CUPRINSPARTEA I. SCOPUL SI OBIECTUL GHIDULUI............................................................................................................1 1. SCOPUL PREZENTULUI GHID..................................................................................................................................1 2. CERINTE LEGISLATIVE PENTRU EMITEREA ACORDULUI DE MEDIU IN CAZUL SISTEMELOR DE GOSPODARIRE A APELOR UZATE ORASENESTI......................................................................................................2 3. ASPECTE PRIVIND CONDITIILE DE PROIECTARE A STATIILOR DE EPURARE ORASENESTI.................2 PARTEA II - CONTINUT RECOMANDAT AL RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI DETERMINAT DE STATIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ORASENESTI...............5 2. PROCESE TEHNOLOGICE.........................................................................................................................................10 2.1 Descrierea proceselor tehnologice in faza de constructie si la Punerea in functiune....................................10 2.2 Etapa de functionare/exploatare a statiei de epurare......................................................................................10 Se vor descrie activitatile in legatura cu:..........................................................................................................................11 3. DESEURI.......................................................................................................................................................................11 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA........................................................................................................................................................................13 4.1 IMPACTUL PRODUS IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE......................................................13 4.2 IMPACTUL PRODUS IN TIMPUL PERIOADEI DE FUNCTIONARE.....................................................15 4.2.1 Apa ...............................................................................................................................................................15 4.2.2 Aerul.............................................................................................................................................................17 4.2.3 Solul .............................................................................................................................................................19 4.2.4 Geologia subsolului......................................................................................................................................19 4.2.5 Biodiversitatea .............................................................................................................................................19 4.2.6 Peisajul..........................................................................................................................................................20 4.2.7 Mediul social si economic; Bunuri materiale..............................................................................................21 4.2.8 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural.........................................................................................21 4.3 IMPACTUL PRODUS IN TIMPUL PERIOADEI DE DEZAFECTARE.....................................................22 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR.................................................................................................................................22 6. MONITORIZAREA.......................................................................................................................................................22 7. SITUATII DE RISC ......................................................................................................................................................23 8. REZUMAT FARA DATE TEHNICE...........................................................................................................................23

ANEXE

ERM & PM PROJECT

1

EIA

GHID de ELABORARE A RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU PROIECTELE DE STATII DE EPURARE A APELOR UZATE ORASENESTI PARTEA I. SCOPUL SI OBIECTUL GHIDULUI 1. SCOPUL PREZENTULUI GHID Evaluarea impactului asupra mediului este procesul prin care proiectele activitatilor cu potential impact semnificativ asupra mediului prin natura activitatii, marimea si/sau amplasamentul lor sunt supuse unei evaluari a acestor efecte inainte de a li se elibera acordul de mediu. Conform prevederilor continute in Ordinul 860/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, proiectele activitatilor listate in Anexa nr. I1 la ordin se supun obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului, in timp ce proiectele activitatilor listate in Anexa nr. I2 se supun evaluarii impactului asupra mediului numai daca se decide astfel in urma parcurgerii etapei procedurale de incadrare. Problemele care trebuie tratate in evaluarea impactului asupra mediului si gradul de extindere a acestora se stabilesc in cadrul etapei de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare a impactului si sunt aduse la cunostinta titularului de proiect prin intermediul indrumarului intocmit de autoritatea publica pentru protectia mediului care conduce procedura de evaluarea a impactului asupra mediului pentru proiectul respectiv. Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este principalul document supus spre analiza autoritatii competente pentru protectia mediului si colectivului de analiza tehnica CAT in procesul de luarea deciziei de emitere a acordului de mediu sau de respingere motivata a proiectului. Continutul recomandat al raportului este prezentat in Anexa nr. 1 la Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului emis de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Prezentul ghid se refera la cazul proiectelor pentru statii de epurare a apelor uzate orasenesti si, pe baza structurii raportului la studiul de evaluare a impactului, recomandata in OM. 863/2002, ofera elementele specifice care trebuie avute in vedere la elaborarea raportului. Ghidul se adreseaza elaboratorilor studiului de evaluare a impactului asupra mediului, autoritatilor publice pentru protectia mediului care conduc procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cadrelor didactice, publicului precum si oricaror altor factori interesati. Pentru elaborarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru statiile de epurare a apelor uzate orasenesti, este util sa se tina seama, suplimentar, de prevederile actelor legislative precum si de informatiile din alte documente cuprinse in Anexa nr. 1 la prezentul ghid.

ERM & PM PROJECT

1

EIA

2. CERINTE LEGISLATIVE PENTRU EMITEREA ACORDULUI DE MEDIU IN CAZUL SISTEMELOR DE GOSPODARIRE A APELOR UZATE ORASENESTI Sistemul centralizat de gospodarire a apelor uzate dintr-o localitate este format din doua componente majore:

Reteaua de canalizare reprezentata de sistemul de conducte si/sau canale care colecteaza si transporta apele uzate orasenesti si/sau industriale Statia de epurare a apelor uzate care cuprinde atat instalatiile propriu zise pentru epurarea apelor cat si sistemul de descarcare a apelor epurate in receptor.

In ce priveste emiterea acordului de mediu, conform legislatiei nationale in domeniu (Ordinul 860/2002 al MAPM privind procedura de emitere a acordului de mediu), aceste doua componente se trateaza independent dar, pentru oricare dintre ele, competenta pentru emiterea acordului de mediu revine autoritatii publice locale iar acordul de mediu nu este de tip integrat. Proiectele avand ca obiect reteaua de canalizare pot fi incluse in categoria proiectelor de dezvoltare urbana (OM 860/2002, Anexa I.2, pct.10.b) iar stabilirea necesitatii evaluarii impactului asupra mediului se va face de catre autoritatea pentru protectia mediului prin parcurgerea etapei de incadrare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul unei statii pentru epurarea apelor uzate se supune in mod obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului, daca statia de epurare va deservi o aglomerare umana de cel putin 150.000 echivalent locuitori (OM 860/2002, Anexa I.1, pct.10.6). In cazul cand statia de epurare va deservi o aglomerare umana mai mica de 150.000 echivalent locuitori, stabilirea necesitatii evaluarii impactului asupra mediului se va face de catre autoritatea pentru protectia mediului prin parcurgerea etapei de incadrare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (OM 860/2002, Anexa I.2, pct.11.c) . Pentru o statie de epurare avand debitul influent in valoare de X m 3/zi, numarul de echivalenti locuitori, calculat pentru valoarea de 300 mg/dm3 a indicatorului CBO5, este de 5 x X; se mentioneaza ca 300 mg/dm3 reprezinta valoarea maxima admisa a indicatorului CBO5 pentru apele uzate descarcate in reteaua de canalizare a localitatilor sau direct in statia de epurare a acestora (prevedere din NTPA 002/2002). Plecand de la aceeasi valoare limita maxima a indicatorului CBO5 rezulta ca pragul de 150.000 e.l. corespunde unei valori a influentului de apa uzata in statia de epurare de 30.000 m3/zi. Fac obiectul acestui ghid doar proiectele pentru statii de epurare a apelor uzate orasenesti. 3. ASPECTE PRIVIND CONDITIILE DE PROIECTARE A STATIILOR DE EPURARE ORASENESTI Localitatile descarca urmatoarele categorii de ape uzate:

Ape uzate menajere (provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de regula din metabolismul uman si din activitatile domestice); Ape uzate industriale (orice fel de ape uzate evacuate din incintele in care se desfasoara activitati industriale si/sau comerciale, altele decat apele uzate menajere si apele meteorice); Ape meteorice.

In functie de situatia concreta privind reteaua de canalizare, apele uzate care intra in statia de epurare contin fie numai ape uzate menajere (sistem de canalizare divizor) fie un amestec al acestora cu ape uzate industriale, de obicei preepurate, si cu ape meteorice (sistem de canalizare unitar).ERM & PM PROJECT

2

EIA

Statiile de epurare al caror influent consta numai din ape uzate menajere se intalnesc pentru urmatoarele tipuri de obiective: sate de vacanta, complexuri hoteliere sau case de odihna situate in afara zonelor urbane, cazarmi, campinguri permanente si amplasamente pentru caravane, atunci cand apele meteorice sunt colectate si evacuate separat.. Situatia cea mai frecvent intalnita in Romania este cea in care in statia de epurare intra atat ape uzate menajere cat si ape uzate industriale si meteorice. Se mentioneaza ca, la descarcarea apelor uzate industriale in reteaua de canalizare oraseneasca sau direct in statia de epurare, se aplica prevederile HG 188/2002 continute in Anexa nr. 2, prin care sunt stabilite conditiile, restrictiile si modalitatea de emitere a acceptului privind evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare oraseneasca sau direct in statia de epurare. Indicatorii de calitate pe care trebuie sa ii indeplineasca apele uzate pentru a putea fi evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor, conform cu prevederile mentionate, se prezinta in tabelul din Anexa nr. 2 la prezentul ghid. Tipul poluantilor prezenti in influentul statiei de epurare si gradul de incarcare a influentului cu acesti poluanti, precum si conditiile impuse de calitatea pe care trebuie sa o aibe apa receptorului dupa ce primeste efluentul statiei de epurare, determina procesele tehnologice si instalatiile necesare pe care le va contine statia de epurare. La proiectarea statiei de epurare se tine seama de obicei de caracteristicile influentului si de cele ale efluentului exprimate prin urmatorii indicatori: materii totale in suspensie, consumul biochimic de oxigen la 5 zile CBO5, consumul chimic de oxigen (CCO), azot total si fosfor total. Concentratia admisibila a acestor indicatori in evacuarile provenite din statiile de epurare orasenesti sunt cele din coloana 2 a Tabelului nr.1 extras din Anexa nr. 1 a HG 188/2002, NTPA-011. In coloana 3 a aceluiasi tabel este inscrisa valoarea minima procentuala de reducere a concentratiei in apa efluentului fata de cea a influentului pentru indicatorul respectiv. Tab. nr. 1 Prescriptii referitoare la evacuarile provenite din statiile de epurare orasenesti Indicatori/ parametri de calitate Consum biochimic de oxigen (CBO5 la 200 C) fara nitrificare Consum chimic de oxigen (CCO) Materii in suspensie 1) valori din probe momentane Concentratie1 (mg/dm3) 25 mg 02/ dm3 125 mg 02/ dm3 35 Procentul minim de reducere 70 - 90 75 90

Legislatia nationala (Anexa nr.1 la HG 188/2002, NTPA-011, art. 7 (2)), contine prevederi speciale pentru situatiile, de altfel rare daca nu chiar inexistente deocamdata la noi in tara, cand statia de epurare este situata in regiuni muntoase inalte, cu altitudinea de peste 1500 m deasupra nivelului marii, unde este dificil sa se aplice o epurare biologica eficienta din cauza temperaturilor scazute. In aceste cazuri se pot aplica cerinte diferentiate dupa marimea influentului (si implicit a efluentului), dupa cum se prezinta in tabelul nr. 2. Pentru cazurile cand efluentul statiei de epurare se descarca intr-un receptor natural afectat de eutrofizare, facand parte dintr-o zona sensibila definita conform HG 188/2002, normativul NTPA 011 prevede conditii suplimentare referitoare la indicatorii azot total si fosfor total (tabelul nr. 3), pentru atingerea carora, in cazul aglomerarilor umane mai mari de 10.000 e.l., se impune o staie de epurare cu treapta de epurare tertiara. Tab. nr. 2ERM & PM PROJECT

3

EIA

Prescriptii referitoare la evacuarile provenite din statiile de epurare orasenesti situate in zone cu altitudine mai mare de 1500 m, diferentiate dupa marimea influentului/efluentului statiei Indicatori/ parametri de calitate Consum biochimic de oxigen (CBO5 la 200 C) fara nitrificare Consum chimic de oxigen (CCO) Materii in suspensie Concentratie1 (mg/dm3) 25 mg 02/ dm3 Procentul minim de reducere 40

125 mg 02/ dm3

75 90 in cazul statiilor cu >10.000 e.l 70 in cazul statiilor cu 2000 -10.000 e.l Tab. nr. 3

35 in cazul statiilor cu >10.000 e.l 60 in cazul statiilor cu 2000 -10.000 e.l 1) valori din probe momentane

Prescriptii suplimentare referitoare la evacuarile provenite din statiile de epurare orasenesti in zone sensibile supuse eutrofizarii Concentratie1 (mg/dm3) 1 mg / dm3 (peste100.000 e.l) sau 2 mg / dm3 (10.000 100.000 e.l) Azot total 10 mg / dm3 (peste100.000 e.l) sau 15 mg / dm3 (10.000 100.000 e.l) 1) valori din probe momentane Indicatori/ parametri de calitate Fosfor total Procentul minim de reducere

80

70 - 80

In ce priveste ceilalti indicatori de calitate (altii decat materii in suspensie, CBO5, CCO, azot total si fosfor total), conform prevederilor HG 188/2002, evacuarile din statiile de epurare a apelor uzate oraenesti trebuie sa satisfaca cerintele prevazute in anexa nr. 3 la aceasta hotarare, respectiv NTPA001/2002; aceaste cerinte sunt reproduse in Anexa nr. 3 la prezentul ghid.

ERM & PM PROJECT

4

EIA

PARTEA II - CONTINUT RECOMANDAT AL RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI DETERMINAT DE STATIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ORASENESTI Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului va respecta structura generala recomandata in Anexa 2 la Ordinul 863/2003. In cadrul fiecarui capitol se pot avea in vedere informatiile prezentate in continuare, care depind in mai mica masura de caracteristicile fiecarui proiect concret, putand fi considerate ca specifice pentru orice proiect de statie de epurare. 1. INFORMATII GENERALE Necesitatea proiectului Se va preciza daca proiectul se refera la o statie de epurare a apelor uzate noua sau la o extindere/modernizare a uneia existente. Se vor prezenta prevederile din documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului (Planul Judetean de Amenajare a Teritoriului si Planul Urbanistic General) precum si din alte documente relevante pe baza carora se justifica necesitatea proiectului: zonele cu aglomerari umane, termenele prevazute pentru dotarea acestora cu retea de canalizare si statie de epurare in vederea respectarii Planului de actiune privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti (Anexa la HG 188/2002). Descrierea/caracteristicile proiectului; Informatii privind productia Inainte de descrierea propriu zisa a proiectului si etapelor acestuia, se va prezenta incadrarea proiectului statiei de epurare in sistemul centralizat de alimentare cu apa si canalizare al aglomerarii umane deservite, precizandu-se natura apei uzate care constituie influentaul statiei, adica ape menajere sau amestec de ape menajere si industriale preepurate. Caracteristica unei statii de epurare nu este productia ci serviciile, de aceea la acest capitol se va preciza modul in care s-a prognozat cantitatea de apa uzata care constituie influentul statiei pe baza urmatoarelor elemente: numarul de locuitori, dezvoltarea unitatilor economice, norma de consum de apa, etc. Se vor descrie: caracteristicile de calitate a influentului statiei de epurare conditiile impuse de zona in care se gaseste receptorul natural; eficienta necesara a statiei pentru a indeplini conditiile impuse de Normativul NTPA-011; tipul statiei de epurare cu principalele procese de epurare prevazute pentru atingerea eficientei necesare In cazurile cand efluentul statiei de epurare se descarca intr-un receptor natural afectat de eutrofizare, facand parte dintr-o zona sensibila definita conform HG 188/2002, caracterizarea zonei trebuie sa fie prezentata detaliat. Pentru indicatorii azot total si fosfor total, valorile limita admisibile ale concentratiei in efluent sunt cele prezentate intre paranteze in tabelul din Normativul NTPA 002/2002 reprodus in anexa nr. 3 la prezentul ghid. Caracteristicile de calitate ale influentului statiei, valorile limita admisibile pentru concentratiile poluantilor descarcati prin apele uzate stabilite prin Normativul NTPA 002/2002 precum si randamentul proiectat al statiei pentru fiecare dintre principalii indicatori (suspensii, CBO5, CCO, azot total si fosfor total) se vor prezenta tabelar. Descrierea proiectului propriu - zis va cuprinde descrierea partilor componente si precizarea pe scurt a elementelor constructive prevazute pentru prevenirea, reducerea sau eliminarea impactului advers asupra mediului.ERM & PM PROJECT

5

EIA

Daca proiectul este de extindere/modernizare a unei statii de epurare existente se vor descrie si partile componente ale statiei existente. Se vor evidentia, daca este cazul, componentele asociate proiectului propriu zis cum ar fi: de imbunatatire a rutelor de transport, de valorificare sau depozitare a namolului, etc. Partile componente ale schemei tehnologice pentru o statie de epurare mecanica si biologica conventionala care cuprinde treapta mecanica, treapta biologica, linia de prelucrare a namolurilor, anexe, o solutie structurala pentru retinerea apei in statie in cazuri accidentale, eventual un proces de dezinfectare a apelor uzate epurate mecano-biologic si, tot eventual, un sistem de dispersie/difuzie a efluentului in receptorul natural, sunt urmatoarele Treapta de epurare mecanica: - Camin de stavile - Statie de pompare a apei uzate brute in statia de epurare - Gratare rare - Gratare dese - Statie de pompare - Camera de repartitie - Deznisipator - separator de grasimi aerat - Camera de distributie la decantoarele primare - Decantoare primare - Deversor ape epurate mecanic - Statie de pompare ape epurate mecanic - Statie de suflante a aerului comprimat necesar procesului de flotatie din bazin Treapta de epurare biologica: - Bazine cu namol activat - Camera de distributie la decantoarele secundare - Decantoare secundare - Gura de varsare in emisar - Statie de pompare ape epurare biologic Procesul de dezinfectare a apei epurate (clorinare) - Statie de clorinare - Bazin de contact cu clorul Linia de prelucrare a namolului - Statie de pompare namol primar - Statie pompare supernatant si ape de canalizare din incinta statiei de epurare - Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces - Bazin de amestec namol primar si in exces - Hala de tratare a namolului (sitare, concentrare, deshidratare) - Rezervoare de fermentare a namolului - Rezervoare de biogaz - Depozit tampon pentru namol deshidratat

ERM & PM PROJECT

6

EIA

Anexe - Pavilion tehnologic - Centrala termica - Gospodaria de combustibil - Atelier mecanic de reparatii si intretinere - Remiza utilaje - Gospodarie electrica - Retele electrice in incinta - Retele termice in incinta - Retele de gaz in incinta - Retea de canalizare in incinta - Alimentare cu apa potabila - Instalatii de alimentare si AMC - Drumuri, alei si platforme in incinta - Drum de acces la statia de epurare - Imprejmuiri si porti Solutia structurala pentru retinerea apei in statie in cazuri accidentale Aceasta structura este prevazuta pentru cazuri accidentale cand statia nu functioneaza. Nu exista o solutie general valabila, aceasta fiind aleasa de proiectant in functie de conditiile concrete privind marimea debitului vehiculat in statie, conditiile oferite de receptorul natural, etc. Sistemul de dispersie/difuzie Sistemul de dispersie/difuzie cu care se echipeaza gura de descarcare a efluentului in receptorul natural, este necesar pentru a asigura conformitatea cu prevederile NTPA 001/2002 (art. 8), in cazurile cand debitul efluent are o valoare mai mare de 500 l/s iar debitul receptorului este de cel putin trei ori mai mare decat debitul efluentului. Pentru treapta de epurare tertiara sunt necesare bazine (reactoare) de diverse tipuri in functie de procedeul de epurare adoptat. Informatii privind necesarul de resurse energetice Intr-o statie de epurare se folosesc in mod uzual urmatoarele categorii de resurse energetice: energie electrica necesara pentru functionarea utilajelor, automatizari, etc., benzina si motorina pentru mijloacele de transport, biogaz din productia proprie, gaze naturale sau combustibil lichid pentru centrala termica proprie,. Informatii privind substantele sau preparatele chimice

Clorul care se foloseste in desinfectia apelor evacuate din statie poate intra in categoria substantelor periculoase (fraze de risc R23, R36/37/38 si R50) daca sunt indeplinite conditiile prevazute de HG 95/2003, Anexa nr.2 Partea I, Tabelul nr.1. Cantitatea relevanta pentru clor prevazuta in acest tabel este de 10 tone pentru respectarea prevederilor Art. 6 si 7 si, respectiv, 15 tone pentru respectarea prevederilor Art. 8. Solutia de polielectrolit folosita la conditionarea chimica a namolului in instalatia de concentrare namol. Gaze naturale si produse petroliere (uleiuri de motor, carburanti/combustibili)

Cantitatile de astfel de substante sunt in general suficient de mici pentru a nu se incadra in categoria substantelor periculoase, dar acest lucru trebuie verificat pentru fiecare caz concret. Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitateERM & PM PROJECT

7

EIA

La categoria de poluare fizica, zgomotul este un tip de poluant fizic generat in cazul unei statii de epurare; Sursele de zgomot si nivelul zgomotului generat in perioada de constructie difera de cele din perioada de exploatare a statiei. In timpul perioadei de exploatare, sursele de zgomot sunt: utilajele tehnologice - suflante, pompe, compresoare, etc. - care au o functionare continua utilajele care transporta reziduurile (retineri pe gratare, nisipuri, grasimi, namol stabilizat si deshidratat) care au o functionare intermitenta. In general, unele dintre pompe sunt submersibile iar suflantele de aer comprimat se amplaseaza in constructii izolate fonic astfel incat nivelul de zgomot sa fie sub limita admisa de 50 dB(A). Pentru reducerea nivelului de zgomot in zonele rezidentiale se pot folosi urmatoarele tipuri de masuri: - imprejmuirea amplasamentului statiei de epurare cu diguri de pamant si bariera vegetala suficient de deasa; - alegerea unui amplasament situat la o distanta convenabila de zonele rezidentiale. In categoria de poluare biologica se pot include:

germenii patogeni continuti in namol: se va face trimitere la capitolul de deseuri in care sunt descrise detaliat solutia/solutiile alese pentru gestionarea namolului; germenii patogeni continuti in aerosolii rezultati la aerarea mecanica: se vor descrie masurile prevazute in proiect pentru reducerea emisiei de aerosoli care constau in principal in acoperirea bazinelor dotate cu instalatii mecanice de aerare; in functie de emisiile reziduale de aerosoli estimate si de distantele dintre bazine si zonele locuite, se va preciza daca poluarea indusa de aerosoli este o problema de protectia muncii sau de protectia mediului.

Descrierea principalelor alternative Alternativele sunt specifice pentru fiecare proiect dar, in general, alternativele relevante posibile se pot grupa in trei categorii: de amplasament, de proiect si de procese tehnologice. Alternative de alegere a amplasamentului statiei Selectarea amplasamentului statiei se face de obicei pe considerente tehnico - economice dar si de mediu care includ, printre altele: - topografia amplasamentului - posibilitatile de acces la amplasament - vecinatatea cu alte obiective economice - prevederile din planul de urbanism sau cel de amenajarea teritoriului - prevederile din Programul de Actiune pentru Mediu care au la baza concepte si principii precum: dezvoltarea durabila, principiul precautiei si integrarea considerentelor de mediu in procesul de decizie. Daca planurile de amenajarea tritoriului si de urbanism sau Programul de Actiune pentru Mediu ofera mai multe alternative de amplasament, acestea pot fi supuse unei analize de alegere a celei mai bune variante care sa tina seama de efectele asupra mediului. In categoria de alternative de amplasament poate fi inclusa si aceea privind numarul de statii de epurare necesare pentru localitatatea deservita. Din punct de vedere al protectiei mediului, poate fi preferabil sa se concentreze epurarea apelor intr-o statie unica, in felul acesta centralizandu-se siERM & PM PROJECT

8

EIA

toate efectele pe un singur amplasament, decat sa se afecteze mai multe amplasamente necesare pentru statii de epurare mai mici. Acest aspect trebuie insa analizat pentru fiecare caz concret.

Alternative de solutii de proiectare

In cadrul proiectului pot fi adoptate diferite solutii care sa conduca la prevenirea, limitarea sau eliminarea unor efecte asupra mediului, cum sunt zgomotul, mirosurile, aspectul neplacut, emisiile de aerosoli care pot fi purtatoari de germeni patogeni. Tipurile de asemenea solutii includ urmatoarele: - proiect de tip modular care sa permita epurarea apei atat in situatia prezenta cat si in cea viitoare din punct de vedere al incarcarii cu poluanti; - solutii flexibile care sa permita extinderea statiei in viitor sau modernizarea acesteia, de exemplu in scopul indepartarii nutrientilor; - amplasarea unor parti constituente ale proiectului, cum ar fi: canalele/conductele de transport a apei uzate si a celei epurate in perimetrul statiei, bazinele de fermentare, depozitele temporare de deseuri si materiale excavate rezultate in timpul fazei de constructie; - prevederea acoperirii rezervoarelor de apa uzata si namol din care pot rezulta gaze de fermentatie; - utilizarea biogazului pentru ardere in centrala termica; - utilizarea rationala si economica a terenului; - prevederea costurilor de exploatare si intretinere.

Alternative la procesele tehnologice

Alternativele din aceasta categorie se refera la combinatia de procese de epurare care in final trebuie sa asigure atingerea randamentelor de epurare impuse de standardele in vigoare si de conditiile specifice ale zonei in care se afla receptorul natural al efluentului statiei, conform celor prezentate in PARTEA I pct.3. In diverse tari se practica in prezent urmatoarele patru alternative de eliminare a namolului rezultat din statia de epurare: -

depozitarea namolului stabilizat si deshidratat pe un depozit de deseuri orasenesc; folosirea namolului in agricultura compostarea incinerarea

In cazul alternativei de depozitare a namolului la depozitul de deseuri municipal, analiza detaliata a alternativei va tine seama de: cantitatea de namol depozitat, amplasamentul depozitului, lista deseurilor acceptate la depozitare, capacitatea planificata a depozitului, durata de functionare estimata corelat cu eventuale optiuni ale titularului depozitului de acceptare in viitor a unor cantitati de namol provenite de la alte statii de epurare, posibilitatile de asigurare a transportului cu referire la rute disponibile, mijloace de transport, costul transportului, posibilitatea de subcontractare a acestor servicii, impactul activitatii de transport asupra populatiei din localitatile traversate de ruta de transport, etc. Alternativa de folosire a namolului ca amendament pentru soluri se bazeaza pe faptul ca namolul din statiile de epurare orasenesti contine o cantitate mare de azot si fosfor si uneori cantitati importante de calciu si magneziu, in timp ce cantitatea de potasiu este neglijabila. Aceasta alternativa va trebui sa fie bine fundamentata, avandu-se in vedere cele mai bune practici si cerintele legislatiei nationale in domeniu prin care se transpun prevederile legislatiei UE referitoare la protectia mediului, si in special a solului, fata de impactul potential generat de folosirea namolului in agricultura (directiva 86/278/EEC).

ERM & PM PROJECT

9

EIA

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1 Descrierea proceselor tehnologice in faza de constructie si la Punerea in functiune Se vor furniza informatii referitoare la: pregatirea terenului pe amplasament: lucari de terasament (taieri, sapaturi, umpluturi), locuri de depozitare pregatirea drumurilor de acces realizarea aductiunilor si descarcarilor de apa realizarea partilor componente ale statiei realizarea constructiilor anexe etapizarea (succesiunea si duratele) realizarii lucrarilor organizarea de santier, principalele constructii temporare tipul si numarul de utilaje folosite Se va descrie etapa de probe necesare pentru punerea in functiune. 2.2 Etapa de functionare/exploatare a statiei de epurare Atunci cand conditiile concrete nu impun in mod obligatoriu si epurarea tertiara, o statie de epurare oraseneasca trebuie sa asigure epurarea primara si epurarea secundara a apelor uzate: epurarea primara implica procedee fizice si/sau chimice care asigura decantarea materiilor in suspensie cu randamente de cel putin 50% si reducerea CBO5 cu cel putin 20%; epurarea secundara implica un procedeu biologic cu decantare secundara sau un alt procedeu care permite aducerea efluentului la parametrii reglementati prin legislatia in vigoare. In Tabelele nr. 4.1 si 4.2 se prezinta, conform celor mai bune practici europene, succesiunea normala a proceselor de epurare dintr-o statie de epurare si randamentele uzuale realizate in cadrul acestora, exprimate ca raport procentual intre concentratia poluantilor in efluent si cea in influentul statiei. Tab. nr. 4.1 Valori orientative de randamente de epurare in cazul unei statii de epurare clasica cu treapta mecanica si biologica Procedeu Epurare mecanica Epurare biologica aeroba Suspensii 50 - 75 85 - 95 CBO5 25 - 40 85 - 95 CCO 15 - 35 aprox. 80 Fosfor total aprox. 15 40 - 80 Azot total 10 - 20 40 - 80

ERM & PM PROJECT

10

EIA

Tab. nr. 4.2 Eficienta de reducere prin folosirea unor procedee suplimentare de epurare Procedeu Filtrare Precipitare chimica Absorbtie cu carbune activ Suspensii 50 - 80 70 - 90 50 70 CBO5 10 20 50 - 85 aprox. 95 CCO 5 - 20 40 - 70 aprox. 90 Fosfor total 50 - 90 aprox. 50 Azot total 0 - 30 20 - 40

Se vor descrie activitatile in legatura cu:

procesele care fac parte din fluxul tehnologic de epurare corespunzator proiectului analizat siguranta in exploatare intretinere si reparatii situatii de urgenta: incendii, explozii, alte accidente paza perimetrului

Pentru activitatile enumerate se vor prezenta: descrierea proceselor, principalele emisii si rezidii si controlul acestora, consumul de energie electrica si de reactivi, alte materiale utilizate, personalul necesar (lucrul in schimburi), locul si timpul de desfasurare a fiecarui proces (in interior/exterior, ziua/noaptea/tot timpul, perioade de varf). 3. DESEURI Tipuri de deseuri In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

deseuri din constructii (cod 17): resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), amestecuri bituminoase (cod 17 03), amestecuri metalice (cod 17 04), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09) uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02

In functie de componenta concreta a deseurilor identificate, se va atribui codul din 6 cifre care indica totodata si periculozitatea acestora. De asemenea, mai pot rezulta: deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01): Celelalte tipuri de deseuri rezultate trebuie identificate in fiecare caz in parte

ERM & PM PROJECT

11

EIA

In activitatea de exploatare rezulta, de regula, urmatoarele tipuri de deseuri

Retineri pe gratare care sunt materiale de provenienta diferita, de origine organica sau anorganica, cu dimensiuni peste 5 mm, cu densitatea medie de 750 kg/m3; acestea sunt deseuri nepericuloase cu cod 19 08 01. Nisipuri (deseuri nepericuloase, cod 19 08 02) - sunt materiale de provenienta diferita, de origine anorganica, cu dimensiunile particulelor de peste 0,2 mm, cu densitatea medie de 1350 kg/m3; cantitatea specifica de nisipuri in apele uzate orasenesti este de 60 dm 3/1000 m3 apa uzata. Grasimi si produse petroliere (extractibile) care sunt de origine organica, cu densitatea medie de 850 kg/m3; acestea sunt deseuri periculoase cu cod 19 08 10. Namoluri stabilizate de origine mixta (organica si minerala) care capata prin procesul de stabilizare o compozitie 90% minerala si o umiditate de 98% (deseuri nepericuloase, cod 19 08 05). Prin uscarea namolului in instalatia de deshidratare mecanica, umiditatea scade la 70% iar volumul namolului se reduce. Uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere rezultate din activitatea de intretinere a echipamentelor, utilajelor si mijloacelor de transport proprii; acestea sunt deseuri periculoase, cod 13 02. Deseuri menajere nepericuloase rezultate din activitatea desfasurata de personalul de exploatare si intretinere a statiei de epurare.

Managementul deseurilor Sistemul de colectare a deseurilor trebuie sa fie organizat astfel incat acestea sa fie reintegrate in mediu fara a aduce prejudicii. Deseurile menajere colectate in pubele pot fi periodic transportate la depozitul de deseuri al localitatii. Retinerile pe gratar se pot pastra in containere inchise urmand ca, dupa umplerea acestora, sa se transporte la halda de deseuri a localitatii. Nisipul colectat este spalat de materiile organice si deci nu intra in putrefactie. El se poate depozita pe o platforma de unde va fi evacuat periodic, putand fi folosit ca material de constructie. Gospodarirea namolului rezultat: legislatia nationala (NTPA 001/2002) prevede obligativitatea ca acesta sa fie depozitat intr-un mod care sa reduca la minim efectele negative asupra mediului si sa fie utilizat ori de cate ori este posibil. Daca nu au fost analizate mai multe alternative de eliminare finala a namolului se va prezenta aici solutia adoptata direct si elementele particulare in functie de natura acesteia. In cazul eliminarii namolului prin depozitare pe depozitul de deseuri orasenesc, se vor prezenta: cantitatea de namol depozitat, amplasamentul depozitului, lista deseurilor acceptate la depozitare, capacitatea planificata a depozitului, durata de functionare estimata corelat cu eventuale optiuni ale titularului depozitului de acceptare in viitor a unor cantitati de namol provenite de la alte statii de epurare, posibilitatile de asigurare a transportului cu referire la rute disponibile, mijloace de transport, costul transportului, posibilitatea de subcontractare a acestor servicii, impactul activitatii de transport asupra populatiei din localitatile traversate de ruta de transport, etc. Daca s-a optat pentru alternativa de folosire a namolului in agricultura, se vor evidentia elementele de conformare cu prevederile legislatiei nationale referitoare la protectia mediului, si in special a solului, fata de impactul potential generat de folosirea namolului in agricultura. Indiferent de varianta aleasa pentru eliminarea finala a namolului, se prevede de obicei si o solutie structurala de depozitare controlata a namolului pentru cazuri accidentale, de exemplu atunci cand nu seERM & PM PROJECT

12

EIA

poate asigura transportul namolului in afara statiei . Pentru aceasta solutie se vor prezenta masurile de prevenire si limitare a impactului temporar asupra mediului si se va evalua impactul rezidual. In ce priveste controlul deseurilor periculoase, solutiile adoptate vor fi conforme cu prevederile legislatiei nationale (HG 856/2002). Pentru valorificarea uleiurilor uzate se va prezenta: sistemul de colectare si depozitare temporara, cantitatea previzibila de uleiuri rezultate, posibilitatea de vanzare catre firmele specializate existente in tara cu nominalizarea acestora, frecventa transportului, costuri implicate si beneficii obtinute. Se va explicita de asemenea varianta aleasa pentru depozitarea finala a grasimilor si produselor petroliere (extractibile) colectate la separatoare. 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA Ghidul metodologic pentru intocmirea raportului la studiul de evaluarea a impactului asupra mediului (Ordin 863/2002, Anexa 2, Partea II) subliniaza necesitatea ca in raport sa se prezinte descrierea si analiza impactului potential datorat perioadei de constructie, perioadei de functionare a proiectului si, dupa caz, perioadelor de inchidere a activitatii, refacere a mediului si postinchidere. De asemenea se va analiza orice impact semnificativ precizandu-se natura acestuia: direct, indirect, cumulativ, pe termen lung, mediu sau scurt, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv sau negativ. Este de asteptat ca semnificatia fiecarui impact sa fi fost precizata in indrumarul intocmit de catre autoritatea publica pentru protectia mediului in cadrul etapei procedurale de definire a domeniului evaluarii. Totusi, in aprecierea semnificatiei impactului se poate tine seama de elementele prezentate in Anexa nr. 4 la prezentul ghid. Se recomanda exprimarea cantitativa in ceea ce priveste marimea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului natural sau antropic. Pentru exprimarea calitativa se vor folosi termeni ca: mare, moderat, redus, nesemnificativ/neglijabil. Dupa caz, se va preciza metoda folosita pentru calculul prognozarii si evaluarii impactului sau se va indica rationamentul care a stat la baza estimarii sau aprecierii marimii impactului. 4.1 IMPACTUL PRODUS IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE Statiile de epurare se amplaseaza de regula in afara localitatilor sau la o distanta suficient de mare de zona locuita pentru ca efectul zgomotului si al mirosurilor neplacute sa fie minim. Ordinul Ministerului Sanatatii 536/1997, care contine recomandari si norme de igiena pentru populatie, prevede o distanta minima obligatorie de 300 m intre zonele locuite si statiile de epurare si de 500 m intre zonele locuite si bazinele deschise pentru fermentarea namolurilor. Suprafata de teren acoperita de o statie de epurare oraseneasca depinde evident de marimea statiei si de liniile tehnologice cu care este echipata aceasta, fiind de ordinul a cca. 10 ha pentru orase ca Braila sau Constanta.

ERM & PM PROJECT

13

EIA

In aceste conditii, trebuie avute in vedere si analizate urmatoarele tipuri de efecte negative, neplaceri si inconveniente, obisnuite de altfel in cazul unei zone de santier mare, situata in afara zonei locuite:

emisii de praf din procesul de excavare; impactul secundar asupra vegetatiei, solului, calitatii apelor, vegetatiei si faunei acvatice si terestre datorat poluarii aerului cu pulberi sedimentabile; emisii de gaze de esapament si zgomote de la utilaje si mijloacele grele de transport; mirosuri neplacute; neplaceri, disconfort si afectarea starii de sanatate a populatiei datorita emisiilor de praf, mirosurilor si zgomotelor; distrugerea solului, a eventualelor plante de cultura sau a vegetatiei pe amplasamentul propriu zis al santierului si pe cel al drumurilor de acces; distrugerea habitatului speciilor faunistice existente pe amplasament; perturbarea habitatului pentru speciile faunistice din zona invecinata; schimbarea permanenta a folosintei terenului pentru suprafata de teren ocupata de statia de epurare; posibile eroziuni si alunecari de teren datorita lucrarilor de excavatii; compactarea solului prin deplasarea utilajelor si vehiculelor; contaminarea solului pe zonele invecinate santierului datorita urmatoarelor actiuni: depozitarea improprie a deseurilor si materialului excavat, deversarea accidentala de materiale poluante (carburanti, uleiuri uzate), eliberarea unor poluanti existenti in sol; schimbarea temporara a folosintei terenului si compactarea solului datorita utilajelor de constructie (in cazul suprafetelor de teren folosite numai in timpul perioadei de constructie); impact indirect pe termen scurt asupra peisajului.

De la caz la caz , aceste efecte pot avea o marime de la moderat la redus si nesemnificativ. Se va preciza care dintre aceste impacte sunt temporare (de ex. zgomotul si emisiile de poluanti in aer), pe termen mai lung, reversibile sau ireversibile. Ca masuri de diminuare a impactului pot fi avute in vedere urmatoarele:

solutii alternative de alegere a amplasamentului sau a unor parti constituente ale proiectului, cum ar fi: traseul canalului colector, bazinele de fermentare, depozitele temporare de deseuri si materiale excavate rezultate in timpul constructiei; scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative; evitarea descarcarii de ape uzate in apele de suprafata; protejarea eventualilor arbori din zona impotriva agresiunilor fizice (trunchi, coroana, o suprafata minima de teren la baza trunchiului); folosirea unor utilaje si mijloace de transport silentioase; evitarea alimentarii cu carburanti si a repararii utilajelor si autovehiculelor in apropierea corpurilor de apa; instituirea unui sistem de management a deseurilor in timpul perioadei de constructie; adoptarea unor practici corespunzatoare pentru controlul eroziunii solului depozitarea controlata a stratului de sol fertil decopertat in timpul perioadei de constructie; spalarea rotilor autovehiculelor inainte ca acestea sa paraseasca zona santierului in vederea evitarii transportului de pamant in afara amplasamentului; instituirea unui sistem clar de monitoring pe durata constructiei; reabilitarea zonei amplasamentului dupa incheierea fazei de constructie prin replantarea de arbori sau arbusti, insamantarea cu iarba si stimularea revegetarii naturale.

ERM & PM PROJECT

14

EIA

4.2 IMPACTUL PRODUS IN TIMPUL PERIOADEI DE FUNCTIONARE Daca prin proiect s-au prevazut masuri de prevenire/evitare, reducere sau eliminare a impactului asupra diferitelor componente de mediu, acestea vor fi descrise si se va preciza faptul ca impactul prognozat sau estimat este cel rezidual. 4.2.1 Apa Alimentarea cu apa In cazul statiei de epurare, informatiile privind sistemul de alimentare cu apa, cerute in Structura cadru a Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, nu prezinta importanta pentru activitatea principala ci doar pentru activitatile conexe. Managementul apelor uzate Ca regim/grafic al generarii de ape uzate se vor prezenta valorile carcateristice orare si zilnice si eventualele variatii lunare sau sezoniere ale acestora.pentru urmatoarele categorii de debite: - influentul statiei - ape uzate menajere si industriale de la activitatile conexe din cadrul statiei - ape meteorice. Apele uzate menajere si industriale de la activitatile conexe din cadrul statiei sunt, firesc, descarcate in aductiunea de ape uzate care intra in statie si se epureaza o data cu aceste ape uzate. De regula, pentru apele uzate industriale proprii se prevad instalatii de preepurare astfel incat prin amestec cu influentul statiei nu se produc modificari ale caracteristicilor de calitate ale acestuia. Pentru descrierea caracteristicilor de calitate a efluentului statiei se poate repeta tabelul din capitolul de descrierea proiectului care cuprinde limitele fixate prin NTPA 002/2002 si eficienta corespunzatoare a statiei de epurare. Masuri de prevenire, diminuare sau eliminare a impactului O prima masura este aceea referitoare la evitarea amplasarii statiei in zone sensibile din pnuct de vedere al pericolului de eutrofizare. O data amplasamentul ales, de regula, prin proiect se prevad o serie de astfel de masuri care trebuie descrise si analizate: colectarea apelor pluviale separat de cele uzate menajere si industriale; eficienta statiei de epurare; metodele de epurare suplimentare necesare pentru asigurarea conditiilor de calitate a apei receptorului impuse de folosintele din aval; modul de amplasare a gurii de evacuare a efluentului in receptorul natural; adoptarea de solutii constructive in conformitate cu Regulamentele M.L.P.A.T. astfel incat, sa se evite scurgerile de ape uzate, namol sau produse petroliere; utilizarea unor componente (in special conducte) si a unor materiale de izolare de calitate superioara care se comporta bine in conditii de exploatare pe termen lung; prevederea unui program fezabil al lucrarilor de intretinere si reparatii.

ERM & PM PROJECT

15

EIA

Prognozarea sau estimarea/aprecierea impactului Teoretic, pot sa se produca urmatoarele tipuri de impact:

impactul direct si permanent asupra calitatii apelor de suprafata prin descarcarea efluentului statiei de epurare in receptorul natural; impactul indirect asupra ecosistemelor acvatice; impactul indirect asupra folosintelor de apa din aval; impactul direct pe termen lung produs asupra calitatii apelor subterane prin eventualele infiltratii in sol de ape uzate (provenind de la canalele/conductele de aductiune a apei uzate sau cele de descarcare a apei epurate si de la bazinele de apa uzata si namol din statie) sau de produse petroliere (provenind de la rezervoarele gospodariei de combustibil); impactul indirect asupra solului si subsolului datorat poluarii apei subterane; impactul direct asupra nivelului apei freatice datorat de asemenea acelorasi eventuale infiltratii de apa; impactul indirect asupra sanatatii populatiei din zona, care consuma apa din fantani alimentate din stratul freatic.

Daca eficienta statiei de epurare este astfel incat efluentul statiei sa respecte limitele impuse de Normativul NTPA 001/2002 pentru indicatorii de calitate, se considera ca descarcarea de ape epurate nu va avea impact asupra calitatii apei receptorului. In cazurile in care, in aval de punctul de descarcare a efluentului statiei in receptorul natural, exista un utilizator de apa care impune conditii speciale pentru calitatea apei, poate fi necesara modelarea fenomenelor fizice de difuzie, dilutie si dispersie a poluantilor in apa receptorului pentru a demonstra respectarea acestor conditii. Modelarea va tine seama de procesul de autepurare si de alte elemente cum sunt: calitatea apei receptorului in zona de descarcare a efluentului statiei de epurare conform valorilor indicatorilor de calitate stipulate in legislatia nationala (Ordinul 1146/2002 al MAPM prin care se modifica si se inlocuiesc dispozitiile contrare continute in STAS 4706/1988); caracteristicile hidrologice exprimate prin debitul mediu zilnic minim cu asigurarea de 97% ( 7 9 6% Q9%d .m ) si debitul mediu lunar mediu multianual cu asigurarea de 95% ( Qmin ) z .m i e i n distanta de la sectiunea de descarcare a efluentului pana la utilizatorul de apa din aval; cerintele impuse de acest utilizator pentru caracteristicile de calitate a apei receptorului; cele mai reprezentative situatii posibile de cugere, si anume: 9% 7 - debitul receptorului este minim ( Qzi md m ), iar debitul efluentului este mediu, respectiv e i n maxim ( Qz m sau Qorar mx ); i e d a 95% - debitul receptorului este mediu ( Qmed ), iar debitul efluentului este mediu, respectiv maxim ( Qz m sau Qorar mx ); i e d a sistemul de dispersie/difuzie amplasat in punctul de evacuare a efluentului in emisar, daca este cazul. In aceste situatii, se va prezenta tabelar calitatea apei receptorului in zona de amestec dupa descarcarea efluentului statiei de epurare comparativ cu valorile indicatorilor de calitate stipulate in Ordinul 1146/2002. Daca efluentul contine substante pentru care nu sunt prevazute limite admisibile in standardele si normativele in vigoare, se vor prezenta rezultatele studiilor elaborate de institutele specializate, abilitate conform legii, pentru a raspunde cerintelor normativului NTPA 001/2002.ERM & PM PROJECT

16

EIA

Poluari accidentale Se va comenta posibilitatea producerii de poluari accidentale si se va estima impactul generat. Daca statia este prevazuta cu o solutie structurala pentru situatii de acest gen, se va analiza si comenta eficienta acesteia. 4.2.2 Aerul Procesele tehnologice din statia de epurare sunt surse atat de mirosuri cat si de poluanti atmosferici. Masuri prevazute in proiect pentru prevenirea sau diminuarea impactului De regula prin proiect se adopta urmatoarele tipuri de solutii constructive in vederea reducerii atat a emisiilor de poluanti in aer cat si a mirosurilor: bazine de epurare acoperite; instalatii de epurare inchise (bazine de preaerare, racloare automate, etc.); filtre pentru emisiile de aer si gaze uzate; folosirea de module constructive pentru realizarea sistemului de tratare a namolului in scopul facilitarii activitatilor de exploatare si intretinere, ceea ce conduce indirect si la reducerea emisiilor de mirosuri; ventilarea colectoarelor de apa uzata pentru a se evita formarea gazelor de canal. Alte masuri de prevenire a poluarii aerului tin de exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare. Surse si poluanti generati La descrierea si analizarea surselor de poluanti pentru aer se pot preciza si comenta si masurile prevazute in proiect pentru limitarea cantitatilor de poluanti. Mirosurile pot constitui neplaceri pentru personalul statiei si pentru populatia din zona, de aceea sursele de mirosuri trebuie identificate iar nivelul mirosurilor trebuie estimat. De regula, sursele potentiale de mirosuri sunt urmatoarele: apa uzata proaspata, septica, sau incomplet epurata; namolul proaspat sau incomplet stabilizat; materialele de la gratare, desnisipatoare-separatoare de grasimi care contin substante septice sau putrescibile; emisii de gaze de la procesele tehnologice de epurare, camine de vizitare, statii de pompare, containere care curg, zone de descarcare in emisar. Emisiile gazoase ale statiei de epurare pot fi cauzate de procese biochimice de descompunere, reactii chimice si vaporizare, pe de o parte si de arderea combustibilior in centrala termica proprie a statiei de epurare pe de alta parte. Arderea combustibililor genereaza, pe langa emisii gazoase, si pulberi. a) Procese biochimice de descompunere, reactiile chimice si vaporizarea din apele menajere si industriale colectate si epurate in statia de epurare reprezinta surse de emisii de biogaz, compusi organici volatili nonmetanici (CONM) si amoniac. In functie de situatia concreta, aceste surse pot fi surse cu geometrie liniara (canale deschise), plana (suprafetele bazinelor) sau punctiforma (camine).

Calculul emisiei de compusi organici volatili nonmetanici (CONM) se poate efectua aplicand metodologia de calcul CORINAIR care prevede un factor de emisie de 0,36 kg COV/1.000 m3 apa uzata.

Daca incarcarea cu azot a apelor uzate care intra in statia de epurare este mare, se va calcula emisia de amoniac in atmosfera provenita de la aceste ape uzate. Calculul se va face tinandu-se seama de debitul apei uzate si de situatia concreta a aductiunii (daca este canal ERM & PM EIA 17 PROJECT

deschis sau acoperit, daca bazinele sunt acoperite, daca s-a prevazut izolarea caminelor de vizitare, etc.).

Biogazul se colecteaza de regula in rezervoare. Daca biogazul se utilizeaza la ardere in centrala proprie a statiei, este necesar un proces suplimentar de separare a acestuia din care rezulta alti poluanti gazosi care trebuie analizati separat. Atunci cand nu este utilizat, biogazul se arde in mod controlat constituind o sursa dirijata de poluanti gazosi, care va trebui de asemenea analizata.

b) Centrala termica proprie a statiei de epurare poate functiona pe biogaz sau pe un alt tip de combustibil. In functie de combustibilul folosit se va calcula debitul masic si concentratiile de poluanti in gazele evacuate. Cu titlu informativ, in tabelul nr. 5.1 sunt prezentate concentratiile si debitele masice de poluanti estimati a fi evacuati in aer la functionarea unei centrale termice care foloseste combustibil lichid tip M cu un consum de 250 kg/h si, respectiv, biogaz cu un consum de 504 Nm3/h. Tab. nr. 5.1 Cantitati si concentratii de poluanti in gazele de ardere evacuate de centrala termica Tip combustibil combustibil lichid tip M (consum 250 kg/h) Poluanti in gazele de ardere evacuate de centrala termica Particule Dioxid de sulf (2%S) Oxid de carbon Oxizi de azot Compusi organici volatili Particule Dioxid de sulf (2%S) Oxid de carbon Oxizi de azot Compusi organici volatili Debite masice [kg/h] 0,0690 1,2386 0,1724 0,6896 0,0190 0,0242 0,0048 0,1612 0,8064 0,0640 Concentratii in gaze evacuate [mg/Nm3] 19,93 357,95 49,83 199,32 5,48 3,75 0,75 24,97 124,86 9,91 Prevederi legale Ord. 462 al MAPPM [mg/Nm3] 50 1700 170 450 5 35 100 350 -

biogaz (consum 504 Nm3/h)

Prognozarea poluarii aerului De regula, impactul asupra calitatii aerului este minor si pe termen scurt dar, de la caz la caz, daca pentru unii poluanti s-au pus in evidenta valori de emisie importante, pentru determinarea impactului se pot efectua calculele de dispersie. Se vor calcula concentratiile de poluanti pentru perioadele de mediere prevazute in Ordinul 592/2002 si in STAS 12574/1987 si se vor compara cu valorile limita prevazute in aceste doua acte normative. Se mentioneaza ca Ordinul 592/2002 inlocuieste prevederile STAS12574/1987 referitoare la urmatorii poluanti: dioxid de sulf, dioxid si oxizi de azot, pulberi in suspensie, plumb, benzen, monoxid de carbon. Calculele se pot face si pentru compusii organici volatili nonmetanici rezultati din volatilizarea substantelor organice din apele uzate, desi STAS 12574/1987 nu prevede limite pentru acest poluant.

ERM & PM PROJECT

18

EIA

4.2.3 Solul Surse de poluare si degradare a solurilor Poluantii care pot afecta solul din zona amplasamentului statiei de epurare sunt:

substantele poluante continute in apele uzate neepurate, in apa epurata si in namol, care se pot infiltra in sol pe traseele canalelor si conductelor sau in jurul bazinelor in caz de neetanseitate, fisurari sau spargeri ale peretilor acestora; pierderile de produse petroliere in zona gospodariei de combustibil; deseurile rezultate din activitatea de exploatare si intretinere a statiei de epurare.

Alta sursa posibila de degradare a solului este constituita de activitatea de intretinere a statiei cand poate apare necesitatea executarii unor lucrari de reparatii, excavatii etc. cu decopertari de sol fertil. Masuri de diminuare a impactului Se pot avea in vedere: Folosirea de materiale de constructie corespunzatoare conditiilor de agresivitate a terenului in care sunt pozate conductele, canalele si rezervoarele, astfel incat sa prezinte o siguranta sporita in exploatare; Solutii constructive corespunzatoare (de fundare, armare, etc) pentru bazinele statiei de epurare si pentru rezervoarele de combustibil; Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat; Instituirea unui sistem de monitoring corespunzator. 4.2.4 Geologia subsolului Deoarece statia de epurare contine o serie de elemente ingropate, sursele de poluare a subsolului si apei subterane sunt constituite tot de exfiltratiile de poluanti pe traseele canalelor si conductelor de ape uzate sau in jurul bazinelor de namol si rezervoarelor de combustibil in caz de neetanseitate, fisurari sau spargeri ale peretilor acestora. Ca masuri de evitare/limitare se pot prevedea aceleasi ca si in cazul solului mai putin cea referitoare la depozitarea solului fertil decopertat. 4.2.5 Biodiversitatea Gradul de detaliere in care se abordeaza evaluarea impactului asupra biodiversitatii depinde de importanta ecologica a florei si faunei existente in zona fiecarui amplasament, fie acestea de natura terestra sau acvatica (de ape dulci sau marine). Daca amplasamentul statiei de epurare este situat in vecinatatea unor zone protejate asa cum sunt acestea definite in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si in Legea 462/2002 pentru aprobarea si modificarea ordonantei de urgenta 236/2000, la determinarea impactului asupra speciilor protejate de vegetatie si fauna terestra sau acvatica se va tine seama de recomandarile din Ghidul metodologic pentru includerea consideratiilor de biodiversitate in procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Chiar daca nu s-au identificat in zona specii protejate de vegetatie si fauna terestra sau acvatica, se recomanda prezentarea unui plan de situatie din care sa reiasa: tipurile de vegetatie; distantele pana la zonele cu paduri, livezi, plante de cultura, habitate specifice, etc.; directia vantului.ERM & PM PROJECT

19

EIA

Daca statia este echipata cu centrala termica sau daca biogazul se arde controlat, se vor folosi datele privind imisiile de bioxid de sulf si bioxid de azot pentru a estima impactul asupra vegetatiei. Se va tine seama de urmatoarele recomandari: Dioxidul de sulf Uniunea Internationala a Organizatiilor pentru Cercetarea Padurilor recomanda urmatoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectia plantelor: - pentru un timp de mediere de un an: 50 g/m3 pentru a se mentine intreaga productie in cele mai 3 multe locuri si 25 g/m pentru a mentine intreaga productie si a proteja mediul; - pentru un timp de mediere de 30 minute: 150 g/m 3, respectiv 75 g/m3, pentru cele doua situatii de mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maximum 2,5%). 3 Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30g/m ca medie anuala. Dioxidul de azot Ca valoare-ghid de protectie pentru concentratia de NO2 se recomanda 95 g/m3 pe interval de 4 ore. ]Masuri de diminuare a impactului Impactul asupra florei si faunei poate fi diminuat si remediat prin adoptarea urmatoarelor masuri: - reducerea suprafetei zonei afectate si a perioadei de timp in care se produce afectarea; - pastrarea maximului posibil de covor vegetal; - realizarea unei perdele vegetale de protectie in jurul amplasamentului care sa asigure habitatul pentru pasari si mamifere mici; - refacerea stratului de sol vegetal pe suprafetele afectate si inierbarea rapida a acestora; - reducerea impactului asupra mediului acvatic. 4.2.6 Peisajul Impactul asupra peisajului este specific fiecarui proiect depinzand de conditiile locale ale amplasamentului. Sunt de luat in considerare doua aspecte diferite dar aflate in stransa conexiune. Primul aspect se refera la impactul vizual si este legat de distanta pana la care este vizibil noul obiectiv. In acest sens se va tine seama de faptul ca toate proiectele de acest tip au o intindere mai mult in plan orizontal, lipsind cladirile inalte. Al doilea aspect este mai complex deoarece se refera la impactul indirect asupra valorilor peisagistice datorita altor efecte care se manifesta in zona respectiva cum sunt: zgomotul, mirosul, afectarea florei si faunei.

ERM & PM PROJECT

20

EIA

Masuri de diminuare a impactului Pentru reducerea impactului vizual, deoarece statia de epurare a apelor uzate orasenesti se amplaseaza de regula in apropierea localitatii deservite, se va acorda atentie deosebita urmatoarelor aspecte: - realizarea perdelei vegetale de protectie in jurul amplasamentului care, pe langa asigurarea habitatului pentru pasari si mamifere mici, constituie si o bariera vizuala; - pozarea rezervoarelor si a altor parti componente la cote cat se poate de joase pentru a reduce vizibilitatea acestora; - designul partilor componente; - alegerea culorilor folosite pentru zugravelile exterioare; - proiectarea zonelor verzi pe amplasament si in jurul acestuia. 4.2.7 Mediul social si economic; Bunuri materiale In general, realizarea unei statii de epurare a apelor uzate orasenesti are mai mult beneficii decat efecte adverse asupra mediului social si economic. Principalele beneficii sunt reprezentate de: cresterea numarului de locuri de munca, in special in faza de constructie; posibilitati crescute de dezvoltare a afacerilor si turismului pe plan local; cresterea venitului privat si public, pe termen lung; reducerea incidentei bolilor specifice situatiei in care apa neepurata se descarca direct in receptorul natural sau in vai cu scurgere naturala. Valoarea terenurilor din zona este posibil sa scada intr-o prima faza dar pe termen mediu si lung ar trebui sa creasca datorita posibilitatii oferite potentialilor cumparatori de a se racorda la reteaua de canalizare deservita de statia de epurare. Pe termen mediu pot apare efecte negative asupra venitului populatiei din localitatea deservita prin cresterea taxelor locale pentru recuperarea investitiei. Se vor analiza si cuantifica, pe cat posibil, atat beneficiile cat si efectele adverse potentiale. De asemenea, se va acorda atentie eventualilor agenti economici situati in vecinatatea amplasamentului, ale caror afaceri pot fi influentate negativ mai ales in perioada de constructie (de ex. prin ingreunarea accesului la drumuri publice sau prin scaderea numarului de cumparatori, vizitatori, turisti, etc.) ca si detinatorilor de terenuri care ar putea fi supusi exproprierii. Masuri de diminuare a impactului-

evitarea alegerii unui amplasament sau a unei solutii de proiectare care poate compromite mediul social si econimic sau poate distruge bunuri materiale; compensarea oricaror pierderi referitoare la capacitati, resurse, investitii, acces la infrastructura, etc.

4.2.8 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Nu se pot identifica forme de impact asupra conditiilor culturale si etnice sau asupra patrimoniului cultural specifice acestui tip de proiect.

ERM & PM PROJECT

21

EIA

4.3 IMPACTUL PRODUS IN TIMPUL PERIOADEI DE DEZAFECTARE Statiile de epurare orasenesti sunt proiecte de utilitate publica si au in general o durata mare de viata care atinge 30 50 ani. Dezafectarea poate fi necesara in cazul cand statia nu mai corespunde cerintelor crescute ale localitatii deservite sau din considerente de modernizare. In acest din urma caz, poate fi vorba de o dezafectare totala sau partiala. Pentru dezafectare este necesar un proiect special, dar elemente ale acestuia pot fi prezentate chiar in proiectul de construire a statiei. Oricum, urmatoarele activitati sunt de asteptat sa aibe loc in timpul dezafectarii: golirea apei si namolului din instalatii; evacuarea namolului; golirea rezervoarelor de substante periculoase (clor si produse petroliere) si evacuarea acestor substante in afara amplasamentului; demontarea instalatiilor; demolarea structurilor supraterane; degajarea instalatiilor subterane prin excavare; demontarea instalatiilor subterane; demolarea structurilor subterane; transportul materialelor demolate in afara amplasamentului; refacerea amplasamentului. Impactul produs in timpul lucrarilor de dezafectare este similar cu cel produs in timpul perioadei de constructie. In plus apare imactul datorat evacuarii namolului scos din instalatii si a clorului. Aceste tipuri de impact trebuie sa fie tratate corespunzator solutiei prevazute prin proiect pentru realizarea actiunilor respective. 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Impactele identificate ca fiind semnificative si care au fost evaluate se vor prezenta comparativ pentru toate variantele analizate de titular. Varianta zero este determinata de evolutia previzibila a starii mediului in ipoteza de nerealizare a proiectului. Pot exista mai multe variante zero corespunzatoare diferitor scenarii de dezvoltare a zonei. In functie de numarul si tipul concret de alternative studiate, elaboratorul raportului va alege cea mai potrivita modalitate de analiza comparativa a acestora. 6. MONITORIZAREA In conformitate cu legislatia nationala, orice agent economic trebuie sa isi prevada sistemul de monitoring intern pentru perioada de functionare si sa raporteze autoritatii publice teritoriale pentru protectia mediului datele cerute prin autorizatia de mediu. In acest scop, proiectul statiei de epurare va contine prevederi pentru efectuarea cel putin a urmatoarelor tipuri de masuratori:

Masuratori ale parametrilor cantitativi: debitele de apa uzata vehiculate prin statie, debitele de aer necesare proceselor de epurare ce se desfasoara in rezervorul deznisipator- separator de grasimi aerat si in bazinul cu namol activ, debitele de namol rezultate din procesele de epurare, debitele de polielectrolit care sunt necesare proceselor de tratare a namolului, cantitatea de energie consumata. Masuratori ale parametrilor de calitate care necesita prelevare de probe pentru analize de laborator: substante organice biodegradabile exprimate sub forma de CBO5, consum chimic de 22EIA

ERM & PM PROJECT

oxigen, suspensii, azot total, fosfor total. Acestea vor respecta prescriptiile HG 188/2002 din Anexa nr.1 (NTPA 011), art. 9 care prevede ca statiile de epurare vor fi proiectate sau modificate astfel incat din punctele de control stabilite sa se poata preleva probe reprezentative din influentul statiei si din efluentul epurat inainte de evacuarea in receptor. Metodele de monitorizare, numarul minim de probe de prelevat in functie de marimea statiei de epurare si modul de interpretare a rezultatelor trebuie sa fie in concordanta cu prevederile stipulate in art. 10 la NTPA 011. In functie de impactul identificat, elaboratorul studiului de impact va analiza daca sistemul de monitoring prevazut in proiect este suficient si, daca nu, va prezenta completarile necesare. De asemenea va prezenta sistemul de monitoring necesar pentru perioada de constructie si pentru cea de dezafectare/postinchidere. Planul de monitoring prezentat in Raport va cuprinde: parametrii care se monitorizeaza, frecventa monitorizarii, institutia sau functia careia ii revine responsabilitatea respectiva (titular, personal de exploatare, prestatori de servicii, autoritatea publica pentru protectia mediului, alte autoritati). 7. SITUATII DE RISC Statiile de epurare sunt de obicei amplasate in apropierea unui receptor natural de apa: rau, lac, ape marine. De aceea, trebuie analizate obligatoriu riscurile naturale de tipul inundatii si alunecari de teren, avandu-se in vedere solutiile prevazute in proiect pentru diminuarea marimii riscului in asemena situatii. Sursele de risc de accidente industriale sunt: Tancurile de biogaz Statia de clorinare Rezervoarele de produse petroliere

Se vor prezenta atat masurile de prevenire a accidentelor, care pot fi constructive, de intretinere si exploatare, cat si planurile pentru situatii de risc. 8. REZUMAT FARA DATE TEHNICE Acest rezumat va fi folosit in dezbaterea publica. De aceea trebuie sa contina toate elementele din raport evitandu-se folosirea unui jargon tehnic. Se va pune accent pe urmatoarele elemente: prezentarea necesitatii proiectului si incadrarea acestuia in planurile de dezvoltare a zonei, descrierea succinta a proiectului descrierea situatiei existente a starii mediului in zona proiectului tipurile de impact si zona pe care se manifesta acestea masurile de prevenire, limitare si compensare a efectelor negative concluzii majore rezultate din evaluarea impactului cu accent pe calitatea vietii/conditiile sociale in comunitatile aflate sub incidenta efectelor pozitive si negative. avize, acorduri obtinute si conditii impuse de diferite autoritati publice Rezumatul va fi insotit cel putin de planul de situatie din care sa reiasa amplasarea obiectivului si distantele fata de localitatea deservita, obiectivele de interes economic si social si zonele protejate, dac este cazul.

ERM & PM PROJECT

23

EIA

Anexa nr. 1 Legislatie nationala si alte documente relevante care trebuie consultate de catre elaboratorul raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului Legislatie nationala: - Legea 137/1995 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare - Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu - Ordinul MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului - Ordinul MAPAM pentru aprobarea Ghidului Metodologic pentru includerea consideratiilor de biodiversitate in procedura de evaluare a impactului asupra mediului - Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiilor de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002) - Hotararea Guvernului nr. 118/2002 prin care se aproba Prograsmul de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase - Ordinul MAPM nr. 1146/2002 privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata - Ordinul MAPPM nr. 462/1993 referitor la Conditiile tehnice privind protectia atmosferei si Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici din surse stationare, al MAPPM - Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, a dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM 10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator - STAS 12574/1987 Aer in zone protejate Conditii de calitate - Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului - Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase - Hg 162/2002 privind depozitarea deseurilor - Ordinul 1147/2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor construirea, exploatarea, monitorizarea i nchiderea depozitelor de deeuri - Hotararea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (preluarea Directivei SEVESO II) - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si Legea 462/2002 pentru aprobarea si modificarea ordonantei de urgenta 236/2000; se mentioneaza ca prin aceste doua acte normative se transpun prevederile legislatiei europene referitoare la protectia pasarilor salbatice (directiva 79/409/EEC) si a habitatelor (directiva 92/43/EEC) - Ordinul Ministerului Sanatatii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei - STAS 10009-88 Acustica in constructii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Alte documente relevante care se recomanda a fi consultate:-

Directiva CE referitoare la evaluarea efectelor unor planuri si programe asupra mediului (2001/42/CE) 24EIA

ERM & PM PROJECT

-

-

Cartea Alba a UE referitoare la responsabilitatile de mediu (EU White Paper on Environmental Liability, 2000) Planul Judetean de Amenajare a Teritoriului, document elaborat de Consiliul Judetean Planul Urbanistic General

ERM & PM PROJECT

25

EIA

Anexa nr. 2 Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate n reelele decanalizare ale localitilor Nr. Valorile maxime Metoda crt. Indicatorul de calitate U.M. admise de analiz3) 1. Temperatura C 40 2. pH uniti pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97 3. Materii n suspensie mg/dm3 350 STAS 6953-81 4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mg O2/dm3 300 STAS 6560-82 SR ISO 5815/98 5. Consum chimic de oxigen - metoda cu mg O2/dm3 500 SR ISO 6060/96 1 dicromat de potasiu [CCO(Cr) )] 6. Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 30 STAS 8683-70 3 7. Fosfor total (P) mg/dm 5,0 STAS 10064-75 8. Cianuri totale (CN) mg/dm3 1,0 SR ISO 6703/1-98 2 3 9. Sulfuri i hidrogen sulfurat (S -) mg/dm 1,0 SR ISO 10530-97 10. Sulfii (SO32-) mg/dm3 2 STAS 7661-89 11. Sulfai (SO42-) mg/dm3 600 STAS 8601-70 3 12. Fenoli antrenabili cu vapori de ap (C6H5OH) mg/dm 30 STAS 7167-92 13. Substane extractibile cu solveni organici mg/dm3 30 SR 7587-96 14. Detergeni sintetici biodegradabili mg/dm3 25 SR ISO 7875/1,2-96 2 3 15. Plumb (Pb +) mg/dm 0,5 STAS 8637-79 16. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,3 SR ISO 5961/93 17. Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/dm3 1,5 STAS 7884-91 SR ISO 9174-98 18. Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,2 STAS 7884-91 SR ISO 11083-98 19. Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,2 STAS 7795-80 20. Nichel (Ni2+) mg/dm3 1,0 STAS 7987-67 21. Zinc (Zn2)2) mg/dm3 1,0 STAS 8314-87 22. Mangan total (Mn) mg/dm3 2,0 SR 8662/1-96 SR ISO 6333-96 23. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,5 STAS 6364-78 ) Valoarea concentraiei CCO(Cr) este condiionat de respectarea raportului CBO5/CCO mai mare sau egal cu 0,4. Pentru verificarea acestei condiii vor putea fi utilizate i rezultatele determinrii consumului chimic de oxigen, prin metoda cu permanganat de potasiu, urmrindu-se cunoaterea raportului CCO(Mn)/CCO(Cr) caracteristic apei uzate. 2 ) Pentru localitile n care apa potabil din reeaua de distribuie conine zinc n concentraie mai mare de 1 mg/dm3 se va accepta aceeai valoare i la racordare, dar nu mai mare de 5 mg/l. 3 ) Metoda de analiz va fi cea corespunztoare standardului n vigoare. NOT:ERM & PM PROJECT1

26

EIA

Dac pe colectorul reelei de canalizare a localitii, n punctul de racord al sursei de ape uzate, curge n permanen un debit care asigur diluarea corespunztoare a acestora, operatorul de servicii publice care exploateaz i administreaz reeaua de canalizare poate stabili condiiile de evacuare, innd seama de diluia realizat. n aceste situaii utilizatorii de ap care se racordeaz la reeaua de canalizare din localitate sunt obligai s amenajeze cminul de racord corespunztor necesitilor de protejare a construciei i cu respectarea condiiilor de salubritate i a igienei mediului. n cazul n care n apa uzat se gsesc mai multe metale grele din categoria: Cu, Cr, Ni, Mn, suma concentraiilor lor nu trebuie s depeasc valoarea de 5,0 mg/dm3; dac se gsesc doar metale grele, precum Zn i/sau Mn, suma concentraiilor acestora nu poate depi valoarea de 6,0 mg/dm3. Enumerarea din tabel nu este limitativ; operatorul de servicii publice care exploateaz i administreaz reeaua de canalizare i staia de epurare, mpreun cu proiectantul care deine rspunderea realizrii parametrilor proiectai i, dup caz, prin implicarea unitii de cercetare tehnologic, care a fundamentat soluia de proiectare pentru reeaua de canalizare i/sau pentru staia de epurare, pot stabili, n funcie de profilul activitii desfurate de abonat, limite i pentru ali indicatori, innd seama de prescripiile generale de evacuare i, atunci cnd este cazul, i de efectul cumulat al unor ageni corosivi i/sau toxici asupra reelei de canalizare i instalaiilor de epurare.

ERM & PM PROJECT

27

EIA

Anexa nr. 3 Valori limit de ncrcare cu poluani a apelor uzate industrialei oreneti evacuate n receptori naturali Nr. Valorile limit Metoda crt. Indicatorul de calitate U.M. admisibile de analiz5) 1 2 3 4 5 A. Indicatori fizici 1. Temperatura1) C 35 B. Indicatori chimici 2. pH uniti pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97 Pentru Fluviul Dunrea 6,5-9,0 3. Materii n suspensie (MS)2) mg/dm3 35,0 (60,0) STAS 6953-81 4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile mg O2/dm3 20 25,0 STAS 6560-82 3 (CBO5) ) SR ISO 5815-98 5. Consum chimic de oxigen - metoda cu mg O2/dm3 70 125,0 SR ISO 6060-96 dicromat de potasiu (CCO(Cr))3) 6. Azot amoniacal (NH4+)7) mg/dm3 2,0 (3,0) STAS 8683-70 7 3 7. Azot total (N) ) mg/dm 10,0 (15,0) STAS 7312-83 8. Azotai (NO3-)7) mg/dm3 25,0 (37,0) STAS 8900/1-71 SR ISO 7890/1-98 pentru apa de mare: STAS 12999-91 9. Azotii (NO2-)7) mg/dm3 1 (2,0) STAS 8900/2-71 SR ISO 6777-96 pentru apa de mare: STAS 12754-89 2 10. Sulfuri i hidrogen sulfurat (S -) mg/dm3 0,5 SR ISO 10530-97 SR 7510-97 11. Sulfii (SO32-) mg/dm3 1,0 STAS 7661-89 12. Sulfai (SO42-) mg/dm3 600,0 STAS 8601-70 13. Fenoli antrenabili cu vapori de ap (C6H5OH) mg/dm3 0,3 STAS R 7167-92 3 14. Substane extractibile cu solveni organici mg/dm 20,0 SR 7587-96 15. Produse petroliere6) mg/dm3 5,0 SR 7277/1-95 SR 7277/2-95 7 3 16. Fosfor total (P) ) mg/dm 1,0 (2,0) SR EN 1189-99 17. Detergeni sintetici mg/dm3 0,5 SR ISO 7825/1-1996 SR ISO 7825/2-1996 18. Cianuri totale (CN) mg/dm3 0,1 SR ISO 6703/1-98 STAS 7685-79 19. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,2 STAS 6364-78 20. Cloruri (Cl-) mg/dm3 500,0 STAS 8663-70 21. Fluoruri (F-) mg/dm3 5,0 STAS 8910-71 3 22. Reziduu filtrat la 105C mg/dm 2.000,0 STAS 9187-84ERM & PM PROJECT

28

EIA

23. Arsen (As+)4) 24. Aluminiu (Al3+) 25. Calciu (Ca2+) 26. Plumb (Pb2+)4) 27. Cadmiu (Cd2+)4) 28. Crom total (Cr3+ + Cr6+)4) 29. Crom hexavalent (Cr6+)4) 30. Fier total ionic (Fe2+, Fe3+) 31. Cupru (Cu2+)4) 32. Nichel (Ni2+)4) 33. Zinc (Zn2+)4) 34. Mercur (Hg2+)4) 35. Argint (Ag+) 36. Molibden (Mo2+) 37. Seleniu (Se2+) 38. Mangan total (Mn) 39. Magneziu (Mg2+) 40. Cobalt (Co2+)1 2

0,1 SR ISO 6595-97 5,0 STAS 9411-83 300,0 STAS 3662-90 SR ISO 7980-97 mg/dm3 0,2 STAS 8637-79 mg/dm3 0,2 STAS 7852-80 SR ISO 5961-93 mg/dm3 1,0 STAS 7884-91 SR ISO 9174-98 mg/dm3 0,1 STAS 7884-91 SR ISO 11083-98 mg/dm3 5,0 SR ISO 6332-96 mg/dm3 0,1 STAS 7795-80 mg/dm3 0,5 STAS 7987-67 3 mg/dm 0,5 STAS 8314-87 mg/dm3 0,05 STAS 8045-79 mg/dm3 0,1 STAS 8190-68 mg/dm3 0,1 STAS 11422-84 mg/dm3 0,1 STAS 12663-88 mg/dm3 1,0 STAS 8662/1-96 SR ISO 6333-96 mg/dm3 100,0 STAS 6674-77 SR ISO 7980-97 mg/dm3 1,0 STAS 8288-69

mg/dm3 mg/dm3 mg/dm3

) Prin primirea apelor uzate temperatura receptorului natural nu va depi 35C. ) A se vedea tabelul nr. 1 prevzut n anexa nr. 1 la hotrre - NTPA-011 i art. 7 alin. (2) din anexa la anexa nr. 1 - Plan de aciune privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate oreneti. 3 ) Valorile de 20 mg O2/l pentru CBO5 i 70 mg O2/l pentru CCO(Cr) se aplic n cazul staiilor de epurare existente sau n curs de realizare. Pentru staiile de epurare noi, extinderi sau retehnologizri, preconizate s fie proiectate dup intrarea n vigoare a prezentei hotrri, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg O2/l pentru CBO5 i 125 mg O2/l pentru CCO(Cr). 4 ) Suma ionilor metalelor grele nu trebuie s depeasc concentraia de 2 mg/dm3, valorile individuale fiind cele prevzute n tabel. n situaia n care resursa de ap/sursa de alimentare cu ap conine zinc n concentraie mai mare dect 0,5 mg/dm3, aceast valoare se va accepta i la evacuarea apelor uzate n resursa de ap, dar nu mai mult de 5 mg/dm3. 5 ) Metoda de analiz va fi cea corespunztoare standardului n vigoare. 6 ) Suprafaa receptorului n care se evacueaz ape uzate s nu prezinte irizaii. 7 ) Valori ce trebuie respectate pentru descrcri n zone sensibile, conform tabelului nr. 2 din anexa nr. 1 la hotrre - NTPA-011.

Anexa nr. 4 Elemente pe baza carora se determina semnificatia impactului Natura efectului impactul este deosebit de complex sau este unul neobisnuit in zona respectiva? Marimea sau importanta efectului cat de mult se va schimba situatia existenta? 29EIA

ERM & PM PROJECT

Extinderea geografica a efectului pe ce zona se va resimti efectul? Exista posibilitatea unui impact transfrontiera? Cati oameni sau cati alti receptori vor fi afectati? Vor fi afectate resurse sau alte caracteristici valoroase sau rare ale mediului? Exista riscul de depasire a standardelor de mediu? Exista riscul sa fie afectate arii sau zone protejate? Care este probabilitatea de aparitie a impactului? Impact va fi pe termen scurt, mediu sau lung? Impactul va fi permanent sau temporar? Impactul se va manifesta continuu sau intermitent? Pentru un impact intermitent, care va fi frecventa de manifestare? Impactul va fi ireversibil? Impactul poate fi remediat sau compensat? Au fost prevazute masuri necesare pentru evitarea reducerea, sau compensarea impactului advers semnificativ?

ERM & PM PROJECT

30

EIA