DE ACELASI AUTOR

TragicuL O fenomenologie d limitei ti depdtirii, Univers, Bucuregti, 1975

incercare tn politropia omltllti Si a cubulii, Cartea Romaneascd,

Bucureqti, r98rJunalul de Ia Pdhinit, Cartea Romaneasce, Bucuretti, r98,Epistolar leditor), Cartea Romaneasc5, Bucuregti, 1988

Cearta cu flo<ofia, Humanrtas, Bucurelri. tq92Apel cdtre licbele, Humanitas, Bucuregti, r99zDespte lirnitd, Humanitas, Bucuregti, r994Itineratiile lahei ui4i: E.M. Cioran,Htmanitas, Bucure$ti, 1995

Declaralie de iubire, Hu manil as. Bucuresti. zoor

Uta interzisd, Hrmanitas, Bucureqti, 2oo2

Chipwi ale rdalui la luftea de astdzi \dialog cu Mario Vargas Llosa),

Humanitas, Bucuresti, zoo6

Desprc mificiund, H'rmanitas, Bucurelti, 2006

Despre urd, Humatitas, Bucure$ti, 2oo7

Despre seduclie, Humanitas, Bucure$ti, 2oo7

Sctisoli cdtle fi l meu, Humanitas, Bucure$ti, 2oo8

t tAln e c, ufi ecunoscrt, Humanitas, Bucure$ti, 2orointdlnite tn iurul unei palme Zen lcoatttor Gabriel Cercel), Humanitas,

Bucureqti, zorrEstul naivitdlilor noastre.2T de intetuiuri (r 99a'2o11), Hrmanitas,

Bucureqti, zorzMdStile lui M, I. (dialog cu Mircea Ivtrnescu), Humanitas, Bucureqti, zor2

t8 cuuinte-cheie ale lui Mattin Heidegger,Humanitas, Bucureqti, 20r2

Draek I m eu tumtit ot. Humaniras. Bucure{t i. :o r IFie-ud mild de xoi! gi ahe texte ciuile,Htmanitas, Bucuregti, zor4O idee care fle suce$te minlile (coautori Atdrei Plequ, Horia-Roman

Patapievici), Humanitas, Bucureqti, zor4Dialoguri de duminicd. O ifltrod cerc *t categoriile ui4ii (dralogvi cu

Andrei Plequ), Humanitas, Bucuretti, zor5Nebunia de a gEndi cu mintea ta,llvm nitas, Bucure$ti, 2016

Romdnia. O iubire din care se poate mlLfi,Humanitas, Bucure$ti, 2or7

C on ! inpntcle i nsomnier, Humanitas, Bucuretti, zorTAttephnd o abd omerire, Humanitas, Bucuregti, 2or8Caiet de rico$at gAnduri sala Despre ,rlisterioasa circulalie a ideilot dea

lungul timpuln,Humanita\, Bucuretli. 20rqLudice. Exercilii de umor criptic,Humanitas, Bucure$ti, 2or9

Povestea insulei Humazilas, Humanitas, BucureQti, 2o2o

Gabriel Liiceanu

Apel cdtrelicheleEdi4ia a V-a

H U MAN ITASBUCURESTI

3O4 INDICE DE NUME

Ursu, Gheorghe 254, 266-L67, 29\-293

Vicaru, Vasile r 13

Vieru, Anatol 268

Voinea, Dan 88

Voisin, Michel zzrVolovici, Leon 78

Vulcinescu, Mircea 34, 8r,r42, z9o

IWald, Henri 79-8oI(iesenthal, Simon z5r

Zograft, YIad 17 5

Cuprins

Prefapd la edigia a treia

Apel cetre lichele

CUM SA IESIM DIN OROARE

Meditalie despre activist 15Procesul lui Ceauqescu ...... LoSilueta unei doamne . z8Cum a fost cu putinfd? ..... 3zDespre infern qi paradis in condilia teresffe . . . . . . 16Prostia ca incremenire in proiect,

Prostul care prostette ti prostul prostit . . . . . . . 47Prostia ca incremenire in proiect.

5

II

Cdteua exempleA fi la tine acasd . .

Spovedania Elisabetei Rizea ...Despre locul optim al dezvaluirii . . . . .

Jurnal de pe marginea unei g,ropi comune . . . . . . .

5467

71

7884

TRAGI-COMEDIE CU REGI

9I SECRETARI DE PARTID

Sd inchidem ochii . . . .......rojCele doud portrete . ........to6Ex-Regele Mihai sau cdteva precizd.ri

despre logica lui,,ex-" ........... rrz

3O6 CUPRINS

Deceregi? .......rr5Nu sunt monarhist . . . . . . ........... rr8

LUMEA iN CARE AM INTRAT

Despre vini ...... rz7Cerul culturii noastre. ......r3LPorcul nostru de serviciu ....r37Meditalie despre gunoaie ....r4oNoica-,,"guruoalceauqismului" ..... r5;-Muqc6nd silueta unui mort ... .......t66Frustralii noEtri culturali ....a72

TAIFAS PE MARGINEA TRANZITIEI

Nu se poate trece atat de uqorpeste sufletele noastre bolnave ..... r8r

Doud misuri qi doud memoriipentru aceleaqi fapte . . . .......... r93

Pedagogia urii .. .. ........ zr7Seratd muzicaltr .....,,.,..227

Post-scriptum . .... 299

lndice de nume .. .........3or

Meditaqie despre activist

Tovardqei Olivia Clitici gi tuturor activiqtilorcare, din vremea facultilii, mi-au traversatviala qi qedinqele, [e dedic astezi acest textniscut dintr-o stupoare care continui sd miinsoleascd, chiar dacd astdzi obiectul ei apar-

line trecutului, chiar daci, astdzi ea iriti, plic-tise;te sau, pentru mul! oameni de bun-gust,

ameninlS si devini ridicoli.

Activistul nu este un monstru obiqnuit. FicAndparte din suita diavolului, el nu este to4ionarul,ctrliul, ghilotinatorul. El nu se situeazd pe aceastd

treapti inferioard a ororii; nu este sadicul de rAndcare taie, fierbe, bate, scoate ochii. in transmisiarlului., el nu este veriga lui ultimS, ,,vulgari", gro-soland, traditrionale. El nu ,,pune" niciodate mana)nu este intinat, nu are urme de singe qi nu mi-roase a sudoarea care ii infrdjeqte pe c5lIu gi pe

victima sa. Dimpotrivd. El poate fi elegant, cult,inteligent; poate fi palid, suav, prevenitor. Poate

avea mAinile albe gi poate cunoaqte limbi strdine.Poate ldsa senzatia cI este compdtimitor, drept, civrea binele, cd incearcd si dreagl lucrurile, cd are

I6 APEL C,i.TRE LICHELE

o c ozd gi cd luptd pentru ea; cu seriozitate, cu

gravitate; cd il intereseazd soarta celorlalqi, ci este,

ii 9i no"pt., preocupat de eal ci urmlre:te vir-

tutea; ci, in acest sens, ajutd' indrumi, indeamni'Pentru ci un asemenea tip nu are pereche in

istoria omenirii, el nu poate fi comparat decdt cu

un sofist antic aiuns la putere la curtea lui Stalin'

Sd spui despre el cd minte, cd e ipocrit, ci e pol-

tron ri6 prea pufin. Cdci de fapt el scapd oricbrei

ripologii existente. in primul rdnd, social vorbind.

el nu poate fi de6nit, pentru cd nu este previzut in

schema nici unei societdgi. Ficdnd totul, el nu face

qi nu qtie sd facd nimic. Sd spui despre el ci este

pot".." ,"o un apanaj al puterii ar fi prea vag' F1

este, desigur, puterea; dar puterea impalpabild,

care se sustrage categoriilor obiqnuite ale puterii'

El este chiar coloana vertebralS a puterii' dar una

care nu poate fi radiografiat\ este un element

suav, este ttn gaz al rdului, care se strecoare peste

tot, aducAnd sub comanda lui invizibild tot ce este

material; el este aerul otrevit' rezervorul inepuizabil

de toxine al trupului social; este respiragia noastriurAt mirositoare; gi impuginati; este gdfAitul nostru'

El nu qtie deci sd facd nimic. Vine totuqi la 9e-

dinEe tn instituqii serioase, unde se discutd lucruride specialitate. Ascultd, noteazd, tace, vegheazl'

Vorbegte doar intr-un tArziu, poate la sfdrqit de

tot, sau nu vorbeqte deloc. El este astfel emblema

ambulantd a puterii; este puterea de fayd, ubicui'tatea ei, memoria ei. Prezenta lui este suficienti;

MEDITATIE DESPRE ACTIVIST I7

ca intimideazd. Poate 6 grav' ursuz, solemn; at-nrosfera e atunci incdrcatd.. Poate fi bine dispus,relaxat, glumeq chiar; atmosfera e atunci destinsd,oamenii rAd slugarnic. De cele mai multe ori,,trage concluziile". Nu spune nimic, de fapt nuirre importanEi ce spune. Principalul e cd se mani-

fcstd. Indiferent de ceea ce spune, mesajul lui e

simplu: ,,Nu uitaqi, puterea existd. Eu sunt o sigl5pentru rememorarea ei." Daci totuqi in scenariulgedinqei apare un acroc, o disfuncqie, atunci abiacl devine actiu important. Atunci afli ce gtie si facd.

Atunci el intimideazd actiu: atLtnci ameninld, de-vine o sugestie a terorii, cheamd la ordine qi ,,puneproblema". Pesemne cd cea mai potrivitd definiqierr activistului ar fi: agent al punerii problemei,,rgent al corectei puneri a problemei, Aceasta este

abilitatea lui: el are gtiinqa punerii problemei. Elcste un paznic al hotarului; el readuce lucrurile inrnatcd; el sanclioneazd orice transcendere a cadruluitlat. Activistul este un profesionist al garcului.

Ce este ln mintea lui? Ce este in mintea luiatunci cand rdul a imbdtrAnit, s-a agezat, se ldfdie,ce este in mintea lui cAnd nu se mai poate amdgici, o vreme, serveqte o cauzd, dreapti cu miiloaceschimonosite? cd existl dugmani la pande? Ce

cste in mintea lui cdnd rdm0ne singur iagd. in iagd

cu riul pe care l-a slujit, cu victoria lui qleampdtS?

CAnd gtie cI totul a fost minciuni, cd el este pro-fitorul, singurul profitor al acestei nelumi?

I8 APEL C,X.TRE LICHELE

La ce se gAndeqte un activist lnainte de a

adormi?Este o intrebar e la cate nu gtiu si rdspund' $i

este totodatd o intrebare care nu-mi dd pace' In

acest punct figura activistului devine o enigmd'

Cum arati acegti oameni ajunqi la bdtrdnele 9i re-

capituldndu-gi viaga? Cine sunt ei? Cine cred ei cd

sunt ei? Ce anume ii gine in aceasti farsa? Banii?

Un simulacru de putere? Privilegiile? MAndria ciaparlin castei dominatoare? Si domini peste ce?

Plste oameni speriali, osteniqi, dezarticulaqi, care

dispreluiesc Ai urdsc ln ticere?S. rpott" cX atunci cdnd riul survine, taqneEte,

se ?ntrirchipeazd, el ne reprezinti pe to{i cer drn

mijlocul cirora s-a ndscut; ci el suntem noi, sau

-i.", o parte din noi' ci el este rdul din noi ln

extaz. (S-a spus: ,,fratele meu, Hitler"') Dar ag

putea oare siune, OD, actiuiste, oh, mon frbre!?

L^ ,, ^,

respunde asta? Aq vtea'' ca si-l pot inqe-

lese. sX md r..unor. in e[. $i nu o pot face' Acti-

viitul este streinul perfect, abul, care, daci nu

m-aq putea agdga de aparenta lui (are, ca gi mine,

mdiniqi urechi gi picioare gi e lmbrdcat sau poarte

ochelari), m-ar ingrozi aqa cum i-a ingrozit pe

azteci aparilia spaniolilor cdlare' Cine sunteli?

Cine aEifost? Cum sunteli cu putinla? Cum ali

/ost cu putinld? Sunteqi rizbunarea tuturor min-

cir.rnilor'noasire? Poltroneriile noastre de secole

intoarse impotriva noastre? SunteEi droidia poli-

ticii rimasd in paharul istoriei, mAlul ei obosit in

MEDITATIE DESPRE ACTIVIST I9

care ne-a fost dat noud sd ne naEtem si sd-i respi-rdm duhoarea qi si fim obligaEi sX o numim ,,par-fum" - noi, fiinEe adaptate la mdl?

Fenomenologia activistului... Nu gtiu si o fac.El se sustrage analizei. Nu-l pot inconiura decdtcu uimiri gi interiecAii. El s-a ivit dintre noi, dardintr-un adAnc pe care privirea noastri nu-l poatepitrunde. El vine dintr-un noi de dincolo de noi.E aburul unui infern inaccesibil.

august r9 89

Unde ne aflxm? Ce e cu noi? Suntem Pe un

drum: qtim de unde am pornit, dar qtim oare cdtre

ce ne indreptdm? Mergem prin lumind sau mer-

gem prin ceali?Diumul nostru a inceput de la unitatea obqinutd

prin uri. Niciodatd poporul romdn n-a fost mai

unit decAt in acegti ultimi ani, prin raportarea sa

la un singur personaj. Eram cu adevdrat ,,strinsuni1i" in jurul unui singur om: unitatea prin umi'

Iire 5i prin ura fald de cel care ne umilea' Cea't-

qescu a fost cu adevdrat tresitura de unire a

acestui popor. El ne cotropise spatiul privat' se

strecurase in patul nostru, in prieteniile noastre'

in gdndurile noastre. in viseie noastrel ne corropise

pdne gi subconqtientul. Cred ci mulEi dintre noi

l-am visat, dar in orice caz nu era zi in care, intr-un

fel sau altul, si nu-l evocdm.

Ei bine, eram deci unili - prin ura noastrd - lnjurul acestui om. Aceastd urd teribilb ne-a finutlaolaltd gi i-a sipat lui mormAntul.

Dar un popor nu poate rdmAne unit prin urd qi

nu poate irai untt prin ur5. Acum, cAnd obiectul

Procesul lui CeaugescuPROCESUL LUI CEAU$ESCU ZA

rrrii a disphrut, ne trebuie un sentiment pozitiv; ne

I rcbuie lncrederea, seninitatea, afecEiunea. Dar pe

rlccstea nu le avem gi nu le putem obqine peste

rrolpte, tocmai pentru cd pe ele le-am pierduttlc-rr lungul cdtorva decenii. Ne afldm acum pe

tlrurn - cdtre recAgtigarea acestor sentimente: lncre-tlt'rc, seninitate, afecgiune. Pe ele trebuie si le pu-rrcrrr in locul unei imense suspiciuni.

l)ar cum ie putem obqine pe acestea? Cum pu-tcrrr, pirlsind infernui, si intrdm in spaqiul purga-Ioliului, ceea ce inseamnd in spaEiul curdlirii, alvirrclecdrii, al spdldrii interioare?

(.lum se face aceastd spilare interioard, aceastd

l)rtrgare, aceasti cureire? RSspunsul poate si par5srraniu: fdcdnd proceswl lui Ceau;escu.

Mircea Dinescu a spus la un moment dat: tre-l)tric sX il uitem pe acest om, trebuie si nu mai vor-birn de el; ne line in loc, trebuie sd mergem lnainte.Ar fi bine ca lucrurile se arate atAt de simplu. Darclc nu arati aqa. $i asta pentru cd Ceauqescu se afldirrcil in noi, gi mergdnd pur gi simplu inainte n-amIircc decdt s5-l tArdm dupi noi, qi nu ca hoit, ci ca

liinqi vie, la lucru, activi in fiecare dintre noi. Iatdtlc ce este nevoie de un prealabil popas purificator5i iatd de ce acest proces trebuie fdcut. El trebuiel'lcut din trei motive:

r. Pentru cd ceea ce am vd,zat in ziua de z6 de-tt'mbrie 1989 nu a fost un proces. Nici nu era

tirnp pentru aga ceva, atunci. Poate cd nici nu era

?.2 APEL Ci,TRE LICHELE

nevoie de un proces in termeni juridici. Dar un

simulacru de proces trebuia oricum evitat. Pentru

cd a face o revoluEie contra minciunii reincepAnd

cu o minciuni - 9i asupra acestui lucru mi-a atras

atentia un amic filozof francez - este teribil. Deci,

in primul rdnd, trebuie si facem acest proces

pentru ca sd ne spdldm de minciuna cu care am

relnceput. Acest proces nu este lnsd unul iuridic'

z. Acest proces trebuie ficut - chiar dacd el nu

ar fi fost prost fecut' chiar dacd nu ar fi fost deloc

fdcut - pentnt a da de rdddcina rdwlui' Acest pro-

ces nu este procesul flctt unei persoane' ci' priz

aceastd persoand, procesul fdcut celei mai cumplite

perioade din istoria RomAniei qi celei mai cumplite

perioade din istoria omenirii: comunismul' Acest

proces nu este un proces juridic, ci unul istoric,

moral qi metafrzic.Pentru noi, romAnii, Ceauqescu nu este decit

poarta de infrare, mersul d rebours cltre inceputul

ororii in care am trdit apoi vreme de 45 de ani'

Aceastd oroare se numeqte minciuna instituEiona-

lizatS, minciun a generalizatd, minciuna deveniti

reguli - pe scurt, comunismzl. Procesul Ceauqescu

este pentru noi portiqa de intrare in arena unui

proces istoric mai vast. Daci nu il vom face, otoa-

rea ne-anahzati, ne-disecatd, va r5mAne la pdndd'

Minciuna va rimdne la pAnd5, frica va rimAne la

pAnd5, teroarea gi umilirea vor rimAne la pAndi'

PROCESUL LUI CEAU$ESCU 23

Oamenii trebuie si-gi aduci aminte, dacl auuitat, sau sd afle, daci sunt prea tineri, ce a insem-nirt comunismul in toate splendoarea desfxquririisale: Ceauqescu nu este decdt capitul de drum alurrei perioade care a inceput cu falsificarea alege-rilor in ry46 - decj cu falsificarea consriin(ei uneinafii -, apoi cu asmu{irea oameniior unii impotrivarrltora, timp ln care copiii iqi denunEau pirinEii, incrre prietenii se denun{au intre ei, in care veciniisc denunqau unii pe alqii, in care erai ridicat noap-tca din casi, ln care mureai in lnchisoare fdrd sd

gtii de ce ai fost adus acolo, in care ldranii au fostrnasacraqi, in care floarea intelectualitllii a dispirut,irr care muncitorimea a fost chinuiti qi cu adevdratcxploatatd in timp ce i se spunea cd ea conducesocietatea, in care privilegiile gi corupqia au atinscote necunoscute p6ni atunci. $i toate acestea -in timp ce se vorbea despre fericire, dreptate, ega-litate qi viitor luminos.

Procesul lui Ceaugescu trebuie ficut pentru arrjunge la tot rlul care a fost activat tn noi toyi,pcnrru a ajunge la complicitate. corupgie gi min-ciund, pentru a aiunge la crimele ticluite gi ne-

ftiute din ace$ti ulfimi zo de ani. pentru a ajunge;rpcri la anii lui Del 9i la zecile sau sutele de mii de

rnorfi de la Canal gi din toate temnilele gd.rii, laqcdinqele-proces interminabile care se incheiau cuclcstine zdrobite.

Procesul lui Ceaugescu trebuie fdcut pentru a

rrjunge la Pol Pot qi la Stalin, pentru a ajunge la

24 APFL CATRE LICHELE

zecile de milioane de morli care ne apasd noud,

oameni ai secolului XX, conqtiinla gi ne tulburd

somnul.Procesul lui Ceauqescu trebuie fdcut pentru a

ajunge la Lenin gi la Marx, cate au f5cut toate

acestea cu putinfe.in sfdrgii, el irebuie fdcut pentru a ajunge la

originea oricdrui totalitarism' pentru a ingelege ce

leagd comunismul de nazism, pentru a ne apera

de "Hitler-ul

qi de Stalin-ul care stau oricdnd la

p6ndd in noi.,,Nu plecdm acasd, morqii nu ne lasd" - aceasta

,rorba ,.tibile' scandatd in noaptea de zt-zz de-

cembrie in Piaqa UniversitdEii, este valabilS 9i acum'

MorEii care nu ne lasi si nu facem procesul lui

Ceaugescu trauerseazd memoria acestui secol' Fdriacest proces, nu ne vom gisi niciodatl linigtea qi

nu vom pleca niciodatd acasi. Vom rimAne mereu

pe strizi pentru a nu fi surprinqi, in casele noas-

ire, de farrtomele nejudecate qi reinviate ale trecu-

tului nostru.Acest proces nu este un proces al dosarelor 9i

al vendetelor - de am putea scdpa odatd de girul

lor neintrerupt care alcituieqte istoria omenirii! -,ci unul prin care ar urma sd expulzim riul din

mdruntaiele fiinqei noastre. Este - spuneam - o

purgaqie, o curdlire interioari, o perioadi de post

dupi un banchet al crimei.'M-a

mirat sd vld cd nimeni pAnd acum, din cei

care provizoriu ne rcptezintd, nu a vorbit deschis

PROCESUL LUI CEAU9ESCU Z5

tlcspre aceasti problemi. M-a lngrijorat cdnd, ln-lr-un comunicat al ROMPRES-ului care reprodu-ccil o interventie a mea dintr-un ziar, a fost ldsat(lcoparte tocmai acest fragment: ,,Orice tip de co-rrrunism' indiferent de faqa sa gi indiferent de calea

llc care ar propune-oi trebuie privit ca un noucxperiment fecut pe trupul unui popor, ca propu-rrcrc politicd iresponsabil5 gi ca perspectivd a unuinou masacru. Comunismul nu a adus in acestsccol, pe nici un metru de pXmdnt al planetei,rrltceva decAt minciuna, teroarea, moartea, mutila-rcrr spiritului gi tristeqea infiniti." M-a liniStitcind, pe soclul statuii lui Lenin, am citit scrisrrrare: ,,invdEaEi, inviqaEi, invdgaqi... din 45 de anitlc comunism". $i m-am liniqtit qi mai mult, c6ndilnl vdzut cum dispare statuia lui Lenin. $i totugisochl, adeudratul soch a rdmas: el se afl5 ln struc-trrrile neschimbate ale societdqii qi el se aftd mai;rlcs in minlile noastre, neschimbate gi ele.

3. in sfArqit, procesul lui Ceauqescu trebuieltlcrlt pentru a iegi cu tolii din infantilizare. C5.ci

poporul romAn continud sI se raporteze la modeluleonducitorului dupi un principiu patern. Pe bule-vrrrdul Magheru, dupd cinematograful Aro, amvr\zut scrise, in doui rAnduri, pe ziduri, aceste( uvinte: ,,Papd, ce riu ai fost!"

Ceauqescu a inculcat in noi modelul unui titic(r'rlu) al naEiei, care ne explica ce gi cAt si mAncim,cc temperature ne face bine, ce filme se cuvine sd