Aparenta unitate a bisericii - dusmanii crestinismului · 2012. 12. 26. · practica oferea...

4
Aparenta unitate a bisericii medievale a fost distrusii atunci cdnd Martin Luther s-a opus autoritiitii Papei ~i a declan~at Reforma Protestantii. Aceastii scindare a dus la riizboaie religioase sdngeroase in Europa - riizboaie care au durat 150 de ani. O Un portret a! !ui Martin Luther. Atacuri!e !ui Luther asupra Bisericii Cato!ice au fost primite cu osti!itate, provocandu-! pe acesta sa avanseze idei ~i mai inacceptabi!e. ~ 1500 Biserica Catolic~ detinea suprematia I in Europa central~ ~i de vest, supravietuind opozitiei Lollarzilor englezi, a husitilor boemieni precum ~i a altor dizidenti religio~i. Cu toate acestea, revoltele erau semnalele unei nemultumiri crescande, care in cele din urm~ s-a dovedit imposibil de suprimat. Criticile aduse Bisericii se refereau la imen- sa sa avere ~i la coruptia pe care aceast~ bo- g~tie o incuraja. O serie de scandaluri sl~bise autoritatea Bisericii ~i nenum~rati preoti ai Rena~terii erau mai preocupati de avere sau putere, decat de o viat~ sfant~. Toate acestea au alimentat resentimentele fat~ de privilegiile O Pagina de titlu a unuia dintre pamfletele -lui Luther impotriva Romei, prezentandu-1 .pe Papa ~i pe inso~itorii lui inghi~i~i de falcile ladului. O johann Frederick al Saxoniei, unul din- tre principii care a sus~inut cauza lui Luther. La stanga se afl3 Luther iar la dreapta Zwingli ~i Melancthon, care era probabil cel mai ardent asociat al lui Luther. O Calugarul Tetzel vanzand indulgen,e, despre care pretin- dea ca garanteaza mantuirea. legale sau de alta naturn ale clerului, precum ~i fata de pozitia dominanta in cadrul slujbe- lor, astfel incat laicii (cei care nu faceau parte din cler) devenisera aproape ni~te spectatori. Cu timpul, laicii au devenit mai instariti ~i mai educati ~i s-au decis sa joace un rol mai activ in viata religioasa. Folosirea exclusiva a limbii latine limita intelegerea Bibliei pentru multe persoane, dar, evident, exista nevoia unui mod mai simplu ~i mai putin ostentativ de manifestare a religiei, a~a cum se intamplase in cazul primilor apostoli ai Cre~tinismului. Luand in considerare circum- stantele, era de la sine inteles ca declan~area unei crize religioase era inevitabila. Primul care ~i-a exprimat public nemultu- mirile a fost Martin Luther (1483-1546), un calugar augustin ~i profesor la universitatea din Wittenberg, Saxonia. in ciuda cuno~t- intelor sale, Luther se lovise de anumite lip- suri in .viata sa spirituala, fapt ce l-a determi- nat sa creada ca salvarea este posibila doar prin credinta, care este un dar harnzit de Dumnezeu, ce nu poate fi cumparat. Aceste idei inofensive erau de fapt eretice (blasfemii impotriva credintelor religioase acceptate).. deoarece duceau la concluzia ca toate cere- moniile ~i practicile prescrise de Biserica pen- tru a servi mantuirii credincio~ilor erau inutile. Cumpararea mantuirii 'Justificarea prin credinta" a devenit un ele- ment central al crezului lui Luther, dar acest lucru nu ar fi dus neaparat la un conflict cu Biserica. Luther era un calugar relativ obscur, fara prea mare inf1uenta. Atitudinea sa fata de mantuire putea fi privita ca o varianta mai severn, dar totu~i permisa, printre multiplele variante tolerate de Roma. Conflictul cu autoritatile depindea de modul in care Luther intelegea sa-~i exprime ideile: daca i~i va pro- mova doctrina intr-un mod discret, farn a atrage atentia asupra sa, sau va evidentia in mod public toate implicatiile negative pe care aceasta doctrina le avea pentru Biserica. i Prima disputa initiata de Luther a avut ca : subiect o alta problema, cea a indulgentelor - ~ acestea erau documente care, in anumite situ- O atii, puteiu fi cumparate de catre credincio~ii care preferau mai degraba sa plateasca suma respectiva decat sa indeplineasca penitentele date pentru ispa~irea pacatelor lor. Aceasta practica oferea conducatorilor bisericii o sursa importanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~or la abuz. in vremea lui Luther, oamenilor li se spunea ca daca vor cumpara o indulgenta, vor putea pune capat suferintelor prietenilor ~i rudelor care se af1au in purgatoriu (locul unde suf1etele mol1ilor i~i ispa~eau pedeapsa, inainte de a merge in ceruri). in anu11517, un calugar dominican facea o afacere buna din vanzarea indulgentelor ~i farn pic de ru~ine informa audienta ca: ..Imediat ce banul de aur a fost dat, suf1etul in ceruri s-a ridicat!". in Octombrie 1517, Luther a vazut oameni carand bucati de hartie care, sustineau ei, ii va salva de mania Domnului. Acest lucru l-a lO()

Transcript of Aparenta unitate a bisericii - dusmanii crestinismului · 2012. 12. 26. · practica oferea...

Page 1: Aparenta unitate a bisericii - dusmanii crestinismului · 2012. 12. 26. · practica oferea conducatorilor bisericii o sursa importanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~or la abuz.

Aparenta unitate a bisericiimedievale a fost distrusiiatunci cdnd Martin Luthers-a opus autoritiitii Papei~i a declan~at ReformaProtestantii. Aceastii scindarea dus la riizboaie religioasesdngeroase in Europa -

riizboaie care au durat150 de ani.

O Un portret a! !ui Martin Luther. Atacuri!e!ui Luther asupra Bisericii Cato!ice au fostprimite cu osti!itate, provocandu-! pe acestasa avanseze idei ~i mai inacceptabi!e.

~ 1500 Biserica Catolic~ detinea suprematiaI in Europa central~ ~i de vest, supravietuind

opozitiei Lollarzilor englezi, a husitilorboemieni precum ~i a altor dizidenti religio~i.Cu toate acestea, revoltele erau semnaleleunei nemultumiri crescande, care in cele dinurm~ s-a dovedit imposibil de suprimat.

Criticile aduse Bisericii se refereau la imen-sa sa avere ~i la coruptia pe care aceast~ bo-g~tie o incuraja. O serie de scandaluri sl~biseautoritatea Bisericii ~i nenum~rati preoti aiRena~terii erau mai preocupati de avere sauputere, decat de o viat~ sfant~. Toate acesteaau alimentat resentimentele fat~ de privilegiile

O Pagina de titlu a unuia dintre pamfletele-lui Luther impotriva Romei, prezentandu-1.pe Papa ~i pe inso~itorii lui inghi~i~i de

falcile ladului.

O johann Frederickal Saxoniei, unul din-tre principii care asus~inut cauza luiLuther. La stanga seafl3 Luther iar la

dreapta Zwingli ~iMelancthon, careera probabil cel maiardent asociat al luiLuther.

O Calugarul Tetzelvanzand indulgen,e,despre care pretin-dea ca garanteazamantuirea.

legale sau de alta naturn ale clerului, precum~i fata de pozitia dominanta in cadrul slujbe-lor, astfel incat laicii (cei care nu faceau partedin cler) devenisera aproape ni~te spectatori.

Cu timpul, laicii au devenit mai instariti ~imai educati ~i s-au decis sa joace un rol maiactiv in viata religioasa. Folosirea exclusiva alimbii latine limita intelegerea Bibliei pentrumulte persoane, dar, evident, exista nevoiaunui mod mai simplu ~i mai putin ostentativde manifestare a religiei, a~a cum seintamplase in cazul primilor apostoli aiCre~tinismului. Luand in considerare circum-stantele, era de la sine inteles ca declan~areaunei crize religioase era inevitabila.

Primul care ~i-a exprimat public nemultu-mirile a fost Martin Luther (1483-1546), uncalugar augustin ~i profesor la universitateadin Wittenberg, Saxonia. in ciuda cuno~t-intelor sale, Luther se lovise de anumite lip-suri in .viata sa spirituala, fapt ce l-a determi-nat sa creada ca salvarea este posibila doarprin credinta, care este un dar harnzit deDumnezeu, ce nu poate fi cumparat. Acesteidei inofensive erau de fapt eretice (blasfemiiimpotriva credintelor religioase acceptate)..deoarece duceau la concluzia ca toate cere-moniile ~i practicile prescrise de Biserica pen-tru a servi mantuirii credincio~ilor erau inutile.

Cumpararea mantuirii'Justificarea prin credinta" a devenit un ele-ment central al crezului lui Luther, dar acestlucru nu ar fi dus neaparat la un conflict cuBiserica. Luther era un calugar relativ obscur,fara prea mare inf1uenta. Atitudinea sa fata demantuire putea fi privita ca o varianta maisevern, dar totu~i permisa, printre multiplelevariante tolerate de Roma. Conflictul cuautoritatile depindea de modul in care Lutherintelegea sa-~i exprime ideile: daca i~i va pro-mova doctrina intr-un mod discret, farn aatrage atentia asupra sa, sau va evidentia inmod public toate implicatiile negative pe careaceasta doctrina le avea pentru Biserica.

i Prima disputa initiata de Luther a avut ca: subiect o alta problema, cea a indulgentelor -

~ acestea erau documente care, in anumite situ-O atii, puteiu fi cumparate de catre credincio~ii

care preferau mai degraba sa plateasca sumarespectiva decat sa indeplineasca penitenteledate pentru ispa~irea pacatelor lor. Aceastapractica oferea conducatorilor bisericii o sursaimportanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~orla abuz. in vremea lui Luther, oamenilor li sespunea ca daca vor cumpara o indulgenta,vor putea pune capat suferintelor prietenilor~i rudelor care se af1au in purgatoriu (loculunde suf1etele mol1ilor i~i ispa~eau pedeapsa,inainte de a merge in ceruri). in anu11517, uncalugar dominican facea o afacere buna dinvanzarea indulgentelor ~i farn pic de ru~ineinforma audienta ca: ..Imediat ce banul de aura fost dat, suf1etul in ceruri s-a ridicat!".

in Octombrie 1517, Luther a vazut oamenicarand bucati de hartie care, sustineau ei, ii vasalva de mania Domnului. Acest lucru l-a

lO()

Page 2: Aparenta unitate a bisericii - dusmanii crestinismului · 2012. 12. 26. · practica oferea conducatorilor bisericii o sursa importanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~or la abuz.

REFORMA

O Un desen satiric, pro-protestant. Lutheri~i prezinta doctrina (in partea stanga), intimp ce sfin~ii privesc ingrozi~i cum uncalugar predica o salvare extrem de facila, iar .Papa vinde indulgen~e (in partea dreapta). .

devenit atilt de obi~nuitil, Incilt a influentatmodul de gilndire ~i exprimare din viata de zicu zi.

in urmiltorii ani Luther a pus bazele uneibiserici (considerat:1 de el ~i adeptii lui orena~tere a bisericii primitive, necorupte) carese opunea Bisericii Catolice. Serviciile BisericiiLutherane se desfil~urau In limba nationalil ~islujbele erau mult simplificate. De fapt, pem:lsur:1 ce Luther ~i-a explicat ~i ~i-a dezvoltatpozitia, a devenit tot mai cla.r cil Intreaga

Roman, Carol v. Luther a facut o impresion-anta declaratie de credinta, spunand " Aceasta

este pozitia mea!", dar a fost condamnat deCarol $i de multi dintre membrii dietei.

Scos in afara legii de Carol $i excomunicatde Biserica, Luther a fost adapostit de prieteni$i $i-a petrecut iarna la un castel saxon dinWartburg. Acolo a tradus Noul Testament inlimba germana, creand o capodopera care aconferit limbii literare germane trasaturile

specifice.Efortul lui Luther $i al reformatorilor de a

traduce Scripturile in limbi nationale a avutefecte de -Iunga durata; in tarile protestanteoamenii obi$nuiti aveau posibilitatea saciteasca singuri "cuvantul lui Dumnezeu" $itimp de secole lectura regulata a Bibliei a

Infuriat Intr-o asemenea masura pe Luther,Incat a batut In cuie, pe u~a bisericu dinWittenberg, o petitie Impotriva vanzaru deindulgente. Petitia continea 95 de teze (argu-mente) -modul traditional In care un Invatatlua pozitie fata de un subiect de factum int-electuala ~i provoca o discutie. Dar ataculluiLuther viza un mspuns mult mai larg, In afaracercurilor de carturari, iar ideile sale s-auraspandit cu o rapiditate de necrezut datoritaunei inventu relativ recente -tiparnita. Mulede pamflete ~i carti ie~ite de sub tipar au dato noua dimensiune disputelor doctrinare dinsecolul XVI, cu serioase repercusiuni.

Conducatoru Bisericu au interpretat pozitialui Luther ca un atac la legitimitatea autoritatulor, dar nu au reu~it sa II reduca la tacere prinamenintari. Beneficiind de o larga sustinere,Luther ~i-a definit ideile mult mai detaliat ~i aatacat pe un front mai larg. Ulterior a facut unpas hotacltor, respingand autoritatea infaili-bila a Papei ~i traditule instaurate de Biserica,sustinand ca Sfanta Scriptura (Biblia) era sin-gura autoritate adevarata In practica ~i cred-inta cre~tina. Deoarece numeroase doctrine ~ipractici ale Bisericu Catolice fusesem dez-voltate In perioada postbiblica (~i din acestmotiv, sustinea Luther, erau corupte) seimpunea o noua religie, radical reformata.

Dieta de la WormsIn 1.520 Luther era pe cale de a fi excomuni-cat (Inlaturat din cadrul Bisericu de autoritati)dac~ nu renunta la opinule sale. In 1.521., laWorms, a aparut In fata unei diete (consiliu)imperiale, prezidata de 'imparatul Imperiului

O Omorarea ~nui cavaler in timpul Revoltei~arane~ti din Germania (1524-25). Ideile luiLuther au starnit nemul~umirea ~aranilor.conducand la o revolta care a fost suprimatacu cruzime.

110

Page 3: Aparenta unitate a bisericii - dusmanii crestinismului · 2012. 12. 26. · practica oferea conducatorilor bisericii o sursa importanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~or la abuz.

cand de o parte, cand de alta. in 1529, printii~i ora~ele luterane au depus un protestImpotriva hotararilor Dietei din Speyer, care lidesemna "protestanti" pe sustinatorii religieireformate. Aflata In mare pericol, e posibil caBiserica Lutherana sa nu fi supravietuit faraguvernarea Impovaratoare a lui Carol v. Prin-tii germani, protestanti saucatolici, nu doreauca puterea lui Carol sa creasca prea mult ~idin acela~i motiv Franta catolica era dispusasa se alieze cu luteranii pentru a Impiedica untriumf imperial.

Mo~tenirea lasata de LutherLuther a murit In 1546, dar razboaiele au con-tinuat In Germania pana cand ambele parti aucon~tientizat cat erau de epuizate ~i s-au decissa semneze Pacea de la Ausburg, In 1555.Principiul pe care se baza aceasta pace nu eraspiritual ~i dovedea ca europenii nu erau Incadispu~i sa fie toleranti: principele fiecarui statavea puterea sa aleaga religia pe care o dorea~i sa o impuna ~i supu~ilor lui.

pana In aceasta perioada, cea mai mareparte a Germaniei de nord era luterana ~i, deasemenea, statele scandinave. O versiuneu~or diferita a Religiei Reformate a fost intro-dusa In 1522-23 In Zurich, Elvetia, de UlrichZwingli (1484-1531); faptul ca Zwingli ~iLuther nu au reu~it sa cada de acord asupraunor aspecte ale doctrinei, arata ca In Europadiviziunile religioase se Inmulteau. in Angliasituatia era diferita, deoarece regele HenricVIII rupsese legaturile cu Papa ~i se autonu-mise In functia de conducator al bisericiinationale. Dupa o perioada de schimbari con-tradictorii, regina Elizabeta I s-a urcat petronul Angliei In 1558 ~i a determinat sta-bilirea unui Protestantism de lunga durata.

Raspindirea CalvinismuluiPe masura ce a devenit religie nationala Inaceste state, pana la mijlocul secolului protes-tantismul realizase progrese substantiale InScotia, Franta, Olanda, Polonia ~i Boemia. inaceste state precum ~i In regiunile In carelupta nu fusese Inca dusa la bun sfar~it,

Luteranismul ceda incet teren unei religii mairiguroase, mai militante decat Protestantismul.Aceasta religie era Calvinismul, ce se baza peInva~aturile con~inute in cartea lui Jean Calvin,Institutiile religiei cre$tine (1536). Calvin(1509-64) era un preot francez, devenit influ-ent dupa 1541, cand s-a stabilit in ora~ul-statelve~ian Geneva, pe care l-a transformatintr-un "ora~ allui Dumnezeu", considerat demul~i protestan~i ca o societate model.

Calvin sus~inea ca salvarea (sau condam-narea) sufletului nu depindea de om, ci fusesedecisa dinainte (predestinata) de Dumnezeu;cei pe care El ii alesese pentru a fi salva~i erau"ale~ii". Chiar daca aceasta doctrina a predes-tinarii suna destul de sinistru, i-a determinatpe calvini~ti sa se comporte, cel pu~in inaparen~a, ca ~i cum ar fi facut parte dintre cei"ale~i" ~i deci erau nevoi~i sa pastreze un inaltstandard de disciplina ~i moralitate.

O alta trasatura aparte a Calvinismului erafaptul ca nu permitea statului sa guvernezebisericile, ci mai degraba oferea pastorilor ~icongrega~iei putere religioasa, politica ~i so-ciala. Aceasta insemna ca statuI calvinist idealera -asemenea Genevei -o teocra~ie, in careBiserica conducea statuI ~i controla nume-roase aspecte ale vie~ii de zi cu zi.

Militan,i ai religieiRigoarea ~i autodisciplina calvini~tilor i-aufacut pe ace~tia rezisten~i in fa~a persecu~iilor~i luptatori hotara~i in conf1ictele religioase.Din aceasta cauza ei au fost denumi~i "trupelede ~oc ale Reformei". Cu toate acestea, panala mijlocul secolului XVI ~i cealalta parte dis-punea de un numar tot mai mare de militan~ila fel de dedica~i. Pentru Biserica Catolica,Protestantismul s-a transformat intr-o provo-care, astfel incat s-a hotar:1t sa corecteze abu-zurile ~i, intr-un exces de zel, a lansat o con-tra-ofensiva, cunoscuta sub numele de

Biserica, atat ca institutie cat ~i din perspectivaceremoniilor desfa~urate, avea nevoie de oreforma. Numarul sacramentelor a fost redusde la ~apte la trei, iar Liturghia a devenit o cer-emonie predominant comemorativa. Preotiinu mai erau considerati o categorie aparte apopulatiei ~i aveau voie sa se casatoreasca.Manastirile au fost desfiintate (Luther s-acasatorit In 1525 cu o fosta calugarita) ~i audisparut multe alte aspecte ale Cre~tinismuluimedieval: rugaciuni adresate sfintilor sauFecioarei Maria, confesiuni, pelerinaje, indul-gente ~i venerarea relicvelor sfinte.

Sus~inatori influen~iIn ciuda eforturilor mari facute de Biserica,Luther a supravietuit excomunicarii datoritaajutorului primit de la cativa printi germani,mai ales de la conducatorii din Saxonia ~iHesse. Pe de o parte convingerile religioaseau jucat un rol important In convertirea lor,dar pe de alta parte existau ~i numerose avan-taje materiale. Principii luterani puteau sa-~iInsu~easca averea Bisericii ~i de asemeneaputeau sa aduca sub controiul lor strict suc-cesoarea Bisericii Catolice: Biserica Luterana.Neavand alti protectori Impotriva Imparatului~i Bisericii Catolice, Luther nu a avut alta op-tiune decat sa sustina suprematia autoritatiistatului.

Faptul ca Luther a fost nevoit sa faca uncompromis cu privire la pozitia sa a devenitevident destul de curand, atunci cand entuzi-asmul generat de sfidarea sa initiala a dus lamspandirea mai multor idei ~i mi~cari radi-~ale. Anii 1524-25 au fost marcati de cre~tereanumarului de revoke tarane~ti In Germania,revoke care au fost denuntate de Luther, cufuria isterica a unui om care se temea sa nufie Invinovatit pentru ele. In anii 1530, radi-calismul social ~i religios au fost duse laextreme de anabapti~ti, care respingeau ideabotezarii copiilor ~i In unele cazuri Imbrati~auidealuri colectiviste primitive. Asemenea cre-dinte au fost pedepsite cu o cruzime aparte.

Intre timp catolicii ~i luteranii purtau raz-boaie unii Impotriva celorlalti, dar norocul era

O Harta ce prezintadiviziunile religioasein Europa in 1 560.Doar Spania, Italia ~iPortugalia raman inintregime catolice.Calvinismul a gasitun adevarat punctde sprijin in Fran~a,

Olanda, Sco,ia ~ianumite pa~i aleUngariei ~i Poloniei.

O Erasmus, unumanist cre~tin defrunte. Din foartemulte puncte de

vedere, umani~tii dinRena~tere i-aupregatit drumul lui

Luther, prin apli-carea eruditiei lor inScripturi ~i prin criti-carea BisericiiCatolice.

~

I

I.A-

FRANTA

.

~

ITALIA

-

Musulmani

Ortodoc~i .

Anglicani

Romano-catolici .

Calvini~ti

luterani

~

Page 4: Aparenta unitate a bisericii - dusmanii crestinismului · 2012. 12. 26. · practica oferea conducatorilor bisericii o sursa importanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~or la abuz.

REFORMA

O Calvini~tii dis-

trugand statui,

ve~minte biserice~ti~i vitralii.

O Jean Calvin, lumi-na calauzitoare a

protestantismului,care a urmatluteranismul in anu-mite par1i aleEuropei. Doctrina luiCalvin, o doctrina cenu admitea compro-misurile, a fost pen-tru prima dataexpusa in cartea sa

Institufiile religieicre~tine.fn 1541 s-astabilit in Geneva ~ia transformat acestora~-stat elve1ianintr-un ..ora~ al luiDumnezeu". Puterea

organiza1iei ~idevotamentul mem-brilor au constituitelemente definitoriiintr-o serie de con-flicte importante dela sfar~itul secoluluiXVI ~i in secolul XVII-mai ales in con-flictele religioasefranceze, in revoltadin Olanda, Razboiulde treizeci de ani ~iRazboiul Civil din

Anglia.

"']~

:B

parte din pierderi (mai ales In ceea ce prive~teEuropa de Est), dar puterea Spaniei era Indeclin ~i ideea unui puternic ImperiuRomano-catolic nu mai parea posibila.

Divergentele religioase din Occident tre-buiau acceptate ~i, mai mult de nevoie, stateleau Inceput sa recunoasca ca eradicarea unor

minoritati aflate Intre propriile lor granite nuera o solutie. Pasiunile istovite ~i vistieriilegoale, oboseala care se facea resimtita ~i maiales divizarea Europei In grupari religioasediferite au dus practic la promovarea tole-rantei religioase -O consecinta extrem deimportanta, de~i neintentionata, a Reformei.

Contra-reforma. Consiliul din Trent (1545-63)a redefinit doctrina catolica, nelasand loc pen-tru nici un compromis cu Protestantismul.Iezuitii, sau Societatea Il,1i Iisus, constituita defostul soldat spaniol St. Ignatius Loyola ~i ofi-cial recunoscuta 1n 1540, au devenit "trupelede ~oc" ale Contra-reformei. Iar putereaSpaniei, s\lb conducerea devotatului Phillip II,a sustinut cauza catolica In Europa.

Europa in razboiRazboaiele religioase au continuat aproapeun secol, pana In 1648. in Franta ele auImbracat forma cont1ictelor dintre catolici ~i

hughenoti (protestanti), trupele spanioleintervenind uneori de partea catolicilor. Pelanga luptele purtate cu Olanda razvratita ~irazboaiele pe mare Impotriva Angliei, Spaniase confrunta ~i cu ereticii. Apoi, cu izbucnirearazboiului de treizeci de ani (1618-48),Germania a devenit din nou arena principa-lelor operatiuni, de~i aceasta lupta a atrasDanemarca, Suedia, Spania, Franta ~i alte stateIntr-o competitie In care loialitatile religioaseerau tot mai mult umbrite de necesitatea uneipolitici care sa garanteze puterea. Razboaielecivile din Anglia (1642-48) au inclus ~i con-t1icte religioase Incrancenate (de data aceastaIntre diferite forme de protestantism) dar auavut la baza ~i alte motive de divergente.

in 1648, cand s-a terminat razboiului detreizeci de ani, catolicismul recuperase o

Istorie universal~ 43 -CONFLICTELE RELIGIOASE Istorie universal~ 46 -RAZBOIUL CIVIL DIN ANGLIA112