Apele de suprafata

Apele de suprafata

Marile lacuri reprezinta cel mai mare grup de lacuri de apa dulce de pe planeta, cu o suprafata totala de 80,545 metri patrati si volumul total de 5412 metri cubi. Aproximativ 21 la suta din totalul de apa dulce existenta pe suprafata planetei noastre este stocat in aceste cinci lacuri.

Marile lacuri, cu 9402 de metri de lungime de tarm, are un bazin hidrografic de 764568 kilometri patrati. Regiunea marilor lacuri e formata, de asemenea, din mai multe lacuri mici si aproximativ 35.000 de insule mici. Sunt cunoscute si ca cele 5 mari lacuri din sua si canada. Acestea sunt:lacul superior, lacul huron, lacul michigan, lacul eerie si lacul ontario.

Marile Lacuri din America de Nord

1.Lacul Superioreste cel mai mare dintrecele cinci Mari Lacuri din America de Nord. Acesta are o suprafata totala de 82400 kilometri patrati si un volum total de 11400 kilometri cubi. Lacul Superior are o adancime medie de 147 de metri,cu punctul cel mai adinc la 407.

2.Lacul Huroneste al doilea ca marime din cele cinci Mari Lacuri, dar are cea mai lunga suprafata de tarm din cele cinci. Are o suprafata de 59600 kilometri patrati si volumul total de 3540 kilometri cubi (inclusiv cele 30.000 de insule). Adancimea medie a acestuia este de 59 de metri, iar cel mai adanc punct al Lacului Huron este de 228 de metri.

3.Lacul Michiganeste al treilea ca marime din cele cinci Mari Lacuri, cu o suprafata totala de 58000 de kilometri patrati si volumul total de 4920 kilometri cubi. Adancimea medie a Lacului Michigan este de 85 de metri, in timp ce adancimea maxima este de 282 de metri.

4.Lacul Eerie, al patrulea ca marime din cele 5 Mari Lacuri, are distinctia de a fi cel mai cald, precum si cu cea mai mica adancime (adancimea medie de 19 metri si adancimea maxima de 64 de metri). Suprafata sa totala este de 25700 kilometri patrati, in timp ce volumul sau total este de 483 kilometri cubi.

5.Lacul Ontarioeste cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri din America de Nord, cu o suprafata totala de 18530 kilometri patrati. Lacul Ontario are o adancime medie de 86 de metri si o adancime maxima de 245 de metri.

Cum s-au format cele cinci Mari Lacuri?Cele cinci Mari Lacuri s-au format in timpul ultimei ere glaciare, cand toata Canada si parti din nordul Statelor Unite au fost acoperite de stratul de gheata Laurentide. Cand stratul de gheata a inceput sa se retraga, acesta a impins impotriva terenului si a format imense spatii goale in scoarta Pamantului. Apa lasata in urma ca urmare a topirii ghetarilor a umplut aceste spatii goale si a dus la formarea celor cinci Mari Lacuri din SUA si Canada.

Unii experti in domeniul geologiei sunt de parere ca baza reala a formarii acestor lacuri a fost pusa cu miliarde de ani in urma odata cu formarea riftului Keweenawan, ca urmare a miscariiplacilor tectonice.Lacul Champlain (situat pe teritoriul SUA) a fost inclus ca lacul al saselea in Marile Lacuri de catre administratia SUA pentru o scurta perioada de timp, dar decizia a fost anulata in urma unui imens protest din partea mass-mediei canadiene.Existenta Marilor Lacuri este un avantaj pentru diferite teritorii ale Statelor Unite ale Americii si Canada, deoarece asigura apa potabila pentru zeci de oameni din aceasta regiune si faciliteaza, de asemenea,pescuitulsi transportul oamenilor si a bunurilor din aceasta regiune.

Apele desuprafa se clasific n apestttoare (mri i oceane,lacuri etc.), ape curgtoare (izvor - pru - ru - fluviu) i apestagnante. Distingem lacuri naturale i lacuriartificiale, cursuri de ap naturale, modificate artificial / regularizate sauconstruite artificial (canale).Apele dulci de suprafa difer dupfoarte multe caracteristici: debitul i variaiile sale (la cele curgtoare),temperatura, concentraia i natura substanelor dizolvate sau aflate nsuspensie, coninutul biologic i microbiologic etc., fiecare mas de aplichid cu albia ei i vieuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. Totodat,apele dulci de suprafa au i numeroase caractere comune: Spre deosebire decele subterane, ele sunt de regul mai puin mineralizate, mai bogate nelemente biologice, mai influenabile de ctre ali factori (naturali i antropici),mai uor poluabile, mai puin stabile n caracteristici, dar totodat au icapaciti mai crescute de a-i automenine calitatea.

Clasificare i caracteristici

Utilizare de ctre oameniApele dulci de suprafa sunt folosite insitu (navigaie, mbiere, sporturi nautice,piscicultur, hidroenergetic etc.), dar mai ales captate i folosite exsitu pentru nevoile cele mai diverse - pentrupotabilizare, n industrie, transporturi, agricultur etc. Neadmis oficial,utilizarea direct n scop potabil nu este o raritate. Din diversele utilizri,crucial pentru oameni rmne satisfacerea nevoilor populaiei, fiind interzisprin lege limitarea accesului ei n detrimentul altor folosine. La fel deimportant ar trebui s devin i asigurarea apei necesare vieii slbatice. nRomnia, apele de suprafa constituie sursa major pentru necesitile umane,inclusiv pentru apa potabil.

Sfirsit!