Aplicarea Bitumului

8/17/2019 Aplicarea Bitumului

http://slidepdf.com/reader/full/aplicarea-bitumului 1/19

Instalatii pentru aplicarea bitumului

1. Generalităţi. Definiţii.

Structurile rutiere trebuie astfel proiectate şi realizate încât să reziste în bune condiţii, pe

întreaga durată de exploatare, solicitărilor din trafic şi acţiunilor factorilor hidrologici şi

climaterici. Stratul rutier cel mai important care preia direct solicitările traficului şi asupra

căruia acţionează factorii exteriori (hidrologici şi climaterici) este îmbrăcămintea structurii

rutiere. n consecinţă, aceasta trebuie realizată din materialele cele mai rezistente, aplicând

tehnologii care să permită obţinerea unor caracteristici fizicomecanice superioare în!ederea asigurării unei mari durabilităţi. "intre îmbrăcăminţile rutiere moderne, cele

bituminoase sunt cele mai răspândite datorită a!anta#elor pe care le prezintă din punct de

!edere al posibilităţilor de execuţie, confortului oferit utilizatorilor, condiţiilor de

întreţinere şi exploatare, costului etc.

Îmbrăcăminţile rutiere bituminoase sunt îmbrăcăminţile în compoziţia cărora intră

bitumul. $nul dintre a!anta#ele importante ale acestora este acela al posibilităţilor de

execuţie etapizată a structurilor rutiere cu astfel de îmbrăcăminţi, pe măsura necesităţii de

mărire a capacităţii portante ca urmare a creşterii solicitărilor din trafic. %rincipiul

consolidărilor succesi!e prin ameliorări progresi!e se poate aplica în acest caz fără nici o

dificultate. &stfel, într'o primă etapă, când traficul este mai redus, se proiectează şi se

execută o îmbrăcăminte bituminoasă pro!izorie, iar apoi, pe măsura creşterii traficului,

structura rutieră se ranforsează prin execuţia de noi straturi bituminoase. n funcţie de

caracteristicile materialelor din care sunt realizate şi de durata de exploatare a acestora,

îmbrăcăminţile rutiere bituminoase pot fi grupate astfel îmbrăcăminţi bituminoase pro!izorii*

îmbrăcăminţi bituminoase uşoare*

îmbrăcăminţi bituminoase grele*



îmbrăcăminţi bituminoase speciale.

Îmbrăcăminţile bituminoase provizorii se realizează din macadam prote#at cu

tratamente bituminoase, în scopul e!itării formării prafului şi noroiului, etanşării structurii

rutiere şi conser!ării pietruirii existente. +le se proiectează şi se execută pe drumuri cutrafic redus, luându'se în considerare o durată de exploatare de câţi!a ani (sub ani). "e

menţionat că acestea necesită o întreţinere permanentă ce se realizează, de regulă, prin

plombări şi tratamente bituminoase de etanşare.

Îmbrăcăminţile bituminoase uşoare, denumite impropriu -semipermanente se

proiectează, de regulă, pentru o durată de exploatare de /012 ani, pentru drumuri cu trafic

redus şi mi#lociu, !alorificând, în funcţie de tehnologiile de execuţie, materialele locale

existente. n această categorie pot fi incluse macadamurile bituminoase şi îmbrăcăminţile

rutiere realizate din anrobate bituminoase etanşate, mortare asfaltice şi betoane asfaltice cu

nisip bituminos.

Îmbrăcăminţile bituminoase grele, denumite impropriu -permanente se

proiectează pentru drumuri cu trafic intens şi greu, pentru o durată de exploatare de peste

12 ani. "in această grupă fac parte toate îmbrăcăminţile rutiere bituminoase ce se

realizează din betoane asfaltice sau asfalt turnat dur, în grosime minimă de 3 cm, aşternute

de regulă pe un strat de bază din anrobate bituminoase. 4aţă de îmbrăcăminţile bituminoase

pro!izorii şi uşoare, acestea trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile de rezistenţă, şi

exigenţe superioare din punct de !edere al calităţii suprafeţei de rulare (planeitate,

rugozitate) care să asigure participanţilor la circulaţie condiţii de confort şi siguranţă

sporite.

Îmbrăcăminţile bituminoase speciale sunt îmbrăcăminţi realizate prin tehnologii

specifice, cu utilizarea unor materiale cu calităţi deosebite şi se aplică în condiţii

particulare, în scopuri bine determinate. n consecinţă, costul acestora este mai ridicat,

comparati! cu celelalte tipuri de îmbrăcăminţi rutiere bituminoase. "in categoria

îmbrăcăminţilor bituminoase speciale fac parte îmbrăcăminţile bituminoase colorate*

îmbrăcăminţile bituminoase cu performanţe mecanice superioare, executate din betoane

asfaltice în compoziţia cărora se utilizează ca liant bitum modificat, bitum cu adaos de



cauciuc, răşini termoplastice, bitum aditi!at etc.* îmbrăcăminţile bituminoase etanşe

pentru calea pe poduri (asfalt turnat, asfalt turnat dur, mortar asfaltic turnat, beton asfaltic

cilindrat pentru calea pe poduri)* îmbrăcăminţile bituminoase din mixturi asfaltice

prefabricate. Se !or defini în continuare, câte!a noţiuni mai frec!ent întâlnite în

proiectarea, execuţia, întreţinerea şi exploatarea îmbrăcăminţilor bituminoase.

Durata de exploatare a îmbrăcămintei este apreciată prin numărul de treceri ale

sarcinii de calcul pe care îmbrăcămintea structurii rutiere îl poate suporta în condiţiile de

exploatare reale (climaterice, hidrologice), fără a se impune refacerea acesteia.

Stratul de uzură este stratul superior al structurii rutiere (al îmbrăcămintei), pe

care se circulă şi care preia şi transmite straturilor inferioare acţiunile generate de !ehicule

şi, parţial, acţiunea unor agenţi atmosferici.

Stratul de legătură este situat la partea inferioară a unei îmbrăcăminţi

bituminoase, realizând legătura cu stratul de bază sau de fundaţie al structurii rutiere.

%entru realizarea acestuia se utilizează de regulă betoane asfaltice deschise, el proiectându'

se în cazuri #ustificate din punct de !edere tehnic şi economic. %re!ederea acestuia nu este

obligatorie în alcătuirea îmbrăcămintei bituminoase.

Stratul de bază este situat între îmbrăcăminte şi fundaţie, a!ând rolul de a prelua o parte din solicitările generate de circulaţia !ehiculelor, în special eforturile

tangenţiale şi de întindere. %rin intermediul acestuia se repartizează fundaţiei structurii

rutiere eforturile !erticale în limita capacităţii de rezistenţă a acesteia. Se execută, de

regulă, din anrobate bituminoase, dar se poate realiza şi din alte materiale (macadam

simplu sau bituminos, piatră spartă, pietruiri existente, îmbrăcăminţi bituminoase uzate

reciclate etc.). &morsarea este operaţia de realizare a unei pelicule continue de liant

bituminos pe suprafaţa unui strat în !ederea obţinerii unei bune aderenţe a stratului

bituminos superior.

morsarea se execută de obicei cu bitum tăiat, emulsie bituminoasă cu rupere rapidă

sau suspensie de bitum filerizat, pe suprafeţe bine curăţate în prealabil, folosindu'se 5,20



5,6 7g8m2 bitum rezidual, în funcţie de natura şi calitatea stratului suport (o cantitate mai

mare poate fa!oriza fenomenul de exsudare).

sfaltarea, în înţelesul larg al cu!ântului, reprezintă operaţia de aplicare, de regulă

pe o pietruire existentă, a unei îmbrăcăminţi bituminoase. &sfaltizarea este procesul deanrobare şi închidere a unei îmbrăcăminţi bituminoase, sub efectul căldurii şi circulaţiei

auto!ehiculelor.

!itumarea agregatelor este operaţia prin care granulele unui agregat natural

(nisip, criblură, pietriş, split) se acoperă cu o peliculă foarte subţire de bitum. 9adi#onarea

este operaţia de stropire cu lianţi hidrocarbonaţi a unei suprafeţe (poroase, deschise),

urmată de acoperire cu agregate naturale mărunte în !ederea închiderii porilor şi, în

consecinţă, a etanşării acesteia. :a liant se utilizează bitum tăiat sau emulsie bituminoasă

cationică, care se stropeşte pe suprafaţa perfect curăţată în prealabil, asigurându'se o

cantitate de 5,605,3 7g8m2 bitum rezidual. &coperirea se face cu nisip 6 natural sau de

concasa#, în cantitate de ;03 7g8m2 , recomandându'se o uşoară cilindrare pentru fixarea

agregatului natural.

"tanşarea este operaţia de prote#are a îmbrăcăminţilor rutiere împotri!a pătrunderii

apei în interiorul lor, efectuată prin badi#onare, tratamente bituminoase, aplicarea de

în!elişuri subţiri (şlam bituminos) sau co!oare asfaltice, colmatarea fisurilor şi crăpăturilor

etc. nnobilarea agregatelor constă în tratarea agregatelor naturale (de regulă de natură

acidă) cu lapte de !ar sau alţi aditi!i pentru a mări adezi!itatea bitumului la suprafaţa

acestora.

#enetrarea este operaţia prin care se realizează pătrunderea unui liant bituminos

(bitum lichid sau emulsie bituminoasă) într'un strat din material pietros. &diti!area

bitumului este operaţia prin care unui bitum i se adugă un produs (de regulă chimic), în

scopul îmbunătăţirii caracteristicilor acestuia. <odificarea bitumului este operaţia prin care

unui bitum i se adugă un produs care îi modifică fundamental caracteristicile, rezultând,

practic un nou liant. =eabilitarea drumurilor este complexul de lucrări prin care unui drum

i se asigură parametrii funcţionali corespunzători traficului actual şi de perspecti!ă.



$. %ixturi asfaltice

>eneralităţi.

?ipuri de mixturi asfaltice <ixturile asfaltice sunt materiale de construcţii realizate dinamestecuri obţinute pe baza unor doza#e #udicios stabilite, din agregate naturale sau

artificiale şi filer, aglomerate cu bitum printr'o tehnologie adec!ată. &cestea au multiple

întrebuinţări, fiind folosite mai ales pentru realizarea îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase

şi a straturilor de bază.

gregatele cele mai utilizate pentru prepararea mixturilor asfaltice sunt criblurile

de toate sorturile* nisipurile naturale şi de concasa#* balasturile şi pietrişurile concasate

şi neconcasate* agregatele artificiale ca zgura de furnal înalt sortată, granulitul, zgura dehaldă concasată etc. n anumite condiţii pot fi utilizate pentru prepararea mixturilor

asfaltice, deşeuri de carieră, subproduse industriale etc. &legerea agregatelor naturale

trebuie făcută cu descernământ, ştiut fiind că, în anumite condiţii, la prepararea mixturilor

asfaltice poate fi folosită o gamă largă de materiale locale, prelucrate şi tratate

corespunzător, ceea ce conduce la obţinerea unor mixturi asfaltice cu caracteristici tehnice

satisfăcătoare, eficiente din punct de !edere al costului. :ondiţiile pe care trebuie să le

îndeplinească agregatele naturale pentru a putea fi folosite la prepararea mixturilor asfaltice

sunt bine definite şi se referă la mărimea şi forma granulelor, natura rocii de bază,

granulozitate etc. +le trebuie să fie mai ales curate, să prezinte o bună adezi!itate faţă de

bitumul utilizat, să aibă rezistenţe mecanice corespunzătoare, să reziste la uzură.

&ilerul utilizat cel mai frec!ent şi cu cele mai bune rezultate este obţinut prin

măcinarea pietrei de calcar. <ai pot fi utilizate ca filere unele prafuri de la electrofiltre,

pulberea de !ar stins, cimentul etc.

!itumul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice are o importanţă hotărâtoare

în comportarea acestora, tipul acestuia alegându'se în funcţie de mixtura asfaltică pe care

dorim să o preparăm, mai precis de caracteristicile fizico'mecanice a!ute în !edere pentru

mixtura asfaltică. Se poate utiliza bitum pur, bitum modificat, bitum aditi!at, deri!aţi ai

bitumului (emulsie bituminoasă, bitum tăiat). n ceea ce pri!eşte consistenţa bitumului



folosit, aceasta !ariază într'o gamă largă în funcţie de tipul mixturii asfaltice. "acă bitumul

utilizat în mod curent este de tipul " /58125, se remarcă practic tendinţa de generalizare a

folosirii unor bitumuri mai dure (" 658/5), care conferă mixturilor asfaltice o stabilitate

mai ridicată în condiţiile de solicitare specifice traficului greu şi temperaturilor ridicate.

'lasificarea mixturilor asfaltice se face după tehnologia de preparare şi

punere în operă, respecti! după compoziţia acestora.. "upă tehnologia de preparare şi

punere în operă, mixturile asfaltice se clasifică în mixturi asfaltice - la cald -, preparate

şi puse în operă la temperaturi ridicate (peste 165 5:), utilizând ca liant bitumul adus la

consistenţa necesară prin încălzire* mixturi asfaltice -la rece, preparate şi puse în operă

la temperatura mediului ambiant (peste 6 5:), utilizând ca liant emulsia bituminoasă sau

bitumul tăiat. "in punct de !edere al compoziţiei, mixturile asfaltice pot fi grupate astfel

betoane asfaltice (9.&.)*

asfalt turnat (&.?.)*

mortare asfaltice (<.&.)*

anrobate bituminoase (&. 9.).

!etoanele asfaltice (!..) sunt amestecuri alcătuite, după doza#e rigurosstabilite, din cribluri, nisip şi filer, aglomerate cu bitum după o tehnologie adec!ată. +le se

utilizează în principal pentru realizarea îmbrăcăminţilor bituminoase grele (permanente),

pe drumuri cu trafic intens. 9etoanele asfaltice trebuie să aibă caracteristici fizico'

mecanice ridicate, întrucât sunt proiectate pentru îmbrăcăminţi bituminoase cu durată de

exploatare mare, pe drumurile cele mai solicitate de trafic şi de factorii climaterici.

9etoanele asfaltice se pot proiecta şi realiza într'o mare di!ersitate, în funcţie de

necesităţi, dintre acestea menţionându'se

* betoane asfaltice cu execuţia +la cald,- @ beton asfaltic bogat în criblură

(9.&./ sau 9.&.13)* @ beton asfaltic cu agregat mare (9.&.26)* @ beton asfaltic realizat cu

nisip bituminos (9.&.A.9.13)* @ beton asfaltic rugos (9.&.=.13)* @ beton asfaltic rugos prin

cluta# (9.&.=.:.13) @ beton asfaltic cilindrat pentru calea pe pod (9.&.:.%.13) @ beton



asfaltic deschis(cu criblură 9.&.".26, cu pietriş concasat 9.&.".%.:.B1, cu pietriş sortat

9.&.".%.S.B1)* @ betoane asfaltice speciale @ colorate (roşu, alb, galben etc.)* @ cu

caracteristici superioare (cu bitum modificat, bitum aditi!at, bitum C cauciuc etc.)*

* betoane asfaltice cu execuţia +la rece,- @ beton asfaltic stocabil cu bitumtăiat (9.&.9.?./)* @ beton asfaltic stocabil cu emulsie bituminoasă (9.&.+.9.13)* @ beton

asfaltic cu suspensie de bitum filerizat (9.&.S.13). &sfaltul turnat (&.?.) este o mixtură

asfaltică la care golurile din agregatul natural sunt umplute complet cu mastic bituminos,

punerea în operă realizându'se în consecinţă fără cilindrare. &cesta se realizează în două

!ariante, şi anume asfaltul turnat dur (&.?.".13)* asfaltul turnat (&.?.). &sfaltul

turnat dur se execută numai la cald din criblură B0/ mm şi /013 mm, nisip şi filer

aglomerate cu bitum dur " ;5865* se pune în operă prin aşternere şi ni!elare, fără a

necesita compactare. <asticul bituminos umple complet golurile dintre agregatele naturale,

mixtura fiind etanşă. &sfaltul turnat (obişnuit) spre deosebire de &.?.".13 conţine în loc de

cribluri, nisip grăunţos B0 mm. <ortarul asfaltic (<.&.) este un amestec obţinut în

anumite condiţii din nisip, filer şi bitum. <ortarele asfaltice se pot realiza la cald @

mortarul asfaltic cu bitum cald (<.&.9.:.)* @ mortarul asfaltic cu nisip bituminos

(<.&.A.9.)* @ mortarul asfaltic turnat (<.&.?.)* la rece @ mortar asfaltic cu suspensie

de bitum filerizat, sau mortar'subif (<.&.S.)* @ mortar asfaltic cu emulsie bituminoasă

(<.&.+.9.). <ortarele asfaltice au o arie de aplicabilitate foarte restrânsă deoarece conţin

un procent ridicat de bitum şi realizează o îmbrăcăminte bituminoasă cu o suprafaţă

insuficient de rugoasă.

nrobatele bituminoase (.!.) sunt amestecuri alcătuite, respectând anumite

doza#e, în principal din agregate naturale locale ca balast, nisip, pietriş, deşeuri de carieră

etc., neconcasate sau concasate parţial sau total şi filer, aglomerate cu bitum printr'o

tehnologie specifică, utilizate de regulă pentru executarea îmbrăcăminţilor bituminoase

uşoare sau a straturilor de bază. &nrobatele bituminoase sunt din punct de !edere calitati!

inferioare betoanelor asfaltice, întrucât se realizează de regulă din agregate naturale locale

fără o prelucrare specială, zonele de granulozitate în care acestea trebuie să se înscrie sunt

mai largi, conţin mai puţin bitum, au grade de toleranţă mai mari. n general, anrobatele

bituminoase utilizate ca îmbrăcăminţi rutiere pe drumuri cu trafic redus sau mi#lociu



trebuie proiectate respectând principiile generale, asfel încât să se folosească pentru

producerea lor aproape în exclusi!itate materiale locale* de aceea cunoştinţele şi imaginaţia

creatoare a specialistului trebuie !alorificate din plin prin alcătuirea unor doza#e adec!ate,

care să conducă la obţinerea unor costuri reduse prin realizarea unor lucrări de mare

eficienţă tehnico'economică. &nrobatele bituminoase se pot realiza la cald sau la rece într'

o mare !arietate de tipuri, dintre care se menţionează

cu execuţie -la cald @ anrobate bituminoase cu bitum cald (&.9.9.:.B1)* @ anrobate

bituminoase cu nisip bituminos sau bitum fluid şi bitum dur de petrol (&.9.A.9.B1)*

cu execuţie -la rece @ anrobate bituminoase cu suspensie de bitum filerizat

(&.9.S.B1)* / @ anrobate cu emulsie bituminoasă (&.9.+.9.B1). &legerea tipului de mixtură

asfaltică din care să se realizeze îmbrăcăminţile bituminoase prezintă o importanţă tehnicăşi economică deosebită. "e aceea este absolut necesar ca proiectantul, pe baza studiilor

pri!ind existenţa materialelor locale şi posibil de apro!izionat, a condiţiilor climaterice, a

e!oluţiei traficului etc., ţinând seama de caracteristicile mixturilor asfaltice, să indice în

proiecte necondiţionat modul de alcătuire a tuturor straturilor bituminoase ale structurii

rutiere şi mai ales tipul de mixtură asfaltică pentru îmbrăcăminte.

e/nologia de execuţie a unei penetrări cu emulsie bituminoasă este următoarea

(fig. 3.B) ' se pregăteşte stratul suport, prin scarificare şi reprofilare, cu sau fără adaos de

noi materiale, acordându'se o atenţie deosebită scurgerii apelor de suprafaţă* ' se aşterne

piatra spartă sort ;5'3B în grosimea proiectată, ţinându'se seama de faptul că după

cilindrare se produce o tasare de 260B5 D* ' cilindrarea stratului de piatră spartă aşternut

în grosimea prescrisă (de obicei /015 cm înainte de cilindrare) se recomandă a se face cu

compactoare cu rulouri netede de 1550125 7A. :ilindrarea se începe pe benzile exterioare

şi se termină pe banda centrală* se recomandă ca înainte de începerea cilindrării să se

execute şi acostamentele, care în acest caz spri#ină stratul de piatră spartă, e!itându'serăspândirea sa* ' în cazul folosirii emulsiei bituminoase cationice, macadamul poate fi udat

pentru facilitarea deplasărilor relati!e ale pietrelor şi ameliorarea încleştării lor* ' stropirea

cu emulsie, urmată de acoperire cu split şi cilindrare, are loc în continuare după tehnica

tratamentelor bituminoase* cilindrarea splitului are scopul de a'l fixa în stratul de

rezistenţă, precum şi de a umple golurile dintre pietre* ' nu se !a trece la o nouă stropire cu



emulsie, până când emulsia din stratul precedent nu s'a rupt* în cazul emulsiilor cationice

ruperea durează câte!a minute (procesul tehnologic se !a organiza în consecinţă).

<acadamul penetrat executat la rece cu emulsii bituminoase prezintă a!anta#ul unei

tehnologii uşoare, cu posibilităţi largi de mecanizare şi realizarea unei anrobări

corespunzătoare.



Instalaţii pentru producerea mixturilor asfaltice.

Enstalaţiile de producere a mixturilor asfaltice (E. %. <. &.) cuprind o gamă foarte mare detipuri care se pot clasifica după mai multe criterii, astfel ' după producti!itate există omare !arietate de E. %. <. &. care asigură producţii de mixtură asfaltică de la t8h (aşa'

numitele instalaţii &. A. >., încă în funcţiune pe unele şantiere de drumuri locale din ţaranoastră) până la 655 t8h sau chiar până la 1 555 t8h. %ână în prezent, în ţara noastră cele mairăspândite E. %. <. &. ' uri sunt F. %. G. ' urile, cu o producti!itate de 26...B5 t8h* ' dupămodul de derulare a procesului tehnologic se disting @ instalaţii în flux discontinuu care în principiu necesită, la ni!elul malaxorului, dozarea separată a agregatelor naturale, fileruluişi bitumului, operaţie care necesită o întrerupere a fluxului tehnologic la fiecare şar#ă (fig.B.12)* @ instalaţii în flux continuu care permit omogenizarea agregatelor naturale cu filerulşi bitumul fără nici o întrerupere a fluxului tehnologic (fig. B.1B)* @ instalaţii uscător'malaxor la care uscătorul are şi rolul de malaxor, mixtura asfaltică produsă în flux continuufiind gata preparată la ieşirea din uscătorul'malaxor, fiind preluată şi depozitată în buncărulde stocare sau direct în autobasculantă (fig. B.1;).



şi permit distribuirea de mixtură asfaltică pe şantiere situate în interiorul unei suprafeţecirculare cu raza de 25...;5 7m* @ instalaţii mobile care răspund eforturilor de execuţie aunor lucrări pe şantiere situate în afara razei de acţiune a instalaţiilor fixe. &ceste E. %. <.&. ' uri nu sunt încă dez!oltate în mod deosebit în ţara noastră. Enstalaţiile de produsmixturi asfaltice fixe sunt mai numeroase şi au o capacitate de producţie superioară celor

mobile. "e exemplu, antreprizele franceze de drumuri dispun de cca ;55 E. %. <. &. ' uri,din care cca 5 D sunt instalaţii fixe. "intre cele 1/2 instalaţii fixe, peste /6 D suntinstalaţii în flux discontinuu şi continuu, iar cca 16 D sunt instalaţii de tip uscător malaxor.

ransportul0 aşternerea şi compactarea

?ransportul mixturilor asfaltice se realizează cu a#utorul autobasculantelor. %e timpnefa!orabil se recomandă acoperirea benei autobasculantelor cu prelate, iar în cazurile



când se lucrează la temperaturi mai scăzute sau distanţa de transport este mare serecomandă să se folosească bene termoizolante sau pre!ăzute cu dispoziti!e de încălzire.+ste necesar un număr suficient de autobasculante pentru transportul continuu al mixturiiasfaltice la aşternere. &şternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport se face cu a#utorulrăspânditoarelorfinisoare (fig. B.1), care sunt formate în principiu din şasiu automotor pe

şenile sau pe pneuri, un buncăr în care se descarcă autobasculantele (situat în partea dinfaţă a utila#ului), un alimentator construit dintr'o bandă transportoare metalică şi douăşnecuri pentru repartizarea 4ig. B.13. <alaxor pentru mixtură asfaltică. 1B1 mixturiiasfaltice pe întreaga lăţime a benzii de executat, o grindă !ibratoare şi o placă ni!elatoarecare în general este încălzită. Făţimea de aşternere este de max. ;,55 m.

=eparizator'finisor

=epartizatorul'finisor este pre!ăzut cu un dispoziti! de reglare a grosimii mixturiiasfaltice cu a#utorul a două palpatoare ce se deplasează pe două fire de o el montate lateral înconformitate cu cotele şi cu configura ia profilului pre!ăzute în proiect.Hiteza normală de deplasare a repartizatorului'finisor este de /...15 m8min, putându'se aşterneastfel /5...255 t de mixtură asfaltică într'o oră de lucru.nainte de aşternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie pregătit cu gri#ă prin executarea în principal a următoarelor opera ii

' repararea cu tehnologii adec!ate a tuturor defec iunilor existente*

' cură irea temeinică a stratului suport de praf şi de alte impurită i*'amorsarea stratului suport în !ederea realizării unei bune acroşări, folosind în acest scopemulsie bituminoasă, bitum tăiat sau suspensie de bitum filerizat, astfel încât să se răspândeascăuniform o cantitate de 5,B...5,6 7g8mB bitum pur (rezidual).

?emperatura mixturii asfaltice la aşternere trebuie să fie de min. 1B5 o:, iar pentru betoanele asfaltice rugoase de min. 1;6 o:. &şternerea mixturii asfaltice se !a efectua numai petimp uscat, la o temperatură a mediului ambiant de min. 6 o:. 'ompactarea mixturilor asfaltice este operaţia de îndesare a materialului din stratulrutier şi se realizează cu a#utorul unor utila#e adec!ate, care să permită ob inerea unor caracteristici fizico'mecanice optime pentru stratul bituminos.

"upă compactare stratul bituminos trebuie să aibă un grad de compactare de min. I3 D pentru straturile de uzură şi de legătură şi de min. I6 D pentru stratul de bază din anrobate bituminoase.



:ompactarea mixturilor asfaltice este o opera ie deosebit de importantă pentru ob inereaunor straturi rutiere de calitate. "intre factorii care influen ează calitatea compactării se menionează următorii

' doza#ul şi consisten a liantului. :u cât doza#ul de bitum este mai ridicat cu atât !olumulde goluri este mai mic şi deci gradul de compactare mai mare, dar o dată cu creşterea doza#uluide liant sau8şi cu micşorarea consisten ei lui stabilitatea stratului rutier, mai ales la temperaturiridicate, scade*'granulozitatea agregatelor naturale. <ixturile asfaltice cu un con inut ridicat de cribluri

prezintă o rezisten ă la compactare mai mare decât cele realizate cu un con inut redus de cribluri*'temperatura mixturii asfaltice la punerea n operă ẟi n timpul compactării.

n general, o dată cu scăderea temperaturii de compactare se mic orează i posibilitatea obẟ ẟinerii gradului de compactare proiectat (de exemplu scăderea temperaturii cu 26 D fa ă de ceaoptimă de compactare conduce la mărirea !olumului de goluri remanent, pentru acela i lucruẟmecanic de compactare, cu 155 D)*

' lucrul mecanic de compactare trebuie efectuat cu utila#e adec!ate care lucrează în cadrul unuiatelier de compactare, după o tehnologie specifică. "acă compactarea se efectuează latemperaturile prescrise, lucrul mecanic consumat pentru ob inerea gradului de compactare proiectat este minim. <ărirea energiei de compactare la temperaturi reduse ale mixturii asfalticeare un efect redus asupra cre terii gradului de compactare*ẟ

' grosimea stratului de compactat se alege func ie de tipul mixturii asfaltice, de dimensiuneaconstructi!ă minimă sau maximă admisă pentru stratul respecti!, de atelierul de compactare saude utila#ul de compactare de care se dispune etc. :hiar dacă tendin a actuală este de a pune înoperă straturi bituminoase cu grosime mare nu trebuie negli#ată importan a realizării unui grad decompactare suficient inclusi! la baza stratului respecti!.:ompactarea mixturilor asfaltice se face pentru fiecare strat în parte, în grosimi de max. /...15cm. :ompactarea se face în lungul drumului de la margini spre axă, iar pe sectoarele în rampăsau cu pantă trans!ersală unică compactarea se efectuează de la marginea mai #oasă spre cea mairidicată. 4iecare urmă a compactorului se !a suprapune cu 25...B5 cm peste cea precedentă.:ompactoarele !or lucra fără ocuri pentru a e!ita !ălurirea stratului bituminos.ẟ

Se recomandă ca temperatura mixturii asfaltice la a ternere să fie de cca 115ẟ o:, respecti! cca1B5 o: pentru betoanele asfaltice rugoase. :ompactarea !a începe imediat după a ternere cuẟ!iteze mici (2...; 7m8h), iar trecerile următoare se pot face cu !iteze mai mari de până la 3 7m8h.

:ompactor cu rulouri netede

:ompactor cu pneuri



:ompactor cu rulouri netede(tridem)

"upa compactare,traficul se opreste circa 3h.

En mod normal, acti!itatea de transport si turnare a asfaltului nu este permanenta si nici nu artrebui sa acopere perioade de ordinul lunilor sau chiar anilor. En plus, chiar firmele care ausuficiente comenzi, nu pot transporta si descarca materialele bituminoase, decat in anumite perioade ale anului.

:ele doua probleme, cea a pastrarii bitumului cald o perioada chiar mai lunga de 2; de ore si ceaa utilizarii unui sistem de transport si turnare care sa poata fi demontat usor, interschimbabil aufost rezol!ate de catre producatorul italian de echipamente pentru constructia drumurilor, Heneta?ecnologie. &cesta propune un rezer!or special pentru pastrarea bitumului la cald, numit&sphalterm, cea mai noua in!entie a producatorului italian.

"esi este o solutie ultramoderna si noua pe piata, echipamentul este de#a prezent in =omania,

importatorul sau fiind societatea <+< Empex. <ecanismul de constructie este foarte simplu,ceea ce permite ca &sphalterm sa fie usor de intrebuintat si de intretinut. :apacitatile diferite deincarcare fac din &sphalterm un echipament extrem de util pentru toate tipurile de reparatii aledrumurilor. :ontainerul termal si motorul diesel, cu duza de in#ectie, permit mentinereatemperaturii de lucru corecte pentru perioade de timp cuprinse intre 2; si B3 de ore. &cesta areun tablou de bord ce permite, prin intermediul unor comenzi digitale, reglarea temperaturii in



dispoziti!ul de stocare. %riza de curent pre!azuta in dotarea standard poate asigura functionareaoptima a utila#ului, atunci cand acesta este conectat la o retea de curent standard.

UTILBEN comercializeaza Uncategorized second hand si noi. Vanzari si piese de schimb si

inchirieri utilaje.

DESCRIERE:



Masina de turnat asfalt cu nivelare Demag 110 CS din 1995

Motor deutz in 6 cilindri

Cai putere 141 PSGreutate 1t

!atime suprafata lucru" #$%m

cu ultrasc&al

'ivelare automatica

()tensor screed (* 60 + 5 $ de la %$500 la 5$000 mm regla,il &idraulic

Cu dou nivele de e)tensie %-#50 si %-.50

/ncalzire gaz

utomat !evelling sistem % 1

Wirtgen oferă o gamă completă de mașini mobile și service de înaltă calitate pentru

toate aplicatiile din construcția de drumuri și minerit de suprafata. Peste 60 de tipuri de



mașini din domeniul constructiei de drumuri si de minerit sunt produse utilizand tehnologii

de fabricare de ultima generatie in fabrica principala din Windhagen.

Cu utilaele și tehnologiile inovatoare! performante și e"ciente pentru frezarea asfaltului!

stabilizarea solului! reciclarea la rece și la cald! turnarea betonului și mineritul de

suprafață! Wirtgen este lider mondial în construcția de drumuri! reabilitarea drumurilor!

precum și în e#tracția de roca naturală și minerale utile. $oi dezvoltam impreuna mașinile

și tehnologiile.

%reza la rece



2irtgen 3inisoare ,eton cofra glisant

&'(C) *) P(+,-/

,omeniul ehnologii construcții drumuri

Wirtgen 12gele 3amm

1ideo4 https455.7outube.com5atch8v9:e%rWW3p6;

https455.7outube.com5atch8v9<=>s+v?$@A/

https455.7outube.com5atch8v9b>>?%BW?-/

https455.7outube.com5atch8v9uD+EuW(3D

https455.7outube.com5atch8v9F>&Po3aha;

https455.7outube.com5atch8v9,ur#hr-WGC&

http://www.wirtgen.de/en/index.html

http://www.voegele.info/en/index.html

http://www.hamm.eu/en/index.html

https://www.youtube.com/watch?v=LeSFrWWHp68

https://www.youtube.com/watch?v=4AZsOv1N9GE

https://www.youtube.com/watch?v=bZZ1FKW12UE

https://www.youtube.com/watch?v=uQO7TujWRHQ

https://www.youtube.com/watch?v=3ZMPoHahaj8

http://www.voegele.info/en/index.html

http://www.hamm.eu/en/index.html

https://www.youtube.com/watch?v=LeSFrWWHp68

https://www.youtube.com/watch?v=4AZsOv1N9GE

https://www.youtube.com/watch?v=bZZ1FKW12UE

https://www.youtube.com/watch?v=uQO7TujWRHQ

https://www.youtube.com/watch?v=3ZMPoHahaj8

http://www.wirtgen.de/en/index.html

Aplicarea Bitumului

Documents

Transcript of Aplicarea Bitumului