Buget si Trezorerie

PROCESUL BUGETAR

. Incheierea exercitiului bugetar, intocmirea si aprobarea conturilor de executie bugetara

-conform sistemului de gestiune practicat in tara noastra, efectele incheierii exercitiului bugetar sunt:

Orice venit neincasat pana la data de 31 decembrie se va incasa in conturile bugetare pe anul urmator in rezultatele caruia urmeaza a se reflecta

Orice cheltuiala care nu s-a efectuat pana la finele anului bugetar se va plati in contul noului buget, numai daca acesta va contine prevederea in acest sens

-documentele ce se intocmesc si se inainteaza spre apropbare Parlamentului sunt:

a) Contul general privind executia bugetului de stat este intocmit de Ministerul de Finante Publice sub coordonarea Guvernului pe baza sistemelor financiare intocmite de ordonatorii principali de credite si a conturilor de executie bugetara prezentate de organele abilitate. Acesta are aceeasi structura ca si bugetul si cuprinde:

-> la venituri:

Prevederea bugetelor initiale

Drepturi constatate de incasat

Venituri neincasate sau realizate

Ramasite de incasat

->la cheltuieli:

Credite bugetare initiale

Credite bugetare definitive

Cheltuieli angajate cu termene legale pana la sfarsitul anului

Plati efectuate

-acest document este analizat de catre Guvern si apoi depus la Parlament pana la data de 1 iunie a anului urmator, care il va aproba pana la data de 30 nov a aceluiasi an

b) Contul annual al executiei BASS se intocmeste de catre Ministerul Muncii si prezentat Guvernului pana la data de 1mai a anului urmator impreuna cu raportul de analiza si verificare intocmit de Ministerul Finantelor. Guvernul il prezinta Parlamentului spre aprobare pana la data de 1 iunie, iar acesta il aproba odata cu contul general privind executia bugetului de statc) Contul general al datoriei publice se intocmeste de catre Ministerul de Finante si cuprinde operatia privind contractarea datoriei publice in tara si strainatate. Acesta se prezinta ca anexa la contul general privind bugetul de stat impreuna cu situatia garantiilor guvernamentale pentru creditele interne si externe primite de la alte persoane juridice

d) Raportul public anual intocmit de Curtea de Conturi in termen de 6 luni de la primirea conturilor de executie bugetara (pentru bugetul de stat, bugetul local, BASS, fondul de tezaur si contul anual al datoriei publice). Acesta cuprinde observatiile Curtii de Conturi si furnizeaza puterii legislative informatii privind executia bugetului public national

e) Controlul bugetar in functie de natura organelor care il exercita, controlul poate fi politic, jurisdictional si administrativ:

Controlul politic se exercita de catre Parlament atat cu ocazia examinarii si aprobarii proiectului de buget si a contului de executie bugetara, cat si pe parcursul executiei bugetare. Prin votul Parlamentului asupra contului de executie bugetara, autoritatea executiva este descarcata de gestiunea financiara a anului bugetar incheiat

Controlul jurisdictional este de competenta unui organ specializat, la noi Curtea de Conturi si are ca obiectiv stabilirea raspunderii juridice pentru modul in care se administreaza si se gestioneaza patrimoniul public. Acesta verifica faptic toate documentele justificative ce au stat la baza operatiunilor. Ea da anual descarcarea de gestiune pentru conturile contabile gasite in ordine, iar nereaulile constatate sunt cuprinse in raportul anual prezentat Parlamentului.Controlul administrativ se exercita de catre autoritatile executive si imbraca forma fie a controlului ierarhic intern realizat de catre organe de specialitate din cadrul ministerelor, fie a contractului extern exercitat de catre organele abilitate din cadrul Ministerului de Finante. La nivelul Guvernului functioneaza un corp de control al primului ministru care, potrivit atributiilor sale, poate desfasura actiuni de control si in domeniul executiei bugetare.

Metode de dimensionare a indicatorilor bugetari

-in procesul de elaborare a proiectelor de buget se pune problema dimensionarii corecte a nivelului indicatorilor bugetari astfel incat cheltuielile publice sa reflecte nevoile reale de resurse, iar veniturile sa reflecte posibilitatile reale de incasare.

-in practica financiara internationala se folosesc metode clasice, dar si metode moderne pentru a dimensiona cat mai corect nivelul indicatorilor bugetari

Metode clasice de dimensionare a indicatorilor bugetari:

a)metoda automata(a penultimului an):-lua drept baza de comparatie pentru intocmirea bugetului anului urmator (t+1), venitul si cheltuiala penultimului an (t-1) a carui executie a fost deja incheiata si pe care le transpune in mod automat in proiectul noului buget.

-se proiecta astfel intrucat nu erau cunoscute inca rezultatele executiei bugetare pt anul in curs (t).

-metoda s-a plicat timp indelungat incepand din prima parte a secolului 20 pana dupa primul razboi mondial (1938)

-este o metoda simpla care nu necesita un volum mare de lucru fiind apreciata multa vreme ca un model de intelepciune si prudenta financiara

-rezultatele obtinute erau corecte pt o economie care nu este supusa deprecierii monetare si nici influentei unor factori externi care pot modica nivelul indicatorilor bugetari.

b)metoda majorarii sau diminuarii:-este rezultatul incercarilor de perfectionare a metodei penultimului an facute de economistul francez Leon Say incepand cu anul 1883

-ea consta in aceea ca se iau in considerare rezultatele executiilor bugetare pe un interval de 5 sau mai multi ani consecutivi din perioada premergatoare elaborarii proiectelor de buget si pe baza acestor date se determina ritmul mediu anual de crestere sau descrestere a veniturilor si cheltuielilor bugetare.

-prin aplicarea acestui ritm asupra veniturilor si cheltuielilor anului bugetar in curs se determina nivelul indicatorilor bugetari pt anul urmator

-cele 2 metode prezentate caracterizate prin automatism presupune existenta unei ecomomii stabile sau in usoara crestere

-acestea nu iau in calcul deprecierea monetara manifestata inca din perioada interbelica si nici ciclicitatea vietii economice.

c)metoda evaluarii directe:-dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au trecut la un sistem direct de dimensionare a indicatorilor bugetari, plecandu-se de la o analiza atenta a conjuncturii economiei bazate pe cele mai recente previziuni economice cu privire la evolutia PIB, a ratei inflatiei, a cursului de schimb valurat pt anul urmator

-metoda presupune efectuarea unor calcule pt fiecare sursa de venit si pt fiecare categorie de cheltuiala se iau in vedere realizarile certe din lunile scurse deja si preliminarile pe lunile urmatoare ale anului in curs, precum si factorii care urmeaza sa-si puna amprenta asupra evolutiei finantelor publice in anul urmator.

Pentru evaluarea indicatorilor bugetari se au in vedere trei variabile:

Variabila juridica: -presupune ca trebuie sa se tina seama de toate influentele financiare ce decurg din masurile legislative adoptate deja si care vor intra in vigoare in anul urmator

Variabila economica: -vizeaza mutatiile ce vor interveni in evolutia PIB, a cursului de schimb, a ratei inflatiei, a schimburilor comerciale si a altor indicatori sintetici

Variabila psihologica: -semnifica faptul ca in aprecieri nu trebuie sa se tina seama de declaratiile de intentie ci trebuie luate in consideratie doar deciziile deja adoptate.

PAGE 1