STEFAN LAZAR

Coperta: Corneliu Dulceanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romiiniei LAZAR, $TEFAN

Apiculturii practicii 1 Stefan LazBr, Marius Deli?. - Ia~i: Alfa, 2005

Bibliogr. . . . . . . , , . . . . . . . .

ISBN 973-8278-44-9 '.

I. Dol i~ , Marius . ,

638.1

Tiraj: 250 ex.

ISBN 973-8278-44-9

O Toate drepturile asupra acestei editii apartin Editurii ALFA

Rcfcrcnti ~tiintifici:

Prof. dr. Liviu Alexandru MIirghita~ Universitatea de Stiinte Agricole ~i Medicin5 Veterinarii Cluj-Napoca

Prof. dr. Marian Bura Universitatea de Stiinte Agricole ~i Medicing Veterinarii Timiqoara

Editura ALFA Aleea " M. Sa~loveanu", nr. 14 (TI), I a ~ i

Romcinia, tei/.jux: (0232) 21251 4 Mobil: (1740570752

e-muil: nepanaif e@mail. dnti.7. ro -- - --

Redactor: Nicolae Panaite Tehnorehctor: Cornelizr Drrlceanu -

Apu'r~rl: 2004 --

Printed in Romania

1 .MASURI DE PROTECVA MUNCII IN APICULTURA

Pentru prevenirea accidentelor cauzate de intepiturile albinelor, stupinele vor fi amplasate la distante suficient de mari de drumurile publice gi centrele populate. Pentru a preveni pgtrunderea animalelor gi chiar a persoanelor, stupinele vor fi imprejmuite cu gard qi pe c2t posibil va fi asiguratj. paza acestora. fn incinta stupinei este interzisj. piltrunderea persoanelor striiine neinsofite de apicultor. La pgtrunderea in stupinj., echipamentul de protectie (halat, mascj. apicol5, afumiitor) este obligatoriu.

Este interzis sj. se fac5 zgomot sau sj. se provoace trepidatii in apropierea stupilor, sj. se depoziteze diferite obiecte pe capacul acestora, sii se clatine sau sj. se loveascj. stupii, deoarece albinele pot deveni agresive. Persoanele care vor participa la executarea controlului familiilor de albine trebuie s5 fie imbrgcate curat gi sii nu prezinte mirosuri care iritj. albinele (miros de transpiratie, alcool, parfum, ceap$ usturoi etc).

Este interzisii deschiderea stupilor pentru interventii in cuibul familiilor de albine, inainte de a se pune in stare de funcfionare afumitorul gi a se imbrica echipamentul de protectie (halatul sau salopeta, masca). Apicultorii experimentaii pot lucra qi fir8 masc8, ins5 pentru incepiitori utilizarea ~nagtii este absolut obligatorie, deoarece albinele iritate ataci in special fata.

Nu este recomandabil ca intervenfiile in cuibul familiilor s5 se fac8 pe timp ploios, innorat, pe viint, pe intuncric, deoarcce albinele sunt mai agresive.

fn timpul executarii lucrarilor, migcarile vor fi sigure, calme, fir5 bruscgri, lovituri sau rasturn8ri de materiale, obiecte etc.

pentru a nu irita albinele. Nu se admite alungarea albinelor care eventual zboar5 insistent in preajma capului, prin agitarea mfiinilor.

La aprinderea afumjtorului se vor lua toate masurile de pazii contra incendiilor; de asemenea, dupii terminarea lucr5rilor, resturile dc combustibil din afumiitor vor fi evacuate numai intr-un loc special amenajat. h afumator nu se vor utiliza declt combustibili care intretin o ardere lentii gi fir2 flaciirii, pentru ca fumul emanat sii nu fie fierbinte, ceea ce ar produce iritarea albinelor. Pentru producerea fumului se utilizeazii iascii, buciiti din lemn putred, ridiicini uscate, degeuri din material textil (bumbac, in, cdnep5 etc.). Este contraindicatii utilizarea abuzivg a afurni?torului, pentni cB iritii albinele.

*

In atelierele de reparat stupii gi alte utilaje apicole, se vor respecta cu strictete toate normele legate de paza contra incendiilor, iar lucriirile vor fi efectuate cu atentie, pentru a se evita accidentiirile.

La extractia mierii, apicultorul va introduce gi va scoate ramele din centrifugi numai dupii ce aceasta s-a oprit complet.

Instalatiile electrice ale centrifugelor, ale usciitoarelor de polen, ale culitelor pentru desc5piicit faguri qi ale oriciiror altor utilaje apicole actionate electric, vor fi verificate cu grijii pentru a fi in perfect5 stare de functionare vi vor fi legate la pgmdnt.

La instalarea stupinelor pe vetrele repartizate in masivele mclifere pentni practicarea stupiiritului pastoral se vor respecta dispozitiile privind paza contra incendiilor.

Transportul stupilor in pastoral se efectueazii de preferintii noaptea, sau foarte de diminealii, pe timp riicoros gi pe distante mici, deoarece albinele sunt mai linigtite. Mijloacele de transport trebuie s5 fie in perfect5 stare de functionare, durata transportului va fi limitatii la timpul strict necesar. Apicultorul gi ceilalti insotitori ai transportului vor avea la indemiing echipamentul de protectie, vasul cu lut moale, uneltele necesare pentru eventualele interventii sau reparatii rapide in cazul clnd se constatii cii ies 6

albinele. Pe timpul transportului, stupii vor avea urdinivurile inchise $i vor fi prev5zuti cu dispozitive perfecte de fixare a piiqilor componente, pentru a nu se strecura albinele. Eventualele fisuri din pereti, capacul sau fundul stupilor vor fi astupate cu lut moale inainte de inciircarea stupilor in autovehicul. Se vor asigura condifiile de ventilafie prin deschiderile laterale la stupii orizontali ~i prin sita de ventilatie la cei multietajati.

Se va acorda o ateniie deosebitii i n timpul manipuliirii stupilor, atit la incircare cit gi la desciircare, evitrindu-se manipul5rile brutale sau riisturnarea lor. fnc5rciitura de stupi trebuie s5 prezinte o bun5 stabilitate. i n timpul transportului stupii se asiguri contra riisturniirilor sau deplasarilor nedorite prin legarea cu fringhii in ambele sensuri sau amenajarea cu perefi prelungitori a liizii autovehiculului cu care se efectueazii transportul. Transportul stupilor se executii numai pe drumuri cunoscute i n prealabil gi eventual amenajate in acest scop. Dup5 ce s-a ajuns la locul de destinatie, dup5 amplasarea pc locurile marcate in prealabil, stupii vor fi Iiisati sii se linigteasc5 cel putin o jumiitate de or5, apoi se va proceda la deschiderea urdini~urilor; aceastii operafie nu trebuie sii se execute de ciitre persoane neinitiate, personalul necalificat $i animalele vor fi indepiirtate Tn prealabil. Deschiderea urdini~urilor se va face cit mai rapid, st8nd intr-o parte lateral5 a stupului $i incepandu-se cu rindul de stupi din faf5. Este recomandabil ca deschiderea urdini~urilor sii se facii inainte de ivirea zorilor.

in cazul efectu5rii transportului pe cale ferat5, vagoanele respective vor f i inchise, cu asigurarea unei bune ventilafii, gearnurile fiind previizute cu site metalice. Pe vagon se vor fixa tiiblite indicatoare vizibile, avAnd ca text: "Atenfie albine vii",

Tehnica cxaminBrii familiilor de albine. Comportarea cu albinele.

Pentru efectuarea lucr8rilor planificate la familia de albine, se preg5tesc in primul rind utilajele ~i tnaterialele necesare, in funcCie de lucr5rile ce urmeaz5 a fi executate, pentru a nu se intrerupe controlul in scopul procurarii lor. 0 grij5 deosebit5 trebuie avuti cu rnanipularea fagilrilor sau a siropului, indeosebi in perioadele lipsite de cules, ferindu-le de accesul albinelor, pentru a nu provoca furtigagul. Se aprinde apoi afumitorul, se imbraci halatul, se pune masca, se pregite~te lada pentru transportul fagurilor, dalta apicoli. inainte de a se deschide stupul se vor da cateva rafale de fum prin urdinig. Persoana care efectueaz5 controlul familiei de albine se va aqeza intotdeauna c5tre una din pc?qile laterale ale stupului (de obicei in partea dinspre cuib), evitlindu-se amplasarea in fafa urdini~ului deoarece se impiedici circulatia liberi a albinelor, acestea se iriti qi devin agresive. Deschiderea stupului qi descoperirea cuibului se va face cu miqciri calme, linigtite, ugoare, se va inliitura capacul, perna de protec1ie ~i in cele din urrni podigorul, fir8 a scutura albinele care se gisesc eventual pe acesta. Podigorul se va aveza in capacul stupului orizontal, sau se va sprijini de sciindura de zbor (f i r i a bloca urdiniqul) in cazul celorlalte tipuri de stupi. La stupul orizontal podi~orul se va inlitura treptat, nu se va descoperi cuibul in intregime dintr-odatA. Dupi inliturarea podi~orului, se dau cAteva rafale de fum in lungul ramelor pentru a determina albinele s5 se retragi spre partea inferioari a fagurilor. Se introduce apoi dalta apicolii intre ultima ram5 gi diafragmi (in cazul stupului orizontal sau R.A.lOO1) sau intre ultima ram: ~i penultima in cazul stupului multietajat, inliturindu-se diafragma in primul caz, sau penultima ramG a stupului multietajat (acesta introducilndu-se temporar in lada pentru faguri). in spaliul astfel creat, se deplaseazi uqor prima rami, dupi ce a fost desprins5 de urmitoarea, prin introducerea 8

d5ltii apicole in intervalul dintre ele. Se apucii rama de umerage cu ambele mdini qi se scoate din stup cu atentie, pentru a evita strivirea albinelor sau iritarea lor prin lovirea ramelor de perelii stupului. Totodats se va evita atingerea albinelor de pe fagurele ce se scoate din stup, de fagurele alilturat, deoarece acest lucru iritil foarte mult. NiciodatB nu se va scoate un fagure Far5 a se indeptirta in prealabil ramele intre ele pin5 la 17 - 18 rnm. Dacii stupul este plin cu rarne, se vor scoate una sau douk pentru a crea spatiu liber, fagurii scogi agezindu-se temporar in lada pentru transport sau intr-un corp de stup gol, ferindu-se de accesul albinelor pentru a evita furtigagul.

Fagurele care se exarnineazg va fi tinut in dreptul fetei in pozitie vertical& pentru ca mierea nematurat5, pe care eventual o contin, s5 nu se scurg5 din celule qi pentru a evita deformarea sub propria greutate, atunci cdnd temperatura aerului este ridicatii. Fagurele se va mentine numai deasupra stupului gi nu in afar& pentru evitarea pierderii m5tcii care ar putea s5 se desprind5 de pe fagure. Dup5 ce s-a examinat fagurele pe una din fete, tindndu-1 cu speteaza superioarii in sus, pentru a se intoarce gi examina pe partea opus5, se va ridica mina dreaptii in sus astfel incPt speteaza superioar5 s5 se g5seasc5 in pozifie verticals, se rotegte apoi fagurele cu 180' in jurul spetezei superioare, prin exterior, apoi se lass din nou miina dreapti? in jos, obfinindu-se din nou pozitia orizontal5 a spetezei superioare, aceasta fiind orientat5 ins5 in jos fig. 1). in acest mod se evit5 ruperea fagurelui din cauza greutiitii mierii gi a puietului.

h cazul in care la un moment dat albinclc dau semne de iritare sau inleapi, persoana ce efectueazii controlul trebuie s3-~i stipSneasc5 migciirile de apiirare prin gesturi bniqte, repezite, s5 pun5 fagurii la loc in stup, incet, cu mult calm, sii afume apoi albinele pentru a le lini~ti vi apoi s3 ia mi?suri de indepartare a acului din locul unde s-a produs iniepiitura. Prin scoaterea cit mai rapida a acului se reduce cantitatea de vcnin introdus5 in organism. Cunosclindu-se cil impreunii cu acul rBmfine atapt la piele qi

9

rezeworul cu venin, acesta continuhd sB pompeze veninul chiar dupii desprinderea de corpul albinei, scoaterea acului se va face nu prin apucarea cu degetele, mod care ar contribui la introducerea unui surplus de venin, ci prin riizuire cu unghia sau cu dalta apicolii.

Fig. 1 Cercetarea unui fagure pe ambele fete 1 - examinarea primei fefe; 2 - rotirea pe verticalii a fagurelui;

3 - examinarea fe#ei opuse

Pentru "icetinirea absorbtiei veninului in organism, atenuarea durerii qi inflamatiei locale, regiunea lezatii se va tampona cu o substantii cu efect vasoconstrictor $i u$or anestezic (apa rece, ofetul, amoniacul, mentolul in eter solutie 2 - 3%). Locul infepat mai poate fi frictionat cu o solutie de sare de buciitiirie, ceapa sau patrunjel verde. Tamponarea cu ap2 a locului unde s-a produs intepiitura mai are $i rolul de a indepiirta mirosul de venin care persist2 qi care poate atrage noi infepiituri.

in cazul in care o persoanii a primit un numiir mare de intepituri se recornand2 administrarea pe cale bucalii a cdte unui comprimat de Feniramin, Romergan sau Nilfan. Aceeatji medicatie se va aplica tji in cazul unei singure infepiituri, la persoanele care manifestii alergie la veninul de albine. h lipsa unor histaminice, se 10

poate administra o jumHtate de pahar de apH i n care s-au adgugat 8- 10 picHturi de amoniac pentru adulti ~i 3 - 6 picHturi pentru copii.

Alergia se manifest5 nu prin inflamatie local5 (care este reactia normal5 a organismului) ci prin fenomene multiple ca: urticarie generalizatil, prurit intens, dureri de cap, vomismente, senzatii de sufocare, palpitatii etc. Ca regulH general& persoanele care manifest5 reactivitate alergicii medie sau intensH, vor evita contactul direct cu albinele.

DupH terminarea controlului se va aqeza podi~orul, evitindu-se strivirea albinelor, perna de protectie (dacH este cazul), apoi stupul se va inchide.

2. MORFOLOGIA $1 FTZTOLOGIA ALBINEI

2.1. MORFOLOGIA EXTERNA A ALBINEI

Ca orice insectii, albina este alc5tuitii din trei segmente: cap, torace gi abdomen. Corpul acesteia este protejat la exterior de un tegument de natur5 chitinoas5 cu rol de protectie.

2.1.1. Tegumentul Tegumentul este alcHtuit dintr-o substant5 rezistentii numitil

chitinti (un polizaharid azotat Er5 structur5 celularii), lipide gi protide. fn afarii dc functia de protectie a organismului, tegumentul se comport5 ca un suport scheletic pentru p5rfile mai moi ale corpului.

h alcituirea tegumentului intrii trei straturi: cuticula, hipoderma gi membrana bazalii Cfig. 2).

Cuticula reprezint5 stratul exterior a1 tegumentului ~i este format5 la rindul ei din douii straturi: epicuticula la exterior qi procuticula la interior.

Epicuticula reprezint5 o membrang de naturii proteic5 care odatii cu trecerea la stadiul de adult devine impregnatii cu lipide.

Procuticula la riindul ei este alc5tuit5 din exocuticulii gi endocuticul5.

Exocuticula este reprezentat5 de un strat proteic care secretii sclerotinii, o substant5 ce produce sclerotizarea stratului, conducind la formarea p5flilor tari ale corpului, numite sclerite. in afara scleritelor, de la nivelul cuticulei pornesc spre interiorul corpului albinei n i~ t e prelungiri numite apodeme care servesc la prinderea organelor interne.

Fig. 2 Structura tegumentului (dupii I. Barac ~i colah.) 1 - epicuticula; 2 - exocuticula; 3 - endocuticula; 4 - hipoderma; 5

- membrana bazalii; 6 - proticula; 7 - cuticula

Hipoderma este reprezentatii de un strat de celule cu funcfii extrem de variate. Unele celule secret5 chitina care se transform5 in cuticul8, altele formeazii glandele cerifere, salivare $i de venin, altele sunt celule senzitive, iar altele produc firele de p a .

Membrana bazala' acoper5 fata intern5 a hipodermei qi organele rezultate din activitatea acesteia.

Pe suprafafa cuticulei exist5 numeroase excrescente chitinoase sub form5 de peri care indeplinesc roluri diferite. Cei care confin celule senzitive au rol tactil, cei de pe torace $i abdomen mentin c5ldura corpului qi au rol in prinderea vi colectarea polenului, cei din jurul ochilor - mai lungi qi mai duri - au rol de protectie. Firele de par sunt mai numeroase la albinele tinere 9i se r5resc pe m8sur5 ce vdrsta albinei este mai Tnaintatii. Culoarea cuticulei 7i a firelor de par este variabila in functie de rasa albinei.

Tegumentul albinei este format din rnai rnulte segmente la nivelul carora, cbt gi a1 articulatiilor, cuticula se subtiazii permitand mobilitatea corpului in conditiile tegumentului sclerotizat. Segmentele corpului din partea dorsali se nurnesc tergite sau

13

dor,vunz, iar cele din partea ventral2 sternite sau ventrum.

2.1.2. Capul albinei Privit din fala, capul apare diferentiat in functie de castii. La

albina lucratoare capul are fonnii triunghiulara cu v3rful indreptat spre partea inferioarii, la matci forma capului apare mai rotunjitii, inr la trdntor aproape rotunjita (fig. 3).

Fig. 3. Vedere frontalti a capului la matcii (I), albinii lucrtitoare (2), trBn tor (3) (clupii J. Louveacr.~)

Diametn~l capului cstc dc circa 3,5 mm la albina lucriitoare, 3 mm la matca $i 4 mm la trfintor.

Din profil, capul apare turtit antero-posterior, cu partea anterioarii convexii gi cea posterioar2 u$or concavii, corespunziitor cu suprafala anterioarii a toracelui cu care vine in contact. in partea posterioarii se g8se~te o deschidere pentagonal2 numitii foranzen, prin care se realizeazii comunicarea organelor din cap cu cele din torace ~i abdomen. in cutia cranianii se giisesc creierul, mugchii motori ai aparatului bucal gi antenelor gi glandele salivare.

La partea ventral5 a capului se giseqte orificiul bucal, in 14

partea dorsal5 se g5sesc trei ochi simpli numifi oceli, iar pe piiqile laterale doi ochi compugi. La partea posterioaril, sub foramen, se afl5 o escavatie membranoasi i n care se inseril trompa albinei. Frontal sunt dispuse cele douii antene.

2.1.2.1. Antenele Antenele sunt douii structuri filamentoase formate din trei

pgqi: scapus, pedicel (peduncul) gi flagel. Ele sunt fixate de cap printr-o micii excavafie in cuticuli denumiti soclu. Scapusul este un articol lung ce alc5tuiegte baza antenei $i ad2postegte organul lui Johnston cu rol in echilibrul corpului. &I continuare se afl3 pedicelul, urmat deflagel care este compus din 11 articole la matc3 ~i lucriltoare gi 12 articole la triintor. Baza rotunjit5 a fieciirui articol intr5 in concavitatea distali a celui precedent gi sunt unite intre ele printr-o membranil, asigurind migcarea liberii a antenei in orice directie (jig. 4).

Fiecare poqiune a antenei are organe (pliici sau sensile), care indeplinesc funcfii variate pentru miros, gust, pipiit, perceperea vibrafiilor, a modificirilor de temperaturii, a concentratiei de acid carbonic etc. (jig. 5).

Pldcile poroase sunt sensibile la mirosuri. Pe antena unei lucriitoare se gisesc 3 600 - 6 000 plgci, fat5 de 3 000 la matc5 si 30 000 la triintor.

Sensilele trichoide au rol tactil vi par a fi sensibile la vibrafii. 0 singuri antenii poate avea 8 500 de astfel de organe care ar indeplini rolul de "urechi" ale albinelor, in sensul cB percep foarte bine vibrafiile transrnise de un corp solid.

Sensilele baziconice se g5sesc pe a1 treilea ~i a1 zccelea segment a1 flagelului, in num5r de cite 150 pe fiecare antenii qi se pare c5 ar fi organe de miros ca gi plicile poroase. Alcituirea diferitelor tipuri de sensile gi circuitul nervos a1 acestora sunt prezentate in fig. 6.

5 Suprafata antenei (dupii Snodgrass) - placa poroasfi; 2 - sensilii trichoidii;

3 - sensilii baziconicii

Fig.4 Antena albinei lucritoare (dupa' Snodgrass) 1 - scapus; 2 - pedicel; 3 - primul articol a1 Jlagelului 4 - ultimul articol alflagelului

hexagoane, fiecare alcgtuind corneea unei omatidii. La locul de imbinare a omatidiilor se ggseqte din loc in loc un periqor foarte lung, ceea ce conferi ochiului un aspect piros

Fig.7 Sectiune intr-o Fig. 8 Ochiul compus a1 albinei (dupa' Omatidie (dupa' Snodgrass)

Snodgrass) 1 - newul optic; 2 - corneea; 3 - retina; 4 - cristalinul

Fiecare omatidie este un sistem optic cuprinzand o cornee transparenti care formeazi lentila convergenti, un cristalin de form5 conici qi o retinula' cornpus2 din 8 celule sensibile la lumini ale ciror capete dau nervii retinieni fig. 7). Partea central5 a omatidiei este rhabdomul care are rolul de a indrepta razele de lumin5 c5tre celulele senzoriale ale ochiului. Celulele pigmentare izoleaz5 omatidiile Tntre ele. Fiecare omatidie percepe un singur punct a1 obiectului vizat incat imaginea apare mozaicati. AlcAtuirea unei omatidii qi ochiului compus a1 albinei sunt prezentate in

figurile 7 ~i 8. Culorile pe care le disting albinele sunt cuprinse in spectrul

solar Pntre 310 qi 650 nanometri. Spre deosebire de om, albina nu percepe culoarea roqie, dar percepe ultravioletul care este inaccesibil omului. Albul este sesizat in funcfie de modul in care petalele florilor absorb sau reflect5 razele ultraviolete.

2.1.2.4. Aparatul bucal Este alciituit din mai multe piese analoage tuturor insectelor,

cu deosebirea cii sunt adaptate pentru supt ~i lins. Acesta este alcatuit din: labrum (buza superioarZi), dou3 mandibule $i trompa (proboscisul).

Labrumul este o prelungire chitinoasii a cutiei craniene care se continuii cu o porfiune membranoasa. Sub labrum se afl5 situat faringele.

Mandibulele sunt piese scurte ~i relativ puternice, de form5 concavii, care pot s i se indepiirteze mai mult sau mai putin una de alta, pivotind in articulafie. Atunci ~ 2 n d se inchid pot permite albinei sii apuce obiectele, servind la transportul impuritiitilor din stup, descoperirea anterelor florilor pentru a putea recolta polenul, desfacerea membranei grfiunciorilor de polen, la modelarea cerii in timpul construirii fagurilor ~i la formarea celulelor acestora, functionind ca adevarate prese. Spre deosebire de viespi, mandibulele albinelor sunt lipsite de dinti, ceea ce face imposibil5 spargerea cojii fructelor, aSa cum eronat se crede uneori.

Pe suprafa1a mandibulelor se gisesc peri simpli, neramificati, mai lungi ~i mai numero~i la matc3 dec3t la albina lucratoare. Mandibulele tr2ntorului sunt mai scurte, mai inguste ~i sunt acoperite cu peri ramificati, numerogi ~i lungi.

Trompa are rolul principal pentru recoltarea nectarului ~i se compune din doui maxile gi labium (buza infcrioars) care se continua cu glosa Cfig. 9).

Marila se compune dintr-o poqiune bazalh numith cardo ~i una distal2 alcStuitS din stipes, lacinia, galeea ~i palpul maxilar - putin dezvoltat.

Labium (buza inferioari) este alcituiti din submentum (postmentum) de form2 triunghiularh, un mentum alungit (prementum), doi palpi labiali dezvoltafi, dou2 paraglose qi glosa (limba) care se termini cuflabelum (lingurita). Cele doug maxile qi labium se inserg in fosa trompei prin intcrmediul unei piese Pn form2 de "V" numiti4 lorum.

Glosa este acoperiti la exterior cu perigori vi prezinti pe toat5 lungimea ei un canal care porneqte de la nivelul flabelumului.

Daci nectarul din floare este i n cantitate redus2, glosa joaci rolul unei pensule care colecteazi nectarul dispersat pe suprafafa glandelor nectarifere, caz in care nectarul se ridici prin canalul glosei, flabelumul producsnd in acest caz prin migcgri alternative efectul unei pompe aspiro-refulante care trimite nectarul citre cavitatea bucalii yi faringe.

CBnd cantitatea de nectar este mare, se produce aliturarea galeelor maxilare cu palpii labiali, formiindu-se un tub care inconjoari glosa prin care se aspirii nectarul. Cdnd albina se alimenteaz2 cu substante solide, ca zah5rul uscat, ea incepe prin a le umecta cu salivi pentru a le dizolva ~i transfonna in sirop. Existi doui glande salivare toracice care i ~ i elimini produsele intr-un canal colector unic la nivelul mentumului. Tot la nivelul capului se mai gisesc glandele hipofaringiene gi mandibulare. Primele sunt prezente numai la lucritoare qi secret; liptiqorul destinat hrinirii larvelor, celelalte sunt prezente la matci qi lucritoare ~i rudimentare la trilntor. La albinele lucritoare, secretia glandelor mandibulare permite inmuierea qi friimilntarea cerii gi dizolvarea inveligului uleios a1 polenului, in timp ce la matcH secretia st8 la baza producerii unor feromoni (substanta de matci).

12 t?alcl!urallxa aquj 'leln3o !nIrulauro.n!ur ~t-uo~n[v n3 ~O~SOJD!UI qns eu!ru.lalap 3s .IOJE~!PU! 1~33~ -au!qIt! ap asm loun ea~zpal3e.m u! iuel~odur! mpu! un pugluaza~da~ '~nrt?13au aSaln~ F! ap JolauIqlv 11jylysede3 . . ~~dns~ !~a!x~de al!wad ~aduro~l ~aury8unl 'arj3alas ap rr.ral!.13 . . lda~p nez![pn a31lSo1opow a~u$nsu! a~lu!a

azunlaqng- !us018 - I I !lv!qwl dlud - 01 !gsolYv~vd - 6 !~aalvX - 8 !n!upnl- ~!sad~ls - 9 .'zurr~zrazu~~cl- 5. !zunluaurlsod - p .'IunAol - g 'OPAD~ - .'p~~mzu - 1

(ssu~Xpozr~ gdnp) !auyqle B~UIOJJ, 6 *%!d

prementnmului ~i extremitatea glosei, incluzdnd gi flabelumul.

2.1.3.Toracele albinei Toracele albinei este format din trei segmente: protorace,

mezotorace ~i metutorace, la care se adauga un a1 patrulea segment numit propndeum, care este de fapt primul segment abdominal @g. 10).

Fig. 10 Schema alcatuirii toracelui albinei I - protorace; II - mezotorace; III - metatorace; IV - propodeum; 1 - noturn; 2 - sternum; 3 - coxe (primul segment a1 picioarelor)

Pe torace sunt fixate trei perechi de picioare qi dous perechi de aripi. Fiecare segment este format dintr-o parte dorsal5 numit5 notum gi o parte ventral2 numitB sternum, iar intre acestea se ggsegte pleura. Notumul este format dintr-o regiune anterioara - scutum qi una posterioarii - scutelum.

Protoracele poarti prima pereche de picioare.

Mezotoracele poarti a doua pereche de picioare ~i prima pereche de aripi. Prezinti doui orificii mici numite stigme, care servesc la respiratie.

Metatoracele poarti a treia pereche de picioare gi a doua pereche de aripi ~i prezintii de asemenea, douri stigme pentru respiratie.

Toracele este acoperit cu peri mari $i deqi, mai lungi la triintor deciit la lucritoare qi mitci. i n interiorul toracelui se giisesc organele respiratorii gi nervii, fiind previzut cu o musculaturri foarte puternici pentru aripi gi picioare.

2.1.3.1. Picioarele ..

In afari de functia de locomotie, picioarele sunt adaptate pentru recoltarea polenului. Fiecare picior a1 albinei este alcrituit din cinci segmente: coxa, trochanterul, femurul, tibia gi tarsul.

Coxa asigura articulatia piciorului la torace la nivelul dintre pleuritele ~i sternitele fiecirui segment gi este dotat5 cu o musculatura foarte puternicii.

Trochanterul se articuleaza cu coxa prin doi condili, iar cu femurul articularea se face in aSa fel inciit se pot ridica sau relaxa simultan celelalte segmente ale piciorului.

Femurul este de form3 alungitli cu doi mugchi foarte puternici: un flexor ventral gi un extensor dorsal.

Tibia. La picioarele anterioare $i mediene este mai subtirc qi mai scurti ca femurul, iar la picioarele posterioare tibia este mai lungri, turtit5 gi litit5 in partea distal& Aceast5 form5 este mai evidenti la albina lucritoare, in timp ce la matci qi trantor este tnai subtire. La albinele 1ucrGtoare pe fata externZi a tibiei piciorului posterior se gise~te corbicula sau co~uleful ale cc?rei margini sunt garnisite cu peri lungi curbati gi servesc la transportul polenului (fig. 11, B, 3). TarsuE este acoperit cu peri degi cu care albina recolteazil polenul

de pe peri~orii care-i acoperi suprafata corpului. Acesta este format din cinci articole numite tarsomere, din care primul numit bazitars, se deosebe~te prin dimensiuni qi form5 de celelalte. Este lung ~i cilindric la picioarelc anterioare ~i medii v i 15fit ~i comprimat la cele posterioare. Pe suprafata intern5 a bazitarsului piciorului posterior se gase~te peria bazitarsala' care este format5 din 9-10 rhduri de peri lungi cu care albina recolteazg de pe corp ~i retine

enul Cfig. 11, D,

Fig.11 Membrele albinei A - membrul antcv-ior, B - membrcil rnijlociu; C - rnembrul

po.st~rior ( j i l / ~ i extenla'); D - rnembrcrl posterior (jafa irlterrifi); I - strigil; 2 - pinten; 3 - corbiculn; 4 - presa cle

polei~: 5 - peria hazitarsalii.

Tot la piciorul posterior intre tibie gi bazitars existii o addnciturii care formeaz5 presa de polen, cu ajutorul c2reia albina transport2 polenul de pe peria bazitarsalii a unui picior pe corbicula celuilalt picior fig. 11, D, 4).

Pe picioarele mediane, la extremitatea distal5 a tibiei, se giiscqte o excrescenf5 chitinoas5 nurnit5 pinten, care servegte la extragerea glomerulului de polen din corbiculii dupii ce albina a ajuns la stup Cfig. 11, B, 2). La piciorul anterior, la capitul proximal a1 bazitarsului, se giise~te o scobiturti semicircular2 c5ptugitii cu fire de p5r, care este acoperit5 de o pies5 mobil5, numit5 fibulG, situat5 la extremitatea distal5 a tibiei. Prin flexarea bazitarsului spre tibie scobitura se inchide cu piesa mobil5 realizindu-se strigilul, care serveqte la curatirea antenelor gi trornpei de polen prin trecerea repetata a acestora prin strigil Cfig. 12, A, I). Celelalte patru articole tarsale sunt articulatc liber gi nu au musculatur5 proprie. Ultimul articol tarsial are douii cfirlige duble intre care se afl5 un fel de ventuzii - ernpodiul sau pulvilul. Csrligele servesc pentru deplasarea insectei pe suprafetele rugoase, iar pulvilul pe suprafefele netede.

La lucrgrile de selecfie, pentru determinarea rasei qi chiar a unei populafii de albine, se utilizeazg indicele tarsial care exprima procentual raportul dintre lungimea gi 15timea bazitarsului piciorului posterior.

2.1.3.2. Aripile Pe toracele albinei sunt prinse dou5 perechi de aripi: una

anterioar5 prinsi de mezotorace qi alta posterioari prinsa de metatorace.

Aripa prezintg patru nervuri principale care pornesc de la baz5: costala ce miirgineqte partea anterioara a aripci, subcoslnla imediat dedesubt qi paraleli cu costala, mediana ~i apoi anala care

mirginegte marginea posterioarg. fntre acestea exist2 numeroase altc nervuri care prin unirea lor formeazi figuri aseminiitoare unor celule.

Aripa anterioarii la albinele lucriitoare are aproape 10 mm lungime qi 3 mm 12time, iar cea posterioari 7 mm lungime qi 2 mm IiiTime. La lucriirile de selectie se procedeazi la deterrninarea lungimii ~i lgtirnii aripei anterioare, precum gi la ,calcularea indicelui cubital care reprezintil caracter de ras5 (2,25 la rasa carpatin&). Miisurgtorile pentru determinarea indicelui cubital sc executs sub microscop, pe cele douii nervuri care formeazg un unghi obtuz, la baza celei de-a treia celule cubitale Cfig. 12), exprimarea ficilndu-se prin determinarea raportului intre A gi B.

Fig. 12 Aripile albinei (dupcj: Dude) A: 1 - cuta aripei anterioare; 2 - hamuli; 3 - peri; B: I, II, III -

celule cubitale.

h repaus aripile sunt agezate i n spate, cele anterioare deasupra celor posterioare. Marginea inferioari a aripei anterioare este ugor pliati in sus, forrn2nd o cuts. Pe marginea anterioarii a aripei posterioare se gise~te un $ir de 16 - 26 csrlige numite hamuli, care in timpul zborului se prind de cuta aripei anterioare.

Aripile astfel reunite asiguril o mai bun5 stabilitate albinei. Cind albina face ventilatie i n fafa stupului aripile nu sunt prinse gi se agiti independent.

Migcarea aripilor se realizeazii intr-un ritm dc circa 200 de bitii pe secundi, cu ajutorul mugchilor bine dezvoltati ai toracelui. Mecanismul ingenios care conduce zborul perrnite albinei sB se ridice, s i coboare, s i zboare lateral, st2nga sau dreapta gi chiar inapoi.

2.3.4. Abdomenul albinei Abdomenul albinei este format din 6 segmente la lucritoare

~i matcii gi 7 segmente la trhntor, legate intre ele prin membrana care-i asiguri mobilitatea.

Legiitura dintre abdomen gi torace se realizeazii prin propodeurn primul segment abdominal. Al doilea segment foarte mult subfiat spre partea anterioxil la unirea cu propodeumul se numegte pefiol. Abdomenul este mai lat spre partea anterioar3 qi mai subtire in partea posterioaril.

Fiecare segment este alcgtuit din tergite superior gi sternite inferior (ventral). Tergitele acoperi partial qi marginile laterale ale sternitelor. Pe fiecare tergit, de o parte qi de alta, se giisegte cite un orificiu respirator (stigmii). Ultimul tergit gi sternit formeaz3 rectul ~i deschiderea acului, iar la matci gi trsntor se deschid organele genitale dfig. 13). Pe sternitele 3-6 se gisesc cite doui suprafete cu aspectul sticlei translucide, care sunt glandele cerifere. Aceste glande pot fi observate numai c2nd se fntinde fortat abdomenul, deoarece sunt acoperite de sternitele precedente Cfig. 14).

0 gland5 ceriferil este alciltuiti din 10 000 - 20 000 celule palisadice care ating dezvoltarea maximii la virsta de 12-18 zile. Glandele cerifere prezinti niqte pori extrem de fini prin care se scurge ceara lichidi in buzunarele dintre inele, iar Pn contact cu aerul ceara se solidificg formind n i~ t e plicu!e foarte fine numite solzi.

Fig. 13 Schema alcstuirii "

abdomenului t , - t6-tergite; SI - S6 - sternite; A - anus;

B - stigmd Fig. 14 Partea ventrala a abdomenului I - 6 - sternite; Oc - oglinzi cerqere.

2.2. MORFOLOGIA INTERNA A ALBINEI 2.2.1. Sistemul muscular

Musculatura este r5sp3nditii in tot organismul: cap, torace, abdomen, picioare, aripi qi organele interne.

Musculatura albinei este format5 din fibre striate ceea ce explicii rapiditatea ~i precizia contractiilor musculare.

Structura fibrei musculare striate la albin5 se deosebe~te de

cea a vertebratelor prin faptul c5 nucleii sunt dispugi central pe un singur riind. La exterior fibra musculari prezinti o membrana fin3 numiti sarcolema, care invelegte sarcoplasma. La sarcoplasmii se g3sesc miofibrilele dispuse periferic gi nucleii agezati central (fig. 15).

Fig. 15 Schema structurii fibrei musculare la albin5 1 - sarcolema; 2 - sarcoplasma; 3 - miofibrile; 4 - nuclei

Mugchii aripei sunt lipsiti de sacolemi, iar fibrele musculare, foarte fine, sunt grupate in fascicole mici printre care pitrund traheele respiratorii. Acegti mugchi sunt cei mai importanti gi se disting doua categorii: mqchii direcfi ai zborului, foarte puternici gi voluminogi, care produc bitiile verticale ale aripilor gi nzujchii indirecti care printr-o acriune transversala permit transformarea migciirilor verticale ale aripilor in mi~cari elicoidale, ajutiind la deplasarea propriu-zisg a insectei.

Mugchii se fixeazi de inveli~ul chitinos gi dc apodeme cu ajutorul tendoanelor, dar se pot fixa gi direct prin intermediul unor fibre de originc cuticular5 nurnite tenofibrile.

Musculatura abdomenului este format2 din mu~chii dorsnli,

ventrali qi laterali, precum gi mu~chii celor douii diafragme, realizgndu-se legfitura intre tcrgite, sternite cat ~i intre tergite qi sternite. La trdntor musculatura segmentelor 3 qi 4 este mai dezvoltati dec8t la lucrgtoare qi matcii. Miqcirile abdomenului se realizeazg prin mu~chii care unesc segmentele 1 qi 2 ~i un mu~chi toraco-abdominal.

Musculatura albinei este foarte puternic5, putgnd transporta pe o suprafati rugoasi o greutate egalii cu de douiizeci ori greutatea corporalii. Forp de contractie a mugchilor albinei, raportatii la cea a omului este de 14 ori mai mare.

2.2.2. Aparatul digestiv Aparatul digestiv este alciituit din trei regiuni distincte:

anterioari (stornodeurn) care cuprinde faringele, esofagul Qi guga; mijlocie (rnezenteron) reprezentatii de proventricol ~i ventricol (stomac); posterioari (proctodeum) alciituiti din intestinul subtire, rectul qi orificiul anal (jig. 16).

Faringele este un tub scurt, gros cu o musculaturii bine dezvoltatii. Prin contractarea musculaturii se asigurii trecerea nectarului in esofag.

Esofagul se prezintii sub forma unui tub subtire care porneqte de la capitul subtiat a1 faringelui, trece prin torace i n abdomen unde se dilati fom8nd gu9a.

G u ~ a este situatii in partea anterioarii a abdomenului gi are rolul de a acumula qi de a transporta nectarul. La matcii qi triintor guva este atrofiatii, cu peretii subtiri fir5 elasticitate.

La nivelul guqei are loc o primi etapii a procesului de transformare a nectarului i n miere sub actiunea enzimelor din nectar, sau secretate de glandele hipofaringiene, toracice qi postcerebrale.

Hrana trece din gug5 in stomac numai cdnd albina este in activitate, nu ~i in stare de repaus. Prin contractarea musculaturii

gu~ei mierea poate reveni in cavitatea bucalil, sau sB inainteze pe tractusul digestiv.

Fig. 16. Aparatul digestiv a1 albinei lucriitoarc (dupci Snodgrass) 1 - glande hipofaringiene; 2 - glande salivare postcerebrale; 3 - glande toracice; 4 - esofag; 5 - gufii; 6 - proventricol; 7 - ventricol; 8 - tubii lui Malpighi; 9 - intestin subtire; I0 - rect; I 1 - papile rectale.

Proventricolul este invaginat in gu@ qi are rolul de a regla 3 1

patrunderea hranei din gug5 in ventricol (stomac) qi de a menfine in gug5 nectarul ce urmeazii a fi dus in stup. Cap5tul s5u invaginat are o deschidere in form5 de "X" care delimiteazi patru valvule triunghiulare previizute cu grupuri de "spini" indreptati cstre lumen. Aceste valvule nu acfioneaz5 simultan ci se deschid qi se inchid foarte rapid, dar independent. Prin agitarea continus a gu~ei se realizeaz5 o distributie uniform5 a polenului in masa de nectar din interiorul siu. Polenul este scos prin filtrare in grupuri compacte, nectarul r5mandnd la urmi in guqi. Granulele de polen sunt comprimate ~i bolul ce se formeazil va trece in stomac.

Ventricolul (stomacul) este de form5 cilindrici indoit sub formi de "U", reprezentdnd cel mai intins segment a1 tractusului digestiv. Lumenul siu este ciiptugit cu un epiteliu cu rol secretor a1 unor enzime de naturi diastazic5, care actioneazi asupra substantelor nutritive, dar i n misuri mai mare particip5 la digestia glucidelor qi lipidelor enzimele secretate de glandele toracice qi postcerebrale.

Bolul alimentar (sau resturile lui) este cuprins in ventricol in unul sau mai multe inveliyuri fine, concentrice qi neregulate numite membrane peritrofice. Aceste membrane sunt permiabile intr-o directie pentru secretiile digestive, iar in cealaltg numai pentru hrana digeratg. Rolul acestor membrane nu este cunoscut cu precizie, dar se pare c5 prezintg rol de protecfie a peretelui ventricular, de inmagazinare a unor fermenfi secretati in functie de necesit5ti qi rol de barier5 antiinfectioasg gi antirnicrobiang.

Zntestinul subtire unevte cap5tul posterior a1 ventricolului cu rectul. in partea proximalii, in vecinfitatea ventricolului, se g8segte o poqiune putin 15rgitii numitB pilor, la nivelul ciruia se descarcH continutul tubilor lui Malpighi. La nivelul intestinului subtire se definitiveaza absorbtia substantelor nutritive.

Rectul se prezint5 ca o pungii voluminoas5 cu peretii subfiri in care se ggsesc qase papile rectale care au rolul de deshidratare a

materiilor fecale. DatoritB elasticitiltii pungii rectale, ciit gi activititii papilelor

gi enzimei catalazii, albinele pot s i acumuleze materiile fecale produse in decursul iernii, p h i la efectuarea zborului de curatire, firii a fi afectatii starea de siiniitate.

2.2.3. Aparatul excretor Functia de excrefie este realizati de tubii lui Malpighi gi de

corpul adipos. Tubii lui Malpighi, in numar de 100 - 150, sunt independenti din punct de vedere functional Cfig. 17). Ei ocupii cavitatea abdominal& in jurul diferitelor organe ~i extrag din hemolimfi acidul uric ~i diferite sgruri (oxalati, carbonati, uree) pe care le varsa apoi la nivelul pilorului. Corpul adipos reprezinta un tesut in care se acumuleazii diverse siruri ale acidului uric, sub formi de cristale care sunt trecute apoi in tubii lui Malpighi, precum gi substante de rezerv5 (acizi gragi, albumine, glicogen etc.) care vor fi consumate in perioada de inanifie sau i n perioada de iarnii.

2.2.4. Sistemul glandular Glandele hipofaringiene Glandele hipofaringiene se gisesc sub forma a douii tuburi

sinuase de circa 2 cm fiecare, purtiind de-a lungul lor glandule. Sunt situate in cavitatea craniana, pe piiqile laterale ale creierului albinelor lucritoare gi se deschid la baza faringelui. Aceste glande elaboreazii o secretie care intrii in componenfa lipti~orului, hrani destinatii larvelor, cat qi ferrnenfii necesari prelucr2rii nectarului gi polenului. Glandele hipofaringiene la albinele nou niscute nu sunt dezvoltate gi nu produc secrelie. Ele ating dezvoltarea maxim2 la 5 - 10 zile, cind albinele devin doici vi regreseazii citre vh-sta de 25 zile.

3 3

D e ~ i dezvoltate mai slab la albinele adulte, activitatea invertazei gi fosfatazei este ridicata. Albina are posibilitatea ca in funcfie de necesititile cuibului s i - ~ i reactiveze secrefiile acestor glande.

Glandele mandibulare Glandele mandibulare sunt glande salivare prezente la

albinele lucr5toare gi matc5 gi rudimentare la trintor. Glanda mandibulari (fig. 17) secret2 o substanti acid& folositi la colectarea ~i prelucrarea polenului, la prelucrarea cerii, lustruirea peretilor celulelor, dizolvarea c5p5celelor de cearii in momentul ecloziunii, iar la albinele vsrstnice secret5 un feromon de incitare ~i prevenire - heptanon 2.

Fig. 17 Schema glandei mandibulare

a mitcii ( I ) cu mandibula (2) (dupa' J. Louveaux).

La matci glandele mandibulare secret5 "substanta de ilzatcii", un feromon care contribuie la inhibarea instinctului ft~milici dc albinc dc n inccpe cliidirea botcilor ~i nu numai

Glandele postcerebrale Glandele postcerebrale (occipitale) sunt situate in partea

posterioari a cavititii craniene. Secretia lor se elimini in cAte un canal care comunici cu canalul glandelor toracice. Secretia acestor glande are rol in prelucrarea cerii, iar enzimele produse la acest nivel au rol in digestia lipidelor gi glucidelor.

Glandele toracice Glandele toracice sunt dispuse i n partea anterioar5 gi

ventrali a toracelui, fiind alcituite din celule glandulare alungite ~i se deschid in rezervorul de salivi pe buza inferioari. Pe I h g i enzimele secretate, au rol in digestia glucidelor ~i lipidelor, secretia lor are rolul de a dilua mierea gi hrana larvari gi a inlesni depunerea polenului in celule.

Glanda lui Nasonov Glanda lui Nasonov (odorantg) este situat5 intre tergitele

abdominale 5 gi 6. Elimini la exterior o substant5 aromatici volatili - feromonul citral gi geraniol - pe care albinele o percep ca pe un miros specific a1 fiecirei familii.

Glandele cerifere Glandele cerifere sunt dispuse pereche pa fala ventral5 a

ultimelor patru segmente abdominale sub oglinzile cerifere. Glanda ceriferi este alcituiti din 10 000 - 20 000 celule palisadice secretorii care ating dezvoltarea maximi la 12 - 18 zile. La fiecare celuli a glandei cerifere ajung traheele prin care celula primegte oxigenul necesar procesului fiziologic de producere a cerii. Dupi vdrsta de 2 - 3 siiptimPni, functia glandelor cerifere se diminueazh gi in final secretarea cerii inceteazi,

2.2.5. Sistemul circulator Sistemul circulator este alc5tuit din vasul dorsal (inima gi

aorta), hemolimfa gi organele accesorii de pulsatie. Vasul dorsal se intinde de la mijlocul segmentului a1 VI-lea

abdominal piin: in apropierea creierului. Este format dintr-o parte posterioarii numitii inima' gi o parte anterioarii numitii aorta'.

Inima este compusii din cinci compartimente despiiqite intre ele prin valvule cu deschiderea spre interior gi cu orientare postero- anterioarii, ceea ce determini circulatia hemolimfei intr-un singur sens. Cele cinci compartimente cuprind segmentele III-VI, ultimele trei cHmHrute aviind diametrul mai mare, indeplinesc un rol important in aspiratia gi propulsia hemolimfei Cfig. 18).

2

Fig. 18 Schema circulatiei hemolimfei in corpul albinei (dupa' Dude)

I - inima; 2 - diafragma dorsald; 3 - aorta; 4 - creierul; 5 - vezicula' antenula'; 6 - diafragma ventrala'.

De la nivelul celui de a1 m-lea segment, vasul dorsal se subfiazii gi se transform5 in aort6. Acesta str5bate petiolul,

formeazi o serie de spirale, traverseazi toracele, pitrunde in cap gi se termini prin deschiderea liber5 in apropierea creierului. CapSltul unde se formeaz5 vasul dorsal este inchis.

Peretii ciimiirufelor inimii sunt alciituifi dintr-o musculatur5 circulari, puternici care se reduce progresiv cstre prima cameri, apoi dispare complet la nivelul aortei.

Inima este sufinuti la hipoderm de fibre conjunctive, iar la septumul pericardial prin fibre musculare.

Diafragmele, in num5r de doui, impart cavitatea abdominal5 in trei sinusuri: dorsal, central ~i ventral. Diafragmele au migc5ri de pulsatie independente de ale inimii.

Organele accesorii de pulsatie completeaz5 activitatea inilnii qi a celor doui diafragme gi sunt situate in cap gi scutelum. Organul de pulsatie din cap ocupTL spafiul dintre bazele antenelor ~i trimit dou5 prelungiri in tubul fiecirei antene. Organul pulsatil din torace se giiseqte la baza aripilor.

Circulatia hemolimfei se produce datorita dilatsrilor $i contractirilor succesive ale ciimirufelor inimii; hemolimfa intrii in aort5 gi se vars5 prin deschiderea liberi anterioari in cavitatca craniani, scald; creierul, iar de aici trece in cavitatea abdominals, unde preia de la nivelul ventriculului gi intestinului subtire substanlele rezultate in urma digestiei, in timp ce organclc de excretie preiau din hemolimfii produsele de excretie. Prin migcirile ritmice ale diafragmelor, hemolimfa purificatii de citre organele de excrerie qi continiind substante nutritive, trece din cavitatea general2 in sinusul dorsal, apoi prin osteole in inimi, incheindu-se astfel circuitul.

2.2.6. Aparatul respirator Aparatul respirator este constituit din stigme, tralzei, saci de

aer qi tralzeole. Stigmele sunt orificii respiratorii, in numiir de 10 perechi

situate pe pgeile laterale ale segmentelor toracale gi abdominale. Ultima pereche este situatg la nivelul aparatului vulnerant (acului), pe care-1 oxigeneazg direct. Stigmele toracice se deschid direct la exterior, iar cele abdominale se deschid intr-o camerg numitii atrium Cfig. 19).

Fig. 19 Aparatul respirator a1 albinei lucrgtoare (dupa' Snodgrass) 1, 3, 4, - saci aerieni ai capului, toracelui ~i abdomenului; 2 - trunchi traheal; 5 - stigme; 6 - traheea cu tenidii; 7 - atrium; 8 - mugchi care comanda' inchiderea sau deschiderea stigmei.

Din stigme aerul pgtrunde in trahei, care sunt prevfizute cu un sistem de inchidere numit opercul, articulat la partea exterioarii 3 8

a stigmei. Traheile sunt sub foma unor tuburi care se ramificii in alte tuburi din ce in ce mai mici numite traheole, care ajung phni la nivelul celulelor, asigurdnd oxigenarea tuturor fesuturilor.

Structura unei trahei este aseminitoare tegumentului deoarece reprezinta o invaginare a acestuia. Stratul epidemic a1 traheilor gi traheolelor este stribiitut de ingrogiiri spiralate numite tenidii care asiguri rigiditatea, dar gi suplefea acestora.

Sacii de aer provin din dezvoltarea unor trunchiuri traheale sau ramificafiilor acestora ~i sunt lipsite de tenidii, ceea ce permite dilatarea lor. Rolul lor este de a inmagazina gi folosi aerul in special in timpul zborului, cdnd consumul de oxigen este mai mare decPt ar primi prin stigme in timpul respiratiei. De asemenea, sacii de aer permit albinei s i dispunii de oxigen in perioada repausului de iarns, ~ 2 n d mi~ciirile respiratorii sunt extrem de reduse.

Cdnd sacii de aer s-au umplut, scade greutatea specific5 a corpului albinelor gi acestea igi pot lua zborul. Sacii de aer comunici intre ei prin conuri transversale ~i se gisesc in toate segmentele corpului.

Respirafia se realizeazs cu ajutorul musculaturii abdominale. Prin relaxarea acesteia, abdomenul se intinde, producdndu-se dilatarea sacilor de aer $i piitrunderea aerului prin stigme (inspiratia). Prin contractarea musculaturii se reduce volumul cavititii abdominale, sacii de aer sunt comprimati, iar aerul este impins in sacii aerieni din torace $i cap (expiratia). Deschiderea stigmelor este reglati de activitatea centrilor respiratori ai sistemului nervos central, care sunt excitati de lipsa oxigenului sau de excesul de dioxid de carbon.

h timpul activitstii, chnd albinele au nevoie de o cantitate mai mare de aer, stigmele vor fi larg deschise. i n stare de repaus sau activitate reduss, stigmele sunt inchise sau uqor intredeschise.

Cdnd stigmele sunt inchise, sunt folosite rezervele de aer acumulate in sacii de aer. Nivelul activitifii albinelor gi conditiile de mediu condifioneazii ritmul respirator al acestora. Dacii in

39

perioada de repaus numarul respiratiilor este de circa 20 pe minut, in perioada de activitate numirul acestora poate ajunge la 120 - 150.

Viafa albinelor poate decurge normal nu numai in conditii obignuite ale conccntratiei aerului in oxigen gi dioxid de carbon, dar ~i i n conditiile in care oxigenul scade p h i la 5%, iar dioxidul de carbon cre9te pin5 la 10%.

2.2.7. Aparatul reproducgtor Apnratul reproducritor mascul este format din testicule,

canale deferente care se 15rgesc formind veziculele seminale, o pereche de glande mucoase care se unesc in partea posterioar2 formiind canalul ejaculator gi penisul Cfig. 20).

Testiculele sunt formatiuni de culoare gglbuie, triunghiulare, turtite. Testiculul este imbr2cat la exterior intr-o tunic;, iar in interior se gisesc circa 200 tuburi spermogene numite testiole, care se deschid intr-o camerg comun5 la cap5tul canalului deferent. Dezvoltarea maxim5 a testiculelor este atins5 in stadiul de larv5, dup5 care regreseazg. Dimensiunile testiculului la triintorul matur sunt de 2,75 mm lungime ~i 0,28 mm grosime. h testicule se formeaz6 spermatozoizii.

Canalele deferente. Canalul deferent pgr5segte testiculul sub forma unui tub scurt, arcuit, urmat de o poqiune mai larg5, lung5 ~i groas5 care este vezicula seminal5, ce se deschide la partea dorsal5 a glandei mucoase.

Glandele mucoase reprezintil glande anexe ale aparatului reproduc5tor mascul gi au o secretie alcalin5 care se coaguleaz5 in contact cu aerul gi apa.

Secretiile veziculelor seminale gi glandelor mucoase formeaz5 lichidul spermatic. Secretia veziculelor seminale servegte ca hran5 ~i diluant pentru spermatozoizi, iar cea a glandelor mucoase, dilueaz2 sperma gi inlesne~te eliminarea ei in momentul

1 P oawd uj a1Sasy8 as ~orrWo~ul 1nsTad .lnsnl~Jopua nDs lnsluad

.apue18 uyp snmw 1-3 apunrlyd ~olyz!ozo1suuads vuun ui 's!uad q -ym u;rp wolsaao y~n1vjn~snur !!.I~J~B.IIUO~ B ~.IEUI.I~ 83 'alapus13 nj !n1n1vuv3 ~a~:,~unuro:, FzwzypaI as yuaq3a1adur! Inluaurow q

.asvo3nw .rola@v18 aIe alpn a~aladw n:, (~~Eu~~vAu! a!)!zod u!) ynlns!uad ~e Ioualue ~nlFde3 al8aun a.m3 a~!iqns '8un1 qnl un alsa AOJVI~~V!~ ln1vuv3

ventral8 a abdomenului, ajunghd anterior piing la partea posterioarii al celui de a1 treilea segment. El se compune din vestibul, care se deschide la exterior prin falotrema; comi{e - o pereche de formatiuni asernKn%toat-e unor pungi largi ~i ascutite la capete, situate de o parte qi de alta a vestibulului; cervixul - o poqiune subtiat2 a penisului inainte de vestibul.

Aparatul reproductitor femel este alcituit din ovare, oviducte pare care comunici cu oviductul impar, vaginul ~i spermateca CfiR. 21).

Ovarele se gisesc in partea anterioarii a abdomenului, deasupra gu~e i gi a ventricolului. Ele sunt formate din cdte 135 - 190 tuburi ovariene numite ovariole. Pe traiectul lor se observii n i ~ t e strangulatii care corespund ovulelor in diferite stadii de dezvol tare.

Ovariolele se deschid in oviductele pare care comunici cu oviductul impar ~i acesta se deschide in vagin. Oviductul impar are o musculatur5 foarte puternic5.

Aparatul reproduciitor a1 miitcii este previizut cu douii anexe: spermateca (receptaculul seminal) gi punga copulatoare.

Spermateca este situatii in poqiunea unde comunicii oviductele pare cu oviductul impar (comun) ~i are rolul de a depozita sperma dup5 imperechere. Este de forma sferici cu un diametru de 1,2 - 1,3 mm ~i un volum de 1 mm3 (Ruttner, 1976).

Perefii spermatecii au doui glande a c5ror secrefie servegte drept hranii spermatozoizilor. Spermateca se deschide in vagin printr-un canal special previizut cu mu~chi puternici cu rolul de a deschide mai mult sau mai putin canalul de comunicare prin care sunt pugi in libertate spermatozoizii cdnd trec ovulele prin oviductul impar. Din intiilnirea ovulelor cu spermatozoizii, un singur spermatozoid va piitrunde prin micropilul ovulei, producdndu-se fecundarea i n urma ciireia va rezulta celula ou sau zigotul.

Fig. 21 Organele genitale ale miitcii (dupa' Snodgrass) 1 - ovare; 2 - ovariole; 3 - glanda cu venin; 4 - oviducte; 5 -

glanda spermatecii; 6 - spermateca; 7 - glanda accesorie acului; 8 - punga copulatoare; 9 - acul; I 0 - rezervor cu

venin.

Oviductul impar se deschide in punga genitals formati dintr-o porfiune exterioarg numiti3 pungci copulatoare, care se deschide la baza acului $i o parte anterioarii care cstc vaginul.

Aparatul reproducitor la albina 1ucrFitoare este nedezvoltat datoritii modului de hiinire din perioada larvarii gi actiunii inhibitoare a substantei de matcii asupra dezvolthrii ovarelor.

2.2.8. Sistemul nervos Sistemul nervos la albin5 este compus dintr-un sistem

nervos central gi unul periferic, care se afli dispus in partea ventralii a corpului, liber printre celelalte tesuturi ~i organe.

Sistemul nervos central este alcgtuit din creier ~i un lant de ganglioni uniti intre ei prin cordoane de fibre nervoase.

Creierul apare foarte dezvoltat datoritii lobilor optici ~i antcnali, dar din punct de vedere a1 creierului propriu-zis este mai dezvoltat la albina lucriitoare.

in partea centrali se gasesc lobii protocerebrali, care formeazii protocerebrum ~i care in p5rfile laterale se continuii cu lobii optici (fig. 22).

Inferior lobilor protocerebrali, de o parte ~i de alta a sto~nodcuniului este situat deutocerebrum, constituit din nervi senzitivi g ro~ i ~i nervi motori, ciitre mu~chii antenali. Anterior lobilor antenali se giise~te regiunea tritocerebralii (tritocerebrum) carc dii navtere unui nerv frontal ~i unui nerv recurent care urmiirevte traseul esofagului.

Sub esofag, spre partea inferioara a capului, sunt dispu~i ganglionii subesofagieni care se unesc cu creierul in partea lor superioarii. De la ace~t i ganglioni, mari yi turtiti, pornesc nervii maxilari, nervii mandibulari ~i nervii labiali. Spre partea postcrioarii se leag5 cu prima pereche de ganglioni toracici gi deci cu intreg lantul ganglionar ~i inerveazi prima pereche de picioare.

Corrionul ganglionar este format din 7 perechi de ganglioni, din care douii toracice vi cinci abdominale. Unirea ganglionilor pereche se realizeaz8 printr-un cordon dublu, de unde numele de sistem ganglionar scalariform.

Perechea a doua de ganglioni toracici inerveazg a doua ~i a treia perechc cle picioare, precum ~i primul segment abdominal.

Sistemiil nervos perqeric este alcatuit dintr-o retea de fibre nervoasc senzitive vi motorii ~i o serie de celule senzitive situate la

nivelul tegumentului.

Fig. 22 Sistemul nervos a1 albinei lucriitoare. (dupii

Snodgrass) A: I - new antenal; 2 - ocel; 3 -

ochi compus; 4 - protocerebrum; 5 - lob optic; 6,7,8,9,10,11,12 - gaizglioni

ventrali;

B: Creierul qi gunglionul suhesofagian

1 - ocel; 2 - ochi compus; 3 - protocerebrum; 4 - lob optic; 5 - lob antenal; 6 - new antenal;

7 - ganglion subesofagian; 8 - nerv labial; 9 - nerv labral; I0 -

new maxilar

2.2.9. Organele de simt Organele de simf sunt de origine ectoderm5 gi sunt

reprezentate in general prin formafiuni senzitive, de forma unui neuron bipolar cu o prelungire distal5 care primeqte excitatiile, numite sensile. Din punct de vedere morfologic sensilele se pot prezenta ca peri, plici, fose, conuri etc.

Simp1 rnirosului este indeplinit de sensilele numeroase de pe antene qi de pe palpii labiali. Albinele sunt capabile si? perceapi mirosuri in dilutie de 1:500 qi chiar 1:l 000 000. Acest simf servevte albinelor la gisirea surselor de hrani qi la orientarea lor in gi'isirea acestora. Mirosul secrefiei glandei lui Nasonov combinat cu cel a1 nectarului adus in stup imprim% fiecirei familii un miros specific prin care albinele deosebesc pe altele striine. Albinele simt mirosul mitcii qi deosebesc matca imperecheati de cea neimperecheati. S u b s t a n ~ a de matcjl indici? prezen-a mitcii in familic gi inhibi instinctul construirii botcilor. Mirosul mitcii atrage trsntorii in timpul zborului de imperechere. Mirosul veninului este perceput cu finete de citre albine, exercitind un puternic efect iritant asupra acestora.

Simp1 gustului este indeplinit de sensilele rispindite pe maxile, labium, palpi, pe tars qi pe antene. Albinele percep gusturile: dulce, &at, acru, amar, dar sunt mai putin sensibile la acesta din urmii. Solufia de zaharini? nu provoaci la albine senzatia de dulce, la fel cum chinina nu provoac5 senzatia de amar. Ele resping solutiile cu o concentratie de zahBr mai mici de 5%, dar prefer5 pe cele cu concentratia de 30-50%.

Simp1 tactil este indeplinit de organe sub forma de periqori gi conuri senzitive in care patrund terminatii ale celulelor nervoase. Acestea se gisesc dispuse pe antene, aparat bucal, picioare, dar qi rjlspindite pe intreaga suprafata a corpului. Simful tactil asociat cu cel a1 mirosului asiguri desEgurarea activitgtii in stup in condifii de intuneric.

Perceperea sunetelor este indepliniti de numeroase sensile dispuse pe antene, fiecare legate cu ciite o celuli nervoasi. h afari de faptul cii albinele percep sunetele, ele emit sunete care sunt percepute de celelalte albine. Albina care se pregiltegte s5 infepe emite un sunet aparte care incitii celelalte albine. Aga numitul "clnt a1 miitcilor" este auzit in ajunul iegirii celui de a1 doilea roi: sunete subtiri gi prelungi sunt emise de tlnira matci care eclozioneazi din botci, la care rispund mai surd surorile ei care se gisesc in botci. Sunete specifice emit familiile care se pregiitesc pentru roit gi cele rimase fir5 matc5. h timpul "dansului" albinele emit sunete speciale, Gr8 de care "dansul" nu mobilizeazi celelalte albine.

Sunetele albinelor se reproduc prin nigte organe speciale situate pe tibia primei perechi de picioare (organe cordotonale) $i pe a1 doilea segment a1 antenelor.

Simpl vtizului este realizat cu ajutorul ochilor compu~i gi ocelilor.

Simpl timpului gi a1 prevederii modifcirilor conditiilor meteorologice permite albinelor s5 viziteze florile atunci cind produc mai mult nectar gi intr-o concentrafie convenabila. Mecanismele acestui simt nu au fost incii identificate.

Perceperea temperaturii mediului inconjurtitor se face cu o precizie de 0,25'~. Sediul receptorilor se gilsesc in segmentele de la extremitatea antenelor, albinele de piing la 7 zile prefer5 temperaturi de 37 - 37,5'~, iar cele in vkst5 temperatura cuprinsi intre 3 1,5-36,5"C

Perceperea chmpului magnetic terestru de cdtre albine a fost semnalatii de J. Gould $i J. Kirschvink (1978), iar putin mai tkziu aceiagi autori au descoperit c i albinele contin in corpul lor circa 200 milioane particule de magnetit5 cu dimensiuni minuscule de 300 - 350 A. Aceste particule sub influenla clmpului magnetic terestru au rol de orientare gi de declangatori comportamentali.

Cunoscindu-se observatiile lui K.von Frisclz referitoare la 47

"dansul albinelor", M. Lindauer ~i H. Martin au observat perturbari qi erori ale dansului in functie de pozitia albinelor fafii de direcfia cdmpului magnetic terestnl. Albinele supuse influenlei unui camp magnetic de 10 ori mai mare decdt cel terestru construiau celulcle cu o orientare neobi~nuitg ~i i ~ i pierdeau notiunea timpului.

2.2.10. Sistemul neuroendocrin Este alciituit, pe de o parte, din celule neurosecretoare

izolate, localizate in creier care elibereazii hormoni, iar pe de altii parte, din glande endocrine care sunt activate de hormonii secretafi de celulele neurosecretoare.

Glandele endocrine sunt reprezentate de glandele protoracice ~i dou5 perechi de glande retrocerehrale.

Glandele protoracice sunt prezente la lame qi sunt situate difuz in apropierea tubului digestiv in protorace ~i mezotorace. Ele secreti ecdisonul sau hormonul niipdrlirii.

Glandele retrocerebrale sunt corpora cardiaca gi corpora allata.

Corpora cardiaca sunt doug formatiuni egale situate pe stomodeurn ~i au functie dublii. Pe de o parte, primesc ~i stocheazii secretiile cerebrale pe care ulterior le elibereazg i n hemolimfi, iar pe de alti parte, au o secretie proprie a1 ciirei rol nu este cunoscut.

Corpora allata sunt douii corpuri celulare globuloase provenite din ectodermul primului segment maxilar, plasate pe laturile esofagului. Secretii mai multi hormoni cu functii diverse: juvenilizantii, gonadotropii, metabolicii.

Funcfia juvenilizantii. Actiunea hormonilor secretati de corpora allata combinat3 cu cea a hormonului ngpirlirii mentine insecta in stare de larvii. Actiunea celor doi hormoni este uneori sinergicii, alteori antogonicii in functie de stadiul de dezvoltare atjns.

Func/ia gonaclotropri. Hormonii secretati controleazii dezvoltarea organelor sexuale ~i a comportamentului sexual. i n cantitate mare inhibi dezvoltarea ovarian5 la larve, duciind la diferenfierea castei lucratoare. Acela~i hormon declanqeaza dezvoltarea ovarian5 la lucriitoarele riimase fir8 matc5 (in absenta ouilor, larvelor sau a puietului necgpicit). Mecanismul este mult mai complex ~i este condus printr-un sistem de relatii, in principal prin relatiile de nutritie.

Func/ia metabolicri controleazii mecanismul respirator, nutritia qi vitelogeneza. Produsul corporei allata este cunoscut sub denumirea de hormonul juvenil, dar datoritii multiplelor sale functii s-a propus o denumire mai adecvat5, aceea de hormon molfogenetic.

2.2.11. Organul de apSirare Organul de apirare a1 albinei - acul - este adipostit in

interiorul segmentului al VII-lea. Acesta se compune din: aparatul vulnerant, aparatul motor ~i glanda sacretoare de venin @g. 23).

Aparatul vulnerant (de atac) este alciituit dintr-o pereche de valve unite care formeaza stiletul, o a doua pereche de valve independente - lantetele qi o a treia pereche de valve asemani%toare unui jgheab cu rol protector pentru celelalte ~i rol tactil. Stilctul prezintg proximal un bulb, care se continua cu un canal delimitat de stilet ~i cele dou5 lantete, prin care se scurge veninul. Lanfetele prezint5 la capiitul distal nigte zimli orientafi postero-anterior, iar la capiitul proximal, o formatiune chitinoas5 care face legiitura dintre partea vulneranti qi cea motorie.

Aparatul motor se compune din douii pereclzi de rt~u,~clzi ~i trei perechi de pliici clzitinoase: piitrate, triunghiulare ~i oblonge.

Fig. 23 Organul de aparare a1 albinei 1 - glanda acida' de venin; 2 - glanda alcalina' de venin; 3 -

vezica cu venin; 4 - bulbul acului; 5 - placa triunghiulara'; 6 - placa oblongs'; 7 - placa pa'trata'; 8 - mugchii acului; 9 - stiletul; 10 - lantetele; I1 - teaca.

Partea secretorie este reprezentati prin glanda acid& ~i glanda alcalina'. Glanda acidi este bifurcati ~i se continua cu un canal lung ~i sinuos care conduce veninul secretat in rezervorul de venin. Contine acid formic, apitoxini ~i histamina. Glanda alcalin; este mai mic5 ~i se deschide in punga cu venin aproape de baza acului. Prin secretia sa lubrifiazi acul ~i diminueazi aciditatea 50

veninului. Actiunea de inlepare se produce in urma contractirii

musculaturii abdominale in urma c5reia in tegumentul infepat pitrunde, mai intsi, virful stiletului, apoi douii perechi de muqchi voluminoqi antagonici care actioneazi mai intii pliicile pitrate, apoi plicile triunghiulare qi lanietele.

Pliicile oblonge, angrenate qi ele in aceatii migcare, acfioneazii asupra membranei care acoperii bulbul gi determinii scurgerea veninului prin bulb gi prin conductul format intre stilet qi lantete.

fn cazul in care inteparea se produce intr-un tegument elastic, din cauza zimtilor lantetelor, acul rimiine fixat in tegument ~i se smulge din corpul albinei impreunii cu tot aparatul motor, glandele cu venin ~i ganglionul care il inerveazii.

Veninul continui sii fie pompat pin5 la golirea total3 a rezervorului, iar albina va muri. CBnd inteparea se produce intr-un tegument rigid (chitinos) acul poate fi retras dup3 intepare cu ugurinfii.

Matca este previzuti cu ac pe care-1 utilizeazii numai impotriva miitcilor rivale, iar trgntorii sunt lipsiti de organ de apirare.

3. UTILAJELE APTCOLE

3.1. UTILAJE PENTRU ADL~OSTIREA FAMILIILOR DE ALBINE (STUPII)

Stupul reprezintg utilajul apicol cel mai important cu rol de adipost pentru familia de albine, de depozit al rezervelor de hran9 gi recoltg, cdt gi de container pe timpul transportului.

Stupii se impart in dou5 categorii: stupi orizontali gi stupi verticali.

La stupii orizontali extinderea cuibului se executi prin ad5ugarea sau intercalarea de noi rame al5turi sau in interiorul cuibului existent (extinderea se face pe orizontalii), iar la cei verticali prin adiiugarea prin suprapunere, pe linie verticals, de noi corpuri sau magazine.

La baza constructiei gi elaborgrii standardelor pentru stupi stau urm5toarele elemente: capacitatea stupului, forma gi dimensiunile ramei, dimensiunile spatiilor de trecere pentru albine ~i distanfa intre axele fagurilor.

Capacitatea stupului se calculeaz8 in funcfie de spafiul necesar pentru dezvoltarea maxima a familiei de albine din lunile de var5, de spafiul pentru depozitarea rezervelor de hranii gi de cel necesar pentru depozitarea recoltei de miere din timpul culesurilor de producfie.

Forma gi dimensiunile ramei sunt determinate de cerintele familiei de albine pentru formarea ghemului, de utilizarea in condifii cit mai bune a cildurii din stup in timpul sezonului rece, de economisirea hranei ~i de posibilitatea de a creSte o cantitate cdt mai mare de puiet.

Stupii care se construiesc in fara noastri se caracterizeaza prin constanfa lungimii ramei de 435 mm, iar inaltimea poate fi de

300 mm, 230 mm gi 162 mm, conform tab. 1. Tabelul I

Caracteristicile ramelor in func@e de tipul stupului

Datele prezentate in tahelul I au fost obtinute plechdu-se de la faptul c i "lumina interioarii" a unei rame de stup orizontal este de 415 x 270 mm, iar pe un dm2 de fagure se gisesc 400 de celule de albine lucritoare pe o fat: ~i circa 800 de celule pe ambele fefe; pe un cm2 se gasesc 4 celule pe o fat2 qi 8 celule pe ambele fefe.

0 celuli de albini lucritoare arc diametrul de 5,3 - 5,5 mm qi adgncimea de 10 - 12 mm, volumul acesteia poate inrnagazina 0,40 - 0,43 g miere sau 0,19 g polen. Perefii celulei au grosimea de 0,12 rnm, subtiindu-se citre bazi phni la 0,08 mm.

Grosimea fagurilor cu celule de albini lucritoare este de circa 25 mm, iar distanta intre faguri de 12 - 12,5 mm. Distanta dintre peretii mediani a doi faguri aliturati este de 37 - 375 mm.

i n afara elementelor care stau la baza constructiei gi elaboriirii standardelor pentru stupi, trebuie s i se mai tin2 seama c i un stup corespunz5tor trebuie $5 aib5 o capacitate minima de 100 litri, existhnd posibilitatea reglilrii volumului in functie de necesitiitile coloniei de albine pe care o adcipostegte, sii sc caracterizeze prin simplitate in construcfie gi manipulare (mai ales pe timpul transportului in pastoral), sil fie ugori, rezistenti, putin

costisitori ~i s2 asigure conditiile de temperatura pe timpul iernii.

3.1.1. Stupul orizontal (STAS 4 17011 976) Stupul orizontal este alcatuit din urmcitoarele componente

principale: fundul (soclul) stupului, corpul cu 20 de rame ~i douci diafragme, capacul (fig. 24).

Fig. 24 Stupul orizontal - p5qile componente: I - perete lateral; 2 - briiul corpului; 3 - fundul stupului; 4 - bloc urdinij; 5 - scdndur6 de zbor; 6 - bare ~ransversale de intdrire; 7 - rame; 8 - sc4ndurele podijor; 9 - I0 - capac; 11 - clnpetii orificiu ventilafie; 12 - acoperi~ capac; I3 - ramd; I4 - dispozitiv de jixare n podijorului ji ramelor; 15 - tab16 capac; I6 - sit5 ventilare; 17 - bnlamale; 18 - foraibiir; 19 - mciner

Fiind un stup standardizat se caracterizeazg prin: greutatea de

37 kg, volumul total 0,320 m3, volumul util 0,116 m3 (36% din volumul total), capacitatea de 20 de rame cu dimensiunile de 435 x 300 mm.

Fundul stupului este fix, nedemontabil. La partea inferioarii este previizut cu dou5 stinghii transversale care-i conferii rezistenfii gi servesc provizoriu ca ingltiitoare ale stupului fat2 de sol.

Corpul stupului este imbinat de fund gi are forma unei cutii paralelipipedice cu pereti din cherestea de @inoa$e cu grosimea de 24 rnrn. Pe partea extenoar5 a peretilor laterali se ghsesc dous mihere metalice mobile necesare pe timpul manevrgrii stupilor. Peretele frontal, la partea inferioars este previizut cu dou5 deschideri numite urdiniguri, unul mai mare care deservegte familia de baz5 qi altul mai mic pentru familia ajutiitoare. Dimensionarea urdinigului, in functie de nevoile momentului se realizeaz5 cu ajutorul unei qipci din lemn numite bloc pentru urdinig. Inferior fieciirui urdini~ se gisegte ciite o scandurii de zbor prinsii in balamale de corpul stupului. Aceastii sciindurii de zbor faciliteaz5 circulalia albinelor prin urdinig, iar in timpul transportului servegte la inchiderea total5 a acestuia.

6

In interior, la partea supenoars a perefilor, anterior ~i posterior, se giisesc ciite dou5 falluri, unul ciiptugit cu tabl5, pentru sprijinirea ramelor, iar celilalt imediat superior pentru sprijinirea sc~ndurelelor podigorului.

Capacul este rabatabil, imbracii marginea superioari a corpului, sprijinindu-se pe un briiu de sciindur5 la partea superioars a corpului.

Partea superioara a capacului este plan5, acoperita cu tabla galvanizatii pentru a proteja stupul de in temperii. Pgrfile laterale ale capacului sunt prevazute cu douii fante longitudinale lungi de 380 mm gi inalte de 30 mm, previizute cu clapete de sc5nduri qi sit3 metalicii. in interior, in dreptul fantelor se gHse9te ciite o plasa metalic5 fixat5 oblic. Deschiderile menrionate servesc la ventilatie pe timpul

transportului sau in zilele de varg cu temperaturi prea ridicate. Plasa oblicg are rolul de a impiedica aglomerarea albinelor la deschiderile de ventilatie qi obturarea acestora.

intrc scPndurclcle podi~orului, plasele de sirm5 laterale ~i plafonul cnpacului se realizeaza "spatiul de refugiu" necesar albinelor pe timpul transportului, iar In timpul iernii acest spatiu servcqte la amplasarea materialelor de protejare termicci (saltele din pPnza de sac umplute cu paie, plici din polistiren expandat, saltelute confecfionate din papur5 etc.).

Ralnele sunt confecfionate din cherestea de esenti moale ~i au form5 dreptunghiulari. Speteaza superioar5 este mai lungi formiind "umeraqele" cu care ramele se sprijini pe falfurile acoperite cu tabli ale corpului stupului, servind in acela~i timp in timpul manipuliirii ramelor cu ocazia diferitelor interventii in cuib. Spetczcle laterale sunt mai late la partea supcrioarii formand "distantatoarele" cu rolul de a asigura distanta optimci intre rame. Mirimea distanfatorului pe o parte a ramei cste de 6 mm, astfel incAt impreuni cu distanfatorul piiqii laterale a ramei vecine asiguri distanta optim5 de 12 - 12,s mm intre doi faguri aliturati. Distantele dintre rame qi pcretii stupului trebuie s5 fie urm5toarele:

- distanta dintre spetezele superioare ale ramelor ~i sciindurelele podi~on~lui de 10 mm;

- distanfa dintre spetezele laterale ale ramclor gi peretii laterali ai stupului de 7,5 - 8 mm;

- distanta dintre spetezele inferioare qi fundul stupului de 10 - 20 mm.

Asigurarea acestor distante este obligatorie pentru toate tipurile de stupi, deoarece numai astfel se realizeazi circulatia corespunz5toare a albinelor, se impiedics construirea f5gura~ilor suplimentari cind disiantele sunt prea mari, sau propolizarea excesiv5 c9nd distantele sunt mai mici, ingreunsndu-se manevrarea ramelor qi executarea operativii a lucririlor curente.

Stupul orizontal mai prezint5 clouii diafragme previizute cu

umeraqe cu ajutorul ciirora se sprijinii pe falturi, ca gi ramcle. 0 diafragmii este de dimensiuni mai mari gi asigurii separarea ctanq5 a celor douii compartimente pe care le delimiteazii. Datoritii rolului pe care-1 indeplineqte aceastg diafragmii poartii denumirea de perete desp5qitor, servind la delimitarea celor dou5 familii ~ 2 n d sunt intretinute in acela~i stup. Cea de-a doua diafragmii este mai putin inaltg cu 20 mm, permifind circulafia albinelor intre marginea ei inferioari qi fundul stupului. Aceastii diafragmii servcqte la delimitarea cuibului fala de restul spafiului, precum gi la liirgirea sau reducerea cuibului, asigurind menfinerea regimului termic la nivelul acestuia.

Podigorul este fonnat din 6 sciindurele cu dimensiunilc dc 484 x 130 x 10 mm care se sprijin5 pe falrurile superioare, avhd rolul de a acoperi cuibul la partea superioarii, mentinind mai bine cildura. fn spatiul creat intre partea inferioarii a podigorului qi spetezele superioarc ale ramelor, pe timpul iernii, se amplaseazfi rezervele de hranii, iar intre partea superioar; a podigorului gi capacul stupului se realizeazg un spatiu in care, pe timpul iernii, se pun materialele de protejare terrnicii, iar vara, pe timpul transportului, acest spatiu serveqte drept refugiu pentru albine.

Dispozitivul pentru fixarea ramelor in timpul transportului in pastoral este compus dintr-o barii de fixare cu secfiunea de 50 x 40 mm gi lungimea de 778 mm qi din douii stinghii cu sectiunea de 10 x 10 mm. Acestea din urma se aqeazii lateral pe ambele piiGi, de- a lungul stupului, deasupra ramelor, peste care, central, se aqeazii scindurelele podi~orului suprapuse cite dou5. Bara se suprapune peste acestea qi se fixeaza la capete cu doui foraibiire, presind astfel podiqorul gi ramele care nu mai pot avea joc in plan vertical.

3.1.2. Stupul rnultieta.jat (STAS 8 12811977) Stupul multietajat este format din trei corpuri identice care

se suprapun, fiecare avdnd capacitatea de 10 rame (fig. 25).

Fig. 25 Stupul multietajat - p5gile componente: I - corpul srupului; 2 - capacul sfupului; 3 - fundul srupului; 4 - rarnii hriinitnr; 5 - rarnci ventilafie; 6 - podijor: 7 - podijor Snellgrove; 8 - scrindurele capac; 9 - scdndurele podijor; I0 - scdndurele podi~or Snell~ove; 11 - plutitor hriinitor; 12 - rame c o p ; 13 - bloc reducror urdinij; 14 - inchizritor; 15 - invelitoare tablii capac; 16 - stinghii sustinere hrcinitor; 17 - plasii srirmii; 18 - tije fixare gi piulifii.

Pirtile componente ale stupului multietajat sunt: fundul, cele trei corpuri, rama hrinitor cu hrgnitorul, rama de ventilatie, podiqorul Snellgrove, podiqorul propriu-zis, capacul, tijele de fixare, blocul de urdiniq qi inchizi%orul de urdiniq. De mentionat c5 toate aceste componente sunt independente.

Volumul total a1 stupului este de 0,253 m', iar volumul util

de 0,126 m"126 litri). Grosimea peretelui este de 20 mm. Peretele frontal gi cel din spate, la fiecare corp, sunt previizuri in partea superioarii cu falturi c5ptuqite cu tab15 de 17 mm iniiltime gi 10 mm adlncime pentru sprijinirea umeragelor ramelor. Peretii laterali, ca gi toate celelalte anexe, cu exceptia capacului, sunt str5pungi pe toat5 in5liimea de cite un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care se introduc tijele de fixare a componentelor pe timpul transportului. La exterior peretii din fatii qi spate ai corpurilor sunt previizuti cu mlnere tip "scoicii" pentru manipulare. Prin agezarea primului corp pe fundul stupului se realizeazii urdiniqul, care are o lungime de 380 mm gi o in2lfime de 20 mm. Fundul stupului este demontabil gi ireversibil. Urdinigul este previizut cu un bloc de urdinig cu doui deschideri.

Ramele, ciite 10 de fiecare corp, sunt identice, aviind dimensiunile exterioare de 435 x 230 mm, iar lumina interioarii de 415 x 202 mm.

Podigorul se prezintii sub forma unei plangete care se sprijin5 pe ultimul corp a1 stupului. 0 fat2 a podigorului este perfect plan$ iar cealaltii prezint5 o adiinciturg de 5 mm dat5 de rama podigorului. Pe una din laturile acestei fete se realizeazg un mic urdinig. h timpul sezonului activ podigorul se ageazii cu partea plan5 peste rame, iar in timpul iernii cu cealaltii parte, astfel incdt intre podi~or qi rame se realizeazii un spafiu de 13 mm. h acest spatiu se introduce deasupra ramelor (sub podigor) o turtii de gerbet pentru completarea rezervelor de hran5, iar rnicul urdinig ce se formeaz5 permite evacuarea vaporilor de ap5 ce rezultii din respiratia albinelor datoritg curentului de aer ce se formeaz2i fntre urdinigul principal gi micul urdinig mentionat, preintbmpin$ndu-se formarea condensului.

Capacul este plan, acoperit cu tablii zincat(i ~i imbracti ultimul corp pe o distantii de 20 mm. fn interiorul capacului, pe perejii laterali sunt fixate ciite douii gipci cu care capacul se sprijinti pe podigor. Aceste ~ i p c i sunt decupate la mijloc pentru inglobarea

piulifelor tip "fluture" cu care sunt inzestrate tijele de fixare. Prin avezarea capacului se delimiteazc? un spafiu liber intre podigor vi cnpac in care se amplaseaza materialele de protejare termic5 a fa~nilici pe timpul iernii.

Podigorul Snellgrove (podigonll separator) serveSte la separarea farniliei de baza de familia aj~itiltoare. Central prezint6 o deschidere de form9 dreptunghiularii, cu dirnensiunile de 140 x 60 mm, previizutii cu plas5 metalicil dubla care permite uniformizarea mirosului celor dou5 familii, EcPnd posibilil unificarea acestora, atunci cPnd este necesar, fir3 alte m3suri speciale. Pe trei dintre laturile podiqorului Snellgrove sunt decupate in rama acestuia 6 mici urdiniquri suprapuse cPte douii. Unul dintre acestea (partea 1 superioar3) serveqte la circulatia albinelor in familia ajutiitoare, iar 1 celelalte servesc la diri-jarea periodic3 a albinelor culegiitoare din familia ajutitoare in familia de baz3 pe durata culesului principal.

Rama hrinitorului se folosegte ca atare, fir3 hrbitor, in timpul impachetgrii in vederea transportului in pastoral, pentru asigurarea spaliului de refugiu.

Pe peretii interiori ai ramei hr3nitorului se fixeaz3, in cPte dou5 scobituri, dou3 leafuri de lemn care servesc drept suporturi pentru tava hr2nitorului confectionat6 din tablil galvanizat5. Tava prezint3 dou5 compartimente (unul mai mic ~i altul mai mare) care comunic2 intre ele printr-un orificiu situat de partea inferioari. in interiorul fiec3rui compartiment se g5sesc dou5 gr2tare din lemn care servesc drept plutitoare pentru a evita inecarea albinelor in siropul care se administreaz5. Accesul albinelor la hranitor se face prin cele do113 fante care se realizeaz5 intre rama hr3nitorului qi hrilnitorul metalic.

Rama de ventilatie se utilizeaza pe timpul transportului i n pastoral, prin aqezarea peste rama hriinitorului, avind rolul de a delimita spatiul de refugiu gi de a permite ventilarea intensii a cuibului. Se compune dintr-o ram5 de lemn pe care este fixatii o plas3 metalic3. Rama prezint5 nigte urnerage pe care se sprijin3

capacul stupului. Cele dou2 tije metalice servesc la fixarea pilqilor

componente. Ele au un diarnetru de 7,5 mm gi se introduc de sus in jos in orificiile practicate in peretii laterali ai tuturor componentelor $i anexelor stupului. Capstul inferior a1 fieciirei tije prezintii un orificiu pentru introducerea unui gtift de fixare, iar capiitul superior este prev5zut cu filet gi piulifi "fluture". Pentru protejarea lemnului, in dreptul orificiilor atilt la nivelul fundului cAt gi a ramei de ventilatie, se g5sesc gaibe metalice. Fixarea componentelor stupului se realizeazg prin infiletarea piulitelor tip "fluture" astfel incat trepidatiile pe timpul transportului s i nu duci la deplasarea componentelor stupului care ar duce la ie~irea albinelor.

*

Inchizitorul de urdinig este o gipcil de lemn dimensionati corespunz5tor care servegte la inchiderea total5 a urdinigului pe timpul transportului. Prinderea acestuia se realizeaza cu ajutorul unor foraibire.

Avantajele ~i dezavantajele stupului multietajat. Stupul multietajat permite aplicarea unei apiculturi moderne, pretlndu-se pentru toate zonele bio-apicole ale 181%; prezint5 volum util mare, reglabil in functie de necesitate; permite obtinerea mierii de calitate superioaril, pe sorturi florale, datoritii dimensiunilor relativ mici ale fagurilor; implic5 un volum redus de muncB pentru executarea lucririlor de intreiinere; respect5 tendinfa naturali de dezvoltare pe verticalii a familiei de albine. Ca dezavantaj s-ar putea mentiona numilrul mare de anexe, fapt ce complic5 manipularea lui, mai alcs in cazul apicultorilor mai putin experimentati.

3.1.3. Stupul vertical cu un corp gi magazine K.A.-1001 Stupul R.A.-1001 este alc5tuit din fund, un corp, doua

magazine gi capac fig. 26). Fundul stupului este mobil gi reversibil, putdndu-se utiliza

pe ambele pgqi. Corpul are capacitatea de 10 rame ale ciiror dimensiuni sunt

6 l

dc 435 x 300 mm (ca la stupii orizontali), la care se mai adaug3 o diafragmri. Magazinul are aceeayi capacitate, dar ramele au dimensiuni mai mici (435 x 162 mm). Atdt corpul cbt yi magazinele sunt confectionate din cherestea de r5ginoase cu grosimea de 33 mm.

La partea superioarii, Pn interior, corpul prezinti de jur- imprejur un fall pe care se sprijinti magazinul care se pune deasupra. fn interior, pe peretele din fat2 ~i cel din spate exist5 cite un fall c5ptugit cu tab15 pe care se sprijini umeragele ramelor. La exterior, aceiagi pereti sunt prev3zuti cu minere tip "scoicii" pentru manipularea corpurilor. Pe peretii laterali, la partea interioar5, se g3segte cite o deschidere cu addncimea de 5 mm unde se prind dou5 cbrlige sau balamale pentru fixarea fundului de corpul stupului pe timpul transportului.

Prin agezarea corpului peste fundul stupului, in partea frontal2 se realizeazii urdini~ul care poate fi dimensionat i n functie de necesitati prin intennediul unui bloc de urdinig. Scdndura de zbor este detagabil2 yi poate fi folosit2 pe timpul transportului in pastoral ca inchiziitor pentru urdinig prin fixarea cu ajutorul unor foraib3re.

Capacul este prevfizut cu un fall care se imbin5 cu faltul corpului sau magazinului. Este plan, acoperit cu tab15 zincat5 gi nu depg~e~te ca suprafati celelalte componente. Peretii din spate gi fafi prezint3 douB fante dreptunghiulare acoperite cu plasti metalic5 care asigurB conditiile optime de ventilatie pe timpul transportului. In interiorul capacului se giseqte fixatii o ram5 de ventilafie prevtizutg de asemenea cu sit5 metalici. fntre podigorul stupului qi sita metalicii se ageazfi materialele de protejare termicii pe timpul iernii.

Podigorul este de forma unei plangete, reversibile, care prezint5 o deschidere dreptunghiularti in care se poate introduce un hr5nitor de mica capacitate. Atunci cbnd hrinitorul nu se utilizeazii deschiderea se acoper5 cu un capac.

Datorit5 falwrilor cu care sunt prev5zute componentele

acestui tip de stup, deplasarea acestora in plan orizontal nu este posibilii. Pe timpul transportului, ins$ fixarea componentelor este obligatorie. Fundul se fixeazii de corp prin intermediul a doui csrlige metalice laterale, iar capacul se fixeazii de corp prin douii balamale sau douii tije metalice exterioare cu sistem de infiletare care se fixeazii in partea superioarii de un dispozitiv existent in deschiderile pentru ventilatie ale capacului, iar inferior, de un alt dispozitiv existent in miinerul tip scoicii a1 corpului.

Fig. 26 Stupul RA-1001 - p@jle- componente: I - cupacul; 2 - hriinitorul (situar pe podijor); 3 - magazin; 4 - corpul stupului cu rurne; 5 - fundul stupului; 6 - sccindura de zhor; 7 - magazin; 8 - dispozitiv fixarc perltru transport.

3.1.4. Stupul vertical 1.C.A.-1 Stupul 1.C.A.-I reprezints o imbinare intre stupul

multietajat ~i stupul R.A.-1001 Cfig. 27).

Fig. 27StupulT.C.A.-I - pilqile componente: I - invelitoare capac; 2 - tavanul capacului; 3 - rarna capacului; 4 - rama de ventilatie; 5 - ram6 podifor; 6 - capac podifor-hra'nitor; 7 -fund podifor-hrcinitor; 9 - perefii magazin; 10 - peretii corpul~ti; I1 -fund stup; 12 - rame rnagazin; 13 - rame corp; 14 - diafragrna; 15 - bloc reductor urdini$;l6 - jipcri inchidere urdini~; I7 - tija' de f m r e pentru transport; 18 - colfare; 19 - plricufa.

Fundul stupului, blocul pentru urdinig, inchiziltorul de urdini~, rama de ventilatie, capacul gi sistemul de fixare cu tije metalice a componentelor sunt identice cu cele ale stupului multietajat. Corpul stupului are capacitatea de 10 rame cu dimensiunile de 435 x 300

mm. Deasupra corpului se pot ad5uga magazine cu capacitatea de 10 rame a c5ror dimensiuni sunt de 435 x 162 mm, sau chiar un corp de stup multietajat.

Podigorul indepline~te !ji rolul de hriinitor, fiind format dintr-o ram5 de lemn cu fundul de P.F.L. impregnat cu parafini, alciituind trei compartimente paralele separate prin qipci de lemn. Albinele au acces din stup in hrinitor printr-un orificiu circular care are posibilitatea de a fi inchis, iar de aici ajung in a1 doilea compartiment, unde consumii siropul, datorit5 unei fante la partea superioar5 a gipcii despiiqitoare intre cele dou5 compartimentc.

A1 doilea compartiment comunic5 cu cel de-a1 treilea (in care se pune siropul) printr-o fantti inferioar5 a unei alte qipci desp5qitoare. Compartimentele 1 ~i 2 sunt acoperite cu un capac din P.F.L.

Podigorul - hr5nitor serve$te totodat5 la amena-jarea spatiului de refugiu pe timpul transportului f n pastoral.

Acest tip de stup prezint5 aceleaqi avantaje ca ~i stupul multietajat, permitind realizarea unor sortimente de miere in functie de flora meliferii gi utilizarea tehnologiilor moderne de exploatare a familiilor de albine. Este practic, datorit5 greut51ii mai rnici ~i posibilitgtii de a folosi in locul magazinelor, corpuri de stup multietajat.

3.2. UTILA JE APICOLE PENTRU EXECUTAREA L U C ~ R I L O R CURENTE fN STUPINA

3.2.1. Echipamentul de protectie Echipamentul de protectie a1 apicultorului estc alc5tuit din

halat de protectie sau salopetti, masca apicoli? gi eventual qorf $i minuvi apicole fig. 28). Halatul ~i salopeta trebuie sB fie de preferinla de culoare albi?, deoarece culorile inchise irita albinele. Trebuie s71 fie inchise pin2 sub bilrbie, iar mfinecile s71 fie prevazute cu elastic pentru a preveni patrunderea albinelor.

65

Mggtile apicole au rolul de a proteja fata ~i gatul de intepituri gi se prezinti sub mai multe tipuri. Conditiile ca o masc2 s i fie de calitate se refer3 la: asigurarea unei bune vizibilitiiti, motiv pentru care plasa sii fie de culoare neagrii, sii nu permiti pitrunderea albinelor ~i sii asigure o bung ventilatie, mai ales in zilele cilduroase de varii.

Fig. 28 Echipament de protecfie: I - combinezon apicol; 2 - mcinu~i apicole; 3 - mascci apicolci meralicci; 4 - masc6 apicola'plianr6: 5 - mascci

apicoli de voal.

Afumitorul serve~te la producerea fumului care determinil albinele sii se retragi in spatiile dintre rame, evitbndu-se in felul acesta agresivitatea lor.

Afumi4torul este format dintr-un corp metalic de formi

cilindricii previizut cu capac qi burduf fig. 29). Corpul contine in interior un a1 doilea cilindru metalic detagabil, cu fundul perforat pentru libera circulatie a aerului, in care se introduce combustibilul. La partea inferioarg, corpul afum5torului cornunici cu burduful, destinat si-1 alimenteze cu aer, ~i s9 dirijeze fumul din directia dorit5 de apicultor prin orificiul capacului, situat la partea superioari.

Fig. 29 Afumrltorul apicol

3.2.3. Dalta apicol5 Dalta apicolti reprezinti unealta cu utilizare frecventi in

stupinii, folositii cu ocazia interventiilor in cuibul familiilor de albine. Este confectionata din ofel ~i are forma literei L. h practica apicolii se utilizeaz5 o gami largii de dilti apicole in ceea ce prive~te forma yi dimensiunile fig. 30) Este utilizatii la desprinderea podivorului, a ramelor, diafragrnelor, corpurilor dc stup, atunci crind sunt propolizate gi se manipuleazci mai greu. Capitul indoit in unghi drept servegte la riizuirea ramclor, a fundurilor vi peretilor stupilor, de cearii, propolis gi alte impurititi. Dalta apicoli mai poate prezenta un orificiu, fiind folositi drept pkghie. 0 form5 specialci de daltii apicol5 o reprezinta scaran11 sau ridicatorul de rame care este format dintr-o lami de ole1 zimpitii cu varful curbat, folosit la desprinderea ~i ridicarea ram