarie din anul 2014 se efectuează plata sumei de 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei)La data plăţii, se calculează taxa de dedus, ţinând cont de pro rata definitivă din anul 2013, anul achiziţiei utilajului: 12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxă care se deduce în decontul aferent lunii ianuarie 2014.442.6 = 442.8 12.000Pro rata definitivă pentru anul 2014 calculată la sfârşitul anului este de 60%.La sfârşitul anului 2014 se fac următoarele calcule: Taxa deductibilă corespunzătoare plăţilor efectuate se împarte la 5 (perioada de ajustare):

24.000 lei + 12.000 lei = 36.000 lei : 5 = 7.200 lei

Deducerea autorizată, respectiv taxa care poate fi dedusă pentru anul 2014 se calculează astfel:

7200 lei x 60% = 4.320 lei

Taxa deja dedusă corespunzătoare unui an, respectiv anului 2014, se calculează astfel:

9.600 lei (dedusă în anul 2013) + 4.800 lei (dedusă în anul 2014) = 14.400 lei: 5 = 2.880 lei

Se compară deducerea autorizată cu taxa deja dedusă pentru anul 2014, iar diferenţa de 1.440 lei (4.320 lei – 2.880 lei) reprezintă taxa de dedus suplimentar care se înscrie în decontul lunii decembrie.

Anul 2015Pro rata provizorie utilizată în anul 2015 este de 60%.În luna ianuarie 2015 se efectuează plata sumei de 62.000 lei (din care TVA 12.000 lei) .La data plăţii, se calculează taxa de dedus, ţinând cont de pro rata definitivă din anul 2013, anul achiziţiei utilajului:12.000 lei x 40% = 4.800 lei, taxă care se deduce în decontul aferent lunii ianuarie 2015.Ca urmare a efectuării acestei plăţi se recalculează taxa deductibilă aferentă anului 2014 astfel:Taxa deductibilă corespunzătoare plăţilor efectuate se împarte la 5 (perioada de ajustare):24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei : 5 = 9.600 leiDeducerea autorizată, respectiv taxa care poate fi dedusă pentru anul 2014 ca urmare a acestei plăţi se calculează astfel:9.600 lei x 60% = 5.760 lei

Taxa deja dedusă corespunzătoare unui an este:9.600 lei (dedusă în anul 2013) + 4.800 lei (dedusă în anul 2014) + 4.800 lei (dedusă în anul 2015) = 19.200 lei : 5 = 3840 lei

Se compară deducerea autorizată cu taxa dedusă efectiv (5.760 lei – 3.840 lei), iar diferenţa de 1.920 lei este taxa care se poate deduce pentru anul 2014.

Întrucât în decembrie 2014 s-a dedus suma de 1.440 lei, se va deduce suplimentar în ianuarie 2015 (luna în care s-a achitat ultima rată) suma de 480 lei (1.920 lei – 1.440 lei).În luna decembrie 2015 se efectuează ajustarea corespunzătoare acestui an în funcţie de pro rata definitivă, care este de 30%, astfel: Taxa deductibilă corespunzătoare plăţilor efectuate se împarte la 5 (perioada de ajustare): 24.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei = 48.000 lei : 5 = 9.600 lei

Deducerea autorizată conform pro rata definitivă pentru acest an este de 2.880 lei (9.600 lei x 30%).Se determină taxa deja dedusă pentru acest an: 9.600 lei + 4.800 lei+ 4.800 lei = 19.200 lei : 5 = 3.840 leiÎntrucât s-a dedus mai mult, în decontul lunii decembrie ar trebui să se efectueze o ajustare în favoarea statului, dar în cazul prezentat fiind o sumă mai mică de 1.000 lei, respectiv de 960 lei (3.840 lei – 2.880 lei), ajustarea nu se efectuează.

Anul 2016

pro rata definitivă pentru anul 2016 este de 35%deducere autorizată: 9.600 lei x 35% = 3.360 leideja dedusă: 3.840 leiajustare în favoarea statului: 3.840 – 3.360 lei = 480 lei – nu se efectuează, fiind sub nivelul minim de 1000 lei prevăzut la alin. (16).În ultimul an al perioadei de ajustare, respectiv anul 2017, ajustarea se va efectua similar celei de la sfârşitul anului 2016.

8. Studiu de caz privind ajustarea TVA.Societatea A, care aplica sistemul TVA la încasare ( sau a cumparat bunuri de la o persoana care a aplicat TVA la încasare) a achizitionat în ianuarie 2013 un activ corporal fix amortizabil în valoare de 10.000 lei plus TVA 2.400 lei. La data achizitiei societatea A plateste furnizorului suma de 6.200 lei, din care TVA 1.200 lei, care se deduce. Bunul este alocat unei activitati cu drept de deducere integral.

- În luna martie 2014, apare primul eveniment care genereaza ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activitati fara drept de deducere a TVA.

Societatea A trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse astfel:

valoarea neamortizata a bunului este de 7.000 lei (reprezinta 70% din valoarea bunului)TVA dedusa 1.200 lei

ajustarea calculata în functie de valoarea ramasa neamortizata: 1.200×70%=840 lei, în favoarea statului- În luna iunie 2014 societatea A mai plateste furnizorului suma de 2583 lei, din care 500 lei reprezinta TVA. Taxa de dedus se determina proportional cu valoarea ramasa neamortizata la momentul la care a intervenit evenimentul care a generat ajustare, astfel: 500 x70%=350 lei- taxa care nu se deduce.Diferenta de 150 lei (500-350) se deduce.- În luna septembrie 2014, apare al doilea eveniment care genereaza ajustarea taxei, respectiv bunul este alocat unei activitati cu drept de deducere.

Valoarea ramasa neamortizata este de 6.000 lei ( reprezentând 60% din valoarea bunului)TVA achitata: 1.200 lei +500 lei=1.700 lei- ajustarea calculata în functie de valoarea ramasa neamortizata: 1.700×60%=1.020 lei în favoarea persoanei impozabile- În luna decembrie 2014 societatea A plateste furnizorului suma de 3.617 lei, din care TVA reprezinta 700 lei. Taxa de dedus se determina în functie de valoarea ramasa neamortizata la data fiecarui eveniment care genereaza ajustarea taxei, astfel: 700×70% –700×60%=490-420= 70 lei nu se deduc, iar diferenta de 630 lei (700-70 ) se deduce.

9. Studiu de caz privind decontarile cu personalul.Un angajat al companiei pleaca in delegati din Bucuresti in Oradea pentru a contracta un nou furnizor. In data de 01.03.2012, cand pleca in delegatie primeste prin transfer bancar un avans de 1.000. se intoarcere pe data de 03 martie la ora 22.45. In data de 4 martie depune Decontul de cheltuieli, justificand urmatoarele cheltuieli: bilet de tren 2 * 320, cazare 2 nopti * 120, taxi 100 ron, diurna3 zile32,5 ronPrimirea avans:542 = 512.1 1.000Justificare avans% = 542 1.110624 640625 240624 100625 130Inchidere decont542 = 531.1 110

10. Studiu de caz privind veniturile de natura salariala.Un cabinet de contabilitate are 8 angajati: un director cu un salariu de incadrare de 6.000 RON, 2 economisti cu un salariu de incadrare fiecare de 3500 si 4 asistenti contabili cu un salariu de incadrare de 2500 ron si un aistent manager cu un salariu de 990 ron.

Cheltuieli cu salariile 641 = 421 23.990Retineri salariati 421 = % 7.087Impozit pe salarii 3.120Somaj asigurati 123

CAS individuala asigurati 2.522CASS individuala asigurati 1.322

11. Studiu de caz privind decontarile cu asigurarile si protectia sociala.Enuntul presentat la punctul 10CAS calculat - societate Baza de calcul: 23.990 * 20,8% = 4.989,92645.1 = 431.1 4.990

12. Studiu de caz privind contributiile la asigurarile sociale.Enuntul presentat la punctul 10Fd. garantare creante salarialeBaza de calcul = 23.990 * 0,25% = 59,98 645.2 = 447 60

13. Studiu de caz privind contributiile aferente concediilor si indemnizatiilor datorate de angajator.Enuntul presentat la punctul 10Contr. pt. concedii si indemnizatii Baza de calcul: 23.990 *0,85% = 203,92645.1 = 431.101 204

14. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru somaj.Enuntul presentat la punctul 10Contr. soc. la fd. somaj Baza de calcul: 23.990 * 0,5% = 119,95645.2 = 437.1 120

15. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru sanatate.Enuntul presentat la punctul 10CASS - datorat de soc. Baza de calcul: 23.990 *5,2% = 1.247,48645.3 = 431.3 1.247

16. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru risc si boli profesionaleEnuntul presentat la punctul 10

Contr. pt. asig. accidente munca Baza de calcul = 23.990 * 0,150 = 35,99 =36645.1 = 431.1ACC 36

17. Studiu de caz privind contributiile de ITM.Enuntul presentat la punctul 10In prezent nu se mai plateste contributie cater ITM, insa pentru scopul didactic o sa prezint un exemplu, enuntat la punctul 10, pentru care compania detine carnetele de munca la ITMComision Inspect. terit. de munca Baza de calcul = 23.990 * 0,75% = 179,93623.ITM = 447.ITM 180

18. Studiu de caz privind decontarile cu asociatii si actionarii.Datorita problemelor de cash flow negativ cu care se confrunta unitatea econimoca, contacteaza de la actionarii sau un imprumut pe 7 zile in valoare de 12.000RON, imprumutul este purtator de dobanda ROBOR 1W, rata ROBOR 1W pe piata bancare era la data acordarii de 3,8%/an.512.1/531.1 = 455.1 12.000 RON666 = 455.8 12.000 * 3,8%*7/365 = 8,74Restituirea imprumutului% = 512.1 12.008,74 RON445.1 12.000,00 RON445.8 8,74 RON

19. Studiu de caz privind decontarile in cadrul grupului.Societatea mama acorda un imprumut in USD unei entitati din grup epntru un an de zile. Valoarea imprumutului este de 1.000 usd, acordat la cursul de 3,3, si restituit la cursul de 3, imprumutul nu este purtator de dobanda.451.1 = 512.4 3.300 ronRestituirea imprumutului512.4 = 451.1 3.000 ron665 = 451.1 300 ron

20. Studiu de caz privind decontarile cu debitorii si creditorii diversi.La o entitate patrimoniala se inregistreaza in contabilitatea proprie uramtoarele:- dividende de incasat 7.000 lei de la o entitate la care se detin titluri de plasament- reactivare debite in valoare de 56.000 lei- acordarea catre un debitor a unui scont in suma de 750 lie- achizitionarea titlurilor de plasament in valoare de 4.000 lei achitate ulterior- diferente nefavorabile de curs valutar in valoare de 850 lei pentru o datorie in valuta catre un furnizor extern- creante pentru concesiuni, chirii, locatii de gestiune, licente si alte drepturi similare in suma de 50.000 lei- debitori prescrisi scosi din evidenta in suma de 300 lei- achitarea datoriilor fata de creditori in suma de 400 lei

Inregistrare dividende 461 = 762 7.000

- reactivare debite461 = 754 56.000

-inregistrare scont acordat667 = 461 750

- achizitionare titluri de plasament503 = 462 750

- diferenta de curs665 = 462 850

- creante461 = 706 50.000

- debitori prescrisi

654 = 461 300- datorii

462 = 5121 40021. Studiu de caz privind deprecierea creantelor.

Deprecierea creantelor - clienti:Cu ocazia inventarierii patrimoniului la sfarsitul anului se determina ca suma de 50.000 lei reprezentand creante de incasat de la un client care a intrat in insolventa. Conform planului de reorganizare probabilitatea de incasare este de 60%. In acest caz, pentru partea de 40% se inregistraza o ajustare pentru depreciere. In anul urmator clientul aintrat in faliment, iar creanta sa incasat in proportie de 50%,

681.4 = 491 20.000Anularea ajustarii512.1 = 411.8 25.000491 = 781.4 20.000654 = 411.8 25.000Deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii:

Dintr-un total de 5.000 lei reprezentand creante de incasat de la una din entitatile afiliate, 15.000 lei se

estimeaza a nu se mai incasa. Din acest motiv se decide inregistrarea unei ajustari pentru aceasta valoare. In

exercitiul financiar urmator, se constata imposibilitea recuperarii creantei, motiv pentru care ajustarea

ramane fara obiect si se anuleaza.

 686.4 = 495 5.000

Anularea ajustarii

495 = 786.4 5.000

Deprecierea creantelor - debitori diversi:

Ca urmare a vanzarii unui activ, se asteapta incasarea sumei de 1.000 lei. Dificultatile financiare ale

partenerului impun inregistrarea unei ajustari pentru o valoare egala cu 5% din valoarea totala a creantei. In

anul urmator, creanta se incaseaza pentru intreaga ei valoare si ajustarea ramane fara obiect.

 681.4 = 496 50

Anularea ajustarii

496 = 781.4 50

22. Studiu de caz privind cheltuielile in avans.In data de 25 Martie 2013, compania plateste prin transfer bancar 1.200 de ron reprezentand contravaloarea unei polite de asigurare CASCO cu urmatoarea valabilitate 01/04/2013-31/03/2014.

471 = 512.1 1.000Incepand cu luna aprilie se trece pe cheltuiala 100.612 = 471 100

23. Studiu de caz privind venituirile in avans.

Editura ALFA Press incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente anului viitor in suma de 1.000 lei plus TVA 24%, conform facturilor emise si a ordinelor de plata. • Emiterea facturilor:4111 = % 1.240

472 1.0004427 240

24. Studiu de caz privind obligatiile fiscal privind impunerea veniturilor din salarii.Un salariat cu un salariu de incadrare de 2.000 ron, si tichete de masa in valoare de 180 ron, cu doua persoane in intretinere, obtine urmatorul venit net:Salariu brut = 2.000Contributii retinute de angajatorSomaj (0,5%)= 10Sanatate (5,5%)=110C.A.S. (10,5%) = 210Total Retineri = 330 Venit net = 1.660Deducere= 450 x [1-(Venit brut lunar-1000)/2000] = 450 x (1-((2180-1000)/2000)=190Venit baza calcul = 1.660+180 – 190 = 1.660Impozit = 1660*16% = 266Venit net = 1404

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al pierderilor fiscale din exercitiile financiare precedente.

Conform codului fiscal pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa ca efect al unei opera iuni de fuziune sau divizare se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi ori de către ceiț care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, propor ional cu activele şi pasiveleț transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei opera iuni de desprindereț a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de ace ti contribuabili şiș de cei care preiau par ial patrimoniul societăţii cedente, după caz, propor ional cu activele şi pasiveleț ț transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele men inute de persoana juridică cedentă. ț

În cazul persoanelor juridice străine se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală, vor putea recupera pierderile fiscale de la data la care au revenit la sistemul de impozitare asupra profitului. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.

Exista si o exceptie si anume ca pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

26. Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea declaratiei 101.Se cunosc urmatoarele date:

Cifra de afaceri 9.207.070,64Alte venituri din exploatare 771.900,01Venituri din exploatare 9.978.970,65Cheltuieli exploatare 8.352.914,93Rezultatul exploatarii 1.626.056,00Venituri financiare 47.695,64Cheltuieli financiare 102.760,06Rezultatul financiar -55.064,42Venituri exceptionale 0,00Cheltuieli exceptionale 0,00Rezultatul exceptional 0,00Venituri Totale 10.026.666,29Cheltuieli Totale 8.455.674,99Rezultatul Brut-Contabil 1.570.991,30Venituri neimpozabile 626.074,56Impozit profit 7.173,89Cheltuieli protocol 64.862,44

Cheltuieli protocol in limita legala 20.339,06Cheltuieli protocol peste limita

legala44.523,38

Sponsorizare 9.481,52Provizioane nedeductibile 339.870,56Alte cheltuieli nedeductibile 189.740,85Total cheltuieli nedeductibile 590.790,19Profit impozabil 1.535.706,93Impozit calculat 245.713,11Sponsorizare in limita legala 9.481,52Impozit datorat 236.231,59Impozit af. Trim I 9.091,00Impozit af. Trim II 2.776,00Impozit af. Trim III 9.106,00Impozit af. Trim IV 215.258,59

Calcul cheltuieli de protocol deductibile:Vt 10.026.666,29ChT 8.469.474,10691. 20.973,00623.1 64.862,44Ven. Neimp

626074,56

2% 20.339,06

Calcul sponsorizare – deductibila:

3/1000CA27.621,21

20% profit 49.142,62

Min 27.621,21

27. Studiu de caz privind accizele la bauturi spirtoase.28. Studiu de caz privind accizele la bere.29. Studiu de caz privind accizele la vin.30. Studiu de caz privind accizele la tutun.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

O societate comercială produce în anul 2011 o cantitate de coniac de 150 hectolitri. Concentraţia alcoolică a coniacului este 35%. Acciza unitară este stabilităla 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?Rezolvare: Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentratia alcoolică x acciza unitară x cursul de schimb.Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 4.35 lei/euro == 63.945 lei.

Problema bere:

O societate comercială importăîn anul 2011 o cantitate de 500 butoaie de bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar numărul de grade Platoeste 3. Acciza unitară este 0,6 euro / hectolitru grad Plato2, iar cursul de schimb este 1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?Rezolvare: Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250.000 litri = 2.500 hectolitri.Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Platox acciza unitară x cursul de schimb.Acciza = 2.500 x 3 x 0,6 x 4.35 = 19.575 lei.

Problema tutun:

Un agent economic produce în anul 2011 20.000 pachete ţigarete a 20 ţigarete fiecare. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul economic este 3 lei/pachet. Acciza reprezintă 5,73 euro / 1.000 ţigarete +31%. Cursul de schimb este 1 euro = 4.35 lei. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite agentul economic.Rezolvare:Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată dindouă componente,respectiv acciza specifică şi acciza ad valorem.A = A1 + A2, unde:- A1 =acciza specifică;-A2 = acciza ad valorem.Vom determina mai întâi acciza specifică:A1 = Q x K x Cs, unde:- Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete;-K = acciza unitarăla 1000 ţigarete;-Cs = cursul de schimb.A = (20.000 x 20)/1.000 x 5,73 x 4.35 = 9.970 lei.A2 = Bi x 31%, unde:

- Bi = baza de impozitareBaza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de producător.Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat x cantitatea = 3 x 10.000 == 30.000 lei. Acciza ad valorem = 30.000x 31% = 9.300 lei.

Problema vin:

O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2011 ocantitate de 60.000 sticle de vin liniştit a 0,7 litri fiecare şi acordă sub formă de dividende acţionarilor 500 de sticle de vin a 0,7 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a vinului este 12 grade. Cursul de schimb este 1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.000 sticle devin spumos la un litru fiecare? Concentraţia alcoolicăeste de 15 grade.Rezolvare: Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată,cât şi pentru cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în cazul vinului liniştit deoarece acciza este 0.

1. Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea declaratiei 101

Problema:

In decursul anului 2011 societatea X a inregistrat urmatoarele elemente:- venituri din vanzarea marfurilor 100.000 lei- venituri din dividende de la o societate romana 2.000 lei- cheltuieli cu marfurile 30.000 lei- cheltuieli cu servicii prestate de terti 10.000 lei- cheltuieli cu amortizarea 10.000 - cheltuieli de protocol 1.500 lei- cheltuieli cu salariile 4.000 lei- cheltuieli cu amenzile catre autoritatile romane 4.000 lei- cheltuieli cu impozitul pe profit 3.650 lei

Capitalul social este de 100.000 lei. Rezerva legala deja constituita este de 20.00 lei. Nu sunt pierderi de recuperat din anii precedenti.

Rezolvare:

Total venituri: 102.000 leiVenituri impozabile: 100.000 lei

Total cheltuieli 63.150 lei din care nedeductibile 8.310 lei alcatuite din:- cheltuilei cu impozitul pe profit 3.650 lei- cheltuieli cu amenzile 4.000 lei- cheltuieli de protocol nedeductibile 1.500 lei -840 lei = 660 lei Impozit pe profit datorat 45.160 lei * 16% = 7.226 lei

1. Impozit pe profit anual 7.2261.1 Impozit aferent baruri de noapte 01.2 Impozit aferent altor activitati 7.2262. Impozit datorat 7.2263. Impozit in urma inspectiei

fiscale0

4. Impozit declarat in Declaratia 100

3.650

5. Diferenta de impozit datorat 3.5766. Diferenta de impozit de

recuperat0

691 = 441 3.576