8/19/2019 Apele de Suprafata Argument

1/2

Argument

Numim planeta noastra PAMANTUL, si tot asa numim si suprafetele de uscat, de parca ele ar

predominante. In realitate pe Terra marile si oceanele ocupa 70,8 din suprafata! "#$%00000

&m%, adica de "# de ori mai mult decat suprafata 'uropei. (Uscatul( insa ) continentele si insulele

) nu sunt deloc uscate. g*eturile acopera $.#00.000 &m%, lacurile circa %.000.000 &m%.... Iar

suprafata raurilor nici nu o stim, pentru ca e +ariaila. Mlastinile ocupa si ele %700000 &m%. Mai

mult, o parte din (uscat( e acoperit temporar cu -apada ) in medie #$.000.000 &m% 7/.000.000

in emisfera nordica, in timpul iernii oreale, si $8.000.000 in emisfera sudica, in timpul iernii

australe. Aceasta inseamna ca si din (uscatul( planetei de fapt mai mult de 1umatate e acoperit

cu apa in forma solida sau lic*ida. 2e aceea, planeta noastra e numita oarecum impropriu

PAMANT, ind de fapt mai degraa o PLAN'TA A AP'L34. 5ea mai mare parte din apa de pe Terra

e apa de suprafata. Pe noi ca oameni ne interesea-a mai ales apa dulce, si in particular apa

potaila. Totusi aceasta se otine de cele mai multe ori din ape dulci de suprafata. 2e aceea este

regretaila tendinta oamenilor de a acorda cea mai mare parte a atentiei lor apei potaile cu

negli1area apelor de suprafata. Intre ele si cele suterane e6ista numeroase legaturi, iar apa

potaila se otine frec+ent tot din apa de suprafata. In plus, o multitudine de alte utili-ari ale apei

in colecti+itatile umane se a-ea-a pe apele de suprafata, ceea ce impune sa li se acorde

importanta cu+enita.

AP'L' 2' UP4AATA

$. P4I9I4' :'N'4ALA AUP4A AP'L34 2' UP4AATA

Apele dulci de suprafata repre-inta ma1oritatea re-er+ei de apa dulce lic*ida. 'le formea-a

reteaua *idrograca, fara de care peisa1ul geograc ne)ar multora de neconceput. Morfologic,

ele fac impresia unui sistem +ascular al pamantului, ceea ce in anumite pri+inte si sunt.

$.$ 5lasicare si caracteristici

Apele de suprafata se clasica in ape statatoare mari si oceane, lacuri etc., ape curgatoare

i-+or ) parau ) rau ) ;u+iu si ape stagnante. 2istingem lacuri naturale si lacuri articiale, cursuri

de apa naturale, modicate articial < regulari-ate sau construite articial canale. Apele dulci de

suprafata difera dupa foarte multe caracteristici! deitul si +ariatiile sale la cele curgatoare,

temperatura, concentratia si natura sustantelor di-ol+ate sau a;ate in suspensie, continutul

iologic si microiologic etc., ecare masa de apa lic*ida cu alia ei si +ietuitoarele din ea ind un

ecosistem distinct. Totodata, apele dulci de suprafata au si numeroase caractere comune! pre

deoseire de cele suterane, ele sunt de regula mai putin minerali-ate, mai ogate in elemente

iologice, mai in;uentaile de catre alti factori naturali si antropici, mai usor poluaile, mai

putin staile in caracteristici, dar totodata au si capacitati mai crescute de a)si automentine

calitatea.

$.% Utili-are de catre oameni

Apele dulci de suprafata sunt folosite in situ na+igatie, imaiere, sporturi nautice, piscicultura,

*idroenergetica etc., dar mai ales captate si folosite e6 situ pentru ne+oile cele mai di+erse )

pentru potaili-are, in industrie, transporturi, agricultura etc. Neadmisa ocial, utili-area directa

in scop potail nu este o raritate. 2in di+ersele utili-ari, cruciala pentru oameni ramane

satisfacerea ne+oilor populatiei, ind inter-isa prin lege limitarea accesului ei in detrimentul altor

folosinte. La fel de importanta ar treui sa de+ina si asigurarea apei necesare +ietii salatice. In

8/19/2019 Apele de Suprafata Argument

2/2

4omania, apele de suprafata constituie sursa ma1ora pentru necesitatile umane, inclusi+ pentru

apa potaila.

$." 'lemente de mecanica ;uidelor

=idrologia, -ica si matematica isi dau intalnire in disciplina pe care o numim mecanica ;uidelor

si care permite o anali-a, e6plicare, calculare si progno-are a comportamentului apei lic*ide in+ariate impre1urari, fara de care ar greu de conceput studiul si managementul modern al

raurilor si mai ales proiectarea si e6ploatarea de ara1e, canale, aductiuni de ape si nici, la scara

dimensionala mai mica, retele de conducte de alimentare cu apa sau canali-are, pompe,

apometre si alte instalatii si aparate in legatura cu apa. 2intre proprietatile -ice ale ;uidelor sunt

importante densitatea, greutatea specica, compresiilitatea, +asco-itatea, presiunea +aporilor

de saturatie, sau mai mare sau mai mica, ducand la condensare respecti+ e+aporare, tensiunea

superciala. )au denit si se folosesc in practica parametri adimensionali cum sunt Numarul lui

4e>nolds, Numarul lui roude si Numarul lui ?eer.

In cadrul staticii ;uidelor sunt importante notiunile de presiune, presiune *idrostatica, centru de

presiune, principiul lui Ar*imede, centrul de plutire, ec*iliru stail, instail sau neutru la plutire

etc.

2inamica ;uidelor este o stiinta foarte +asta. unt importante notiunile de +ite-a, deit, curgerea

uniforma sau neuniforma, laminara si turulenta, separatia, ecuatia de continuitate, cea de

moment si cea de energie pentru curgere, re-istenta, strat marginal, ecuatiile 2arc>)?eisac* si

5oleroo&)?*ite, diagrama Mood>, formula =a-en)?illiams, metoda 5ross)2oland, ecuatiile

2u@o>s, 5*e->, Manning, Lace>, Inglis, @ose, alins&e, 'instein, Me>er)Peter, @agnold, 5ol>, salt

*idraulic, prole de curgere, formula rancis etc. etc.