APE

1. Generalitati, definitie, obiect, scop – domeniul apelorApele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata,

element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului economic. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare.

Sistemul informational specific fondului apelor este un complex de operatii tehnice, economice si juridice executate pentru evidenta si inventarierea sistematica din punct de vedere cantitativ si calitativ a apelor, a lucrarilor de stapanire a lor, de folosire si de ameliorare a calitatii lor, pe bazine hidrografice.

Sistemul informational specific fondului apelor din Romania este un sistem de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile din domeniul apelor. Acesta este definit ca actiunea organizata de inventariere si centralizare a datelor privind resursele de apa, folosirea si protectia apelor. Aceasta activitate se desfasoara pe bazine hidrografice si se centralizeaza la nivel national.

Pastrarea si gestionarea Fondului National de date de gospodarire a apelor, cu exceptia apelor geotermale, se face de către Ministerul Mediului și Pădurilor – Administrația Națională „Apele Române”.

Obiectul acestui sistem de evidenta il constituie:

•apele de suprafata;•lucrarile de protectie, de stapanire si de folosinta a apelor; •apele subterane;•cadrul natural al apelor.

Scopul sistemului informational specific fondului apelor este procurarea de date pentru:

1.intocmirea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice;2.folosirea complexa a apelor si valorificarea potentialului acestora; 3.cunoasterea calitatii apelor, a modului de folosire si protectie a lor;4.proiectarea si executia constructiilor hidrotehnice, a lucrarilor de imbunatatiri

funciare si a celor de gospodarire a apelor de suprafata si subterane.

Cadrul legislativ al domeniului fondului apelor este reglementat de legi si acte normative specifice. Legea apelor nr. 107/1996.

2. Structuri institutionale in domeniul apelor, autoritati bazinale, codificarea cursurilor de apa

St r u ct u r i i n s t i t u t i o n a l e i n d o m en i u l a p e l o r

1

Apele Române – Administrație Națională (ANAR) a fost infiintata in anul 2002 prin Hotararea de Guvern nr 107 și are drept scop aplicarea strategiei in domeniul gospodaririi apelor si valorificarii resurselor de apa ce apartin domeniului public. ANAR are statut de regie autonoma de interes public national.

ANAR are in structura sa Administratii Bazinale de Apă (ABA). In structura ANAR se afla si Institutul National de Hidrologie si de Gospodarire a Apelor și Exploatarea Complexă Stânca Costești.

Infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor data in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane este formata din:

¬ apele de suprafata din domeniul public; ¬ barajele;¬ lacurile de acumulare permanente si nepermanente; ¬ prizele de apa, statiile de tratare;¬ digurile de aparare impotriva inundatiilor; ¬ lucrarile de regularizare a albiilor;¬ cantoanele hidrotehnice si alte constructii asimilate;¬ statii si instalatii ale retelei de supraveghere a calitatii resurselor de apa; ¬ canalele statiilor de pompare si conductele pentru derivare de debite;¬ statii si instalatii ale retelei nationale de observatii si masuratori hidrologice si hidrogeologice etc.

3. Etapele de realizare a sistemului informational specific fondului apelor: inventarierea cadastrala primara, evidenta

cadastralaEtapele de realizare a sistemului informational specific fondului apelor sunt:

1. inventarierea cadastrala primara; 2.evidenta cadastrala;3. realizarea sistemului de referinta cadastral si intocmirea hartilor cadastrale;4. prelucrarea si sistematizarea datelor cadastrale specifice.

I n v e n t a r i e r e a c ada s t r al a p r i m a r a

Consta in cercetarea la fata locului si inscrierea in fise specifice a tuturor datelor si lucrarilor legate de ape executate pe bazine hidrografice, urmarind drept obiective:

a) Evidenta conditiilor naturale:¬ degradarea albiilor si terenurilor invecinate ¬sursele de ape subterane¬ exploatarile balastiere din albiile raurilor

b) Evidenta lucrarilor de stapanire a apelor:¬ datele asupra instalatiilor hidrometrice

2

¬ lucrarile hidrotehnice de protectie si regularizare a albiilor ¬ lucrarile de desecare si drenare ¬ lucrarile de consolidare a malurilorc) Evidenta lucrarilor pentru folosirea apelor

¬ instalatiile si constructiile executate pentru folosirea apelor d) Evidenta lucrarilor de protectie a calitatii apelor

¬ emisarii si debușeele canalizarilor pentru ape menajere si industrial

¬ instalatii de epurare a apelor uzate

Pentru lucrarile efectuate in cele patru ramuri se intocmesc fise de inventariere. Acestea se completeaza in doua etape:

I.recunoașterea râului și a teritoriului care face obiectul inventarierii II.completarea pe teren a fisierelor cu date si informatii

Ev i de n t a c ada s t r a l a

Este operatia de inregistrare si tinere la zi a inventarierii cadastrale primare si a modificarilor ce intervin. Datele continute cuprind doua grupe:

•o grupa care precizeaza pozitia administrativa, hidrografica, felul obiectului etc•o grupa care contine caracteristicile tehnice principale ale obiectelor de inventariat

Exemple de fișe de inventariere:

A. Fișa de inventariere pentru intocmirea evidentei primare a instalatiilor hidrometrice;

B. Fișa de inventariere pentru evidența degradării albiei și a terenurilor vecine;C. Fișe pentru folosința apelor.

4. Realizarea sistemului cadastral de referința și intocmirea hartilor cadastrale pentru ape

Sistemul cadastral de referință servește la localizarea pe teren si pe planul cadastral a tuturor elementelor care fac obiectul sistemului informational specific fondului apelor. Consta intr-un ax de kilometrare-nivelment, ales in lungul apelor si materializat pe teren prin borne.

Se proiecteaza pe harti cadastrale la scara 1:20000-1:25000 sau mai mici si se definitiveaza dupa recunoasterea terenului.

Axul de kilometrare-nivelment se alege pe cat posibil paralel cu albia majora a apei. Pentru apele curgatoare axul se traseaza pe unul din maluri, pe bratul principal in cazul ramificatiilor, iar pentru apele statatoare axul urmareste conturul malului.

Punctele care se borneaza pe ax sunt:

3

- punctele care marcheaza kilometrii; - punctele intermediare de frangere;

- punctele care marcheaza originile axelor afluentilor; - punctele care marcheaza lucrarile de arta: poduri, baraje etc.

Cotele punctelor axului de kilometrare-nivelment se determina prin drumuiri de nivelment geometric legate de reteaua de stat.

Numarul bornelor amplasate de-a lungul principalelor cursuri de apa care au fost inglobate in reteaua de nivelment de precizie a tarii este de circa 20000 (borne CSA).

Hartile cadastrale se intocmesc dupa executarea sistemului de referinta cadastral si cuprind lucrarile topohidrografice ale albiilor majore ale raurilor, suprafete inundabile, punctele axului de kilometrare-nivelment, limitele unitatilor administrativ-teritoriale, caile de comunicatie principale etc. Hartile cadastrale utilizate in prima etapa se reambuleaza, urmand sa fie intocmite planuri cadastrale la scarile 1:10000 sau 1:5000, in functie de natura terenului.

5. Baza de date a sistemului informational al fondului apelor, atlase specifice domeniului apelor

Baza de date a fondului apelor este constituita din fisiere structurate pe categorii cadastrale si tipuri de informatii. Structura fisierelor pe categorii cadstrale este unica si trebuie respectata de catre toti cei care au competente in gestionarea bazei de date a sistemului informational al apelor.

Activitatea sistemului informational al apelor presupune cunoasterea permanenta a:

a) resurselor de apa – cantitativ si calitativb) gradului de intretinere si protectie a cursurilor de apac) gradul de afectare a cursurilor de apa in urma unor fenomene naturale periculoase d) necesarului de apa pentru satisfacerea cerintelore) patrimoniul directiilor de ape.

Informatia cadastrala se clasfica astfel:

a) informatie primara de baza b) informatie prelucrata

L i s t a si n t e z el o r s i a t l a s e l o r s p e c i f i c e d o m e n i u l u i ap e l o r

1) „Atlasul rețelei hidrografice codificate din Romania si evidenta apelor ce apartin domeniului public”2) „Atlasul resurselor de apa de suprafata si subterane din Romania”3) „Atlasul lucrarilor de gospodarirea apelor si a folosintelor consumatoare si neconsumatoare de apa”

4

4) „Atlasul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si combatere a actiunii distructive a apelor”5) „Atlasul calitatii apelor de suprafata, al lucrarilor de tratare si epurare a apelor si al surselor de poluare a apelor”6) „Atlasul Corpurilor de apa”7) „Sinteza cadastrala a Dunarii pe teritoriul Romaniei”

6. Grupe și categorii de obiective și folosinte cadastrale aflate in evidentele activitatii sistemului informational al fondului

apelorA. Lucrari, constructii si instalatii care asigura gospodarirea complexa a apelor,

inclusiv atenuarea apelor mari prin modificarea regimului natural de curgere:¬ baraje;¬ lacuri de acumulare, iazuri piscicole; ¬ derivații de debite.

B. Lucrari de folosire a apelor cu constructiile si instalatiile aferente, respectiv lucrari, constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor:¬ folosinte de apa pentru centre populate, platforme industriale, obiective

social-economice si zootehnice;¬ amenajari piscicole care nu sunt realizate prin lucrari de barare a unui curs de apa; ¬ alimentari cu apa pentru irigatii;¬ folosinte hidromecanice; ¬ centrale hidroelectrice; ¬ zone navigabile – porturi;¬ amenajari balneare, turistice si de agrement; ¬ poduri plutitoare, bacuri.

C. Constructii de aparare impotriva actiunii distructive a apei: ¬ indiguiri;¬ lucrari de regularizari de albii si lucrarile pentru protectia albiilor si malurilor; ¬ lucrari de desecare;¬ incinte inundabile.

D. Traversari de cursuri de apa cu lucrari aferente: ¬ poduri si podete;¬ traversari conducte, canale; ¬ linii electrice si telefonice.

5

E. Amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor de acumulare si ale tarmului marii:¬ exploatari de materiale si agregate minerale utile din

albii. F. Cadrul natural:¬ cursuri de apa, albii minore si majore; ¬ profile transversale/longitudinale;¬ lacuri naturale, balti, zone umede; ¬ degradari de albii, maluri si faleze;¬ bornele axului cadastral de referinta al cursurilor de apa; ¬ inundatii de terenuri si bunuri.

G. Monitorizare:¬ statii meteorologice; ¬ statii hidrologice;

¬ statii automate si relee de transmitere a datelor; ¬ debitmetre; ¬ statii de calitate.

H. Lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime: ¬ foraje hidrogeologice.

I. Alte constructii si lucrari hidrotehnice.

6