liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

download liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

of 302

Transcript of liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    1/302

    humanitas

    archivesequivalences

    2001

    Nota asupra editiei

    Cuprins

    Pagina initiala

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    jurnalul de la paltinis

    Gabriel Liiceanu

    1983

    TEXT

    equivalencesh u m a n i t a s

    2001

    http://quit/http://close/http://www.humanitas.ro/http://lastpage/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    2/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 2 din 302

    Nota asupra editiei

    c 19831 cartea romaneasca (Bucharest, Romania)c 19912 humanitas (Bucharest, Romania) [isbn 973-28-0311-8]c 19963 humanitas (Bucharest, Romania) [isbn 973-28-0618-4]c 2001 equivalences (The Netherlands) [(pdf)LATEX pdf/eLITe]

    c 19832001 Gabriel Liiceanu (Bucharest, Romania) [romanian text]c 2001 Adrian Rezus (Nijmegen, The Netherlands) [edition]

    c2001 humanitas (Bucharest, Romania) [logo & photo]c 2001 Dinu Lazar (Bucharest, Romania) [photo C. Noica]

    The web-publication of the original text (1983) has been ex-plicitely authorized by both its author and the publishinghouse currently detaining the copyright. No other form ofelectronic publication of this text has been ever authorizedby the present copyright holders.

    pdf/eLITe c 2001, Adrian Rezus [based on pdf/screen]pdf/screen c 19992001, C. V. Radhakrishnan

    typeset by LATEX 2/romanianTEX c 1994-2001 Adrian Rezus[archive copy] printed in the netherlands September 23, 2001

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    3/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 3 din 302

    Cuprins

    Lamurire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

    21 martie 24 martie 1977 11

    2 octombrie 12 octombrie 1977 23

    12 noiembrie 19 noiembrie 1978 45

    11 decembrie 28 decembrie 1978 63

    17 februarie 25 februarie 1979 83

    27 septembrie 5 octombrie 1979 110

    21 ianuarie 26 ianuarie 1980 133

    23 martie 25 martie 1980 153

    19 noiembrie 22 noiembrie 1980 166

    octombrie decembrie 1980 191

    19 ianuarie 25 ianuarie 1981 211

    7 mai 11 mai 1981 251

    http://quit/http://close/http://goback/http://prevpage/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    4/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 4 din 302

    iulie 1981 276

    post-scriptum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295

    Gabriel Liiceanu Profil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298

    http://quit/http://close/http://goback/http://prevpage/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    5/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 5 din 302

    Lui A.,o carte

    despre lumeadin care a facut

    cndva parte,g.,

    heidelberg,nov. 1983

    http://quit/http://close/http://goback/http://prevpage/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    6/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 6 din 302

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    7/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 7 din 302

    JURNALUL DE LAPALTINIS

    19771981

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    8/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 8 din 302

    LAMURIRE

    Paginile ce urmeaza pot fi ntelese drept un model laic al tipului de cautarecare se petrece pe baza unei prealabile gasiri. Insa pentru ca o asemeneacautare si o asemenea gasire sa poata avea loc este nevoie de un sistem de

    astept ari. Asteptarea de nimic determinat, asteptarea ca simpla atitudineintentionala, alcatuita dintr-o mirare si o dorinta confuza, este de faptprima forma a gasirii.

    Ca o atare atitudine, asteptarea este ipostaza adolescentului n fata lu-mii. Fara sa fie o mplinire, adolescenta ramne, totusi, preambulul afectival oricarei mpliniri viitoare. Aceasta este vrsta cnd rumoarea nediferen-tiata a dorintelor si aspiratiilor nazuieste catre linistea unei forme, singura

    care, prinznd, mai trziu, contur, poate aduce cu sine acel grad de stabili-tate de la care pornind se poate vorbi despre o lege proprie, deci despre opersonalitate si un destin.

    Transpusa n spirit, asteptarea aceasta mbraca forma romantismuluiculturii. Altfel spus, romantismul culturii este expresia puberala a spirituluinsusi. Trezirea spiritului nu poate avea loc dect n spatiul culturii; nsaproiectata pe o anume nvolburare a sufletului si perceputa prin intermediul

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    9/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 9 din 302

    unor miscari violente si contradictorii, n care predestinarea este resimtitacnd ca glorie, cnd ca esec, ea va mbraca n mod fatal o forma romantica.Aceasta forma, n care gndurile nu se pot nca desprinde de pasiuni, pentrua se lasa doar potentate, nu si stnjenite de ele, este deopotriva fecunda sipericuloasa.

    Face nsa parte din miracolul adolescentei de a detine n codul astepta-rilor, si deci al gasirilor ei, prezenta viitoare a celui care, la rndul lui, arenscris n destinul propriu capacitatea de a raspunde acelei chemari confuzesi de a o elibera nspre masura ei. Din aceasta pricina, cel care mai trziu si n mod cu totul ntmplator s-a numit Noica a putut fi gasit cu multnainte ca ntlnirea cu el sa fi avut loc. Cnd s-a produs, ea a parut a fio simpla recunoastere si a avut firescul pe care l da unei ntlniri orice

    ndelunga, grijulie si pregatita asteptare a ei.Noica citind aceste pagini; va trebui sa ma nteleaga si sa ma ierte.

    Daca le-as publica fara sa-i cer consimtamntul, n-as face dect unul dinacele gesturi a caror cumintenie este ascunsa de stratul intemperantei deprima instanta. Intelepciunea operationala si conjuncturala este, invers,mediocritate dovedita ntr-un trziu. Aceasta certitudine a unei ratiuni sidreptati mai adnci pe care se ntemeiaza orice nebunie fecunda nu o poti

    avea dect n condit iile unei depline puritati, deci atunci cnd mobilurileunor gesturi lasa n urma persoana careia i apartin si migreaza catre oinstanta supraindividuala. Puritatea acestor imagini este revendicata aicin numele gndului ca att eu, ct si celelalte personaje ale Jurnalului nusntem dect agentii ntmpl atoriai unei situatii exemplare, ai unui scenariude initiere culturala, deci ai uneia din variantele n care se propaga spiritul.In aceste conditii, nsasi persoana lui Noica devine ntmplatoare, si tot ce

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    10/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 10 din 302

    este aici episod, anecdota, nume ntr-un cuvnt

    indiscretie poatefi scuzat n lumina

    universalului concret, deci a faptului ca, pentru a

    actiona, spiritul trebuie sa se ntrupeze.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    11/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 11 din 302

    21 martie 24 martie 1977

    http://quit/http://close/http://goback/http://nextpage/http://prevpage/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    12/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 12 din 302

    Luni, 21 martie 1977

    Proiectata calatorie cu Noica la Paltinis a luat fiinta. Luam trenul de 945

    catre Sibiu. Pe drum, Noica mi da sa rasfoiesc

    Steaua,

    Luceafarul,taieturi din

    Le Monde. Pe peronul bucurestean parea impacientat ca nu

    gaseste un ziar de astazi. Il descopar mult mai ancorat n realitati dectpare. Cutremurul, pe care nu l-a trait n Bucuresti, l preocupa n conti-nuare.

    Ar trebui mutata capitala la Trgoviste; ar fi vorba de un centru

    exclusiv universitar si administrativ. Tinerii ar trage cu totii ntr-acolo, iarpensionarii, care ndeobste ncurca, ar ramne n Bucuresti. Cutremurul arupt coloana vertebrala a Bucurestiului. Uneori, iarna, cerbii se nfunda nzapada. Taranii i vneaza cu bta; le dau una peste sira spinarii si apoi i

    asteapta sa moara.In tren, la fumat pe culoar, n dezbatere volumul III din editia Platon.

    Noica insista sa fac eu prefata la Euthydemos.

    Mie, dialogul acesta nu-mispune nimic pozitiv. Socrate trece aici pe lnga problematica sofismelor,care e una platonica, fara sa o preia. Totul e lasat prada disolutiei. Gndulsocratic urmeaza alt drum si, pentru o data, Platon se dovedeste a fi rau.Sper totusi ca zilele astea sa-l determin sa scrie cteva pagini. Imi da sa-i

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    13/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 13 din 302

    citesc comunicarea despre habitate de la nu stiu ce Congres de urbanisticade la Paris. Inceputul e grav, oarecum originar-heideggerian.

    Ce este casa?

    Din ce s-a nascut? Din foame, frica, eros si logos. Partea a doua e ogratioasa ironie romantica n stil noicist, jucndu-se cu solutii arhitecturaledin perspectiva filozofiei. (

    Nu faceti case mai nalte ca arborii.) Acest stil

    i-a enervat ntotdeauna pe specialisti.La Sibiu ne asteapta pe peron Relu Cioran, fratele marelui nrait. E un

    barbat placut, cu vorba taraganata si putina, extrem de discret (

    Este Pila-de, mi spusese Noica n tren). Un distins care traieste n umbra propriuluidestin si a celui fratern. E pensionar, citeste filozofie si face excursii.

    Un microbuz ciudat ne duce, pe Noica si pe mine, la Paltinis.

    De ce nu afacut oare Andrei Plesu filozofie n Germania? O sa se resimta. Seara, la o

    tuica fiarta cu prea mult piper, mi spune ca ar dori sa merg pe linia istorieifilozofiei.

    Fa-ti cartea (Peratologia) plimbnd totul prin istoria filozofiei.

    In generatia mea au ocolit toti istoria filozofiei. Am simtit aproape ca oresponsabilitate faptul de a ma ocupa de problematica istoric-filozofica.Cum e cu putinta ceva nou este partea istorica a conceptelor deschise si aproblemei lui ntru!

    Il rog sa-mi vorbeasca despre familia lui.

    Boieri de rangul doi. Strabu-

    nicul nfiintase Alexandria dupa pacea de la Adrianopol. Bunicul si tatasi-au crescut mosia (3 500 de pogoane) prin mosii luate n arenda. Totuls-a petrecut cu noi ca n Forsyte Saga. Povestea unei familii (11 frati) ncare totul se deschide pentru a se nchide. Numele de Noica e acum sprestingere.

    Imi povesteste apoi cum, ntors n 1939 din Germania, a tinut la un cercstudentesc prezidat de P. P. Negulescu un speech despre uneltele filozofi-

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    14/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 14 din 302

    ei.

    Le-am vorbit doar ca un coleg mai mare, pentru ca nu eram nici euacoperit n ce le ceream: germana, greaca, latina, matematica. Matematicifacusem un an cu Ion Barbu, greaca o ncepusem nu demult. Terminamtuica si merg sa-i vad faimoasa camera paltiniseana n care sta retras cam910 luni pe an: camera 13 de la vila 23. Este o vil a saseaca asezata pe o

    colina n dreapta hotelului, complet izolata. Jos e sufrageria, iar la etaj snttrei camere, dintre care cea mai mica, o chichineata de 56 m2 (pesemnevechea camera de serviciu), este camera lui Noica. Imi spune ca o simte cape adevarata lui casa.

    Dorm cu capul dincoace (mi arata opusul feres-

    trei). Scriu pe pat, rezemat de perna. Cartile mi le asez pe masuta si pat.Ii place sa aiba subsoluri artizanale, ticuri de meserias n meseria asta faraunelte si aparate a filozofiei.

    Alegerea camerei mele la hotel este o ncntare. Snt invitatul lui, de faptal lui Goethe, mi repeta ntruna. (Mai are 5 000 de lei din Despartirea deGoethe.) Camera cu un pat e ntunecoasa.

    Iei una cu doua. Protestez.

    Cum o sa

    produc de 70 de lei camera? Urcam sa o vedem. Vedere imensa,terasa. Ma convinge n mod delicios.

    Uite, vin la tine, bem o cafea. Tu

    poti sa stai aici, te uiti pe geam, visezi si scrii. O spune cu dragoste.Este tandrete n purtarea lui si ma simt fericit. Mi-a disparut respectul

    paralizant de cu ani n urma. Totul apare ca o relatie consolidata. Sntoarecum copilul lui rasfatat. Ma sperie doar gndul, mai putin ca altadata,ca i pot dezminti asteptarile. Nu prea mannc jaratic, cum ar voi-o. Amsa-l dezamagesc oare? De cte lucruri din mine sau din afara mea atrnaacest lucru?

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    15/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 15 din 302

    Marti, 22 martie 1977

    Ieri, trecnd prin Rasinari, satul Cioranilor, Noica mi arata, spre iesirea dinsat, biserica n preajma careia se afla mormntul cu cruce alba al preotuluiCioran si altul, cu anul nasterii gravat pe cruce, al lui Relu Cioran.

    Re-

    lu vine aici n fiecare duminica, din Sibiu. El spune ca vine la mormntulparintilor, dar eu l suspectez ca vine la mormntul lui si ca are voluptateasecreta de a se plnge singur. Il obliga propriul nume pus pe cruce. Imiaduc aminte ca n tren mi-a povestit despre prietenia lui cu Cioran, cta afost. Facultatea de filozofie au facut-o mpreuna, fara sa se cunoasca nsa,pentru ca Cioran avea complexul provincialului si era un retras. Frecventanu era obligatorie si prilejurile de ntlnire sau lucru n comun la seminare

    erau rare. S-au cunoscut abia dupa licenta, cu prilejul unei burse de doualuni la Geneva, data de Radulescu-Pogoneanu, fiul elevului lui Maiorescu.Statusera n aceeasi camera, si Noica, nestiind atunci bine dect Kant, s-apomenit confruntat, prin Cioran, cu un univers de cultura mai cuprinzator.

    La Geneva mi-am dat seama ca stia Calvin si privea altfel orasul, cu un

    ochi cultural care mie-mi lipsea. In filozofie o apucase altfel dect mine,cu comentatori germani plicticosi de secol 19 si cu filozofia culturii. Dez-

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    16/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 16 din 302

    gustul de filozofie clasica de aici i-a venit. Mi-a povestit apoi cum a traittoata viata n marginea societatii (

    daca a avut un an-doi de slujbe), la

    nceput din burse prelungite pna sub ocupatia germana, apoi din ajutoare-le marunte ale cte unui roman cu slujba (Eliade la Lisabona) etc. Il amuza,n timpul razboiului, sa-i conduca

    pe Siegfrizi la cabaretele frantuzesti

    si i se parea n felul acesta ca ncearca voluptatea cununarii a doua lumicontrare.

    Astazi am intrat n programul care va ritma cele patru zile de aici. Nentlnim la masa de dimineata (830), dupa care Noica si face plimbarea deo ora si jumatate. Lucreaza apoi pna la 130. Dupa-masa urca la mine si nebem cafeaua. Se odihneste apoi o jumatate de ora. Lucreaza iar, pna la 6;ntre 6 si 730 si face plimbarea de seara. Dupa masa de seara facem ctiva

    pasi, apoi urcam la mine si mi povesteste despre el si lumea lui.Asta-seara a fost vorba despre biografia lui.

    Nu am biografie. Am numai

    carti. Licenta la 23 de ani, apoi un an de matematici si doi ani de bibliotecarla facultate. Am trait n recluzie deliberata. Am refuzat orice mplinire nsocial, si am facut-o fara ipocrizie, cu voluptate. La 25 de ani am refuzatasistenta lui Negulescu; m-am retras la Sinaia si am tradus opt romanepolitiste la editura Herz. Sigur ca era o forma de teribilism. Am trait de

    atunci 30 de ani n margine, o viata pe care la nceput mi-am ales-o, apoi,dupa 48, am primit-o, impusa, ca pe o bucurie si tot ca pe o bucurieam simtit si ultimii ani de nchisoare. Cei zece ani de la Centrul de Logica,ncepnd din 1964, au constituit iesirea mea n social, exact ct am avutnevoie. Orice mplinire, alta dect n carti profesoratul, un mariaj reusit,calatoria m-ar fi pierdut poate. Cartile snt marturia sanatatii mele siorice altceva as fi facut, orice mplinire as fi avut m-ar fi facut sa regret

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    17/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 17 din 302

    viata n forma pe care deja am trait-o.

    Trecem la biografia ideii.

    Nu am avut profesori, nu m-a confiscat ni-meni, nu m-a preluat nimeni cu gndul lui, nici Nae Ionescu aici, carependula ntre logica si teologie, nici Brunschvicg n Franta, cu care mi-asfi putut face teza (Schita pentru istoria. . . ), nici Hartmann sau Heidegger.

    Constiinta uneltelor o aveam singur si am crescut, n gndul meu, doar cucei 1012 mari din istoria filozofiei. Am debutat n istoria filozofiei sub aus-piciile lui Descartes, Leibniz si Kant (problematica lui Mathesis era venitadin contactul cu ei, cu primul n special) si am ramas multa vreme coplesitde istoria filozofiei. In De caelo si Jurnal eram nca foarte timid. Intre 1945si 1950 s-a petrecut lucrul care m-a facut sa ies deasupra istoriei filozofiei,sa aleg si sa ma simt liber. Poate ncepusem chiar nainte, cu cele Doua

    introduceri si o trecere la idealism, dar decisiv am simtit schimbarea dupace l-am reluat pe Platon n original si am vazut ca-l pot citi altfel.De aici a iesit interpretarea la Lysis. Daca am avut o reusita, n filozo-fie, singurul loc unde mplinirea e fara mutilare (dar si fara un continutanume), este pentru ca am avut norocul esecului n punctele unde reusitamutileaza. Am fost mntuit de mutilarea liricului pur (dupa doua poeziipublicate n Vlastarul , revista Liceului Spiru Haret , Ion Barbu mi-

    a spus sa renunt), de mutilarea matematicii, a muzicii, a literaturii. Toateaceste esecuri s-au varsat n filozofie si au contribuit, sa spunem, la reusita.Am avut deci norocul unei singure vocatii, singura n care obtii mplinireafara mutilare, senzatia adevarului plin.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    18/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 18 din 302

    Miercuri, 23 martie 1977

    Astazi, discutiile cu Noica au alunecat ntr-o risipire buna; simteam dejaoboseala dupa portiile concentrate din cele doua zile anterioare si ma te-meam de pedanteria si artificialul care ar fi cobort ntre noi, confruntati

    din nou cu o programare abia mascata. La masa de dimineata mi-a vorbitcu afectata naivitate despre proiectul cecului n alb. Societatea si alegedoua sute dintre membrii ei, ntre 30 si 35 de ani, si le da pentru restulvietii un cec n alb. In fond, este vorba de un credit moral. Cei alesi au avutdeja timpul sa arate ca l merita. Riscurile snt calculate: 80% vor dezmintisperanta pusa n ei, creditul acordat, si vor lua Jaguar, vor juca la ruleta,vor intra n criza erotica. Sau invers: vor merge cu clasa a doua, si vor

    lua camera proasta la hotel, vor pune bani deoparte. Dar restul vor reusi.

    Cine snt cei care aleg?, l-am ntrebat,

    si cum stiu cum sa-i descopere

    pe cei mai buni doua sute? Cine snt cei care-i aleg pe cei cinci patri-arhi care aleg?

    Snt oameni puri, nepatatii recunoscuti ca atare de

    toata lumea. Un Sora, de pilda. Si cei doua sute, alesi din toate domeniile,snt deja recunoscuti de toti ca meritnd. Renunt la sicanari sociologice,la demontarea mecanismelor prin care societatea se apara de mplinirea

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    19/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 19 din 302

    idealului.

    Gndeste-te, mi spune n continuare,

    toate mamele vor doripentru fiii lor, n locul unei partide reusite, un loc printre cei doua sute.Toti vor dori sa candideze. E un stimul constant de vrednicie. Si cu timpul,numarul celor cu cecul n alb ar putea creste orict.

    Seara, la paharul de vin rosu, ma cearta ca nu tin jurnal. Cred ca nu

    am facut-o din doua motive: din lene si apoi din teama de ridicol, din jenape care as resimti-o n fata maldarului de banalitati adunate cu vremea.

    La amiaza, cnd m-am dus sa-l iau la masa, mi-a spus ca n Bucurestitrebuie sa ne vedem mai mult, pentru ca n orice prietenie buna lucrurile sedesfac unele din altele si se amplifica. Apoi mi citeste o nsemnare facutaieri n jurnalul sau.

    Se apropie vremea cnd G[abriel] se va desparti de

    mine. Am sa termin totul singur, asa cum am nceput? Ma ntreb cum

    arata o despartire n lumea spiritului. De ce simt mereu nevoia sa-i citescopera sistematic si sa scriu o carte despre ea?

    Isi notase pe o fituica sa-mi vorbeasca despre nentelegerea gnduluialtuia.

    Ralea te ntelegea dintr-o data si nu te lasa sa-ti termini gndul;

    sfrsea n fond prin a nu ti-l ntelege. Alteori nu reusim din vina noastra. InJurnal, Eliade se plnge ca aproape nimeni nu i-a nteles La nuit de SaintJean. E vina lui.

    Am ajuns astazi cu lucrul la sofismul 16 din Euthydemos. Noica si-aterminat de tradus n franceza comunicarea cu habitatele. De mine, ncepepaginile introductive la Euthydemos. Snt mndru ca i le-am

    smuls.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    20/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 20 din 302

    Joi, 24 martie 1977La ceaiul de dimineata, cu unt si brnza topita

    Olanda, l ntreb pe Noica

    cum de reuseste un permanent up to date, cum de are sunetul ultimelorlucruri, marunte chiar; de unde capacitatea de a decoda oameni si situatii

    straine n fond de ticurile generatiei lui. Am atentia ultima, despre carevorbea Goethe, si plierea necesara fata de lautre. Detasarea buna nu eniciodata distanta si dispret.

    Pna unde merge supunerea fata de fiinta

    altuia?

    Nu pna la anularea ta. Mi-aduc aminte ca Cioran, care erairascibil, ntr-o discutie cu un prieten, Stefan Teodorescu, a terminat prina-i trage lui Nenea (asa i spuneam toti) o palma. Ce crezi ca a facutNenea? I-a spus: Esti obiectiv.

    In timp ce mi vorbeste mi vine n minte imaginea lui de ieri, cnd l-amvizitat n chilia cu lemne si lighean cu apa pe soba; avea pe cap o bascutacare-i dadea un aer de papa bonom. Nu este iezuit, cum snt nclinati multisa creada, judecndu-l dupa micile aplecari cu care te ntmpina si dupatonul molcom-dulceag. Este un naiv eficace.

    Ne despartim, proiectnd o plimbare de-o ora nainte de prnz. Ne ntlnimdeci la ora 1230. Ii place sa-mi prezinte mprejurimile. Imi arata un drum

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    21/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 21 din 302

    care trimite,

    la 6 km de aici, la Santa, o asezare cu cteva vilisoare delemn, unde ntr-o vara E[mil] C[ioran] a scris Pe culmile disperarii.

    Sa

    vorbim despre tine, mi spune. Ii cer sa-mi explice de ce ma crediteaza.

    N-ajunge sa cnti corect la un instrument. Trebuie sa-i scoti sunetul se-

    cund. Si n filozofie exista un sunet secund. Mi-aduc aminte de primele

    pagini din Nostos-ul tau, cnd mi le-ai adus n 68. Acolo am simtit mainti sunetul secund. Sau, am sa-ti explic altfel. Pna acum, mi placea savorbesc despre linia de plutire; mi spuneam ca trebuie sa vezi n celalalt,tnarul n speta, daca e pe linia de plutire . Acum am alta imagine: amasinii. Unul are un motor, altul cteva piese, cte o roata. Tu ai masina.Uneori nu are benzina, alteori se mai strica, dar ai masina care merge.

    Si-a terminat de tradus n franceza un fragment din interpretarea la

    Cratylos pentru Cahiers roumains. Dupa-masa, va ncepe sa scrie In-terpretarea la Euthydemos. Vrea sa stie ce am scris despre dialog si sa nepunem de acord. Trece dupa masa de prnz sa-i citesc. Ajungem la mine si,dupa cafea, mi cere sa se odihneasca o jumatate de ora. E putin ncurcat.Imi expune un sistem prin care te poti trezi cnd ai sforait prima oara.

    Totul e sa tii barbia ct mai aproape de piept si, deci, minile sub cap.

    Cum sforai, te trezesti. De unde le scoate? Are o capacitate de a mntui

    amanuntele prin turnarea lor n sistem. Somnul de dupa-masa trebuie safie o scurta catalepsie. A adormit. Stau la masa cu foile euthydemice nfata, pe jumatate ntors cu spatele la el. Snt tentat sa-l privesc, dar simtgestul ca pe un mic sacrilegiu, ca pe o lezare a spiritului surprins n impudicreflex. Si totusi, as vrea sa stiu ce ramne din el trecut n anonimatul unuiact biologic. Ce ramne din elegant a ultima cu care a ncercat sa intre nsomn n prezenta altuia, din excesul de constiinta prevenitoare cu care a

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    22/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 22 din 302

    vrut sa compenseze momentul acesta de pierdere a ei. Sforaie ncet si gasescn asta o scuza pentru a-l privi. Are gura ntredeschisa si buzele supte, darfruntea, extrem de frumoasa, a ramas sa preia n somn concentratia aceas-ta de spirit pe care Andrei si cu mine am botezat-o, cu calda supunere amintii, Batrnul.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    23/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 23 din 302

    2 octombrie 12 octombrie 1977

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    24/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 24 din 302

    Duminica, 2 octombrie 1977

    Snt din nou la Paltinis, cu Noica si, de asta data, si cu Andrei. Acelasi trende 945, acelasi Relu Cioran aducndu-i lui Noica n gara la Sibiu bunda sicaciula, apoi trecerea cu autobuzul prin Rasinari catre Paltinis, cu aceleasi

    lamuriri si ghidaje, adresate de asta data lui Andrei mi amintesc ca peacelasi drum, acum cteva luni, l-am invocat, ntrebndu-ne cum va aratadupa Germania , totul s-a repetat pentru a pregati din timp rentlnireacea buna cu un loc pe care nca de pe-acum l simt asezat definitiv n mine.

    Dupa cina, urcam la camaruta lui Noica sa facem focul. Eu esuez, spresatisfactia lui, care preia totul si desfasoara cu voluptate lectia despre aprin-derea

    focului-stapnului. Are pe el paltonul si caciula, patul pe care sta e

    n fata sobei la un pas distanta si, aplecndu-se, gura sobei i cade sub mna.Construieste o stiva cubica, cu un gratar de surcele de brad si, n timp ceo face, explica fiecare gest, ca si cum ne-am afla n fata unei demonstratiiesentiale, din care nu trebuie pierdut nimic pentru a avea cheia reusiteifinale. Surdem toti, si el surde vorbind si aprinde hrtie dupa hrtie stre-curnd-o sub stiva si agitnd-o necontenit pentru

    a enerva focul. E un joc

    straniu, n care simti ca ncearca ca n tot ce face mntuirea unui gest de

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    25/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 25 din 302

    proza profanului si a nesemnificativului, pentru ca

    vedeti? Simt ca soba eaici pentru mna mea, si mna mea e pe potriva gurii sobei. Lasam focul saarda si urcam n camera mea sa bem ceai. Andrei face o mica introducere,se blbie putin si, n cele din urma, l ntreaba pe Noica cum se raporteazala Isus.

    La Isus din Nazaret, cel caruia Renan i-a cautat urmele pasilor,

    refacndu-i itinerarul pentru a-l pierde n final pe Cristos nicicum. Amsa-ti raspund nsa indirect. De Platon m-am putut apropia, l-am putut ane-xa cultural, l-am putut clinti n fiinta textului lui si interpreta botezndu-lcum am vrut, cu numele lui Lysis de pilda, aproape n raspar cu traditiacomentatorilor care, de cele mai multe ori, considera dialogul acesta apo-crif, subordonndu-l oricum Banchetului, n timp ce eu deduc Banchetuldin Lysis. Pe Augustin mi-am permis sa-l botez, prefernd nu Confesiunile

    sau De civitate, ci De magistro. Cartea lui Isus, nu cel din Nazaret, cartealui Isus Cristos n-am ndraznit niciodata s-o anexez cultural si simt ca n-asavea niciodata dreptul sa fac din ea obiect al hermeneuticii; nu-i pot danumele meu.

    http://quit/http://close/http://goback/http://prevpage/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    26/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 26 din 302

    Luni, 3 octombrie 1977Zi de debut proasta, indispus de ceea ce trebuie sa lucrez pagini de plandespre simbol, despre care am citit prea putin si care, deocamdata, mi apa-re ca o tema straina. Ar trebui sa aflu punctul de conexiune cu peratologi-

    cul, sa fac deci din simbol un capitol de peratologie aplicata. Deocamdatama vad obligat sa-l povestesc neinspirat pe Cassirer. Am dormit prost si,spre ziua, am avut un vis pregnant din care m-am sculat tulburat. Andrei,mbracat n negru parca n frac? si cu fular alb stralucitor (en magi-cien), ma anunta ca urmeaza sa moara; era jenat pentru noi, fstcit, dartotusi senin si jovial, pierzndu-si teluricitatea si desprinzndu-se gratios silin. E opt fara un sfert cnd ma trezesc si ziua ncepe greu.

    Seara, dupa cina, l ntrebam pe Noica, jumatate n gluma, jumataten serios, cum sa-i editam opera.

    Cnd o s-o facet i ne raspunde o

    sa semanati cu Goethe si Hegel sfatuindu-se atent cum sa-l editeze peHamann. Ne vorbeste apoi despre Logicape care urmeaza sa o scrie ntrudesavrsirea sistemului propriu o logica nascuta nu n jurul individualuluisi generalului, ci al elementului, al determinatiilor. Ne despartim.

    Ramn n camera la Andrei, mult, pna catre ora 12, analizndu-ne

    l i i d l d i i l d f l i

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    27/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 27 din 302

    relatia, rostindu-ne rezervele, ncercnd sa ne circumscriem zonele de fals sinesiguranta instalate ntre noi. Ne marturisim o initiala antipatie reciproca(n urma cu trei-patru ani?). Tot ce se ntmpla e terapeutic.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    28/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 28 din 302

    Joi, 6 octombrie 1977

    Zi plina, cu Noica n verva, venind dupa masa de prnz si de seara cu doualiste de punctaj pentru discutie. Punctul 1 pe lista, impresia explozivape marginea Norilor lui Petru Cretia. Proiect de traducere n patru lim-

    bi (?!) Il fascineaza biografia cartii, nceputa n 1952, desfasurata pe zeceani si lasata apoi sa zaca cincisprezece. Totul i apare ca un semn al uneiculturi vii si frumoase, neintrate n artificiul creatiei de serie specific Apu-sului. Discutia se prelungeste n posibilitatea spargerii granitelor culturaleromanesti n stilul generatiei spaniole de la 1896, care intra spectaculos ncircuit european. Exista poate si un Dumnezeu al culturii noastre si de cenu ar fi al nostru ceasul marii epifanii?

    Seara bem ceai n camera lui Andrei. Acesta ne povesteste ideea cartiisale Elemente de filozofie a peisajului si ne citeste cteva pagini remarcabiledespre disjunctia natura-peisaj n civilizatia europeana. Noica i da ideeadeschiderii cartii catre un peisaj al viitorului care nu mai este al Terrei sidespre rolul picturii abstracte n descrierea peisajelor din lumile posibile.Norii lui Petru ne trimit la ideea unui peisaj absolut, fata de care naturaterestra ar ramne doar un caz particular si relativ.

    Nu nesocotiti secolul

    20 t b al lt ii a s t a gala g ija at t t

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    29/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 29 din 302

    20; e un moment bun al culturii, care se ntoarce cu egala grija catre trecutsi viitor. Noica ne vorbeste apoi despre cele doua cosmotizari survenite ncultura Europei: o data, cu filozofia elina, care elimina haosul mitologiei;a doua oara cu crestinismul (tot isprava greaca, prin Pavel Antiohia, ise pare lui Noica). Dupa haosul stiintei pe care-l traim n epoca trebuie sa

    vina din nou un agent cosmotic; ne trebuie iar un grec.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    30/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 30 din 302

    Vineri, 7 octombrie 1977

    Plimbare de neuitat n trei dupa masa de dimineata, catre locul de cula(al ctelea oare?), ales de Noica n preajma Paltinisului (o jumatate deora plimbare de la hotel), pe o panta blnda, invadata de soare, n dreapta

    soselei, cu deschidere fara hotar ntr-o vale lunga, lin-cobortoare, de parteacealalta a drumului. Noica vrea sa ne indice locul ales exact, perimetric,asa ca urcam (

    n-o sa fac scara) cca 50 de metri dinspre sosea, pe o iarba

    imens despletita, culcata n rotocoale pe pamnt, alba de roua care ncepesa se topeasca. In stnga, perdea compacta de brazi, n fata privelistea vaiicare aluneca pe o axa perfecta, si soare, imens de mult soare, matinal sitomnatic, izbindu-ne n fata si ametindu-ne. Este 930. Ne ntoarcem, si pe

    drum facem mici bilanturi, cntarim proiecte. Ma plng ca nu-mi vad ncaprima carte dupa Tragicul.

    De unde obligatia de a merge cu tramvaiul, din

    statie n stat ie, cum spunea Heidegger despre Hartmann? Exista perioadede splendida primenire; mie mi place cnd vad anuntul primim marfa .Catre 1956 ncepusem sa simt ca am scris prea mult si ca nu mai amsuflu; aproape mi-am dorit nchisoarea. Gabi e acum n ceasul n care doarcantitatea conteaza, lectura adncita a celor doisprezece mari din istoria

    filozofiei Trece apoi sa l judece aspru pe V[asile] Z[amfirescu] Cum si a

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    31/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 31 din 302

    filozofiei. Trece apoi sa-l judece aspru pe V[asile] Z[amfirescu].

    Cum si-aputut pierde trei-patru ani buni de tinerete citind Freud, un lucru cu carenu stie si nu are ce face si care te si deformeaza pentru toata viata. I-amsugerat sa se ocupe de problema lui Geist si Seele n cultura germana; n-a facut-o. I l-am sugerat pe Shaftesbury; nu l-a citit. Pe Kant l-a tradus

    srguincios, dar fara sa citeasca n jur. Nu merge sa traduci din Kant cadin Agatha Christie.

    Seara vorbim despre Sergiu Al-George, despre cum i-a trecut Noica (n1948) toata biblioteca de sanscritologie pe care i-o lasase Eliade n pastraren 1943. Din nou discutie aprinsa despre cultura Orient-Occident, despredeschiderile Orientului catre relativitatea conditiei terestrului raportate laviziunea crestinismului (

    Pamntul acesta va trece, dar vorbele mele nu vor

    trece.)

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    32/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 32 din 302

    Smbata, 8 octombrie 1977A sosit Petru Cretia, pentru doua zile, sa-si ia manuscrisul Norilor si ver-dictul lui Noica. Este nevrozat de Bucuresti si mi marturiseste ca traiestentr-o permanenta stare de mnie, ca n sinea lui se cearta necontenit cu

    toata lumea care l zadareste si jigneste (Muzeu, editia Eminescu etc.).Aerul lui de robot nevrotic si politicos ma crispeaza si ma scoate, cred capentru doua zile, din atmosfera calm-robusta a Paltinisului de pna acum.Nu-l pot suporta pe Petru dect n seninatate si inteligenta.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    33/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 33 din 302

    Duminica, 9 octombrie 1977

    Zi de excursie. Catre ora 12 vine de la Sibiu Relu Cioran si plecam cu totiispre Santa (6 km), locul unde, la 20 de ani, Emil Cioran a scris, n vilaunchiului lor, Pe culmile disperarii, care mpreuna cu Nu a lui Ionesco si

    Mathesis a lui Noica a luat Premiul Scriitorilor pentru debuturi n 1934.Santa e o grupare de cinci-sase vile din lemn, iar cea a Cioranilor, care fu-sese asezata chiar n buza padurii, nu mai exista. Ne asezam sa mncam n

    jurul unui trunchi pravalit, pe locul vechii ograzi. Noica e ntr-o dispozitiede pitigoi ncalzit de soarele obosit al dupa-amiezei si toamnei, pitoresc laculme cu paltonul lui fara un nasture si palarie englezeasca sport, cadrilata.Ne recita poeziile lui Sighireanu (

    moment tantric, tine sa precizeze, spre

    indignarea lui Andrei care si vede astfel Orientul mputinat si vulgari-zat), schimbul sau de epigrame cu Pastorel, anecdote din lumea culturalaa Bucurestiului interbelic etc. Dupa ce terminam de mncat mi cerusentruna, ca un copil (

    mi-e foame, ce mi mai dai?), fara sa nceteze o

    clipa nsa ciripitul se ntinde pe trunchi n echilibru precar, cu fata spresoare si ochii nchisi, si continua sa vorbeasca. Are un aer poznas-infantilsi rde ca un strengar cnd ma vede speriat la gndul ca s-ar putea rostogoli

    de pe trunchi. Sntem toti animati si destinsi, si totul are un aer aproa-

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    34/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 34 din 302

    de pe trunchi. Sntem toti animati si destinsi, si totul are un aer aproape frivol raportat la atmosfera dens-culturala pe care Noica o ntretine deobicei n jurul sau. Ticurile de conexiune culturala snt nsa permanente sichiar cnd spune

    anecdote tantrice, ambalajul este tot cultural.

    Pe un

    romanist englez ne spune l fascinau numele romanesti. Ce frumos

    suna Ion si Marie!

    mi marturisea englezul. Apoi ne spune anecdota cuIon si Marie pe care o auzise si i-o povestise englezul. Marie iese noapteaafara. Se loveste de oistea carului si ntreaba:

    Tu esti, Ioane?

    Mi-e straniu sa-l descopar asa, chicotitor si incontinent verbal, aproape

    dezmatat de soarele toamnei, de iubirea prietenilor si de tineretea care

    urca, anecdotic, n el. Ma gndesc la atmosfera

    sacra din perioada

    pri-mului Paltinis si mi spun ca n preajma spiritului histrionic al lui Andrei

    si a iubirii cu revers pe care Petru o are fata de Noica intru, fara sa vreau,ntr-un sistem de distant are care-mi suprima tendinta de excesivitate de-votica. E bine? E rau?

    Mi-am notat schimbul de epigrame dintre Noica si Pastorel Teodoreanucare a avut loc la o masa de prnz, parca prin 1938. Totul a fost improvizat,schimbul fiind provocat de Noica, cu cteva rnduri scrise pe un biletel,returnat apoi prompt de Pastorel, nca o data de Noica si ncheiat cu

    replica lui Pastorel.D-lui P[astorel] T[eodoreanu]

    Exista reguli generale

    De unde nu te-abati defel;

    Cnd vezi o turma, cati pastorul,

    Un turmentat, pe Pastorel.

    D-lui C[onstantin] N[oica]

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    35/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 35 din 302

    [ ] [ ]

    Domnul Noica, autor,

    M-a gasit pn a la urma.

    Eu l-am cautat, pastor,Insa lam pierdut n turma.

    D-lui P[astorel] T[eodoreanu] care scrie

    l-am cu apostrof n loc de liniuta

    Ai epigrame reusite,

    Gramatica ti-e ns a hop,

    Caci nu-ntelegi, nefericite?

    Nu-i strop de vin, e apostrop!

    D-lui C[onstantin] N[oica]Invatai sa beau cu doica

    Si m a-nvat a scrisul Noica!

    Memorabila este povestea lui Harry Brauner, care, dupa ce a iesit dinnchisoare, s-a dus sa revada Dragusul, satul n care lucrase ani de-a rndulca folclorist. L-a ntlnit o taranca, l-a privit speriata si i-a spus:

    Aoleu,

    domnu Brauner! Noi am crezut ca muriseti si v-am facut bocetu. HarryBrauner si-a cules astfel propriul bocet:

    Am aflat de prin vecini

    C-ai murit n gard de spini,

    Gard de spini, nu gard de flori,

    C-ai murit n nchisori.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    36/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 36 din 302

    Luni, 10 octombrie 1977Plec cu Petru spre locul de cula, tot catre ora 10, ca si prima data, cugndul sa regasesc aceeasi nclinare a soarelui si aceeasi lumina. Stam acoloo jumatate de ora si sporovaim pe marginea minimei conditii ambientale

    a marilor fapte culturale. (Mi-aduc brusc aminte ca ieri, pe drumul spreSanta, Noica marturisea ca

    ar face ctitorii culturale cu nemiluita.) Ne-artrebui o iesire din vltoarea sterila a Bucurestiului.

    Petru pleaca cu masina la 130 si l mbratiseaza pe Noica n stilul lui fals-entuziast. Ii promite, pus la punct, manuscrisul Norilor, pentru 7 noiembrie.Noica urmeaza sa-i dea pna pe 15, cnd pleaca n Anglia, manuscrisul sprepublicare lui Marin Preda, la

    Cartea Romaneasca. Speram sa apara n

    1978.Ramnem iarasi n vechea formula si dupa masa de prnz urcam la minesa bem cafeaua. Noica are pe lista trei puncte: de ce nu putem fara Aristo-tel; despre linia resentimentara

    filozofia esopica din istoria filozofiei;

    n sfrsit, despre nefilozofia celor care au venit n filozofie din afara ei.

    Pe Andrei l mai pot astepta, pe Gabi nsa nu, cu Aristotel al sau.

    Trebuie sa-l citesti serios, pentru ca peste problemele lui nu poti trece.

    Toti cei mari au pornit de aici, indiferent unde au ajuns apoi, si asta v-o

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    37/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 37 din 302

    spun tocmai eu, care visam la un moment dat sa-mi scriu pe piatra demormnt: Aici zace cineva care nu l-a iubit pe Aristotel . Urmeazao splendida incursiune n istoria semnificatiei lui Aristotel pentru destinulcelor mari de la Renastere pna astazi.

    Punctul doi, filozofia esopica, filozofia celor care au filozofat din resenti-ment, a bolnavilor si malformatilor din istoria filozofiei.

    Pna si Aristotelavea ulcer si era mai firav, si Platon, la batrnete, venea acasa plngnddin pricina rautatilor sale filozofice. Marii esopici ai filozofiei snt nsa Ma-lebranche, Kierkegaard, Schopenhauer, Nietzsche, Sartre si Jaspers, cred,din lectura Autobiografiei caruia mi-a si venit ideea unui esopism existentn istoria filozofiei.

    Tot de la cazul lui mi-a venit si gndul nesansei de a ajunge la filozofiea celor care au pornit catre ea dinspre stiinte. Aristotel este primul exem-plu, apoi Descartes si Leibniz, care astazi ar fi facut nu filozofie, ci fizica,matematica sau logica. In secolul nostru nici un om de stiinta nu a dat filo-zofie mare si cazul tipic este poate al lui Heisenberg. Dar de ce se ntmplaasa? Pentru ca filozofia nseamna mania, nebunie, or nici un om de stiintanu poate avea mania. Aici nu e vorba dect de un divort unilateral, pen-

    tru ca filozofia poate anexa oricnd stiinta si are oricnd de facut ceva cuea. Dintr-un singur punct exterior filozofiei pot i ajunge la filozofie: de lateologie.

    Inainte de a pleca, ne ndeamna sa ne plimbam mai mult.

    Nu potilasa timpul sa-ti joace feste. Trebuie sa-l mblnzesti, dndu-i ce-i trebuie.Gnditi-va ce fericire este cnd scapi de dinti, treizeci si doi de dusmaniai omului. De dinti poti scapa, dar trupul trebuie mblnzit plimbndu-l.

    Toata medicina termina prin a-ti recomanda plimbarea. Stiu un veterinar

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    38/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 38 din 302

    care, cnd se mbolnavea un cal, l dadea la coarda. Fratele-porc, trupul,trebuie dat la coarda, daca vrei sa te lase n pace.

    La cina ne anunta ca a terminat ultimul capitol al Maladiilor. . . , desprecele trei maladii ale spiritului romanesc; la ceai, n camera la Andrei, din

    nou proiecte despre Institutul de orientalistica.Ramn cu Andrei si facem un plan de lectura a primelor cincisprezecemomente mari din istoria filozofiei, timp de un an si jumatate-doi. Sarindpeste Platon si oprindu-ne n fata secolului 20, vom citi strns presocrati-cii, Aristotel, postaristotelicii, Plotin, Augustin, Toma, Spinoza, Descartes,Leibniz, Kant, Fichte, Schelling, Schopenhauer, Nietzsche. Cu exceptia luiAristotel, Kant si Hegel, fiecarui moment i se acorda o luna. Pentru cei trei

    doua luni fiecare. Nu-mi pun problema nereusitei; cred ca am depasitfaza proiectelor goale. La antici, vom merge pe terminologie greaca. Dupaun an si jumatate, secolul 20 si Orient. Mine discutam proiectul cu Noica.

    Ma gndesc cta nevoie am de gndire orientala pentru o metodologicadezvatare de ticurile specifice intelectului analitic european, dihotomizantpna la exasperare. Doua autocorectii europene:

    ratiunea din sistemul lui

    Hegel si hermeneutica recuperanta de originaritate a lui Heidegger.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    39/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 39 din 302

    Marti, 11 octombrie 1977

    Am terminat capitolul despre Cassirer si mine plecam din Paltinis. Di-mineata mi recitesc conspectele pentru celalalt capitol al lucrarii, Simbollingvistic si simbol artistic. Citesc apoi aplicarea psiholingvistica a lui Vic-

    tor Stoichita la pictura lui Kandinsky si Mondrian, treaba excelent facuta,dar trista n demersurile ei metodologic-structuraliste. Ce jungla termino-logica ntr-un domeniu care aspira la univocitate si pozitiv!

    Dupa masa de prnz, proiectam seara despartirii si a bilantului n cama-ruta lui Noica. Andrei are ideea unui mic Abschiedsduett vesperal si miarata o adevarata performanta opt strofe n marginea triadei nascuten aceste zece zile, o

    balada despre aventura spiritului petrecuta n

    locul

    Paltinis. Eu am sa citesc pagini din jurnalul zilelor de aici, pasajul foculuisi cel al locului de cula. Poezia lui Andrei suna asa:

    In Ardealul plin de dealuri,

    Printre brazi crescuti piezis,Intre vremuri fara maluri,

    Sus, la locul Paltinis,

    Ca o perla prinsa-n scoica

    U l

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    40/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 40 din 302

    Unui ceas ntmpl ator,Isi petrece domnul Noica

    Umbletu-i netrecator.

    Prins n gnduri si sursuri

    Ca-ntr-un plc de cavaleri,Aplecat peste abisuri

    De cuvinte si taceri,

    Parca ne-a-ntrupat din sine

    Pe noi doi cei fara zei,

    Invocnd, cu gesturi line,

    Taina numarului Trei.

    Sub poveri speculative

    Sta la dreapta Gabriel,

    Sfsiat de-alternative

    Care nu depind de el.

    Iar la stnga, cu temei,

    Din cadere n c adere,

    Urca nebulos Andrei,Cel nebun ntru mistere.

    Calatori ca un colind

    Printr-o iarna-mparateasca,

    Amndoi se-ntrecuprindIn uitarea romaneasca,

    In Ardealul plin de dealuri,

    http://quit/http://close/http://goback/http://nextpage/http://prevpage/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    41/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 41 din 302

    Ca doi brazi crescuti piezisIntre vremuri fara maluri,Intre vai, la Paltinis.

    Dupa cina, urcam deci n camaruta lui Noica; n camera miroase a coajade mar si a tutun de pipa. Ii vorbim de surpriza pregatita, de

    sarbatoarea

    cu versuri si proza. Se asaza pe scaun, si aprinde pipa si ne roaga sa-icitim. Ii citesc scena aprinderii focului din prima seara si, cum totul sepetrecuse n acelasi loc, cu zece zile n urma, am senzatia ca prind timpulde coada. Este rndul lui Andrei sa-i citeasca versurile; ma asez pe pat,rezemat de perete, l am pe Noica n stnga si, n timp ce Andrei citeste,ma uit piezis la chipul lui Noica. Vreau sa-l vad cum asculta. Capul eputin rasturnat pe spate, fruntea s-a asezat ntr-un plan oblic si apare simai ntinsa ca de obicei, frumos-neteda si ncovoiata spre crestet, descri-ind o curba larga, simetrica cu aceea a nasului, nas de gargouille, cum iaparuse lui Pastorel Teodoreanu la prima lor ntlnire. Linia gurii e mpinsa,batrneste, nlauntru si barbia este putin ridicata n fata, nchiznd concavpartea de jos a chipului.

    Ne-a vorbit imens dupa ce am terminat micul nostru spectacol si simt cami vine greu sa refac tot ce ne-a spus. Era nti o tema a marilor bulevarden cultura, felul pe care si l-a ales el de a trai cultural, digernd esentialul,spre deosebire de Cioran si Mircea Vulcanescu, care l-au complexat toatatineretea cu lecturile totale ale secunzilor.

    Eu citeam Chateaubriand, si

    Cioran mi vorbea ore ntregi despre literatura cumnatului acestuia. Intr-unrestaurant francez, am stat sa-i ascult vorbind o seara ntreaga despre Leon

    Bloy, din care eu nu citisem un rnd. Incercam sa tin pasul cu ei, dar nut i d it l d b l d l lt ii

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    42/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 42 din 302

    reuseam; astazi ncep sa cred ca nu am gresit alegnd bulevardele culturii.Cioran a sfrsit n aforistica, iar Mircea Vulcanescu, daca ar fi trait, ar fifacut pesemne opera de enciclopedist, nu de speculatie. Exista un fel de ate pierde n cultura care nu se vertebreaza ierarhic, si i obligi mai trziupe altii sa faca opera de scafandru pentru a te recupera si a te scoate lasuprafata. Totusi, din marii secunzi am retinut lucruri esentiale, si vorbape care voiam sa o pun pe frontispiciul scolii mele, nu se stie cine da sicine primeste , o am din Un mendiant ingrat a lui Leon Bloy.

    Voua nu va lipseste nimic ca sa faceti treaba. De istorie nu trebuie sava plngeti niciodata, chiar cnd este ingrata si, vorba lui Hegel, face pipipe tine . Orice lucru rau sfrseste prin a fi bun, asa cum de pilda raul de a

    nu fi onorat, solicitat este pna la urma binele de a-ti putea vedea n linistede treaba. Pe de alta parte, orice bine sfrseste prin a fi rau, asa cum sentmpla cu o masa prea buna, o casnicie prea buna, o cariera buna.

    La voi, raul de a nu va fi terminat cursa temeinica n istoria filozofieieste binele de a o face acum cu o impuritate buna, pe care eu nu o aveamla 18 ani, cnd mi citisem Kant-ul, n gol nsa, si n 1928, cnd m-am dusla cursul de estetica al lui Vianu, credeam ca o sa ne vorbeasca despre

    estetica transcendentala, a spatiului si timpului, din Kant. Celor care nuva lasa n pace vaznd ca zaboviti si nu mai snteti spectaculosi, trebuie sale explicati ca nu mai aveti vanitate, ci orgoliu. Casniciile nu trebuie sa vafie crispate. Daca aveti neveste frumoase, este o barbarie sa le confiscatitotal. Frumusetea trebuie sa fie ca lumina, un bun care se distribuie farasa se mparta. Daca nu va lasa ele n pace, anexati-le la treaba voastra,dati-le sa traduca, de pilda. Nu depinde dect de voi ca sa fiti bine asezat i

    n viata: n istorie, n familie, n cultura.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    43/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 43 din 302

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    44/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 44 din 302

    Miercuri, 12 octombrie 1977Dupa masa de dimineata, nainte de plecare, urcam la mine sa bem cafeaua.Noica vrea sa-i napoieze lui Andrei cteva carti si mai are de citit un capitolconclusiv din Evola.

    Nu e bine sa lasati lucrurile sa va treaca prin mna

    fara sa luati din ele esentialul. Daca nu ai citit o carte si trebuie sa orestitui, rasfoieste-o macar, citeste-i primele rnduri si concluzia.

    A terminat Autobiografia lui Jaspers si ne vorbeste despre spiritele ire-mediabil plate, de tipul lui Jaspers, care poate scrie fara jena :

    Ce frumos

    e n Italia!.

    Un spirit plat ramne plat si daca-l trimiti n paradis si-lpui sa stea de vorba cu bunul Dumnezeu. Tot platitudini ti spune si dupaexcursia n rai. Jaspers se mira ca Heidegger nu i raspundea uneori lantrebari, ntrebari la care nu ai ce raspunde cnd suna asa: Ce credetidespre Dumnezeu?

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    45/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 45 din 302

    12 noiembrie 19 noiembrie 1978

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    46/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 46 din 302

    Duminica, 12 noiembrie 1978

    Nevoia unei maxime concentrari acesta este pretextul oficial al sapta-

    mnii pe care am obtinut-o pentru a o sterge iar la Paltinis. Perioada dencheiere a

    lucrarii de plan (anul acesta Panofsky), cu pagini scrise,

    ca de obicei n astfel de cazuri, prin adaptari fortuite la subiecte dictatede soarta; esentialul era nsa repunerea n conditia jurnalului meu noician.Suprema forma de rasfat am reusit sa ma conving ca numai aici, undespiritul nicasian bntuie pur si unde eu ma simt apt sa-l fixez, reusesc sa-miscriu rndurile acestea, nascute din ideea ca n ele supravietuieste ceva depret, fie si n forma nengrijita si grabita a unor note de jurnal. Ma simtoricum vinovat si tot ce fac este o debila si trzie forma de recuperare ca zeci si zeci din ntlnirile mele cu Noica, risipite de-a lungul a pestezece ani, s-au dus pentru totdeauna, parte din lenea mea, parte dintr-opatologica rezistenta n fata sansei.

    Si am totusi scuza aceasta: aici, si nu n Bucuresti, este locul continu-itatii, al micilor sfintenii si rituri. Constat acum, la a treia revenire, caPaltinisul a devenit o proiect ie plina a spiritului lui Noica. Pna si oameniide aici ngrijitoarele, vnzatoarea de la alimentara, baietii de la teleschi,

    receptionerul, meteorologul, militianul, fetele de la cantina si-au primitprin el un legato, fiinta lor pare sa atrne de salutul lui, de caciula pe care

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    47/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 47 din 302

    prin el un legato, fiinta lor pare sa atrne de salutul lui, de caciula pe caresi-o scoate cu un gest prelung si ncetinit, nsotit de zmbetul lui smerit,prin care el, cel foarte sus si nestiut de ei, se ploconeste n fata precaritatilorspiritului si ale fiintei, fara de care n-ar exista pathos, nici naltare, nicipropria-i filozofie.

    Dar Paltinisul este o proiectie a spiritului nicasian nu numai prin retra-gerea lui Noica aici, prin locurile pe care le calc a zi de zi de-a lungul celortrei plimbari sau prin Tratatul despre fiinta care s-a nascut n camera dedoi pe trei, cu ligheanul cu apa pus la ncalzit pe soba unde se ritualizeazazilnic aprinderea focului; astazi de dimineata, pe un soare dezmatat, ca-re scotea din brazi si cer culori lipsite de orice echivoc, Noica m-a dus laschitul din preajma sa-mi arate locul pe care si l-a ales sa-i fie mormnt.Ne-am adus amndoi aminte ca, la Pucioasa, n urma cu zece ani, n vrfulunui deal unde ne retraseseram sa ma nvete alfabetul grec si declinareaI, l-am ntrebat ce gndeste despre moarte.

    Ai fost dezamagit atunci cnd

    ti-am raspuns ca nu o iau n grav. Este uluitor sa vezi cum omenirea nu s-ampacat cu un lucru care s-a petrecut de attea ori. De la o vrsta n sus nuare sens sa mai insisti n existenta. Si totusi: acum trei ani eram convinsca o data cu Tratatul am terminat tot ce aveam de spus. Pe urma, n mar-ginea lui s-au mai nascut doua-trei carti, iar acum am nainte Falsul tratatde logica. (Vad n acest fel al lui de-a vorbi despre moarte, ct si n felul ncare vorbeste ndeobste despre eros, aceeasi proiectie unica a limfatismuluisau originar, anulat miraculos n scrisul sau, n filozofia sa arsa nebunestede un duh meridional.) Discutia continua pe aceeasi tema, miscndu-sentre tonul frivol si cel grav.

    Deci solutia Paltinis, pentru cazul cnd mi-o

    ia moartea nainte; solut ia Empedocle e valabila cnd apuci sa termini tuprimul. Ai vazut nsa ca mai ai mereu ceva de facut. Gndeste-te nsa ce

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    48/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 48 din 302

    p drama poti trai ca emigrant, n marginea acestei probleme. Inchipuie-ti cttrebuie sa coste un loc la Pere-Lachaise!

    Aseara, la venire, cnd m-a condus la camera 203 unde am stat ultimaoara anul trecut, mi-a marturisit ca a ajuns la o forma de

    delir eliberat

    de orice cenzura de autoritate.

    Scriu despre fiinta fara sa-mi pese ctuside putin ce-ar gndi Heidegger daca ar citi paginile mele. In timp ce, nurma cu 35 de ani, cnd am scris Doua introduceri. . . , unde ma refereamamplu la lucrarea lui despre Kant si problema metafizicii, eram obsedat deparerea pe care si-ar fi facut-o despre lucrarea mea. Nu ar fi ridicol sa mantreb astazi ce crede Paul Ricur despre mine? In afara de problema nsine, de problema fiintei sau de cea a hermeneuticii, de pilda, nu-mi pasade nimic.

    Dupa masa de prnz, i propun sa reluam de a doua zi discutiile privindprezumtiva mea monografie noicista.

    De ce vrei, dragul meu, sa ma ngropi

    cu orice pret? De ce nu mi dai dreptul sa ma desfasor pna la capat? Nicieu, nici tu n-am avea vreun folos de pe urma acesteia. De ce nu vrei s a daiseama de mine citind toti autorii mei? Si gndeste-te ca ar mai trebui sadai socoteala si de strania mea ntlnire cu matematicile, zidul pe care amvrut sa-l trec toata viata si de care m-am izbit constant, dorind poate, nfelul acesta, sa refac ceea ce mi-a aparut tot timpul ca ipostaza ideala aspiritului, formula sa dubla, de tip pascalian. Or, cel putin al sau esprit degeometrie e sigur ca l-am ratat.

    I-am adus aseara zece exemplare din proaspat aparuta Sase maladii. . . Ilntreb ce senzatie i lasa cartea, tiparita cum e.

    Am cautat o pagina pe care

    s-o fi uitat sau pe care s-o stiu mai putin. N-am gasit. Asta e dezavantajulcnd scrii carti mici. Lasnd gluma deoparte, m ntreb daca bolile mele

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    49/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 49 din 302

    s s g p ,le vor spune ceva psihiatrilor. Nu n linie terapeutica, pentru ca snt boliconstitutionale, snt dezordini fecunde, care fac sa existe omul, istoria sifiinta nsasi. Si totusi, todetita explica prin excelenta isteria femeii,nevroza nascuta n marginea crisparii, fixarii pe ceva de ordin individual( omul meu , caminul meu etc.). Catholita explica situatia celorcare vin sa se plnga de lipsa unui sens al vietii. Si asa mai departe.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    50/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 50 din 302

    Luni, 13 noiembrie 1978

    Dimineata, la ceai, vine vorba despre Al. Paleologu, si Noica mi-l invocadrept exemplu de despartire reusita.

    Avea mai mult dect vrsta ta, n

    urma cu 25 de ani, cnd l simteam, la Cmpulung, stnd prea mult sub influenta mea. Imi facea declaratii de discipolat care ma faceau sa masimt prost si mi-aduc aminte ca odata, cnd mi-a spus ca ma consideragenial, am simtit ca lauda apasata spusa n fata devine ocara. Il vad acumrar si ma bucur sa observ ct este de sigur pe el. Imi vine n minte vorbaaruncata de Paleologu lui Andrei cum ca Noica, daca nu ar avea geniu, arfi un prost. Nu ma pot abtine sa nu i-o reproduc. Preia ideea cu voluptate,dezvoltnd-o.

    Are dreptate sa ma considere asa. Am avut toata viata o

    obnubilatie salvatoare, un fel de optimism prostesc; n felul acesta am reusitsa trec prin situatii care, considerate cu toata mobilitatea si prospetimeamintii, pesemne ca m-ar fi strivit. Poate ca am avut mereu o concentrareprosteasca , precum a ciobanului care pastea oile cu spatele la o sura nflacari si care, ntrebat cum de nu vazuse sura arznd, raspunse ca el seuita la oi.

    Ziua de lucru a fost neplacuta, cu remestecarea scolareasca si insipida

    a articolelor lui Panofsky despre teoria stilului la Wolfflin si Kunstwollen-ul lui Riegl. Seara am baut ceaiul la Noica n camera. Imi da sa citesc o

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    51/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 51 din 302

    scrisoare care relateaza cum Eliade a cucerit definitiv anul acesta Parisul:aparitia volumului II din Histoire des idees. . . , cu care prilej, cocktail laPayot; Legiunea de Onoare, drept care cocktail, discursuri, interviuri: En-tretiens cu Rocquet (Lepreuve du labyrinthe), din care rezulta ca totul

    i-a mers n viata din plin. Toate rasfaturile astea mondene pareau sa-l fiobosit foarte. . . Termin scrisoarea, ma uit n jur la camera cu tavanul tesit,vad chiuveta cu robinetul stricat, patura aspra de pe pat, ziarul pe carel-am ntins pe ea ca sa ne bem ceaiul, l vad pe Noica rupnd tigari Carpatisi ndesndu-le tutunul n pipa, ma uit la bascuta lui de papa n exil, lapantalonii foarte luciosi, ma gndesc la cartile pe care si le-a scris cuminteca o crtita ncapatnata, nerasfatat de nimeni, nelaureat, ba pe deasupra

    injuriat de Ionesco si altii ca vndut si mi vine n minte vorba luiHeraclit cum ca

    se afla zei si aici, iar acestia, care au crescut n pragul

    camerei lui, snt mai frumosi si mai adevarati dect zeii care l-au asistat peEliade cnd acesta sorbea din foarte omeneasca cupa a vanitatii.

    Iau si citesc vederea primita de Noica de la fiul sau Razvan (

    frateleRafail): e trimisa de la capul Sunion. Am transcris cele cteva rnduri.Iata-le:

    Draga Tata, Cu mult drag ti scriu din Tara pe care mai sfatuit

    sa o vizitez si, n sfrsit, iata-ma. Sunt n drum spre Muntele Athos,unde sper sa stau pna la nceputul lui Decemvrie, si ti cer Binecuvntareaparinteasca cu ncrederea ca o si am, nca de acum...

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    52/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 52 din 302

    Marti, 14 noiembrie 1978Curios sa afle cte ceva despre iconologie, Noica mi ceruse cu o zi nainteo carte a lui Panofsky. Ii dadusem Architecture gothique et pensee scolas-tique (mpreuna cu Labbe Suger) cca 200 de pagini: o primesc astazide dimineata napoi, citita pesemne aseara, dupa ce ne-am despartit. A

    cazut att de bine pe esenta lucrului, nct mi propune sa-l iconologizez pePanofsky nsusi, deci sa-i gasesc habitus-ul prin care participa la secolul20.

    La sueta vesperala mi spune ca a modificat nceputul vorbirii despre

    O poeta: limba romana, care ar fi urmat sa apara n deschiderea unei

    prezentari critice a 35 de poeti. Il rugasem, cu o seara nainte, sa-mi citeascanceputul si lucrul nu prea era stralucit. Incepea cam asa:

    Poezia spune

    altceva si altcum. . .

    Mi-am dat seama, citindu-ti, ca n fond nu spuneamnimic. Si stiinta spune altceva si altcum. Am schimbat nceputul spunndca poezia vorbeste despre pre-cuvnt si muta lucrurile n nemarginile lor. Pre-cuvnt l-am mprumutat de la Sora, dar snt mpacat, pentru caam si eu termenul de pre-fiinta .

    Il ntreb care latura a culturii i se pare a fi reusit mai bine la noi:

    literatura? critica literara? istoria?

    Istoria si filologia n secolul 19: istoria,pentru ca era momentul unei necesare luari de constiinta, prelungite, dupa

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    53/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 53 din 302

    Kogalniceanu, prin Parvan si Iorga. Generatia mea n ei vedea constiinteleculturale cele mai nalte. In poezie cred mai putin, mai mult n prozainterbelica. Filozofia a ramas sub semnul lui era sa fie . Critica literarami se pare n general a nu fi reprezentativa cultural. Ce nseamna Sainte-

    Beuve sau Gundolf pe lnga creatorii mari? Calinescu ne apare mare princarentele celorlalte domenii.

    http://quit/http://close/http://goback/http://prevpage/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    54/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 54 din 302

    Miercuri, 15 noiembrie 1978

    Am terminat de citit ultimul volum de nuvele al lui Eliade, In curte laDionis, aparut anul trecut n

    Caietele Inorogului. La ceaiul de dimineata,

    discutia revine, cu acest prilej, la Eliade.

    Ce ma uimeste la Eliade estecapacitatea lui de a lua n serios locurile comune ale religiilor, lucru pecare l vezi cnd i citesti literatura. Stii ct de mult mi place ideea luica orice realitate profana are n spatele ei o concentrare de sacru. E nlucrul acesta, ca si n Ideea lui Hegel, un fel de a te ndura de toate,de a le nnobila si mntui. Dar exista aici si dezavantajul de a vedea norice maruntis o revelare a sacrului, riscnd n felul acesta sa dezintegrezisacrul nsusi. Ai sa vezi de pilda cum sfrseste volumul II din Hist[oire] desidees. . . Lautobus qui sarrete a Eleusis . Intr-un autobuz care facecursa Atena-Corint si care are statie la Eleusis, urca o batrna. Nu are banipentru bilet si soferul o da jos. Masina nu mai porneste. Ceilalti calatorise hotarasc sa-i ia bilet: batrna se urca, masina porneste, toata lumea econsternata, baba i moralizeaza si dispare. Faptul cu masina care s-a opritsi celelalte e real, a facut vlva n 1940, a fost si relatat n ziarele din Atena.Or, simti ca Eliade, prelundu-l, si crede n el. Ei bine, nu merge sa vezi

    ntr-o poveste de-asta o revelare a sacrului. Il diluezi. Si cu visele face lafel. Zece ani ct a fost prieten cu Jung si tot povesteau vise.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    55/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 55 din 302

    In schimb, nuvela cu Ivan e teribila. Eliade a fost ntotdeauna asa: unebote a surprises. Iti spunea ntr-o zi banalitati, pe urma venea a doua zisi ne trntea cte-o idee prin care ne recstiga pe toti. Am sa-i scriu despreIvan. Tine mult la literatura lui si, ntr-un fel, cred ca spera sa se salveze

    pe calea asta, compensnd asa faptul ca nu a mers spre filozofie. Banuiescca are o demonie a scrisului, de vreme ce s-a oprit din Samanism pentruLa foret interdite, pe care si-o considera piesa de rezistenta.

    Insa vreau sa-i mai scriu ceva. Vreau sa-i spun ca pentru trei lucruri mis-a ntmplat sa ma agit n viata: pentru a-l impune pe Coridaleu si n-amreusit; pentru facsimilarea caietelor lui Eminescu si n-am reusit; n sfrsit,pentru venirea lui Eliade o vreme n tara, legata de proiectul Institutului(cu revista internationala

    Zalmoxis) de orientalistica. Am tot ncercat,

    mai era pesemne loc sa o fac, nsa acum m-am razgndit si am sa-i scriu sanici nu mai vina, tocmai ca sa nu-mi iasa nici al treilea lucru.

    La plimbarea de dupa masa de prnz, ma ntreaba cum merg lecturi-le istorico-filozofice pe care le facem n trei, Plesu, Stoichita si cu mine. Iispun ca am ajuns la Plotin si aflu ncntat ca ar fi dispus

    sa ne nsoteasca.

    (

    Trebuie sa-l cititi n ntregime; o sa vedeti ca este inegal si foarte plicti-sitor pe alocuri.) Facem proiectul pentru nceputul lui decembrie, aici, laPaltinis. Seara, dupa cina, nca o surpriza; urcam la mine si-mi dicteazaplanul de lecturi

    pe doua serii (teologica si filozofica) pe care ni l-a facut

    pentru anul urmator.

    In felul asta snt dispus sa va mai amn putin cuGoethe (ne-am oprit n fata volumului III din editia Propylaen; n-ar maifi dect 43 de volume. . . ). Ajungem n camera si mi dicteaza lista pe care

    si-a notat-o (nu prea nteleg cum) pe o cutie de chibrituri. Iat-o (deci dupaPlotin): Seria teologica: Noul Testament, cu apocrife + esenieni; Viata luiA ll i di T (Phil t t) ti i H T i i t l A

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    56/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 56 din 302

    Apollonios din Tyana (Philostrat); gnostici; Hermes Trismegistul; Augus-tin (Confessiones, De Trinitate, De Civitate Dei, De Magistro); Origen;Clement; Pseudo-Dionis; secolul mare (IV) al celor trei: sf. Ioan Chrisos-tomul, sf. Grigore de Nisa si sf. Vasile (liturghia ortodoxa); o istorie a

    conciliilor; sf. Ioan Scararul; Filocaliile (rasfoire). Seria filozofica: Philon,Pseudo-Longin; Porfir; Boethius. Intram n evul mediu: Alcuin; Abelard(+ Scrisorile cu Helose); Anselm (Proslogion); Toma; Occam; Duns Scott;Eckhart; Cusanus. In plus, doua lecturi de sinteza: Marrou (Augustin et lafin de la civil[isation] antique) + Gilson (Filoz[ofia] evului mediu).

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    57/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 57 din 302

    Joi, 16 noiembrie 1978La ora 11, Noica coboara n Sibiu, unde urmeaza sa-si ntlneasca tra-ducatoarea la Despartirea de Goethe; i sugerez das Bildnerische si nu dasPlastische pentru capitolul cu categoria plasticului. Ne plimbam un sfertde ora.

    Nu-l mai judecati tu si Andrei pe Eliade. Are un egoism cu

    deschidere stie ca, mplinindu-se el, profitam, indirect, cu totii. De faptnici nu e vorba de un egoism, ci de un fel naiv de a se bucura de reusiteleproprii. O sa vezi asta n Entretiens, pe care ti-o aduc diseara de la Relu.E foarte copilaros de fapt: n tineret e, se bucura ca are fruntea mare si iplacea s-o spuna. Il cuceresti foarte usor laudndu-l si din pricina asta numai discerne ntre oamenii cu si fara calitate.

    Ma apropii de sfrsitul lucrarii cu Panofsky. Cine si-a tinut vreodata

    promisiunile metodologice?

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    58/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 58 din 302

    Vineri, 17 noiembrie 1978Am primit astazi, dupa ntoarcerea lui Noica de la Sibiu, promisele Entreti-ens ale lui Eliade cu Claude-Henri Rocquet (Lepreuve du labyrinthe).

    Sa

    nu te lasi dezamagit de nceput, unde Eliade declara ca si iubeste numele,cobornd pna la copilaria de prost gust ca Mircea Eliade vine de la

    mir si helios, sau cnd declara pesemne n competit ie cu Jung ca areamintiri de cnd mergea n patru labe. Restul o sa te prinda.

    Vine vorba despre Hist[oire] des idees. . . si l ntreb pe Noica daca, in-vocnd arhetipurile, Eliade nu s-a asezat prea tare n raza lui Jung.

    Stiu ca

    l-a jenat mereu apropierea (la fel si povestea cu alchimia), si la un momentdat mi-a scris chiar ca de fapt a voit sa le numeasca paradigme , ceea cemie mi spune altceva. Vreau nsa sa-l linistesc spunndu-i ca arhetipurile

    sale snt clar asezate n ontologic, snt deci mai profunde dect cele ale luiJung, de ordin clar psihologic (inconstientul). In Tratatul meu de ontologiechiar ilustrez la un moment dat elementul cu arhetipul, preciznd ca evorba de sensul pe care-l are la Eliade.

    Am terminat, n linii mari, povestea panofskiana. M-am repezit peLepreuve ... Mi-a placut sa aflu ca

    Eliade e numele luat de bunic (dupa

    modelul

    Eliade Radulescu) n locul lui

    Ieremia, paradigma folcloric-onomastica a lenei. Secventa cu primele amintiri din viata pare placata pemodelul Erinnerungen a lui Jung

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    59/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 59 din 302

    modelul Erinnerungen a lui Jung.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    60/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 60 din 302

    Smbata, 18 noiembrie 1978A venit sa-l vada pe Noica dr. Mircea Lazarescu din Timisoara. Cazulinteresant al unui psihiatru ndragostit de filozofie. Ce forma finala poatelua aceasta iubire?

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    61/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 61 din 302

    Duminica, 19 noiembrie 1978

    Ieri si astazi am fost n febra Convorbirilor lui Eliade. Depasind momentulnceputului, snt uluit sa constat ce forta capata expuse asa ideile lui,risipite altminteri si ngropate n eruditia cartilor. Toata opera lui masivade savant este alimentata constati aici de cteva idei de o extraordinara

    amploare si adncime. Insir ce mi-a ramas: 1) demonstrarea unei unitatipaleolitice a omenirii pe baza vrstei religioase agricole; 2) mutatia spiri-tuala care survine o data cu trecerea de la vnatoare la agricultura: princonfruntarea cu viata plantei (si nu a animalului) are loc integrarea omuluin ritmul cosmic, aparitia constiintei unitatii vietii si-a mortii, a atitudiniiexistentiale care e radacina marilor religii si care s-a nascut din analogiacu nasterea, cresterea, moartea si renvierea plantei; 3) contributia tutu-

    ror oamenilor (culturilor) la istoria spiritului; 4) capacitatea de semnificaresi simbolizare specifica comportamentului uman si are adevarata (prima)radacina n atitudinea existentiala religioasa; 5) sacrul e camuflat n pro-fan asa cum pentru Marx si Freud profanul era camuflat n sacru; sarcina:

    a descifra camuflajul sacrului n lumea desacralizata. In sfrsit, 6) cultu-

    ra drept conditie specifica a umanului. Semnificatia politica a culturii: a

    raspunde pe alt plan unui moment istoric dificil. Valoarea sacr a si soteri-ologica a cartii astazi, cnd nvatamntul oral si folclorul au disparut. Po-sibilitatea supravietuirii prin intermediul culturii (numai ca Noica a facut

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    62/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 62 din 302

    p p (toate astea dinauntru).

    Seara, Noica urca la mine pentru ramas-bun. Ii spun ct de mult ma aflusub febra lecturii lui Eliade. Se bucura imens si-mi propune sa-i semnalez

    ntr-o scrisoare lui Eliade ideile care m-au frapat, spunndu-i ca e pacat sale lase risipite sau ngropate ntr-o opera de eruditie. Cu alte cuvinte, sa-ipropun marea postfata la opera. Daca nu fac scrisoarea n doua zile, nuam s-o fac pesemne deloc.

    Ii spun ca am avut senzatia, citind convorbirile, confruntarii cu un mons-tru cultural.

    Att Eliade ct si Cioran si-au obtinut ideile pna la 30 de ani.

    Au avut un start mai bun dect mine. Eu mi-am simtit nceputul bun dupa

    40 de ani. In orice caz, sper ca te-ai convins, cu ocazia asta, cine e omul sict de mare e. Nu ne mai compara: avem alte destine. Gndeste-te ce-ar fifacut, cu proiectele lui, o data ramas aici. Ce s-ar fi facut fara biblioteci?Eu m-am multumit cu clasicii mei.

    http://quit/http://close/http://goback/http://nextpage/http://prevpage/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    63/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 63 din 302

    11 decembrie 28 decembrie 1978

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    64/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 64 din 302

    Luni, 11 decembrie 1978

    Snt din nou la Paltinis, pentru patru zile. Vineri ma ntorc la Bucurestipentru a-i lua cu masina pe Andrei Plesu si Victor Stoichita. Urmeaza caPlotin-ul, din programul nostru istorico-filozofic, sa-l facem mpreuna cuNoica. Mi-am propus ca n zilele astea sa ncep traducerea volumului Hei-

    degger de la Univers (despre originea operei de arta, poezia lui Holderlinsi altele), precum si Platon IV, Phaidros. Heidegger-ul l ncep cu piesa demici proportii Die Kunst und der Raum. Snt fericit sa am n fata ctevaluni libere numai pentru lucruri de inima. Si totusi, orict de importantaar fi transpunerea romaneasca a lui Heidegger si Platon, nu ncetez sa mantreb daca am voie sa amn n felul acesta proiectul tratatului despre limita(Peratologia) si lucrarea aplicativa si anticipativa despre simbol (dupa tra-

    gic, un fel de peratologie regionala II). Simple ndoieli retorice, pentru caangajamentele snt deja facute (interesant: Vittorio Klostermann, naintede a ceda editurii romanesti drepturile pentru traducerea lui Heidegger, acerut informatii despre Ausbildung-ul traducatorului). Tot pentru acestezile am luat Oceanografia lui Eliade n vederea volumului Eliade antebelicde la

    Univers. In sfrsit, pentru sugestii stilistice, paginile traduse de Vasi

    Zamfirescu din Freud (despre literatura si analiza procesului creativ), carear urma sa apara tot la

    Univers, n 1979.

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    65/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 65 din 302

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    66/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 66 din 302

    Miercuri, 13 decembrie 1978

    Ieri si astazi am stat 12 ore traducnd, ngrozit, din mica scriere a luiHeidegger, Die Kunst und der Raum. Senzatia continua de text principi-al intraductibil, de hatis care se limpezeste uneori pentru a se ncurca peurma mai rau. Disperare. Snt uluit sa constat cum Beaufret si Fedier,

    traducatorii francezi ai scrierii, n placheta cu hrtie de lux publicata la St.Gallen, Erker, fac greseli tiparite cu litere de-o schioapa. Socanta e eroareade la pagina 24:

    Dans le verbe leeren (vider) parle le Lesen (li-

    re)..., unde Lesen e substantiv verbal de la

    a culege, si nu

    a citi, carenu are aici nici un sens. Iar momentele de dificultate maxima snt rezolvateprin simple transpuneri-calc, problema ntelesului fiind lasata complet deo-parte. De pilda, pentru triunghiul semantic Raum Raumen Einraumen,

    varianta franceza, exterior simetrica, dar care n context nu spune practicnimic, este espace espacement emplacement. Astazi am stat de la 8seara la 12 noaptea cu Noica n fata textului german si a variantei mele.Noica e de parere ca traducerea lui Heidegger se rezolva tot prin binomul,la care tine att de mult n ultima vreme, adevar-exactitate.

    Tot ce poti

    face e sa gasesti corespondentele prin care textul n ansamblu sa tina. Tre-

    buie gasita, cel putin n cazul asta, o anecdota n care expresia abstractasa poata fi decodata de la un cap la altul. Orice filozof, cred, Heidegger norice caz, si scrie gndul cu o astfel de fabula subiacenta n minte. Este decid d bl d l l fi

    http://quit/http://close/http://lastpage/http://www.humanitas.ro/http://www.humanitas.ro/
  • 7/27/2019 liiceanu gabriel_jurnalul de la paltinis.pdf

    67/302

    Jurnalul de la Paltinis

    Gabriel Liiceanu

    Pagina de titlu

    Cuprins

    Inapoi

    Inchide

    Iesire

    Pagina 67 din 302

    de cautat o varianta coerenta de ansamblu; daca termenul ales este confir-mat de fiecare context n parte si ansamblul tine , atunci traducereae adevarata, chiar daca nu este exacta. Altminteri faci ca francezul care

    pune emplacement pentru Einraumen si cu asta te speli pe mini. Ce re-zolvi de pilda cu nspatiere pentru Einraumen? Eu as pune curatireaspatiului si as vedea aici povestea primitivului care vine si se asaza ntr-un spatiu curatindu-l dupa ce nainte si l-a croit (raumen) prinhatisuri. Odata curatat, spatiul respectiv devine loc (Ort), si anume loc cuo structura organizata (Ortschaft), determinat de relatia lucrurilor care-lpopuleaza (pomi, gradina, animale domestice, coliba, prispa etc.). In orice

    caz, gndesc n limitele unei recuzite heideggeriene si traducnd asa nu potgresi, chiar daca nu traduc exact . Desi filologic vorbind snt n con-tinuare uimit, simt ca Noica e singurul la ora actuala care are puterea sadomine, aici, un text heideggerian. Nu poti veni cu mna goala n fata luiHeidegger. Dar atunci nseamna ca hermeneutica ncepe o data cu actultraducerii.

    La prnz, cnd ieseam cu Noica de la cantina, n usa ne saluta un zidar:

    Va tot vad pe aici de la