APARE S~MB|TA - Primul magazin cultural din România fileInterviu cu Bogdan Hrib: „Dac\ la noi...

$: APARE S~MB|TA - Primul magazin cultural din România fileInterviu cu Bogdan Hrib: „Dac\ la noi faci o lectur\ [i le-ai cere oamenilor 10 lei, f\r\ s\ mai cumpere [i cartea, cred$
ANUL IX » NR. 389 » 2 – 8 martie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

ACTUALITATE

„Le MagazineLittéraire“ [iambasadoriiromâni ai„frumoaseistr\ine“

Drago[ Cojocaru

Dup\ „Lire“, o alt\ cunoscut\revist\ francez\, „Le Ma ga -zine Littéraire“, prezint\ pelarg noua literatur\ ro mâ n\[i reprezentan]ii ei, invita]i laedi]ia din acest an a Sa lo nu -lui de Carte de la Paris.

» pag. 4

Citi]i un interviu de George Onofrei `n » paginile 8-9

Operatoriiculturali dinRomânia nu[tiu s\ adunefonduri

R. Chiru]\

Doar nou\ organiza]ii române[tiau primit cofinan]are pentru im-plementarea unor proiecte finan -]ate prin programul comunitarCultura, `n 2012, arat\ un studiual Asocia]iei Operatorilor Cultu-rali din România (AOCR).

» pag. 2

» „Democratizarea informa]iei ne o moar\ pe to]i. Adic\ dac\ ai pe o mas\ o mie de c\r]i din care zeces`nt bune, s-ar putea ca cei care trebuie s\ vad\ acele mese s\ nu le observe pe alea zece.“ – Bogdan Hrib

Avanpremier\

Actualitate

RuxandraCesereanu — Un singur cerdeasupra lor„Suplimentul de cultur\“ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul Un singur cer deasupralor, de Ruxandra Cesereanu, careva ap\rea `n cur`nd la Editura Po -lirom, `n colec]ia „Fiction Ltd“.

» pag. 12-13

Interviu cu Bogdan Hrib:

„Dac\ la noi faci o lectur\ [ile-ai cere oamenilor 10 lei, f\r\ s\ mai cumpere [i cartea,cred c\ ]i-ai lua `njur\turi“

O mam\ eroin\Florin Irimia

Publicat\ `n 1934, `n plin\ rece -siu ne economic\, Mama de PearlS. Buck ne vorbe[te despre greu -t\]ile vie]ii unei ]\ r\nci din China`n zorii schimb\rii u nei or`n du -iri cu o alta. Dar `n acela[i timp,nimic din cele v\zute `n car te nuapar]ine exclusiv culturii res pec -tive, nici apari]ia comunismu lui,nici simplitatea oamenilor cugrijile lor mai mici sau mai mari,nici m\car cultivarea orezului.

» pag. 10

Cronic\ decarte

www.suplimentuldecultura.ro

R. Chiru]\

Astfel, doar 19% dintre proiecte-le cu finan]are nerambursabil\ aufost realizate cu fonduri europene,arat\ „Studiul privind nevoile definan]are a operatorilor culturali“,care a vizat 151 de responden]i. Ce -le mai multe dintre organiza]iilede cultur\ s-au bazat pe sponsori -z\ri interne (69%), dona]ii [i fon-duri de la bugetele locale. ~n aces-te condi]ii, sumele accesate au fost`n majoritate foarte mici. 44%dintre proiecte au avut un bugetde p`n\ `n 5.000 de euro [i numai11% au folosit fonduri de peste50.000 de euro. „O scurt\ incur -siu ne `n tipul proiectelor finan ]a -te `n domeniul culturii, prin inter -mediul programelor opera]ionale`n România, relev\ faptul c\ a -cestea au fost axate preponderentpe dezvoltarea infrastructurii cul -turale, infrastructur\ de]inut\ deregul\ de autorit\]i publice saude institu]ii de cult“, sus]ine Aso -cia]ia Operatorilor Culturali dinRomânia.

Aspecte care ]in de stimulareacreativit\]ii [i a crea]iei contem-porane `n domenii cum s`nt arte-le spectacolului (teatru, muzic\,dans), artele vizuale, arhitectura,designul, patrimoniul imaterial,educa]ia cultural\, interven]ia cul -tural\ nu au f\cut obiectul aces-tor finan]\ri. „Principalele sursede finan]are pe care operatorii cul -turali din România le pot accesapentru aceste domenii s`nt repre-zentate de programele de finan ]a rena]ionale, care nu s`nt de natur\s\ stimuleze o viziune pe termenmediu sau lung a organiza]iei.

Durata proiectelor `n acest caz es telimitat\ la c`teva luni, maxim unan (spre exemplu, `n sesiunea I definan]are pe anul 2013 a Adminis-tra]iei Fondului Cultural Na]ional,proiectele pot avea o durat\ dep`n\ la 6 luni), fapt care necesit\an de an eforturi sus]inute din par -tea operatorilor culturali de a re a -liza aplica]ii, f\r\ certitudinea c\vor c`[tiga o nou\ finan]are pentrucontinuarea proiectelor. Situa ]iaeste similar\ [i `n cazul proiecte-lor finan]ate de Institutul CulturalRomân sau Ministerul Culturii“,arat\ studiul.

Birocra]ia omoar\creativitatea

Operatorii culturali au reclamatperioada scurt\ de implementare aproiectelor finan]ate din fonduride la bugetul de stat [i c\ se restric -]io neaz\ accesul anumitor opera-tori culturali [i al proiectelor(festivaluri, concursuri) care sedesf\[oar\ `n prima parte a anu-lui [i nu pot fi finan]ate `ntruc`t nuse `ncadreaz\ `n termenele AFCN.De asemenea, calendarul acestorfinan]\ri nu este adecvat domeniu -lui artelor spectacolului pentruproiectele care vizeaz\ punerea `nscen\ a unor crea]ii, `ntruc`t 15noiembrie – termenul de finaliza-re a proiectelor la AFCN – repre-zint\ `nc\ perioada de `nceput astagiunii.

Cele mai mari dificult\]i peca re le-au `nt`mpinat operatoriiculturali `n ob]inerea de fonduris-au referit la procedurile biro-cratice – 72% au reclamat acestaspect – asigurarea cofinan]\rii,

lipsa de informa]ii, de parteneri[i de resurse umane, `ncredereasc\zut\ `n organismele publicecare gestioneaz\ fondurile la ca-re au acces operatorii culturali.

Problemele pe care le-au semna -lat operatorii de cultur\ consul -ta]i `n cadrul cercet\rii se refer\la deficien]e de func]ionare a sis-temului de finan]are a culturii.„~n lipsa unui cadru financiar for -mal [i func]ional, operatorii cul-turali se vor afla, `n continuare,`n imposibilitatea de a formulaproiec]ii financiare [i de activi-tate pe o perioad\ de 3 sau 5 ani“,este una dintre concluziile AOCR.Studiul a fost realizat `ntre sep-tembrie 2012 [i februarie 2013.

Nici `n Europa nu e maibine

Situa]ia operatorilor culturali nueste mai bun\ nici la nivel euro-pean. ~n noiembrie 2011, ComisiaEuropean\ a f\cut public\ ini]iati -va „Europa Creativ\“, un programcomunitar de sprijinire a culturiipentru perioada 2014-2020. „La ba -za acestui program se afl\ un stu-diu care ar\ta c\ majoritatea or -ganiza]iilor culturale chestiona-te nu aveau planuri financiare dedezvoltare. Potrivit rezultatelorde evaluare, 22% dintre respon-den]i nu aveau un plan econo micsau financiar, 53% prezentau pre-viziuni economice doar pentruun an, `n vreme ce doar 4% decla-raser\ c\ aveau proiec]ii finan-ciare pentru urm\torii 5 ani“, po-trivit Asocia]iei OperatorilorCulturali din România. Acest stu diu

relev\ c\, [i `n restul Europei, ceamai important\ surs\ de ob]ine-re a fondurilor este autofinan ]a rea,urmat\ de `mprumuturile banca-re, accesarea de granturi neram-bursabile ocup`nd ultimul loc.

Asta `n condi]iile `n care, prinprogramul „Europa Creativ\“, sedore[te pentru perioada 2014-2020 ca 300.000 de arti[ti [i profe-sioni[ti din domeniul cultural [iactivitatea lor s\ primeasc\ finan -]are pentru a ajunge la noi cate-gorii de public `n afara propriilor]\ri; peste 1.000 de filme europe-ne s\ primeasc\ sprijin pentru dis -tribu]ie, care s\ le permit\ s\ fievizionate `n `ntreaga Europ\ [i `nlume; cel pu]in 2.500 de cinemato-grafe europene s\ beneficieze definan]are care s\ le permit\ s\ seasigure c\ cel pu]in 50% dintrefilmele pe care le difuzeaz\ s`nteuropene; peste 5.500 de c\r]i [ialte opere literare s\ beneficieze desprijin pentru traducere, permi ]`ndcititorilor s\ se bucure de ele `nlimba lor matern\; mii de organi-za]ii culturale [i profesioni[ti s\ be - neficieze de formare pentru acu mu -larea de noi competen]e [i pentruconsolidarea capacit\]ii lor de a lu -cra pe plan interna]ional; s\ se poa t\ajunge la cel pu]in 100 de milioanede persoane prin proiectele finan -]ate prin program, conform AOCR.Pentru aceste obiective, Comisia apropus un buget de 1,8 miliarde deeuro, dintre care 900 de milioane deeuro s`nt destinate s\ sus]in\ sec -torul cinematografic [i al audiovi -zualului [i aproape 500 de milioanede euro ar fi alocate culturii.

2 » actualitate

Doar nou\ organiza]ii române[ti au primit cofinan]arepentru implementarea unor proiecte finan]ate prinprogramul comunitar Cultura, `n 2012, arat\ un studiual Asocia]iei Operatorilor Culturali din România (AOCR).„Acest lucru demonstreaz\ `nc\ o dat\ faptul c\organiza]iile culturale din România au o capacitatefoarte redus\ de implementare a proiectelor dedimensiuni mai mari ca valoare [i ca durat\ `n timp“,men]ioneaz\ documentul.

PE SCURTSe cunoscnominaliz\rile laPremiul Na]ionalde Proz\ „Ziarulde Ia[i“

Juriul Premiului Na]ional deProz\ „Ziarul de Ia[i“, formatdin Alexandru C\linescu, EmilBrumaru, Valeriu Gherghel,Bog dan Cre]u, Codrin Liviu Cu -]itaru, Antonio Patra[ [i DorisMironescu, a nominalizat 10 vo -lume la Premiul Na]ional deProz\ „Ziarul de Ia[i“, pentruanul editorial 2012. Nominali -z\rile au fost f\cute publice pe25 februarie 2013, iar volumulc`[tig\tor va fi anun]at `n lunaaprilie.

Pe lista titlurilor nominaliza -te se afl\, printre altele, roma -nul Hotel Universal de SimonaSora, ce reprezint\ o fic]iune au -tobiografic\ [i totodat\ un exer -ci]iu spiritual, un roman al u -nei lumi disp\rute [i cosmopo-lite, `ns\ cu valorile esen]ialep\strate intacte. Juriul a maire]inut Toate bufni]ele de FilipFlorian, bestsellerul EdituriiPolirom la T`rgul de Carte Gau -deamus 2012, precum [i Depla -sarea spre ro[u de Radu Mare[,un roman ce relateaz\, sub pre -textul unei scrisori c\tre undestinatar absent, dou\ po ve[tiale unor vie]i care se intersec-teaz\ pentru scurt timp `n Ro-mânia postdecembrist\.

Au mai fost selectate Vie]ilepa ralele de Florina Ilis, best -sel lerul Editurii Cartea Româ -neasc\ la T`rgul de Carte Gau -de amus 2012, o carte monumen -tal\ ce bulverseaz\ `n totalita -te orizontul de a[teptare al citi -to rului. Romanul debuteaz\ la28 iunie 1883 [i se `ncheie la 15iunie 1889. Dou\ date `nregis-trate `n memoria colectiv\, ca -re consolideaz\ [i, deopo tri v\,submineaz\ mitul Poetului na -]ional. Tot de la Cartea Româ -neasc\ a mai intrat `n compe -ti]ie Cronicile genocidului deRadu Aldulescu, volum ce con-semneaz\, dup\ povestea din~ngerul `nc\lecat, pove[tile tim -purilor noi, din v`rtejul c\rorase salveaz\ doar cei puternici.

Premiul Na]ional de Proz\„Ziarul de Ia[i“, eveniment a -juns la a X-a edi]ie, a fost ini ]iat`n 2003, din dorin]a redac]ieide a-i recompensa pe cei maibuni scriitori români [i de aoferi repere valorice cititori -lor pasiona]i de literatur\. Anultrecut, Premiul Na]ional de Pro -z\ a fost c`[tigat de Lucian DanTeodorovici pentru romanulMatei Brunul, ap\rut la Editu-ra Polirom.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 389 » 2 – 8 martie 2013

Operatorii culturali din România nu [tiu s\ adune fonduri

Cele mai multe proiecteculturale din ]aranoastr\ au bugete desub 5.000 de euro

» „Principalele surse definan]are pe careoperatorii cul turali dinRomânia le pot accesa(...) s`nt reprezentatede programele definan ]a re na]ionale,care nu s`nt de natur\s\ stimuleze o viziunepe termen mediu saulung a organiza]iei.“ –AOCR

Iulia Blaga

Aceast\ efuziune sentimental\ e pu -]in exagerat\. Argo e un film foartebun, dar nu e grozav, nu e o capodo -per\. Probabil c\ felul `n care `m -plete[te un eficient thriller politiccu o comedie de moravuri despreHolly wood (pe un tipar real, dar des -tul de conven]ional) a fost lucrul ca -re i-a impresionat pe membrii AM-PAS, care l-au considerat mai dige -rabil dec`t lec]ia de istorie oferit\ deSteven Spielberg cu Lincoln – doardou\ premii (rol principal mascu -lin [i montaj) din 12 nominaliz\ri –sau lec]ia de moral\ din Via]a lui Pi(care a luat, totu[i, cele mai multepremii – regie, imagine, efecte spe -ciale, coloan\ sonor\).

Perdan]ii [i triste]ile lor

Alte motive au ]inut de ghinioane -le celorlal]i candida]i – controver -sele legate de folosirea torturii `nMisiunea 0:30 a.m./Zero DarkThirty [i presupusul acces la in-forma]ii clasificate pentru scriereascenariului, sau de faptul c\ Scena -riu pentru happy-end/Silver LiningsPlaybook, alt film cu prea multe no -minaliz\ri fa]\ de c`t merita, era preau[urel pentru a c`[tiga la catego-ria su prem\. C`t despre Django dez -l\n]uit/Django Unchained, se pare

c\ academia nu e `n stare s\ a pre -cieze la filmele lui Quentin Ta ran -tino dec`t scenariul [i actorii. Ti -c\lo[i f\r\ glorie/InglouriousBasterds a fost premiat acum treiani tot pentru scenariu original [ipentru actor `n rol secundar –Christoph Waltz. Amour era preadeprimant [i prea intim pentru alua Oscarul pentru Cel mai bunfilm, oricum premiul pentru filmvorbit `n alt\ limb\ dec`t engleza`i era pus deoparte, iar Beasts ofthe Southern Wild, singurul din-tre nominaliza]i care aducea unaer proasp\t, era un film inde pen -dent prea mic pentru o miz\ at`tde mare.

O gal\ cam plicticoas\ [icam lipsit\ de umor

Gala prezentat\ de un nes\rat SethMacFarlane (gata plictisit c`nd ci teaglumele de pe prompter, nu maiavea chef s\ ni le spun\ [i nou\)a avut c`teva reu[ite momente mu -zical-coregrafice la `nceput, care peurm\ au venit `n cascad\. Au dan -sat ini]ial Charlize Theron [i Chan -ning Tatum pe The Way You LookTonight sau Daniel Radcliffe [iJoseph Gordon-Levitt, dar dup\ ceCatherine Zeta-Jones a c`ntat Allthat Jazz din Chicago, iar JenniferHudson o pies\ din Dreamgirls,

chiar c\ nu mai era nevoie caHugh Jackman et Comp s\ urce[i ei pe scen\. (Consider c\ am su -portat destul v\z`nd Les Miséra-bles cap-coad\.) A c`ntat [i Adelemelodia din Skyfall, [i ShirleyBassey Goldfinger, omagiind 50de ani de James Bond, dar [i Bar-bra Streisand (The Way We Were),`n memoria compozitorului Mar-vin Hamlisch, disp\rut `n 2012. ~nlocul tuturor acestor melodii a[fi preferat de o mie de ori glumeler\ut\cioase ale lui Ricky Gervais,chiar dac\ AMPAS n-o s\-l che-me `n veci. Glumele lui Seth Mac-Farlane s-au redus la „scenariulla Django dezl\n]uit se bazeaz\pe mesajele telefonice ale lui MelGibson“ sau la „s`ntem urm\ri]ide un mili ard de telespectatori,de aceea Jodie Foster va veni dinnou s\ cear\ ca via]a privat\ s\-ifie respectat\“. S\ mori de r`s...

Faptul c\ prima doamn\ a ]\ -rii, Michelle Obama, a citit `n di-rect nominaliz\rile la Oscarul pen -tru Cel mai bun film [i a deschisplicul nu a salvat edi]ia de la plic-tiseal\. Daniel Day-Lewis a `n cer -cat o glum\, prelu`nd de fapt cescrisese presa american\, care l-anumit „echivalentul masculin allui Meryl Streep“.

Cum Meryl Streep, care a luatanul trecut Oscarul pentru rol prin -cipal feminin, i-a `nm`nat pre-miul, acesta [i-a permis s\ spun\c\, de fapt, el ar fi vrut s\ o joacepe Margaret Thatcher, iar MerylStreep pe Lincoln, dar [i-a pierdutumorul c`nd a ad\ugat c\ tot el i-asugerat lui Steven Spielberg c\

Lincoln ar trebui s\ fie un filmmuzical.

Surprize m\runte [i prafdestul

A fost, `ns\, o pl\cere revederealui Jack Nicholson n primul r`nd descaune, cu nelipsi]ii ochelari de soa -re [i nelipsitu-i r`njet de rechin.Emmanuelle Riva, care a s\r b\ to rit86 de ani chiar `n ziua ceremoniei,a fost `nso]it\ de Thierry Frémaux,directorul Festivalului de la Can-nes. Faptul c\ a ratat Os carul `n fa -voarea lui Jennifer La w rence e ceamai mare gre[eal\ a edi]iei. J-Laware 23 de ani, mai are timp s\ ia `n -c\ cinci Oscaruri. Au mai prezentatpremii Meryl Streep, ChristopherPlummer, Jane Fon da, MichaelDouglas, Liam Neeson, John Tra-volta. Robert Downey Jr., MarkRuffalo, Samuel L. Jackson, Jere-my Renner [i Chris Evans au venitca prezentatori, f\c`nd, de fapt, re -clam\ pentru The Avengers 2, caretrebuie s\ intre pe ecrane n aprilie.

Mul]i premian]i au luat Oscarulpentru prima oar\ `n carier\. E ca -zul directorului de imagine ClaudioMiranda, pentru Via]a lui Pi/Lifeof Pi, al lui Jacqueline Dur ran, pre-miat\ pentru costumele de la AnnaKarenina, al lui William Golden-berg, monteurul lui Argo, al luiMychael Danna, compozitorul co -loa nei sonore din Via]a lui Pi. Pri -ma nominalizare [i primul Oscar [ipentru Chris Terrio, scenaristul luiArgo. Au fost [i c`teva mici sur-prize – de pild\, c\ la machiaj nua c`[tigat Lincoln, ci Les Miséra-bles, dar, una peste alta, e di ]ia afost destul de pr\fuit\.


actualitate « 3


Oscarurile au `nchisAnul Ben Affleck

» Cel mai bun film: Ben Affleck, Grant Henslov [iGeorge Clooney (Argo)

» Regie: Ang Lee (Via]a lui Pi/Life of Pi)» Scenariu original: Quentin Tarantino (Django

dezl\n]uit/Django Unchained)» Scenariu adaptare: Chris Terrio (Argo)» Rol principal masculin: Daniel Day-Lewis

(Lincoln)» Rol principal feminin: Jennifer Lawrence

(Scenariu pentru happy-end/Silver LiningsPlaybook)

» Rol secundar masculin: Christoph Waltz(Django dezl\n]uit/Django Unchained)

» Rol secundar feminin: Anne Hathaway (LesMisérables)

» Imagine: Claudio Miranda (Via]a lui Pi/Life ofPi)

» Montaj: William Goldenberg (Argo)» Scenografie: Rick Carter [i Jim Erickson

(Lincoln)» Costume: Jacqueline Durran (Anna Karenina)» Machiaj: Lisa Westcott, Julie Dartnell (Les

Misérables)

» Efecte speciale: Bill Westenhofer, GuillaumeRocheron, Erik De Boer [i Donald Elliott (Via]alui Pi/Life of Pi)

» Mixaj sunet: Andy Nelson, Mark Paterson [iSimon Hayes (Les Misérables)

» Montaj sunet: ex-aequo Paul N.J. Ottosson(Misiunea 0:30 a.m./Zero Dark Thirty) [i PerHallberg, Karen M. Baker (CoordonataSkyfall/Skyfall)

» Coloan\ sonor\: Mychael Danna (Via]a luiPi/Life of Pi)

» Melodie original\: Skyfall de Adele [i PaulEpworth (Coordonata Skyfall/Skyfall)

» Film str\in: Amour de Michael Haneke(Austria)

» Lungmetraj anima]ie: Brave de Mark Andrews[i Brenda Chapman

» Documentar scurtmetraj: Inocente de SeanFine [i Andrea Nix Fine

» Documentar lungmetraj: Searching for SugarMan de Malik Bendjelloul [i Simon Chinn

» Scurtmetraj fic]iune: Curfew de ShawnChristensen

PALMARES

Cum era de a[teptat,Oscarul pentru Cel maibun film s-a dus la Argo,mai exact la produc\toriilui – Ben Affleck, GrantHeslov [i George Clooney.Ziua de 24 februarie a fostpentru Ben Affleck`ncununarea unui an cumprobabil nu [i-a imaginatniciodat\ c\ va avea. Celde-al treilea film regizatde el a str`ns vreo 50 depremii, printre care treiOscaruri – cel mai bunfilm, scenariu adaptare [imontaj; dou\ Globuri deAur – cel mai bun film,regie; trei premii BAFTA –cel mai bun film, regie [imontaj; precum [i PremiulScreen Actors Guildpentru `ntreagadistribu]ie, premiul oferitde Writers Guild ofAmerica scenariului scrisde Chris Terrio [i premiulacordat de Directors Guildof America.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 389 » 2 – 8 martie 2013 www.suplimentuldecultura.ro

Am cunoscut, de-a lungultimpului, o mul]ime de oa-meni importan]i din presaromâneasc\. Unii dintred`n[ii – pu]ini, foarte pu ]ini! –au fost [i au r\mas indivizionorabili. Nu despre ei vreaus\ scriu ast\zi, ci despre a -ceia dintre d`n[ii care auajuns mici dictatori nchipu -i]i [i care au dus presa t i -p\rit\ – `n special – [i pe ceascris\ – `n general – `n deri-zoriu. Lor li s-a lipit pe frun -te denumirea de „mogul“.

Dintr-un articol pe carel-am citit acum c`]iva ani, amaflat, amuzat, c\ termenul„mogul“ n-avea, `n secolul

al XIX-lea, nici o leg\tur\cu varanii no[tri de ast\zi:el definea, scurt pe doi, unmembru al dinastiei mongo -le care a cucerit India. Apoi,termenul „mogul“ a c\p\ tatun al doilea sens: \la de mag -nat; de industria[ care `n -v`r te mari afaceri [i mii dedestine, care `[i c`[tig\ o po -zi]ie social\ important\ prinputerile [i afacerile sale.

Semnifica]ia româneas c\a mogulului n-are nici o le -g\tur\ cu cea englezeas c\. Ea„`mprumut\“, ca majoritateatermenilor i]i]i `n discursulpublic al istoriei noastre re -cente, „coaja“. {i, evident,

las\ deoparte „miezul“. Dincaserola asta superficial\ facparte mul]i dintre cei care aupatronat (iar unii `nc\ o maifac) afaceri de pres\ din Ro -mânia. Sigur, ve]i spune, [imogulii no[tri au cucerit oIndie plin\ de bun\t\]i [i depoten]ial\ prosperitate, carese vindea bine, acum 20 de ani,prin audien]e colosale. Evi -dent, [i ai no[tri magna]i auinvestit n afaceri de care de -pind mii de oameni; oamenicare, o perioad\, au tr\it de -cent, `ntr-un business ce ofe -rea con]inut de calitate.

De ce am ajuns ca, as t\zi,s\ c`nt\m, cu prosoape,

pun]i, lum`n\ri, coliv\ [i tot-tac`mul-ce-se-cuvine-unei-`ngrop\ciuni, ve[nica pome -ni re a presei de calitate? De ceam ajuns, `n 2013, s\ afl\m c\ziari[tilor le `nt`rzie salari ileluni de zile, c\ afacerile pros -pere preluate de ace[ti Mo-bu]i zairezi camufla]i `n ro -mâna[i `ntreprinz\tori s`ntmoarte [i mai a[teapt\ doars\ li se trag\ v\lul [i capa-cul de la sicriu deasupra?

Patronii de pres\ care aut\iat jugulara ziarelor [i re -vis telor alt\dat\ profitabilenu s`nt moguli. Sau `i putemnu mi astfel doar dac\ maia d\ug\m, `n dic]ionar, [i unsens peiorativ termenului men -]ionat. I-a]i auzit deja, pe mul]idintre ei, cu discursuri at`t de

creponate [i de studiate, `nc`ta]i crezut, probabil, c\ v-a]i`nt`lnit cu nu [tiu ce aface -ri[ti versa]i din Occident; cuoameni ce au preluat afaceriprospere pe care, dac\ nule-au f\cut [i mai profitabile,m\car nu le-au pus pe la col -]uri p`nze de p\ianjen. Ei bi -ne, `n situa]ia dat\, vorbimdespre ni[te oameni care, m\ -car din decen]\, ar putea s\ ta -c\ definitiv [i s\ se retrag\-nc\b\nu]ele lor de la muntesau `n piscinele de la MonteCarlo. N-o s\ se nt`mple asta.

Ei or s\-]i vorbeasc\ `n con ti -nuare despre „business plan“[i „target“ [i despre „pozi ]io -nare“ [i c`te [i mai c`te, cu gu -ra plin\ [i aerul doct al sfer to -doctului ajuns cineva. Ei ors\-[i [tearg\ obrajii gro[i defiecare dat\, b\g`nd sub pre[toate manevrele penibile pe ca -re le-au f\cut [i care au omo - r`t produse media de calitate.

E trist c\ `n România aremai multe valen]e de mogulGigi Becali dec`t to]i voicu-le[tii, patricienii [i adame[ -tii la un loc.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Mogulu Sese Sevrea

4 » actualitate

Drago[ Cojocaru

„La cea de-a 33-a sa edi]ie, Salonula ales s\ onoreze literatura româ n\,aceast\ frumoas\ str\in\“, scrieredactorul-[ef Joseph Macé-Scaron,`n editorialul revistei. „La fel cas`rbii, portughezii sau alte popoa -re, românii au dat lumii un conti-nent literar care s-a dezv\luit pem\sur\ ce scriitorii p\r\seau ]\ r -murile mitului, apoi ale istoriei,navig`nd pe fragilele plute ale poe -ziei; s-au deschis spre alte litera-turi, cre`nd opere profund origina -le.“ Enumer`nd numele unor mariscriitori români cunoscu]i `n Oc-cident (Tzara, Eliade, Ionesco...),Joseph Macé-Scaron atrage aten ]iac\, de fapt, francezii nu cunoscoperele provenind din România [ic\ „literatura român\ este infinitmai bogat\ [i mai complex\“.

Grupajul realizat de „Le Maga -zine Littéraire“ se vrea un tur deorizont al celor 27 de autori invi -ta ]i la Salon [i al celor mai recen-te c\r]i ale acestora publicate `nlimba francez\.

27 de autori româniinvita]i la Salonul deCarte de la Paris

Textul `ncepe cu un citat din AnaBlandiana („libertatea cuv`ntu luia diminuat importan]a cuv`ntului“),d`nd tonul unui material n care cei27 de autori s`nt confrunta]i cutrecutul comunist [i realit\]ile ro -mâne[ti, a[a cum s`nt ele perce-pute `n Hexagon. Imaginea aleas\

pentru a ilustra aceast\ introdu-cere prezint\ un instantaneu din„Bucure[ti, august 2011“, cu un pu[tiar\t`nd un portret al lui Ceau[es-cu, `n curtea unei case devastate.

„Le Magazine Littéraire“ face unscurt istoric al literaturii româ ne[ti,sc\pat\ din ghearele dictaturii:„Anii 1990 au fost cei ai «re-uma-niz\rii» prin memorie. Catharsisulcolectiv trebuia s\ treac\ prin asta.(...) «Rena[terea» romanului, la tre -cerea spre anii 2000, a dat un largspa]iu de manevr\ ultrarealismu lui,limbajului crud [i denun]\rii seve -re a unei societ\]i [tirbite de dic ta -turi. Ace[ti autori care au rezis tats`nt ast\zi la Paris, iar `n demersullor se al\tur\ Anei Blandiana: des -crierea realit\]ii. De sub paietelepropagandei de ieri sau ale ultra-liberalismului [i publicit\ ]ii omni -prezente de ast\zi“.

~n continuare, „Le Magazine Lit -téraire“ prezint\ pe larg cei 27 deinvita]i la Salonul de la Paris. Spa -]iul oferit de revist\ este foarte ge -neros, mult mai mare dec`t cel dinultimul num\r al revistei „Lire“. Pedou\zeci de pagini s`nt enumera]ireprezentan]ii români la aceast\manifestare `n scurte schi]e biogra -fice [i cronici „pe larg“ ale c\r]i -lor lor traduse `n limba francez\.

Din afar\, literatura român\se vede foarte bogat\

Prezent\rile f\cute de jurnali[tii fran -cezi s`nt flatante. „Nou-veni]ii anului

2000 au crescut. Dan Lungu (S`nt obab\ comunist\!, Cum s\ ui]i o fe-meie – Editions Jacqueline Cham -bon) face figur\ de scriitor instalat,cu numeroasele traduceri ale c\r -]ilor sale `n care studiaz\ cu em pa -tie [i umor vie]ile oamenilor mo-de[ti. Petru Cimpoe[u (Simion lift -nicul – Ginkgo Editeur), BogdanSuceav\ (Venea din timpul diez –Ginkgo Editeur) [i R\zvan R\du-lescu (Via]a [i faptele lui Ilie Caza -ne – Editions Zulma) creioneaz\personaje savuroase [i dezv\luiene`mplinirile societ\]ii române[ti.~ntotdeauna exist\ un moment `ncare realitatea deraiaz\, se blo-cheaz\, se `mpotmole[te. Ca `n fru -mosul roman al Florinei Ilis, Cru -ciada copiilor (Editions des Syrtes),unde un tren luat ostatic de o ta b\ -r\ de copii `n delir vede `ntreaga]ar\ deraind `n urma sa. LucianDan Teodorovici (Matei Brunul –Gaia Editions), p\r\sind terenulmicrorealismului ultracontempo -ran, marcheaz\ o lovitur\ de ma -estru, livr`nd un roman profunddespre amnezie [i gulag. S`nt mul]iscriitorii care analizeaz\ `n ma-niere diferite aceast\ dram\ a ani -lor ’50. Domnul K. eliberat (Edi-tions Non Lieu) al lui Matei Vi[ niecse dovede[te a fi un contrapunctfrapant la Matei Brunul: dou\ pa-rabole asupra servitu]ii voluntareinduse de un regim care sf\r`m\ su -flete. ~n alt regim, Savatie Ba[tovoi[i micul lui Sa[a (Iepurii nu mor –Editions Jacqueline Chambon) des -tram\ propaganda sovietic\ `ntr-unroman de ucenicie plin de poezie.

~n acela[i timp, „Le MagazineLittéraire“ noteaz\ o „polifonie aregistrelor“, amintind de Radu

Aldulescu, un „romancier experi -mentat“, la prima sa traducere `nfrancez\ cu Amantul coliv\resei (E - ditions des Syrtes), care „`[i con ti -nu\ drumul de mare povestitor“,sau de Varujan Vosganian [i Car -tea [oaptelor (Editions des Syrtes),consacrat\ epopeii tragice a ar-menilor, „un portret p\trunz\torcare este [i un soi de art\ a (su-pra)vie]uirii bogat\ `n savori [iparfumuri.

Norman Manea, din nouomagiat

De asemenea, noteaz\ revista, „con -stela]ia de autori noi `n spa]iulfrancez cuprinde [i c`teva marireferin]e ale literaturii [i eseuluiromânesc“. Gabriela Adame[tea-nu (Provizorat – Gallimard) „sem -neaz\ un roman consacrat cuplu-lui [i dificult\]ilor lui `n regimul

opresiv de dinainte de ’89 care `[itrage for]a din scufundarea `nrealitatea cotidian\ a vie]ilor su-puse capriciilor unui tiran [i zbi-rilor lui. Un exerci]iu `n care Ga-briela Adame[teanu exceleaz\,descriindu-ne o lume a c\rei pa-ranoia distrug\toare te las\ f\r\glas“. De asemenea, Norman Ma-nea „`[i continu\ cu A cincea im-posibilitate: Eseuri despre exil [ilimb\ (Seuil) munca sa asupralimbii exilate“. „Nuvelist [i roman -cier ale c\rui c\r]i deja traduse l-auf\cut cunoscut `n Fran]a, NormanManea `[i datoreaz\ notorietateainterna]ional\ denun]\rii dictatu-rii, dar [i originalit\]ii scriituriisale abundente, nara]iunii comple -xe [i tensiunii unei limbi care facepalpabil\ nelini[tea unei lumilabirintice [i nesigure“, completea -z\ „Le Magazine Littéraire“ por-tretul marelui scriitor.

„Le Magazine Littéraire“[i ambasadorii româniai „frumoasei str\ine“Dup\ „Lire“, o alt\ cunoscut\ revist\ francez\, „LeMagazine Littéraire“, prezint\ pe larg noua literatur\român\ [i reprezentan]ii ei, invita]i la edi]ia dinacest an a Salonului de Carte de la Paris.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 389 » 2 – 8 martie 2013

opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din Petrila

Astfel de informa]ii nu s`nt noi,cum nou\ nu e nici am\r\ciuneacu care vorbesc cei din `nv\ ]\ -m`nt despre profesia lor. Am citit`ns\ cu uimire comentariile citi-torilor, care se `n[irau unul dup\altul la coada articolului. Multe,prea multe, debordau de ranchiu -n\ `mpotriva cadrelor didactice.De c`teva ori se relua ideea c\ di-feren]a de salariu de care pome-nea [eful inspectoratului e nor-mal\, fiindc\ v`nz\torii din ma-gazine fac ceva, servesc clien]i,fac o munc\ util\, `n vreme ce pro -fesorii [i `nv\]\torii stau c`tevaore pe zi la [coal\ [i nu fac nimic,fiindc\ nu-i mare br`nz\ s\ staitoat\ ziua cu ni[te copii. Pe dea su -pra, profesorii muncesc doar dou\ -zeci de ore pe s\pt\m`n\, s`nt unfel de chiulangii cu diplom\, au[i vacan]e lungi, `n care stau de-geaba... ce mai, s`nt un fel de tr`n -tori, primesc oricum mai mul]ibani dec`t merit\ – [i nici nu-[ifac treaba cum trebuie.

Partea tragicomic\ era c\ o bu -n\ parte din comentariile veni-noase de pe Internet erau scrise

`ntr-o limb\ român\ s\rac\ [i e -rau doldora de gre[eli de ortogra-fie, ceea ce dovedea c\, ntr-ade v\r,profesorii celor ce comentau nu`[i f\cuser\ foarte bine treaba. Nuca v`nz\torii din supermarket.

E drept, nu e cazul s\ lu\m `nseam\ discursul unor anonimi izo -la]i, din categoria comentatori-lor frustra]i, pentru care scriereacomentariilor e o form\ de defu-lare. Numai c\ nu e vorba doarde ei. ~ntr-o sear\, la jurnalul de[tiri al postului na]ional de tele-viziune se relata povestea unuiprofesor care a aplicat unui elevo corec]ie fizic\ (ilegal\ [i abuzi -v\, desigur). ~n scurt timp, profe-sorul s-a trezit cu ni[te rude ale co -pilului, care l-au luat la b\taie. Niciasta nu e ceva inedit: `n Românias`nt b\tu]i anual zeci de profesori[i profesoare – de elevi, de rudelelor, de g\[ti de prieteni. Cu pumnii,cu picioarele, cu scaunul. Asteas`nt riscurile unei profesii `n carestai degeaba [i ai vacan]e lungi.Interesant\ mi s-a p\rut forma deprezentare a [tirii. Din p\cate,nu-mi amintesc exact dac\ for-mula rostit\ de crainic `n corpul[ti rii a fost „dup\ fapt\, [i r\s pla -t\“ sau „ce-a c\utat a g\sit“, `ns\sensul ei era evident: nu numai c\abuzul profesorului trebuia san c - ]io nat (fiindc\ b\nuiesc c\ ar fifost), ci, mai mult, corec]ia aplica -t\ acestuia a fost una binemeritat\.De ce nu ]i-ai face singur drepta-te – mai ales c`nd e vorba de unprofesor, care a primit astfel ce-ameritat? Fiindc\ [i elevii care `[i

permit s\ ridice m`na sau scaunulasupra profesorului s`nt prompt[i aspru pedepsi]i: la primul pro-fesor b\tut li se scade nota la pur-tare, iar dup\ aceea, dac\ persis t\`n gre[eal\, ar putea chiar s\ fie ex -matricula]i. Nu neap\rat defini-tiv, dar m\car cinci-[ase zile, `ncare o s\ fie nevoi]i s\ umble hai-hui pe str\zi [i s\ sufere c\ lipsescde la orele de matematic\ sausport.

Ar fi o exagerare ca, pornindde la dou\-trei cazuri, s\ trag oconcluzie generalizatoare [i radi-cal\ asupra destinului `nv\]\ -m`n tului românesc. Dar e cert c\prestigiul profesorului e `ntr-undeclin accentuat. Prost pl\tit, umi -lit, sanc]ionat prompt c`nd gre [e[ -te, ba chiar considerat inutil, edu -catorul copiilor români a ajunsun fel de slujitor tolerat, o bon\ dezi la un a[ez\m`nt de stat numitgeneric „[coal\“. Iar cum corpulprofesoral românesc n-a fost nicio -dat\ solidar, e pu]in probabil s\asist\m vreodat\ `n `nv\]\ m`ntla o grev\ generalizat\ de c`tevaluni, care s\ arate, m\car aproxi-mativ, ce ar `nsemna o Românief\r\ [coli.

Dispre]ul fa]\ de profesori a -rat\ `ns\ destul de bine ce `n sea -mn\ o Românie lipsit\ de edu -ca]ie. Iar c`nd o ]ar\ nu mai valo-rizeaz\ educa]ia, ea devine o pro-duc\toare de for]\ de munc\ iefti -n\, prost pl\tit\ [i dispensabil\, o]ar\ mediocr\, care se mul]u me[ -te cu pozi]ia ei subordonat\, dem`na a doua. Dar chiar [i a[a, po-pula]ia tot trebuie s\ `nve]e m\ -car s\ citeasc\, pentru a putea pri -cepe titlurile din „Cancan“ ori„Libertatea“, [i s\ scrie, ca s\ poa -t\ posta comentarii pe Internet.

» Cum corpul profesoralromânesc n-a fostniciodat\ solidar, epu]in probabil s\asist\m vreodat\ `n`nv\]\ m`nt la o grev\generalizat\ de c`tevaluni, care s\ arate,m\car aproximativ, cear `nsemna o Românief\r\ [coli.

Citesc `ntr-un cotidiantimi[orean online un articoldespre starea `nv\]\m`ntului,`n care inspectorul general dinTimi[ se pl`nge c\ `n ultimiiani peste cinci sute deprofesori [i `nv\]\tori aurenun]at la posturile undepredau. Explica]ia e unasimpl\: salariile extrem demici. Cu o obid\ explicabil\,inspectorul spune c\, deexemplu, salariile unor`nv\]\tori debutan]i s`nt maimici dec`t cele ale unorv`nz\tori de supermarket.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

O profesieaproape inutil\


6 » muzic\

Pe urmele unei Rapsodii pe teme moldovene[ti [i ale autorului ei:

Mieczyslaw Weinberg

M-am `ntrebat nu o dat\ care afost geneza Rapsodiei lui Wein-berg, un compozitor pe care nu -me le `l arat\ drept polonez, dardes pre care [tiam c\ [i-a tr\it via -]a matur\ `n Uniunea Sovietic\,fiind elevul cel mai str\lucit allui {ostakovici. {i mi-am r\s -puns `n treac\t, superficial, c\Rapsodia era, probabil, expresiea unei „mode“ [i, cel pu]in `ntr-ovreme, a unor indica]ii de partid,din care se n\scuse, de exemplu,[i Rapsodia pe teme populare ru-se [i kirghize a lui Dmitri {osta-kovici. Supozi]ia era/este `n ma-re parte `n[el\toare [i abia citindnu demult ap\ruta biografie a luiWeinberg, In search of Freedom(~n c\utarea libert\]ii), semnat\de David Fanning, am `n]eles cese afl\ `n spatele „temelor moldo-vene[ti“...*.

Pentru cine nu [tie, MieczyslawWeinberg, n\scut la Var[ovia `n1919, cunoscut [i sub numele, `ntranscriere ruseasc\, de MoiseiVainberg, a fost unul dintre ceimai prolifici compozitori ai seco-lului trecut. Desconsiderat mult\vreme `n Occident – numele luilipse[te din edi]ia 1980 a mareluidic]ionar Grove, `n timp ce Dic ]io - narul biografic Baker-Slonimskinu g\sea util s\ scrie dec`t c\ aurmat „preceptele realismului so -cialist `n aspectele sale etnice“ –,Weinberg a l\sat `n urma sa,

`ntr-o enumerare succint\ doar,16 simfonii, 12 cvartete de coar-de, un cvintet cu pian, 20 de sona-te pentru diverse instrumente [ipian, trei opere etc.

Descoperirea sa de c\tre lu-mea exterioar\ a avut loc `n aniis\i ultimi, de boal\, compozitorulsting`ndu-se din via]\ `n 1996. Eas-a materializat printr-o avalan -[\ de `nregistr\ri pe disc: 17 volu-me la casa Olympia (desfiin]at\ `n2004), o alt\ serie `n curs de reali-zare la casa britanic\ Chandos(opt CD-uri p`n\ acum, n principalale simfoniilor), o alta, axat\ pemuzic\ de camer\, la compania ger -man\ CPO, o edi]ie cu inten]ia derealizare a integralei operei (?) `nAustria, din care au ap\rut prime -le cinci volume, o cooperare `n trecasa de discuri Neos [i radi o ul destat (ORF), o remarcabil\ colec ]iesub eticheta Naxos [i, nu pe ulti-mul loc, una `nceput\ la Londra,de Martin Anderson, de ani de zi-le un mare promotor al compozi-torului, [i de casa sa de discuri,Toccata Classics.

Muzica lui Mieczyslaw Wein-berg poate fi, deci, ascultat\ cu u -[urin]\ de cei ce vor s\ o cunoas c\,iar admiratorii lui {ostakovici vorg\si mai mult dec`t un pendant laarta marelui simfonist rus, un e -lev ce l-a stimulat [i inspirat chiarpe profesorul s\u de compozi]ie,iar mai t`rziu prieten.

Ca s\ revin la `ntrebarea ini ]ia -l\, ce a stat la geneza rapsodicei com -pozi]ii pe teme moldovene[ti? Aspune un destin, o soar t\, este a -proape prea pu]in. Mieczsys lawWeinberg s-a n\scut `ntr-o fami-lie de evrei din Chi[in\u, iar ta t\ls\u, Samuil, violonist, compozitor[i aranjeur `ntr-una dintre com-paniile ambulante de teatru aleprimelor decenii din veacul XX, afost singurul care a sc\pat cu via -]\ din pogromul de trist\ faim\petrecut `n 1903 `n capitala basa-rabean\. ~mpreun\ cu membriitrupei de teatru, dup\ un turneuprin România, Ungaria [i Polonia,Samuil avea s\ se stabileasc\ laVar[ovia [i s\ se c\s\toreasc\ [iel cu o basarabeanc\. Fiul lor, cunume polonez, se dovedea a fi uncopil-minune [i avea s\ c`nte lapian, de la o v`rst\ timpurie, n com -pania tat\lui, `n teatru. Intrat laConservatorul din Var[o via, Miec - zys law devenea, dup\ amintireaunui coleg, al\turi de WitoldMalcuzynski, unul dintre cei doi

elevi prefera]i ai clasei de pian aprofesorului Jozef Turczynski.

Destinul avea s\ se repete. ~n1939, la apropierea trupelor ger-mane de Var[ovia, p\rin]ii `l tri-miteau `n refugiu pe Mieczyslaw,care reu[ea s\ ajung\, al\turi demul]i al]i polonezi, `n UniuneaSovietic\, la Minsk, unde se f\ -cea repede cunoscut ca un talentpromi]\tor muzical. Familia sa,r\mas\ la Var[ovia, avea s\ fieucis\ de nazi[ti, p\rin]ii [i sorasa Ester ar[i de vii, `ntr-un lag\rde tranzit, la Travniki, `n 1941.

La trecerea frontierei sovieti-ce, t`n\rul pianist a fost „rebote-zat“ la controlul actelor [i a deve-nit pentru restul vie]ii MoiseiVainberg, iar la Minsk, apoi `nrefugiu la Ta[kent [i `n cele dinurm\ la Moscova a `nceput o no -u\ via]\ [i o extraordinar\ carie -r\ de compozitor, `ncurajat [i sus -]inut de Nikolai Miaskovski [i deDmitri {ostakovici. O via]\ `n ca-re avea s\ mai treac\ o dat\ pel`ng\ moarte, arestat la `nceputullui februarie 1953 de NKVD, sal-vat c`teva luni mai t`rziu, gra]iemor]ii, `n martie, a lui Stalin [i ainterven]iei lui {ostakovici pel`ng\ Beria [i Voro[ilov.

Dup\ cum povestea compozito-rul `naintea mor]ii, acuza]ia prin -cipal\ a fost cea de „na]ionalismburghez evreiesc“, la care el i-arfi spus anchetatorului: „Dat fiindc\ nu [tiu nici m\car o liter\ idi[,dar am dou\ mii de c\r]i `n polo-nez\, nu a]i putea schimba `n «na -]ionalism burghez polonez»?“.R\spunsul primit suna astfel:„{tim noi mai bine dec`t tine!“. Ovia]\, mai mult dec`t o Rapsodie,ilustrat\ `n 16 simfonii...

*David Fanning, Mieczyslaw WeinbergIn Search of Freedom, Hofheim: WolkeVerlag, 2010, 220 p.

Despre Rapsodia pe tememoldovene[ti a luiMieczyslaw Weinberg n-am aflat dec`t t`rziu,atunci c`nd am descoperitla Lon dra, la mijloculanilor ’90, dis curilecompaniei sovie to/bri -tanice Olympia, dup\ cumtot de pe discuri „oc -cidentale“ am aflat despre[i am ascultat Concertulromânesc al lui Ligeti.Compuse `n aceea[i epoc\,prima `n 1949, cea de-adoua pies\ `n 1951, facilde `ncadrat, la primavedere, exclusiv `ncategoria lu cr\ rilor„realismului socialist“stalinist, ambele compo zi -]ii, `n fond ale unorminori tari, spun mai multdespre autorii lor dec`t osimpl\ tentativ\ deadaptare la peisajulvremurilor pe care le-autr\it.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Nu mi s-a `nt`mplat de mult\ vre -me s\ ascult o zi `ntreag\ unul[i acela[i disc! La ora c`nd `ncepschi]a acestui articol, playeruls-a `nc\lzit r\sucind CD-ul, am-plificatorul arde, `n pericol imi-nent s\ pr\jeasc\ tranzistorii fi-nali, iar eu, hipnotizat [i pierdutpentru cauzele m\re]e, m\ scu-fund f\r\ stop/eject `n turbio nulde sunete m\iestrit mixate de celmai bun inginer pe care l-a datindustria audio, Alan Parsons!Ce m\ va opri s\ ascult p`n\ din-colo de topirea-n substan]a dincare este alc\tuit Universul, fiec\ voi deveni fantom\ ce b`ntuieneodihnit\ prin spa]iu, fie c\ voiajunge particul\ subatomic\ `n -tr-o cuant\ de praf mi[cat\ brow n i -a n „`n imperiul unei raze“? Cem\ determin\ s\ intru `n conso-nan]\ cu entit\]ile misterioaseca re trec pe deasupra noastr\ [ine ating, [i ne atrag `n vise dintrecele mai diverse? O energie ire -zis tibil\ vibreaz\ `n membranadifuzoarelor, traduc`nd scheleticinspira]ia componistic\ [i efortulartistului considerat azi cel maivaloros din c`]i se exprim\ n/prinmuzica rock. Angoasa [i regretulpentru ce n-ai f\cut c`nd ai avutocazia s\ faci; furia c\ via]a tava trece f\r\ s\ te po]i `mpotri vi;dorin]a de-a p\stra contactul cupersoanele care ]i-au fost dragi [iacum nu mai s`nt printre cei vii –iat\ treimea de motive capabil\s\ activeze impulsul creativ, re me - diu [i r\spuns metafizic la ne fe ri -cirea de-a exista. Steven Wilson eateu. Nu caut\ nimic dincolo derealitatea pe care o poate cu prin -de cu mintea, cu experien]a c`[ ti - gat\ la jum\tatea vie]ii. Totu[i...

Totu[i, dimensiunea spiritua -l\ nu constituie obsesia ce-i toa c\inteligen]a. Altceva l-a preocupatpe Wilson. Albumul The RavenThat Refused To Sing (and otherstories), 2013, izbute[te s\ capteze

momentul rarisim c`nd „se `n t`m -pl\ ceva“, cum spun cunos c\ to rii.Vitalitatea grupului de muzicienicu poten]ial verificat permite ma -gia: Guthrie Govan, chitar\; NickBeggs, bas; Marco Minnemann,tobe; Theo Travis, saxofoane, flaut;Adam Holzman, claviaturi. To]iaccept\ „conducerea“ lui Wilson,f\r\ probleme, fiindc\ „este un[ef excelent, cu picioarele pe p\ -m`nt [i n-are un ego imens“, du p\aprecierea lui Travis. Dincolo deamabilit\]i, progresul lui Wilsonca nivel de complexitate [i difi-cult\]i `nvinse e, s\ zic a[a, vizi -bil. Reascultarea, obligatorie, acelor dou\ albume anterioare, In -surgentes [i Grace for Drowning,l\mure[te rapid „saltul calitativ“.Acesta se datoreaz\ [i faptuluic\ `nregistr\rile s-au f\cut `n se-siune concentrat\. {apte piese `n[apte zile, fiecare tras\ `n maimulte variante, dar absolut toate`n priz\ direct\, cu muzicienii e -xecut`nd simultan partitura cele-a revenit, ca [i cum ar fi c`n tat`n concert. Coeziunea ob]inut\ `nturneul precedent a generat o re -la]ie `ncins\ la figurat. Vehicululodat\ pus `n mi[care a c\p\tatcaracteristica „for]ei ce se n dreap -t\ cu sincope spre marginea uneipr\p\stii st`ncoase“, cum plastico descrie Wilson. Ma[in\ria nu sepr\bu[e[te. Dimpotriv\, [i ia zbo -rul `n straturile atmosferice su-perioare, unde e greu de urmat.

C`nd muzica dep\[e[te capaci -tatea de `n]elegere a omului o bi[ -nuit, folosirea cuvintelor din vo -ca bularul mistic pare a surmontadistan]ele. Invita]ia la lucidita tevine tot din ideile muzicianului.Pentru Wilson, sunetul trimis `ndifuzoare, `n bogatul format 24/96surround sau tradi]ionalul ste -reo, se na[te la confluen]a dintrejazz [i progresiv-rockul anilor ’70.Muzica nu este voiaj prin zoneimaginare, ci c\l\torie prin ]inu -turi odr\slite de Edgar Allan Poesau Charles Dickens.

Grafica lui Hajo Mueller, LasseHoile [i videoclipul lui Jess Cope„sublimineaz\“ mesajul. Copertaaminte[te de masca din „The Wall“,modest omagiu adus realiz\rilorPink Floyd. Melodie, ruperi nea[ tep -ta te de ritm debordant, solouri su -focante (un plus pentru Theo Travis,ale c\rui evad\ri nu se poticnescniciodat\)... M\ opresc din elo gii,c\ risc s\ deviez ira]ional...


Corbul care nu voias\ c`nte... [i altepovestiri neobi[nuite


Mi-a f\cut pl\cere publicul obi[ nu -it, de sear\ de teatru din timpuls\pt\m`nii, diferit structural decel de premier\, cu invita]i de pre -s\, critici, sponsori, politicieni [imai [tiu eu ce VIP-uri a c\ror cot\public\ o po]i intui dup\ rangullocului primit `n sal\. Publicul „deserie“ `n care m\ aflam era com-pus din oameni, mul]i tineri, pen -tru care „ie[itul“ `nseamn\ [i unmoment de consum cultural. Edrept, nu orice moment, ci un re-gal din toate punctele de vedere!

F\r\ de cusur!

Chimia dintre membrii echipei evital\ `n orice proiect, iar `n cazulacesta `nt`lnirea dintre regizorulSilviu Purc\rete, actorii MarianaMihu], Victor Rebengiuc, sceno-graful Drago[ Buhagiar [i compo -zitorul Vasile {irli a fost perfec t\.N-a[ putea g\si cusur Conului Le -onida ! Purc\rete [i cei doi inter-pre]i ai partiturilor centrale [i-austimulat reciproc creativitatea,a[a cum un accelerator alimen-teaz\ combustia. Inventivitatea

lui Buhagiar a mai dat o prob\solid\, Vasile {irli, de asemenea,justific`nd, dac\ mai era cazul,longevitatea colabor\rilor cu Sil-viu Purc\rete. Repeti]iile trebuies\ fi fost o pl\cere, dup\ cum se ve -de `n spectacol fantezia curg`nd`n volute comice. Pentru Silviu Pur -c\rete, repeti]iile constituie par-tea cea mai fascinant\ a unui nouspectacol. Atunci incubatorul den\stru[nicii lucreaz\ la foc conti-nuu, spiritul s\u ludic desf\ [ u -r`ndu-se `n voie. C`nd are al\turicoechipieri pe m\sur\, rezult\crea]ii precum aceasta.

Trucuri mici, efecte mari

Toat\ lumea [tie, din [coal\, pie-sa lui I.L. Caragiale despre p\ ]a -nia lui Leonida [i a Efimi]ei dinseara de L\sata Secului. Nu te ducila Conul Leonida ca s\ afli ce se`nt`mpl\, ci ca s\ vezi cum se `n -t`m pl\! Spectacolul `ncepe neorto -dox, cu cei doi interpre]i desprin -z`n du-se din public [i p\[ind `nspa ]iul de joc. Pot fi oricare din-tre pl\titorii de bilete. Ambii s`nt

costuma]i elegant, par c\ se `n -torc de undeva, de la o sindrofiecu [taif, [i, `nainte de culcare, z\ -bo vesc pe o canapea stil, `n ton cu]inutele lor vestimentare, `ntr-unsalon imaginar, s\ mai sporov\ -ias c\ ni]el. Fiecare la microfonullui spune un mic intro dialogat,un soi de uvertur\ a ceea ce urmea -z\ s\ auzim [i s\ vedem. Dup\ „C` -te ceasuri s\ fie?“, protagoni[tii sepreg\tesc de culcare. La faza cucanapeaua, se ridicase prima cor -tin\. La faza cu b\gatul `n pat, sedeschide a doua, dar alte c`teva„cortine“ imaginare se vor mai ri -dica succesiv p`n\ la final, Pur c\ -rete dezv\luind treptat anveloparegizoral\ pe care a ata[at-o cla-sicului text. O anvelop\ care ne a -rat\ `n c`t de multe maniere poa-te fi recitit, reinterpretat Cara-giale! ~n c\m\[i de noapte, a[ezatla orizontal\, patul [i cuplul s`ntridicate la 90 de grade printr-o ma -gie de scenotehnic\, oferind pu-blicului vizibilitate perfect\, ununghi ce indic\ perspectiva „desus“, chiar dac\ e tot din fa]\. Untruc mic, cu efecte mari, reamin-tind c\ la Silviu Purc\rete deco-rul joac\ [i el odat\ cu ceilal]i, c\e flexibil [i evolueaz\ `mpreun\cu ac]iunea [i personajele.

{i surpriza...

{tim ce urmeaz\, [i ce urmeaz\ einterpretat la mare art\ de Ma-riana Mihu] [i Victor Rebengiuc.Eroii caragialieni nu `n]eleg preabine ce se `nt`mpl\, ce li se `n t`m -pl\ [i `ncearc\ s\ afle din ziare.A[a cum pentru Leonizii [i Efi -mi ]ele de azi televizorul e sursatuturor adev\rurilor, pentru cei deacum un veac sursa era ziarul. Ei

`n[i[i par desprin[i dintr-un ziar,decupa]i dintr-o rubric\ de curi -oz it\]i. Fandacsia e curmat\ dea pari]ia Saftei, portretizat\ lapro priu ca dizeuz\, c\ci trage oc`n tare live, la microfon, acompa -niat\ de un pianist. Fire[te, pe mu -zica lui Vasile {irli! Toat\ lumeala aplauze mul]ume[te publicului,dar, p\c\leal\!, e un final fals, pen -tru c\, [i-mi pare r\u c\ v\ poves-tesc [i stric surpriza, dar trebuies-o fac, solu]ia fiind sclipitoare,piesa e luat\ de la cap\t. Nu pur[i simplu, ci cu o schimbare a ca-drului scenografic, acum acela dinpreciz\rile date de autorul piesei,actorii pred`ndu-[i/prelu`n du-[irolurile. Totul e la vedere, nu enimic trucat, nu se folose[te tra-vestiul, doar Mariana Mihu] `[iface o masc\, de noapte, [i reau-zim textul. Pe al lui Leonida, spusde Efimi]a, pe al Efimi]ei, spus deLeonida. La nuan]\, descoperind`n pliurile sale noi poten]ialit\]isemantice. Rostirea, un accent, opauz\ u[or prelungit\, alta sem-nificativ\ ne arat\ parc\ un nouchip al piesei.

De aceast\ dat\, finalul e maizgomotos, mai brutal, cu pere]i cese fisureaz\, iar prin fisuri se `n -tre v\d fl\c\ri. O u[\, pe care, con -centrat pe actori, vr\jit de ei, par -c\ nici n-ai remarcat-o, se deschi-de [i las\ loc fumului. Safta e r\ -nit\ de un glon] venit de-aiurea,dar se adun\ [i c`nt\, din nou,acum un c`ntec apoteotic. C\ci esf`r[itul. Pe bune! Conul Leonidae un recital teatral `n care to]i se`ntrec `ntre ei [i fiecare se `ntre-ce pe sine, `n beneficiul spectaco-lului [i r\sf\]ul publicului. Sepoate un bis, v\ rog?

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Am v\zut Conul Leonidafa]\ cu reac]iunea de laTeatrul Na]ional Bucure[tinu la data premierei, `nluna noiembrie, ci la oreprezenta]ie ulterioar\,de serie. Spectacolul ecoprodus de cea dint`iscen\ a ]\rii [i Arielul dinR`mnicu V`lcea, un teatrude care Silviu Purc\rete,semnatarul regiei, e legatprin c`teva produc]iiantedecembriste, dar maiales prin Decameronul din1993. Atunci, cu excep]ialui Ilie Gheorghe,distribu]ia era alc\tuit\din neprofesioni[ti, c\roraPurc\rete le-a modelathistrionismul, pofta de joc[i i-a condus spre succes.Acum, pentru ConulLeonida…, actorii i-a luatde la Bulandra, [i nu oriceactori, a[a c\, presupun, `ncombina]ia aceasta TNB adat sala [i o parte dinbanii de colaborare [iproduc]ie.

Se poate unbis, v\ rog?


» Purc\rete [i cei doi interpre]i ai partiturilor centrale[i-au stimulat reciproc creativitatea, a[a cum unaccelerator alimenteaz\ combustia. Inventivitatealui Buhagiar a mai dat o prob\ solid\, Vasile {irli, deasemenea, justific`nd, dac\ mai era cazul,longevitatea colabor\rilor cu Silviu Purc\rete.


Interviu realizat de George Onofrei

Ultima fotografie este un vo lumcare, recunoa[te]i [i dvs., `n -seamn\ o schimbare de maca z.Nu mai este un roman poli]ist.

S`nt pe contrasens.

S`nte]i pe contrasens, da. Des -pre Ultima fotografie a]i recu nos -cut c\ poate mai bine de cinci -zeci la sut\ e autobiografic.

Am spus-o de multe ori, [i cred c\orice scriitor o poate recunoa[te, c\dac\ avem o via]\ intens\ [i mul]iprieteni [i s`nt destule pove[ti despus [i de ascultat, atunci pove[ ti -le s`nt rupte din via]\. Este o schim -bare de macaz pentru c\ aveam tottimpul `n frunte o [tampil\ de au -tor de teatru de consum, misteryand thriller sau romane poli]iste,cum vre]i s\ le spune]i. Cred c\ a -junsesem la un anumit punct des -tul de convenabil. Ucide]i gene ra - lul este cea de-a patra carte.

Aceasta este cartea preceden t\,dinaintea Ultimei fotografii.Inclusiv din grafica copertei neputem da seama c\ e `ntr-o cutotul alt\ zon\. ~ntre bine [ir\u e doar o ap\sare de tr\ gaci.

Este un thriller psihologic, dac\vre]i s\-l ncadr\m. Americanii aupl\cerea asta de a clasifica foarte

m\runt, foarte fin chiar [i lite ra -tura aceasta numit\ mystery andthriller. Ultima fotografie este cutotul altceva, poate c\ are ele men -te psihologice. Cititori de-ai meicare au terminat de cur`nd Ulti mafotografie [i citiser\ [i Ucide]i ge ne -ralul mi-au spus: „Oric`t ai vrea, sti -mabile, tot se simte a[a un aer...“.Cele dou\ personaje masculineprincipale, aparent foarte dife ri te,au pu]ine locuri comune. Pe de oparte `ns\, eu cred c\ e normal s\aib\ locuri comune pentru c\ s`ntb\rba]i români, `n zilele noastre,`ntre 40 [i 50 [i ceva de ani. E nor -mal s\ avem cu to]ii ceva n co mun,to]i tr\im `n acest spa]iu.

De ce a]i plasat ac]iunea pe unvas de croazier\, pe un t\r`m alnim\nui?

Am vrut s\-i izolez, s\-i arunc `n -tr-o zon\ `n care pe de o parte s-arsim]i `n siguran]\, dar a[a cum sevede sau cum vor citi cititorii, nicim\car acolo nu s`nt `n siguran]\.Alexandru Zaharia, personajul prin -cipal, a pierdut tot, vrea s\ fug\ [ivrea s\ se duc\ undeva unde nu-lcunoa[te nimeni, dar din nefe ri ci -re nu reu[e[te.

Un personaj care are v`rsta de 50de ani. Eu [tiam c\ la b\r ba ]i 40e v`rsta critic\. L-a]i pla sat ce vamai t`rziu.

50 mi se pare un num\r mult maifrumos. 40 este legat de acea fai moa -s\ criz\ a b\rbatului. {i eu am a -vut o criz\ personal\ `n jurul v`rs -tei de 40, recunosc. Probabil c\ me -dical s-ar putea explica. Dar aicieste o chestiune dincolo de me di cal,este o chestiune de commitmentfa]\ de tine, de drum `n via]\, de cee mai important – profesie, fami -lie –, unde `ncepe [i unde se ter mi -n\ eul. C`teodat\ am ocazia s\ levorbesc studen]ilor [i le spun ce lorde la Rela]ii publice: „~nchipui]i-v\c\ fiecare s`nte]i un proiect [i n chi -pui]i-v\ pe voi ca un proiect, iar di -minea]a sau seara c`nd v\ sp\la]i pedin]i, uita]i-v\ `n oglind\ [i `ncer -ca]i s\ v\ reg\si]i [i s\ comu ni ca ]icu cel din fa]\, s\ vede]i dac\ pu te]icomunica sau este doar un str\ in.Dac\ este un str\in, `nseamn\ c\ave]i o problem\“. Cred c\ cifra 50este un moment important, c`nd tre -buie s\ te ui]i `n oglind\ s\ rea li -zezi ce vezi exact acolo `n fa]\.

Este un fenomen care e de ur -m\rit dup\ 1990. Foarte mul]idintre cei din genera]ia dvs. ca -re au f\cut o facultate cu pro filtehnic dup\ revolu]ie au renun -]at cu totul la lucrul acesta. Jur -nalismul, sau fotojurnalismul `ncazul dvs., a fost o direc]ie pe ca -re au `mbr\]i[at-o mul]i, [ti]iglumele acelea cu inginerii dinpres\. Apoi a]i devenit scrii tor,editor.

Scriitor foarte t`rziu.

{i m`nat de editorul Bogdan Hrib,care avea nevoie de o carte de unanumit tip s\ o publice.

Antecedentele s`nt foarte vechi.C`nd am lansat la Bucure[ti Ulti mafotografie, la standul Editurii Car -tea Româneasc\/Polirom, discu tamcu Alex {tef\nescu c\ruia i-am a -r\ tat un [traif din suplimentul li -terar artistic al „Sc`nteii tinere tu -lui“ din ’85, c`nd mi-a publicat dou\mici schi]e.

S`nte]i membru al Uniunii Scri -itorilor?

Da, dar destul de recent, din 2011.

C`nd vi se va calcula pensia, a -cela va fi momentul debutu lui,`n ’85. Mai s`nt cazuri de scrii toricare au debutat la 12-13 ani cu opoezioar\ [i acela este consi de -rat punctul zero pentru calcu la -rea vechimii.

Ca s\ se calculeze pensia, ar tre buis\ am o carte de munc\. V\ spun unsecret: nu am carte de munc\ nic\ -ieri, nu am nici un contract de mun -c\ valid, s`nt oarecum [omer, a[a`nc`t degeaba mi se va da nu [tiu c`tla pensie, pentru c\ nu are la ce s\se dea acea jum\tate. P`n\ atunci n -s\, s\ mai existe sisteme de pen sie.

Sper c\ m\car o asigurare pri -va t\ ave]i.

Nici asigurare nu am, de[i toat\ fa -milia m\ bate la cap c\ ar trebuis\ m\ g`ndesc, c\ cei 50 de ani s`ntaproape, dar vom vedea.

Prefera]i fotografia color?

Nu prefer fotografia color [i nu pre -fer nici fotografia digital\, dar atrebuit s\ m\ adaptez din mers. B\ -tr`nul meu aparat digital cump\ ratla m`na a doua nu are dec`t vreo doiani, am lucrat p`n\ `n ultima clip\,c`t am putut, pe film. Eu cred c\ [iprivitorul, ca [i cititorul, trebuie s\fie antrenat, pentru c\ nu po]i s\faci fotografie alb-negru cu un anu -mit tip de mesaj dac\ nu `l `nve]i pecel care prive[te. Este ca o limb\

str\ in\. Fotografiile acestea colormari [i u[or turistice s`nt pentru unabecedar al celor care vor s\ se a -propie, pentru c\ altfel Româ niaa avut [i are fotografi grei, foarteserio[i.

Se vorbe[te despre epoca aceas tadigital\ ca despre un fenomencare a democratizat practic ceeace numim fotografie. Demo cra -ti zarea aceasta a adus [i mai pu -]in\ calitate?

Democratizarea a avut dou\ efec tecontrare: unul foarte bun [i unulextrem de nefericit. Cel foarte buneste c\ oamenii, juc`ndu-se cu te -le foane, au `nceput s\ `[i do -reasc\ aparate din ce `n ce mai bu -ne. Iar cel\lalt, care decurge e xactdin primul, este c\ pe m\sur\ ceau aparate din ce `n ce mai per -for mante, uit\ c\ `ntr-o fotogra -fie esteticul, compozi]ia, planu ri le,mesajul s`nt mult mai impor tan tedec`t o tehnic\ extrem de avansa -t\. Cu 20-30 de milioane `]i po]icump\ra un aparat fenomenal.

Degeaba `]i cumperi un apa -rat scump dac\ `l p\strezi pemodul auto.

Exact. Am v\zut mul]i oameni ca -re au ni[te super device-uri pe ca -re le pun pe auto [i trag poze n caretaie picioarele, cum s`nt pozele dec\l\torie, de concediu, care `ncepundeva deasupra gleznelor. Poa tec\ etapa urm\toare pentru cei ca -re tot se joac\ de-a fotografiatul arfi s\ fac\ [i un pic de [coal\, dac\tot s`nt pasiona]i.

Spunea]i c\ v-a ajutat [i faptulc\ nu a]i scris n ]ar\ volumul a -cesta, ci `ntr-un peisaj marin.

Da, pentru c\ este un volum foar temarin. Deci oamenii ace[tia s`ntpe un vapor, `n jurul lor e ap\.

Avem mul]i a[a-zi[i scriitoricu debaraua plin\ cu mur\ turi[i cu c`teva sute de exemplaredin propriul volum de dat laprieteni. Crede]i c\ este unspecific românesc vanitatea a -ceasta de a-]i vedea numele peo copert\?

Nu cred. Poate la noi este mai dez -voltat\ dec`t `n alt\ parte, dar amv\zut-o [i `n str\in\tate. {i acolose autopublic\. Cred `ns\ c\ au to -rii români, `n totalitatea lor, nus`nt `nc\ o voce foarte puternic\.{i probabil este [i vina edito ri lor,


8 » interviu

Interviu cu Bogdan Hrib:

„Dac\ la noi faci o lectur\ [i le-ai cereoamenilor 10 lei, f\r\ s\ mai cumpere[i cartea, cred c\ ]i-ai lua `njur\turi“

» Poa te c\ etapaurm\toare pentru ceica re tot se joac\ de-afotografiatul ar fi s\fac\ [i un pic de [coal\,dac\ tot s`nt pasiona]i.

care nu reu[esc s\ `n]eleag\ c\ u -nirea face puterea [i c\ ar trebui s\punem m`n\ de la m`n\ 50 de au -tori buni din toate genera]iile, dela profesori universitari la poe]i...

S-a mai `ncercat cu astfel deliste. E adev\rat c\ au fost lis tede dou\zeci.

Cred c\ listele acelea au fost f\ cu -te de cineva. Eu cred c\ ar trebuis\ le fac\ editorii. Nu [tiu cine af\cut acea list\ de dou\zeci. Poa -te nu era atunci momentul saupoate nu a ajuns unde trebuia.

Dar tot nu mi-a]i spus: e vreo[ans\ ca o editur\ `n 2013 s\ ra -teze un autor mare?

O editur\ mare poate rata un au -tor mare.

Dar chiar toate?

Eu cred c\ autorii buni s`nt maitimizi. Nu-mi dau seama `ncotrovre]i s\ bate]i.

M\ g`ndesc la unii bie]i autoricare spun c\ talentul lor nu es -te recunoscut din cauza mafi i -lor literare. Eternul frustrat ca - re ajunge s\-[i publice sin gurcartea.

P\i s\ `nve]e de la americani, ca re`[i trimit c\r]ile la 30 de edi turi[i a[teapt\. Eu nu [tiu de ce dup\20 [i ceva de ani de la revolu]ie noitot nu avem r\bdare. Crede]i-m\c\ `n 20 de ani de editor [i de totfelul de `nt`mpl\ri, cred c\ de 50sau 100 de ori am primit e-mail uride la oameni care mi-au spus c\s`nt mai buni dec`t Poe, Tolstoi [ial]ii. Fiecare era mai bun dec`tun mare clasic. Nu [tiu unde auajuns manuscrisele astea, pentruc\ prin mine nu au ajuns nicio -da t\ c\r]i [i nici nu cred c\ au a -juns prin al]ii. Deci cred c\ aces tetalente nerecunoscute vor r\m` nenerecunoscute. Grav este c\ une leajung s\ fie publicate. S\ [ti]i c\democratizarea informa]iei ne o -moar\ pe to]i. Adic\ dac\ ai pe omas\ o mie de c\r]i din care zeces`nt bune, s-ar putea ca cei caretrebuie s\ vad\ acele mese s\ nule observe pe alea zece.

Spunea]i c\ a]i avut p`n\ a -cum o experien]\ bun\ cu lec -turile publice, despre care uniicred c\ nu s-ar prea potrivia[a pe su fletul românului, c\doar `n spa]iul germanic g\ -se[ti oa me ni disciplina]i, careau r\bda re s\ asculte minute`n [ir un autor.

Am mai `nt`lnit astfel de eve ni -mente `n Marea Britanie [i `n Sta -tele Unite. Cred c\ nou\ ne lip se[ -te ideea de club de carte, de clubde cititori de tipul cucoanelor ca rese `nt`lnesc [i, `n loc s\ trico te ze,discut\ despre o carte. La Bucu -re[ti, pe l`ng\ lansarea de la Gau -deamus, a fost o `nt`lnire la C\r tu -re[ti, care este un spa]iu spe cial.

Acolo am citit din carte [i n timp ceciteam am `nceput chiar s\ m\ b`l -bì pentru c\, atent fiind la cei dinfa]\, mi-am dat seama c\ s`nt foar teconcentra]i, simt foar te bi ne. Au to -rul are sau n-are talent ac toricesc,dar fiind textul t\u, pro babil c\ `lsim]i din nou atunci c`nd `l ci te[ti,poate c\ reu[e[ti s\ transmi]i...

Despre poe]i se spune c\ s`ntcei mai pro[ti recitatori ai pro -priilor poezii.

Dar totu[i au foarte mul]i fani saureu[esc s\ str`ng\ un nucleu durde fani. Poate c\ [i romancierii artrebui s\ aib\ nuclee de astea du -re. Ar trebui s\ nu c\ut\m tot fe lulde drumuri `nfundate [i s\ mer -gem pe drumurile verificate de oc -cidentali. Nu [tiu de pia]a fran ce -z\, dar cele german\, englez\ [iamerican\ sigur fac lectur\. Amv\zut `n Statele Unite autori carenu se jenau s\ citeasc\ `n fa]a azece oameni `ntr-o libr\rie.

De obicei aceia fiind pl\titoride bilet.

Exact asta voiam s\ spun. Dac\la noi faci o lectur\ [i le-ai cere oa -menilor 10 lei, f\r\ s\ mai cum pe -re [i cartea, cred c\ ]i-ai lua n ju r\ -turi. Ei, acolo, s`nt pl\titori. Iar a -tunci c`nd citesc VIP-uri, se ajun -ge la suprapre]. Este o chestiune derespect [i de recunoa[tere. Dac\`]i place o carte, trebuie s\ te ducis\ `l ascul]i pe acel autor, s\ ìstr`ngi m`na [i s\ ì ceri un au to -graf. Poate e mult mai u[or la car -te dec`t la film. La film nu ajungis\ dai m`na cu un mare actor saucu un regizor. Dar `n cazul c\r]ii,c`nd ajunge `n ora[ul t\u, c`nd sefac faimoasele turnee `n Americasau `n Marea Britanie – autorul cueditorul merg `n 20-30 de ora[e –,oamenii se duc s\-i cunoasc\.

E aproape ca la starurile rock.

Exact. Eu nu `mi dau seama de ceromânii no[tri nu `[i doresc s\ cu -noasc\ autorii români. Nu mi dauseama de ce nu-[i doresc s\ pun\m`na pe ei.

Pentru c\ nu prea s`nt perso -na je mondene.

Nu [tiu dac\ trebuie s\ fie per -sonaje mondene. S`nt personaje [iat`t. S`nt scriitori care citesc [i se`nt`lnesc cu oamenii. Iar dac\ oa -menii ì citesc, ar trebui s\ `[i do -reasc\ s\ ì [i vad\.

Cum a]i ajuns s\ scrie]i un vo -lum de re]ete de buc\t\rie?

~mi place s\ g\tesc [i pentru c\nu apucam s\ g\tesc chestiuni cufoc, f\ceam salate. {i tot f\c`nd sa -late, aveam prieteni care `mi spu -neau: „Scrie-mi [i mie, c\ vine

un amic la mas\“. {i le-am maiscris, le-am mai dat pe [erve]ele,le-am dictat la telefon... {i mai alespe e-mail au `nceput s\ apar\ni[te fi[iere pe care m-am g`ndits\ le str`ng. Acea carte, care a fost[i prima, s-a epuizat.

E bine c\ totu[i nu a fost acelade butul. Ce ar fi scris domnulManolescu despre aceast\ carte?

Nu mi-am pus problema. O trec n -totdeauna la CV pentru c\ este otu[\ monden\, e un pic de piper.{i chiar a avut succes, apropo de cevorbeam mai `nainte, de non-fic -tion-ul scris de autori români. Poa -te c\ ar trebui s\ scrie fiecare c` -te o re]et\ [i s\ facem o antologiecu ce ne place fiec\ruia.

Cartea dvs. Ucide]i generalul afost tradus\ `n englez\. Ce re ac -]ii a]i avut?

A fost tradus\ `n englez\ de o e di -tur\ mic\ [i plin\ de entuziasmcare nu a cerut bani de la nimeni. Amavut o lansare minunat\ la Lon -dra, etajul 39, `ntr-un zg`rie-nori,cu muzic\ de camer\. Problemaeste c\ dou\ c\r]i atunci [i apoi`nc\ dou\ pe o pia]\ uria[\, dou\nume – Hrib [i Arion – care e clarc\ nu s`nt engleze[ti, cu un bugetmic de promovare, nu am rupt no -rii, nu am rupt nimic. Am v`ndutc`te un pic, c`te un pic, poate p`n\`ntr-o mie de exemplare. Editoruleste mul]umit. Avem ni[te recen -zii ale unor critici importan]i, darrevin la obsesia mea cu 50, nu po]inici m\car `n pia]a de crime s\ teimpui cu c`]iva autori. V\ dau osingur\ cifr\: Islanda are 400.000de locuitori [i 40 de autori decrime fiction care s`nt tradu[i `n20-30 de limbi.

Cazul britanic este unul cu to -tul aparte. ~n patria limbii en -gle ze, volumul traducerilor eundeva pe la 18%.

Pot s\ v\ spun c\ `n anul `n care aap\rut `n Anglia Ucide]i gene ra -lul, `n 2011, traducerile de crimefiction din alt\ ]ar\ dec`t MareaBritanie au fost de 70 de c\r]i peo pia]\ de 5.000 de titluri. ~n zonade crime e [i mai mic procentulpentru c\ ei domin\. Marea Bri -tanie, Statele Unite [i pia]a nor -di c \ domin\ copios.

Ca s\ devii globetrotter, e maibun\ postura de editor de car -te sau de scriitor? Cine are maimulte [anse s\ fac\ `ncon ju rullumii?

Cred c\ editorul. Cel pu]in din ex -perien]a mea, ca editor am um blatmai mult. Pot s\ v\ spun c\ amfost [i `n Africa de Sud. Am fostauditor la primul t`rg de carte dela Cape Town pentru c\ eram pe

o list\ a T`rgului de la Frankfurt,iar cei de la Frankfurt auditauprima edi]ie a t`rgului de la CapeTown...

A]i fost un soi de observatoroficial ca la alegeri.

Exact. A fost o delega]ie de vreo17-18 oameni [i am fost foarter\sf\]a]i.

Cum e pia]a de carte din Afri -ca de Sud?

E `n plin\ dezvoltare. Cred c\ s`ntpie]e care se dezvolt\ [i vom ve -dea peste 10 ani o Chin\ [i o Asieinteresante, pentru c\ deocam da t\s`nt `nc\ `nchista]i `n ceva de carenoi vrem s\ uit\m, [i uit\m greu,ei s`nt `nc\ `n plin dogmatism.Cape Town este `ns\ un ora[ pro -fund cultural. Ca scriitor sper cade acum `ncolo s\ c\l\toresc. Mie

mi-a ap\rut primul roman `n2006, iar editor s`nt din ’93. Decimai am de recuperat ca autor. ~midoresc s\ c\l\toresc mai mult cascriitor, nu ca editor.


interviu « 9

» Cred c\ nou\ ne lip se[ te ideea de club de carte, declub de cititori de tipul cucoanelor ca re se `nt`lnesc[i, `n loc s\ trico te ze, discut\ despre o carte.

» Eu nu `mi dau seama de ce românii no[tri nu `[idoresc s\ cu noasc\ autorii români. Nu `mi dauseama de ce nu-[i doresc s\ pun\ m`na pe ei.


10 » carte

Florin Irimia

La-nceput se iubesc [i chiar dac\uneori se mai ceart\, seara, c`nd seduc la culcare (to]i `n acela[i pat)laolalt\ cu animalele care noapteadorm `n\untru, femeia se simtedestul de mul]umit\. ~i place s\ fiemam\, `i place c\ e din nou `n s\r -cinat\, iar at`ta timp c`t are ce s\le pun\ pe mas\ (orez, `n cea maimare parte a timpului), c`t poatemunci buc\]ica de p\m`nt primi -t\ `n arend\, c`t b\rbatul n-o bate[i nu cheltuie[te bruma de bani peb\utur\, la birt, via]a e frumoa -s\. Cur`nd `ns\, nu va mai fi. Maiprecis dup\ ce se na[te [i al trei-lea copil, c`nd b\rbatul care nu ba -te `ncepe s\ sufere. Este frustratc\ to]i banii se duc pe cei mici, iarel nu se poate bucura niciodat\de roadele muncii sale.

Drumul c\tre minciuna `ncare crezi [i tu

~ntr-o zi, vine acas\ cu un inel ca-re, zice el, e de aur. L-a cump\ratde la un negustor, la pia]\, [i afost un chilipir. Femeia e circum-spect\. La pre]ul \sta, oric`t de ne -s\buit ar fi fost negustorul, n-arecum s\ fie de aur. {i `ntr-adev\r,c`nd `l pune `ntre din]i s\-i verifi-ce t\ria, nu este. Are loc o scen\.Umilit, b\rbatul `[i umile[te [i elfemeia. Nu mult dup\ asta, `[i cum -p\r\ un postav scump pentru unr`nd de haine. Pe \sta chiar nu [i-lpermiteau. Numai c\ ea, mam\ gri -julie, ]inuse s\ le cumpere ceva lacopii, iar el n-a mai suportat. Lipsade toleran]\ a b\rbatului cre[tepe zi ce trece. ~ntr-o zi, Li, c\ci a[a`l cheam\, se face nev\zut. Dispa-re `n cea]\, pentru a nu mai rea p\ -rea niciodat\, ca un personaj mi-nor dintr-o pies\. Primele zile, s\p -t\m`ni, apoi luni chiar, mama spe -r\ c\ el se va `ntoarce. Apoi, c`ndse face anul, femeia `[i d\ seamac-a fost p\r\sit\. Pentru a nu-[i ri -dica `n cap gura satului, inventea -z\ scrisori pe care chipurile le-arprimi de la el, scrisori care o asi-gur\ c\ b\rbatul e bine, c\ mun-ce[te la ora[ [i-i va trimite `n cu -r`nd bani. De altfel, asta a fost ex-plica]ia ei de la `nceput: c\ a ple-cat la ora[, chemat de-un vechi prie -ten, unde va r\m`ne c`t\ vremeva avea o slujb\. ~n timp, lumeaajunge s-o cread\, ba chiar ea, min -cinoasa, ajunge s\ cread\ `n pro-pria-i minciun\.

C`nd sprinteneala [ibun\tatea nu mai s`ntpunctele forte

R\mas\ de una singur\, totul i separe mai greu la-nceput, dar, trep -tat, n-are `ncotro [i se obi[nu ie[ te.O mai ajut\ v\rul ei, dar [i fecio-rul cel mare care `ntre timp a maicrescut, de[i nu suficient c`t s\nu-i poarte mai t`rziu s`mbetele.Via]a continu\ s\ fie nemiloas\,s\ nu ne facem iluzii. Fiul cel marese pl`nge din ce `n ce mai des c\-iexploatat, fiica se pl`nge din ce `nce mai des c\ nu vede (de fapt eoarb\), mezinul dispare din ce `nce mai des de-acas\, iar soacra edin ce `n ce mai b\tr`n\ [i nefolo-sitoare. Dup\ o scurt\ aventur\ cuun samsar venit `n sat s\ colectezerecoltele, mama r\m`ne din nou n -s\rcinat\ [i pentru prima dat\ `nvia]\ se vede nevoit\ s\ avorteze.Se va g`ndi mult la acest avort, lap\catul ei de a se fi `nso]it cu sam -sa rul, n anii ce vor urma. Mai treceo vreme [i fiul cel mare e bun de`nsur\toare. I se g\se[te o so]ie `n -tr-un sat vecin, o fat\ priceput\ lacusut, cumsecade [i destul de ief-tin\ pentru c\ a mai fost logodit\o dat\. Femeia se mut\ `n cas\ [icur`nd pune st\p`nire pe gospo d\ -rie. Acum c\ b\tr`na s-a pr\p\dit(oarecum din cauza neglijen]einorei), hoa[ca casei a devenit ma -ma din titlu. Nu c-ar fi b\tr`n\, nuc-ar fi rea, dar sprinteneala [i bu n\ -tatea nu mai s`nt punctele ei forte.

Tragedie dup\ tragedie

Pe m\sur\ ce-au trecut anii, a de-venit obsedat\ s\ aib\ nepo]i [i ni -meni dintre copiii ei nu se gr\ be[ -te s\-i fac\ (pe plac). La presiunilefiului mare, influen]at, la r`ndu-i,de consoart\, mama ia hot\r`reas\-[i m\rite s\rmana fat\ oarb\,semn`ndu-i `n acest fel condamna -rea la moarte. {i cum un necaz nuvine niciodat\ singur, la scurt timptragedia o love[te din nou: mezi-nul, care, pe ascuns, devenise mi-litant comunist, este arestat [i e xe -cutat, `mpreun\ cu al]i ilegali[ti,prin decapitare. E o suferin]\ a -pa rent de nesuportat. Mama estedistrus\. Se g`nde[te la c`t de bles -temat\ a fost via]a ei, la c`te a tre-buit s\ `ndure, la cum a r\mas lab\tr`ne]e nu numai f\r\ nepo]i,dar [i f\r\ doi dintre copiii ei dragi.Se `nvinov\]e[te c\ toate se `n t`m -pl\ din cauza p\catelor ei, a nop ]iipetrecute cu samsarul, a copiluluiavortat. Dar, chiar atunci, fiul celmare o anun]\ c\ so]ia sa a r\ mas`ns\rcinat\ [i c\ vor avea un b\ iat.~n tot acest `ntuneric, se ive[te,brusc, o raz\ de lumin\. Iar b\ tr` namam\ z`mbe[te. Poate c\ p`n\ laurm\ e o norocoas\, poate c\ `n fi -nal lucrurile vor reintra n normal.

Ceva mai mult dec`t„lupt\ de clas\“ [i„exploatarea omului de c\tre om“

Publicat\ `n 1934, `n plin\ rece siu -ne economic\, Mama ne vorbe[tedespre greut\]ile vie]ii unei ]\ r\ncidin China `n zorii schimb\rii u neior`nduiri cu o alta. Dar `n acela[itimp, nimic din cele v\zute `n car - te nu apar]ine exclusiv culturii res -pective, nici apari]ia comunismu -lui, nici simplitatea oamenilor cugrijile lor mai mici sau mai mari,nici m\car cultivarea orezului.A deseori m\ g`ndeam c\ mama,l\sat\ special f\r\ nume (ca ma-joritatea personajelor), ar puteafi la fel de bine o femeie simpl\ dinAlabama, Wisconsin sau Kentucky.Sau de printr-un sat românesc dinaceea[i perioad\ sau, de ce nu, chiardin prezent. Nu doar calit\]ile eimaterne o fac capabil\ de univer-salitate, ci [i situa]iile cu care seconfrunt\ [i lucrurile c\rora tre-buie s\ le fac\ fa]\: la[itatea [i or-goliul unui b\rbat, repro[urile u -nui copil, chem\rile propriului trupetc. Prezentat\ publicului român`nc\ din 1939, c`nd Mircea Eliade`i traducea romanul autobiogra-fic, ~nger lupt\tor, Pearl S. Buck,`n pofida c\r]ilor sale despre ]\ -r\ nimea chinez\ care au consa-crat-o mondial, a disp\rut din a -ten]ia editorilor comuni[ti dinRomânia, fiind tradus\ de-abia a -cum. ~ntr-un fel, poate e mai binea[a, c\ci, altfel, receptarea ei ar fifost redus\ la un singur aspect, pro -babil ceva legat de lupta de clas\[i exploatarea omului de c\tre om.A[a `ns\, avem [ansa de a-i analizac\r]ile la adev\rata lor valoare,valoare dat\ tocmai de lipsa ori c\ -ror aluzii ideologice. Pentru PearlS. Buck nu exist\ or`nduire per-fect\ pentru c\ nici oamenii nus`nt perfec]i. Ceea ce nu `n seam n\c\, dac\ [tii cum s\-i prive[ti, nus`nt fascinan]i. Chiar [i cei mai sim -pli dintre ei, chiar [i cei mai umili.

Pearl S. Buck, Mama, traducere dinlimba englez\ de Ioana Oprica, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XX“, EdituraPolirom, 2013

China, `nceput de secol XX.Undeva, `ntr-un sat uitatde Dumnezeu, o families\rac\ `[i duce traiulobidit [i lipsit de orizont.Un b\rbat [i-o femeie,tineri am`ndoi, se ocup\de munca c`mpului [i degospod\rie. Au doi copiide `ngrijit (va urma `ncur`nd [i al treilea) [i omam\ b\tr`n\, a lui. De[imunca e grea, recom pen -sele minime [i permanentstau prost cu banii, oa -menii nu se pl`ng. Nu dela-nceput, cel pu]in.

O mam\ eroin\


PE SCURTCartea [oaptelor va filansat\ la Bruxelles

S`mb\t\, 9 martie, la ora 10.30,la pavilionul Spaniei din cadrulT`rgului de Carte de la Bruxel-les, va avea loc lansarea versiu -nii `n limba francez\ a roma-nului Cartea [oaptelor, de Va-rujan Vosganian, ap\rut la Edi -tura Polirom, una dintre cele maiapreciate [i mai premiate c\r]iale anului editorial 2009. Edi -]ia `n limba francez\ a roma nu -lui, Le livre des chuchotements,a ap\rut la Editions des Syrtes,`n traducerea lui Laure Hinck-el [i Marily le Nir.

Figura spiritului creator`n dezbatere laHumanitas Ci[migiu

Miercuri, 13 martie, la ora 19.00,la Libr\ria Humanitas Ci[mi -giu, criticul [i istoricul literarEugen Negrici va discuta cu ci -titorii pe marginea volumuluiFigura spiritului creator, ap\ rutrecent la Editura Cartea Româ -neasc\, `n colec]ia „Critic\ [iistorie literar\“. La evenimentvor mai participa Carmen Mu [at,Paul Cernat [i Daniel Cristea-Enache. Figura spiritului crea -tor este al doilea volum dintrecele trei cunoscute sub titlulgeneric „Ciclul imanen]ei li te -raturii“.

Hotel Universal esteprezentat la Bra[ov

Miercuri, 13 martie, la ora16.00, Libr\ria „{t.O. Iosif“ dinBra[ov va g\zdui lansarea ro-manului Hotel Universal, deSimona Sora, volum ap\rut `ncolec]ia „Ego. Proz\“ a Editu -rii Polirom, disponibil [i `n va -rianta digital\. Vor prezentaAndrei Bodiu, Alexandru Mu -[i na [i Adrian L\c\tu[. HotelUniversal este o fic]iune auto-biografic\ [i totodat\ un exer ci - ]iu spiritual, un roman al uneilumi disp\rute [i cosmopolite,`ns\ cu valorile esen]iale p\s -tra te intacte.

Art\ cu semin]e pr\jitela Ateneul T\t\ra[i

Joi, 7 martie, la ora 19.00, Tea -trul „Mihai Eminescu“ din Bo to - [ani prezint\ la Ateneul T\t\ -ra[i din Ia[i spectacolul Art\cu semin]e pr\jite, dup\ o pie s\de C\t\lin Mihuleac, inclus\ `nvolumul Antologia DramatIS,ap\rut la Editura Cartea Ro mâ -neasc\, cu o prefa]\ de Olti]aC`ntec. Piesa, `n regia lui Le nu[Moraru, prezint\ condi]ia mi ze -r\ a artistului [i e pres\rat\ demomente comice [i dramatice`n spatele c\rora se g\se[te unadev\r tulbur\tor.

Bogdan-Alexandru St\nescu

Con[tiin]a acestei poete are nefe-ricitul rol de a intra `n teritoriuladvers [i de a spiona toate fisuri-le din armura corporalit\]ii. S`n -tem condamna]i la temni]a moalea propriului trup – o mansard\perpetuu renovat\, de sub varulpere]ilor c\reia r\zbesc `ns\ mi-rosurile putrefac]iei. ~nveli[ul lu -cios ascunde vulnerabilitatea ob-scen\ a c\rnii: „cump\r `nc\l]\ri`n care abia-mi intr\ piciorul/ `m -ping `n pantoful cu juma de nu -m\r mai mic/ p`n\ ce `mi intru bi -ne de tot n ran\/ pentru data vi i toa -re vreau/ cu un num\r `n treg// amie[it un pic n ora[/ dou\ ore mi-amplimbat carnea tocat\ a bia cum -p\ ra t\/ nici un cìne vagabond/ nus-a-ncumetat s\ se apropie/ de mi -ne// `nainte aproape c\ `mi ]i neaude scut/ c`teodat\, [i de com pa nie//acum e un iz ciudat `mprejur// ì

v\d m`rìnd cumplit la distan ]\//piciorul b\tut de pantoful meustr`mt/ aduce de departe a [obolan/intrat de bun\voie/ `n curs\“.

Capcana propriilorinstrumente de m\sur\

Negocierea distan]ei fa]\ de pal-pabil, at`t cel al propriei corpora-lit\]i, c`t [i al mediului (fie el u -man, fie construit asemenea unuifiziolog grotesc), cade `n capcanapropriilor instrumente de m\su r\.Asta pentru c\ trupul e folosit at`tpe post de armur\, dar [i negat, sub -minat `n permanen]\. De fiecaredat\ c`nd vocea aceasta tiranic\pare a-[i folosi corporalitatea `n -tr-o situa]ie aparent normal\, in-tervine un element ce-i subminea -z\ simbolic evolu]ia: diagonala(simbolul heraldic al bastardului?)taie integralitatea acestei armuri,e o fisur\ folosit\ pe post de supap\,dar [i o t\ietur\ masochist\ `n

carna]ie: garoul, bandajele, curea -ua gen]ii, p\rul `nf\[urat `n jurulg`tului, z`mbetul ca o lam\... Iat\[i o „art\ poetic\“: „`nainte s\ iesdin cas\ `mi potrivesc cureauagen]ii/ pe bust, `n diagonal\, o li-nie trasat\/ de la st`nga la dreap-ta/ peste o gre[eal\/ `n zile rele`mi vine ca o panglic\/ petrecut\pe col]ul fotografiei/ unuia abiadecedat“.

O poezie dur\

Autoflagelarea, versurile scurte,respira]ia sacadat\ (dar binecontrolat\), verbul t\ios – poeme-le acestui volum s`nt mi[c\ri culama pe un bra] care zv`cne[te,care palpit\, care nu inspir\ mi l\sau team\. Rezultatul e simili-chirurgical, nu admite sentimen-talisme, ci doar o curiozitate pro-fesionist\. E o poezie dur\ (t\iose cuv`ntul care o descrie cel maibine), un epitaf al combatantuluicare nu s-a putut desprinde de ten -siunea r\zboiului nici `n condi ]i -ile unui armisti]iu care `l arunc\`n banal. De fapt, cu c`t mai banal,cu at`t mai atroce.

Trupul, zona de grani]\, super -ficiul se constituie `ntr-un noman’s land `n care se dau b\t\lii-le cele mai cr`ncene ale acestuir\zboi de gheril\. Rana, t\ieturas`nt semne ale vitalit\]ii, `n celedin urm\, o vitalitate care se cerereconfirmat\. De aici [i recuren -]a acelui masochism despre carevorbeam mai sus. Suferin]a cor-pului este, `n mod ironic, dovadaexisten]ei Eului. Drama survine nalte condi]ii: atunci c`nd durereanu este suficient\ pentru a con-firma integralitatea binomuluiEu-Trup. O c\ma[\ a lui Hristospe care o sim]i ca alteritate, darpe care toate semnele (poetice) oinclud `n unitatea despre care sespune c\ ar echivala cu propriata existen]\. Poezia este, `n cazulTeodorei Coman, un ciliciu pur-tat sub piele [i exhibat cu orgo-liul pe care-l exhib\ un monstru`ntr-o curte a miracolelor: „amiubit dintotdeauna oamenii sche-letici/ toat\ osatura de dedesubtla vedere/ ca un nceput de mun]i/gata s\ li se `ncre]easc\ prin piele/au cazna promis\ [i acea r\bda-re/ a lucrurilor ie[ite cu greu/ lasuprafa]\/ supravie]uitoare ale u -nui potop/ al c\rui nume poates\ fie/ doar carne// unde e[ti tu,o mule scheletic/ sl\bit p`n\ a -proa pe de s`nge?/ c`t de pu]in ]i-ar\mas/ din intervalul precar al pie -lii// acest ultim front/ `ntre tine[i lume// unde te-a[ putea g\si/

s\ te ating, s\ las o `mbr\]i[are/ca pe un fular de carne.“

Un orgoliu n\scut dindiscre]ie

Paradoxal\ `n acest volum mi separe coexisten]a discre]iei cu or-goliul. De[i poetica este una a fi-in]ei retractile, r\nile expuse im-plic\ z`mbetul triumf\tor al celuicare a p\[it deja `n inuman. E vor -ba de orgoliul insomniacului, aleroului, al monstrului. Iar aici es -te dublat de faptul c\ opera]ia `nsine, mutilarea ca atare este f\ -cut\ `n pia]a public\ a poeziei. Oalt\ ipostaz\ a orgoliului n\scutdin discre]ie este chiar limbajulsimplu folosit de Teodora Coman:stilistic, avem de-a face cu un e -fort v\dit de eliminare a efectelorretorice, a nc\rc\turii evident poe -tizante. De aici se na[te [i impre-sia c\ imaginea esen]ial\ a volu-mului, t\ierea `n carne vie, `[i areun corespondent stilistic perfect.Orice alt\ metod\ de abordare atemei ar fi c\zut `n penibil. A[a,versurile care `]i trec pe l`ng\ureche au ceva din f`[ìtul „orga-nic“ al lamei pe carne. Un altefect este acela c\ nu po]i separaversuri din aceste poeme, citarea

trebuie f\cut\ in corpore, iar lec-tura ideal\ este cea a `ntreguluivolum. Ceea ce pentru mine re-prezint\ o bil\ alb\.

O maturitate creatoarede invidiat

Nu vreau s\ `nchei f\r\ a cita, to-tu[i, un fragment extrem de echi-librat, care poate rezista de unulsingur: „m\ a[ez `n cad\ [i daudrumul la robinet;/ o s\ a[tept cugenunchii la b\rbie p`n\ ce apa os\ m\ cuprind\ [i o s\ m\/ `m -bra ce, atent\ s\ nu se tulbure, p` n\la g`t./ lumina cade prin geam, pemìni, doar at`t, c`t s\ m\ `nm\ nu -[ eze./ `necul e atunci c`nd te `n -vele[ti complet, p`n\ la cre[tet,p`n\ la cap\t./ pl\m`ni `nfofoli]imatern cu ap\, ca ni[te gemeni/`nainte de culcare“.

Acest debut al Teodorei Co-man poart\, `ntr-adev\r, a[a cums-a scris, marca unei maturit\]icreatoare de invidiat. ~ntre at`teaalte volume gr\bite la na[tere, ca-re ar fi avut numai de c`[tigat `nurma unei prelungiri a travaliu-lui, C`rti]a de mansard\ se dis-tinge f\r\ prea mari eforturi.

Teodora Coman, C`rti]a de mansard\,Editura Max Blecher, 2012


carte « 11

Poezia Teodorei Coman e o chinuitoare negociere asubstan]ei cu propria epiderm\. Actul poetic e nota]iaacestei confrunt\ri maniacale cu grani]elecorporalit\]ii: de fiecare dat\ c`nd normalitatea (a seciti abordarea neatent\, fireasc\ deci, a existen]ei)pare a p\trunde `n acest teritoriu conflictual, poezia `[ireafirm\ dreptul de a se automutila. Continu\ brodarepe tema g`lcevii trupului cu sufletul, poezia are rolulunui arbitru p\rtinitor, care `[i arog\ dreptul de a damingea celui, `n mod evident, dezavantajat.

Regula sf`nt\ acircuitului `nchis


12 » avanpremier\

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulUn singur cer deasupralor, de RuxandraCesereanu, care va ap\rea`n cur`nd la EdituraPolirom, `n colec]ia„Fiction Ltd“.

– Fragment –

Roby

Nights in white satin, neverreaching the end,

Letters I’ve written, nevermeaning to send.

Beauty I’d always missed withthese eyes before

Just what the truth is, I can’tsay anymore.

’Cos I love you, yes I love you,oh how I love you.

Roby asculta lipit de radio Nightsin White Satin, melodia trupeiMoody Blues, [tiind `ntotdeaunaurmarea, felul `n care DJ-ul Cor-nel Chiriac, de la Radio EuropaLiber\, avea s\ urneasc\, modu -l`ndu-se el `nsu[i ca un [arpe a -dormit, povestea din\untrul c`n -te cului, `n]esat\ de singur\tate [imelancolie. Roby se `ncovriga caun fetus atunci c`nd asculta Nightsin White Satin, [i asta pentru c\[tia sigur c\ o dragoste suprem\nu avea cum s\ func]ioneze vreo-dat\ `n nici un fel de lume, fiind -c\ nici frumuse]ea, nici adev\rulnu existau `n cantit\]i industriale.Totu[i, Roby `ng`na ca un cìnecredincios cuvintele c`ntecului,mul]umit c\ engleza lui era cu-rat\, chiar supl\, [i c\ m\car `n

timp ce c`nta putea s\ nu fie unstr\in de tot. Str\in de tot, [tia elprea bine de ce.

Numele lui era Robert, un numenu prea obi[nuit `n România, dinalte p\r]i. Dar de c`nd era copil,apoi [i dup\ ce crescuse, i se spuse -se Roby. Cu ai lui nu se `n ]e legea,de altfel plecase de acas\ imediatce `[i g\sise slujba de reparator deradio [i televizoare, `n truc`t c`[ -ti ga a[a [i-a[a, totu[i de-ajuns c`ts\ `[i `nchirieze o garsonier\ `nBucure[ti, ce-i drept, undeva `n -tr-un cartier m\rgina[. Banii ìajungeau la limit\ [i pentru ]i -g\ri [i m`ncare, mai ales pentru]ig\ri, c\ci fuma sug`nd ]igara caun golan. Terminase Politehnica,dar nu f\cuse mare br`nz\, avusese[i vreo dou\ iubite, dar cu niciuna nu st\tuse laolalt\ mai multde jum\tate de an, din motive denepotriveal\ de gusturi. Prieteni

nu prea avea, dec`t a[a, la o fume -g\real\ `ntr-o cafenea, din c`nd`n c`nd, sau la vreun film pe [est.A[a c\ era str\in `n ]ara lui. {iera, de fapt, str\in de tot.

C`nd asculta Nights in WhiteSatin, Roby se sim]ea dezlegat detoate rela]iile sale cu lumea [i culucrurile: scaunele, masa, dula-pul, patul, tac`murile, televizorul,aragazul, frigiderul, paharele, far -furiile, mama, tat\l, posibile iu -bite, eventuali prieteni. Numai de]ig\ri [i cafea nu se sim]ea dezle-gat, de[i [tia c\ ar fi fost mai po-trivit s\ bea ceai, acesta i se po-trivea suflete[te. Cu radioul aveao amici]ie de b\iat de mingi la te-nis, dar cea mai bun\ rela]ie oavea cu casetofonul s\u cump\ ratdin pia]a de vechituri, de la untip care primise pa[aport s\ ple-ce `n Vest [i care `[i golise casape nimic, `nainte de a pleca de tot.Roby avea vreo sut\ de casete pecare `nregistrase clandestin, dela cine apucase, toate trupele gre-le de rock [i pop care ì c\zuser\`n m`n\: Deep Purple [i Led Zep-pelin [i Uriah Heep, Pink Floyd[i The Doors, Queen, [i ManfredMann, [i Jethro Tull, [i GentleGiant, [i Jefferson Airplane, [iTen Years After, [i The Who, [iRolling Stones, apoi Zappa, San-tana, Hendrix, Joplin, Dylan. Iarpentru Moody Blues avea o sl\bi-ciune de b\rbat nc\ t`n\r [i singur,din pricina nop]ilor de satin alb,de[i recuno[tea `n ad`ncul lui c\melodia era prea suav\ [i delica -t\, c\ ar fi avut nevoie de un aermai dur, mai brutal, pe ici-colo.Ar fi trebuit s\ fie o melodie zbu-ciumat\, [i nu dulce, de[i dulcea -]a ei era acri[oar\.

Se `ncovriga deci ca un fetusc`nd o auzea comentat\ la RadioEuropa Liber\ de Cornel Chiriac,cu glasul lui de b\rbos p\trunspentru totdeauna de nelini[te [iiluminare. Cornel Chiriac fuseseel `nsu[i tobo[ar `ntr-o trup\, c`nd -va, a[a c\ se pricepea. Iar emisiuneaMetronom devenise un fel de Ie-rusalim b\[tina[ pentru `mp\ti -mi ]ii de rock [i jazz, care fumau

`n draci ascult`nd muzicile de-aici.Dar ca Nights in White Satin nuera nimic, fiindc\ pe nici o alt\muzic\ nu `]i venea s\ mori ca peea. S\ mori de tot, definitiv, `n tru -c`t frumuse]ea [i adev\rul nu e -rau de g\sit nic\ieri, oric`t ai fiscotocit dup\. Fire[te, era patetics\ sim]i a[a, dar astfel st\teau lu-crurile [i nu mai era nimic de f\ -cut. Oamenii mai s`nt `nc\ [i vorfi patetici, desue]i, caraghio[i, na - ivi. Penibili [i romantici. Asta e.

Nights in white satin, neverreaching the end,

Letters I’ve written, nevermeaning to send.

Beauty I’ve always missed,with these eyes before.

Just what the truth is, I can’tsay anymore.

’Cos I love you, yes I love you,Oh how I love you, oh how I

love you.’Cos I love you, yes I love you,Oh how I love you, oh how I

love you.

Roby nu r\m\sese cu mìnile`n s`n: ca str\in `n ]ara lui [i `n lu -me oricum, hot\r`se c\ trebuie s\o [tearg\ de aici, s\ fug\ v\ z`ndcu ochii. {tia cum se numea clan-destinul cu p\r v`lvoi, ascuns pegrani]\, v`nat de gr\niceri [i maiapoi de securi[ti, dac\ era prinsviu. Numele oric\rui fugar caref\cea lucrul acesta era acela defrontierist. Iar el, Roby, robul Dom -nului [i al nim\nui, voia s\ fie fron -tierist [i s\ treac\ Dun\rea `not.

~[i confec]ionase o costuma]ieu[oar\, chiar dac\ nu de scafan-dru, la urma urmei era var\ n Bu -cure[ti, var\ cu ar[i]\ [i cu duho-rile gunoaielor l\sate la soare. Cì -nii [i pisicile schel\l\iau cu to]iide c\ldur\, cu blana sc\mo[it\ [i`mpu]it\. Roby [tia drumul pe derost: avea s\ schimbe c`teva auto-buze p`n\ la Drobeta, iar de acolo,`ntr-un sat pe care `l ochise [i pemarginea c\ruia filase malul iugo -slav, urma s\ se arunce `n apele`nc\p\toare [i s\ noate c`t l ]i neauputerile. F\r\ ciocolat\, f\ r\ vreo

AUTOAREARuxandra Cesereanu este poet\, prozatoare, e se -is t\. Este, de asemenea, conferen]iar `n cadrulCa tedrei de literatur\ comparat\ a Facult\]ii deLitere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma,Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj,`n cadrul c\ruia sus]ine ateliere de scriere creati -v\ `n poezie [i proz\. Un singur cer deasupra loreste prima carte de proz\ realist\ a RuxandreiCe sereanu (cunoscut\, p`n\ acum, ca autoare deproz\ fantastic\ [i de autofic]iuni). Din poezia [iproza autoarei, publicate p`n\ acum, amintim

c`teva titluri: Zona vie (poeme, 1993), OceanulSchi z oidian (poeme, 1998, 2006), Kore-Persefona(poeme, 2004), Coma (poeme, 2008); Purgatoriile(proz\ scurt\, 1997), Tricephalos (roman, 2002),Ne bulon (proz\ scurt\, 2005), Na[terea dorin]elorlichide (proz\ scurt\, 2007), Angelus (roman, 2010).La Editura Polirom a mai publicat variate eseuride mentalitate: Decembrie ’89. Deconstruc ] ia uneirevolu]ii (2004, 2009), Gulagul `n con[tiin ]a româ-neasc\. Memorialistica [i literatura `nchisorilor[i lag\relor comuniste (2005) [i N\ravuri româ-ne[ti. Texte de atitudine (2007).

Ruxandra Cesereanu — Un singur cer deasupra lor

» „Am lucrat zece ani la aceast\ carte“, m\rturise[teautoarea, „[i nu regret, fiindc\ despre istoriaRomâniei nu po]i scrie `n prip\, ci doar pe `ndelete[i asumat. Cu istoria României, `ntre 1944 [i 1990,nu te po]i juca. Am `ncercat s\ evit tezismul, iarpersonajele mele (unele celebre, de pild\, Ceau[es-cu) s\ fie veridice [i autentice“.


alt\ hran\, f\r\ lichid, doar cu pa -[aportul `n gur\ [i cu ni[te valu -t\ c`t s\-i ajung\ de `nceput. Stu-diase terenul `n vara trecut\, dec`nd ì venise g`ndul. Adulmecasesatul de grani]\, `mbr\cat ca unom de-al locului. ~[i tunsese barba[i p\rul ca s\ nu fie luat la ochi.

A[a c\ ascult\ pentru ultimaoa r\ `n ]ara lui, care poate aveas\ fie de-acum fosta lui ]ar\, nop -]ile satinate de dragoste f\r\ nicio [ans\. Apoi ie[i pe u[\, f\r\ niciun bagaj, nici m\car o plas\ deplastic ori o geant\ de um\r, nimic.Glasul lui Cornel Chiriac ì r\ ma -se `n]epenit `n timpan ca o roti]\de ceas. Mai apoi drumul a fostcum a fost, cu praf [i transpira]ielipit\ de frunte, de piept [i cu sub -suorile leoarc\. Cu hurduc\ turi[i oboseal\ g`fìt\ pe t\cute, deparc-ar fi fost un ocna[. De fapt as -ta [i era. A[a c\ atunci c`nd, pe `n -tuneric, dup\ ce auzi ultima [alu -p\ de supraveghere trec`nd de as-cunzi[ul unde se afla, se strecur\`n ap\ ca `ntr-un bazin uitat, elmor m\i o singur\ dat\ doar at`t:Roag\-te pentru mine p\c\tosul!

Zgomotul [alupei `nc\ nu pie-rise c`nd trupul lui clipoci ca unpe[te uman, f\r\ coad\, f\r\ solzi.Roby [tia s\ `noate ca lumea, daracum nu era cazul s\ fac\ pe de[ -teptul. Trebuia s\ `[i fereasc\ mu[ -chii de epuizare [i s\ uite de fri c\,s\ aib\ grij\ s\ nu-[i mu[te lim-ba, s\ nu-i cl\n]\ne din]ii [i maiales s\ r\m`n\ ad\postit mereu la`ntuneric. Apa era r\coroas\ ca obalt\ st\tut\, Dun\rea se nfier b`n -tase peste zi cu n\molurile ei cutot [i putea fi `ndeajuns de peri-culoas\. C`nd ajunse la mijloculapei, Roby avu senza]ia c\ este a -tins de un alt pe[te uman. Nu se`n[el\ defel, numai c\ era un pe[ teuman mort, mai exact, o cioz v`r -t\ dintr-un pe[te uman: un piciorsf`rtecat de elicea [alupelor de su -praveghere, un picior care odi-nioar\ avusese alt picior `nso ]i tor,ba chiar [i un trunchi, mìni, ochi,gur\, nas, urechi. {i creier, minte,suflet. Iar acum din toate astea mair\m\sese doar un picior.

Roby se ab]inu cu greu s\ nuvomeze, noroc c\ nu m`ncase preamult, doar ni[te pìne pr\jit\ cusalam. Dar grea]\ i se f\cu de-a bi -nelea `n fa]a acelei ciozv`rte care`l atinsese blajin, ca pe-un frate.Era un picior de b\rbat, de astaera sigur. Un picior de b\rbat t` -n\r. Roby sim]i nevoia s\ `noategr\bit, s\ se av`nte, dar piciorulparc\ tot de el se ]inea, ca o vieta-te a Dun\rii de momeala ei. Apoi,nu [tiu cum, [alupa de suprave-ghere se auzi `n apropiere [i Ro-by se scufund\ cu pa[aport cu totsub ape, [tiind c\ putea s\ rezisteacolo vreo dou\ minute [i at`t.

~nainte s\ se scufunde `n abismai auzi glasul de st\p`n al unuigr\nicer, care icnea mul]umit lasuprafa]\: H\, h\, iote piciorulne norocitului, at`t a mai r\masdin dobitocu’ \la care `nota ieride zor la s`rbi, un picior de ciuntit,b\ga-l-a[ undeva, `n muma lui deprostal\u! Iote, bre, piciorul idio-tului cum plute[te! Iote la el, ne-ghiobul, nu se d\ la fund, tot plu-te[te, m`nca-l-ar viermii [i furni-cile, at`t a mai r\mas din el, o cioz -v`rt\ f\r\ cap [i de[te! Roby sim]icum voma i se opre[te `n g`t ca ungard de ]igl\. ~not\ totu[i cumintevreme de dou\ minute, a poi ie[ila suprafa]\, aproape de le[in, cupa[aportul flendurit de umezea -l\, at`rn`ndu-i `n gur\ ca o limb\de vit\. {tia c\ dac\ [alupa eraprin preajm\, oamenii a veau s\-lh\cuiasc\ [i pe el ca pe cel\lalt.

Aproape c\ ar mai fi r\mas subape, ca s\ moar\ la o adic\ a colo,dar o curiozitate anume `l `mpinses\ ias\ la suprafa]\. Oare picio-rul mortului necunoscut [i sf`rte-cat mai era acolo? Iar piciorul era.Plutea ceva mai depar te de el, darputea fi `nc\ z\rit. {a lupa `ns\ sedusese `ntr-ale ei, de[i zgomotulmo torului huruia ca `n iad, pie-rind mult prea ncet. C`nd privi spremalul iugoslav, Roby v\zu c\ numai avea dec`t vreo cincizeci demetri. Z\rea deja tufi[urile `m prej - muitoare, chiar [i ni[te s\lcii cu ra -murile elastice, de parc\ ar fi fostfr`nghii de `n tins rufe ori corzide s\rit la joaca feti]elor. ~not\cuminte, cu voma duc`ndu-se tot

mai jos, `napoi `n stomac, f\r\ s\mai caute ima ginea fotografiat\ aciozv`rtei plutitoare. {i, ntr-un sf`r -[it, ajun se dincolo, pe malul cel\lalt.

Pa[aportul avea urma din]ilorlui, c\ci mu[case din el, f\r\ s\`[i dea seama, mu[case de fric\ [ide grea]\ la un loc. Nu mai era bunde nimic ca pa[aport, at`ta doar c\putea dovedi cine era Roby [i deunde venea. Roby pe numele lui n -treg Robert. Oho, venea din iad,fire[te. Acolo unde nu se g\ sea nicifrumuse]e, nici adev\r. Acolo un-de un picior singuratic, rupt derestul trupului, `nc\ mai putea do -v edi c\ a fost c`ndva un om. {i poa -te c\ acel om iubise la via]a lui,r`sese [i pl`nsese la via ]a lui. Poa -te c\ lui Roby ciozv`rta aceea ìpurtase noroc, `l ferise de deochi,ar fi zis babele din satul de pe Du -n\re de unde el alunecase `n ap\ca s\ ajung\ dincolo. Cioz v`rta `lap\rase de oamenii din [alupauciga[\ [i ì fusese scut.

Roag\-te pentru mine p\c\to-sul! ~mpresurat `nc\ de ape, [i ro -ind ca un pe[te uman pe uscat,ghemuit `ntr-un tufi[, Roby a]ipi,pe `ntuneric, de spaim\ [i obosea -l\. Diminea]a avea s\ vad\ ce s\fac\ mai departe.

Breathe deepThe gathering gloomWatch lights fadeFrom every roomBedsitter peopleLook back and lamentAnother day’s uselessEnergy spentImpassioned loversWrestle as oneLonely man cries for loveAnd has noneNew mother picks upAnd suckles her sonSenior citizensWish they were youngCold hearted orbThat rules the nightRemoves the coloursFrom our sightRed is gray andYellow whiteBut we decideWhich is rightAndWhich is an illusion.

CARTEA

Un singur cer deasupra lor este un roman-fresc\ despretransform\rile de natur\ uman\ [i socio-politic\ petrecute `nRomânia de la `nceputurile obsedantului deceniu comunist p`n\dup\ revolu]ia din 1989. Astfel, micile istorii ale unor oameniafla]i de partea puterii comuniste sau `mpotriva ei (lupt\tori `nmun]i, deporta]i, de]inu]i politici, opozan]i, disiden]i,frontieri[ti, revolu]ionari, dar [i lideri ai Securit\]ii, pre[edin]ide stat, tor]ionari, informatori [i mul]i al]ii) s`nt `nglobate [idau contur istoriei mari. Victime [i opresori, cu to]ii tr\iesc subacela[i cer, `ntre 1945 [i 1991, limitele cronologice ale fresceiepice la care autoarea a lucrat un deceniu. Ruxandra Cesereanu`nf\]i[eaz\ o sintez\ narativ\ cu vie]i [i mor]i controlate de oistorie colectiv\ violent\, asem\n\toare lumii zugr\vite deVarlam {alamov `n Povestiri din Kol`ma.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Mircea Carp, Aici Mircea Carp, s\ auzim numai de bine!, cuv`nt `nainte deDinu Zamfirescu, volum `ngrijit de Veronica Nanu [i Florica Dobre, hors col-lection, Editura Polirom, 392 de pagini, 29.95 lei

Volum ap\rut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comu-nismului [i Memoria Exilului Românesc.Pentru mul]i români, Mircea Carp este glasul pe care l-au auzit ani la r`ndla „Europa Liber\“ sau „Vocea Americii“. Plecat `n 1948 din Româniacomunist\, a ajuns mai `ntì `n Austria, apoi, `n 1951, `n Statele Un i te,unde a lucrat pentru postul de radio „Vocea Americii“. Dup\ 22 de ani arevenit `n Europa, la München, [i a continuat s\ transmit\ un timp pen -tru „Vocea Americii“, apoi s-a transferat la „Europa Liber\“, unde a r\ -mas p`n\ la `ncheierea activit\]ii, `n 1995. De-a lungul carierei sale, Mir -cea Carp a cunoscut oameni [i a relatat evenimente de importan]\ is-toric\: l-a `nso]it `n calitate de corespondent special pe Richard Nixon,primul pre[edinte american care a vizitat România, a realizat reportajedespre cutremurul din 1977, dar [i despre evenimentele din 1989.

Mihai Valentin Vladimirescu, Via]a de zi cu zi `n vremea lui Iisus, colec]ia„Plural M“, Editura Polirom, 280 de pagini, 29.95 lei

Loc de `nt`lnire `ntre civiliza]ia semitic\ [i elenism, `ntre iudaism [ipoliteismul greco-roman, Palestina este una dintre cele mai fasci-nante regiuni ale lumii antice. Pentru a `n]elege mai bine Noul Tes-tament, unde exemplele din via]a cotidian\ a evreilor ocup\ un locimportant, este necesar s\ cunoa[tem lumea `n care a ap\rut me sa -jul lui Iisus. Volumul reconstituie cadrul istoric al scrierilor neotes-tamentare, peisajul vechiului Israel, via]a economic\, social\ [i po -litico-religioas\ a poporului evreu `n secolul I d.Hr. Speciali[tii, dar[i publicul larg interesat de istoria cre[tinismului sau a iudaismuluiau astfel prilejul unei incursiuni pe c`t de bine documentate, pe at`tde captivante `n via]a de zi cu zi a contemporanilor lui Iisus.

Din cuprins: Lumea elenistic\ [i lumea iudaic\ • Evreii [i ImperiulRoman • Economia Israelului `n vremea lui Iisus • Via]a social\ •Locuin]ele [i vestimenta]ia • Dreptul [i s\n\tatea • Educa]ia


14 » interna]ional

Dar faptul c\ Michelle Oba-ma a anun]at acest premiu`n direct de la Washington nua avut darul de a potoli discu -]iile. „Argo, nving\tor cu bi -necuv`ntarea Casei Albe“, ti -tra „Le Monde“, `n vreme cemass-media iranian\ f\ceaspume la gur\.

„Apari]ia doamnei Oba-ma, pe c`t de nea[teptat\ afost, s-a `ncadrat `n logicavremurilor, at`t de str`nses`nt leg\turile dintre Holly -wood [i executivul ameri-can“, scrie ziarul francez. „Cu -plul preziden]ial a organizato proiec]ie a filmului Lin colnla Casa Alb\, iar ex-pre [e -dintele l-a prezentat la Glo-burile de Aur. Vicepre [e din -tele Biden i-a recrutat pe Brad -ley Cooper [i filmul Happi-ness Therapy pentru o cam -panie de s\n\tate public\.“

De ce a c`[tigat, de fapt, Argo

Pentru al]ii, victoria lui Ar - go a fost justificat\. Astfel,cronicarul de la „Premi ere“crede c\ „n-a fost chiar o sur -priz\: film politic ultra cool,comedie irezistibil\ desprecinema [i industria celei de-a7-a arte, al treilea film al luiBen Affleck avea totul de par -tea sa. {tim c`t de mult i pla -ce Hollywoodului s\ `[i po-vesteasc\ propria legend\[i, din acest punct de vede-re, Argo este o capodoper\.(...) Filmul este, de fapt, ofrumoas\ metafor\ a iluzieicinemaului [i, mai ales, ooglind\ a carierei lui BenAffleck“.

La fel, specialistul ScottFeinberg, ntr-o analiz\ pen tru„The Hollywood Reporter“,are [i el explica]ii pen tru

aceast\ victorie. „OK strictdin punctul de vedere al re-giei, Argo impresionea z\,f\r\ `ndoial\, mai pu]indec`t Lincoln, dec`t provo -c\rile asumate de Via]a luiPi sau dec`t radicalismul luiZero Dark Thirty“, spuneFeinberg. „Dar prin atitu-dinea sa cool [i strania sin-tez\ a tot ce a caracterizatedi]ia din 2013 (film politic,film despre cinema, film anii’70), Argo [i-a meritat tro-feul. Nu a c`[tigat din ra -]iu nile invocate de ceilal]i.Nu a c`[tigat fiindc\ lui BenAffleck i-a fost refuzat\ onominalizare la Oscarul pen -tru cel mai bun regizor (de[i,cu siguran]\, a fost respins);nu a c`[tigat fiindc\ Dream -Works a ratat promovareafilmului Lincoln, nici fiind -c\ Zero Dark Thirty a fostatacat pe nedrept [i nici fi-indc\ Harvey Weinstein [iasocia]ii lui n-au putut con -vinge c\ Silver Linings estesemnificativ din punct de ve -dere social. Nu, Argo a c`[ ti -gat fiindc\ a fost drama ceamai pe placul publicului n a -cest an, dintre to]i cei nou\nominaliza]i, la fel ca al]i

c`[tig\tori recen]i precumSlumdog Millionaire (2008),The King’s Speech (2010) [iThe Artist (2011). Punct.“

B`rfe britanice

~n acela[i timp, cronicarulde la „The Guardian“ a rea-lizat o analiz\ amuzant\ [iserioas\ totodat\ a edi]ieidin acest an.

» Pentru „The Guar dian“,alegerea lui Seth MacFar la -ne `n rol de gazd\ a ceremo -niei s-a dovedit a fi o ideeprea pu]in str\lucit\. „Ne-aamintit (dup\ prezent\riletot mai insuportabile ale luiRicky Gervais la Globurilede Aur) c\ e de preferat capublicul s\-l plac\ pe prezen -tator. Dar p`n\ [i «NewYor ker» a fost de acord c\MacFarlane e nesuferit! TinaFey [i Amy Poehler au fost un«hit» la Globurile de Aur fi-indc\ lumea le-a pl\cut. Darpe Seth MacFarlane la Os-car? Nu prea.“

» Alt\ bil\ neagr\ la Os-car, `n viziunea „The Guar-dian“: bancurile lui Mac-Farlane despre violen]a do-mestic\, cu Rihanna [i ChrisBrown.

» Bil\ alb\: discursul luiDaniel Day-Lewis, nea[tep-tat de amuzant, „o calitate pecare nu o asociezi imediatcu acest actor care afi[ea -z\, de obicei, o atitudine degenul «trebuie s\ suf\r pen -tru arta mea»“.

» Hollywoodul e un ora[lipsit de sentimente. Asta fi -indc\ Oscarurile nu au re -com pensat dou\ nominali-zate la premiul pentru ceamai bun\ interpretare femi -nin\, pe foarte t`n\ra Qu-venzhané Wallis [i pe ve -terana Emmanuelle Riva.

„~n noaptea ceremoniei,Riva `mplinea 86 de ani [ivenise direct de la Paris, `nciuda st\rii ei de s\n\ta-te!“, scrie „The Guardian“.„{i cine a luat Oscarul? Oactri]\ de 22 de ani care,desigur, a mai fost nomina-lizat\ [i `nainte [i va mai finominalizat\. Los Angelese un ora[ rece [i crud.“

» Ben Affleck a c`[tigatde[i mul]i au afirmat c\ afost „pe nedrept evitat“ laOscarul pentru cel mai bunregizor. „Academia a dove-dit c\, de[i e `n stare s\ deao palm\ unei actri]e de 86 deani, are loc `n inima ei pen-tru Baffleck, pe care `l iar t\pentru Gigli [i Pearl Har-bor. Noi, ceilal]i, care amv\zut Gigli, s`ntem `nc\tra umatiza]i.“

» „The Guardian“ subli -nia z\ faptul c\ e a doua oa -r\ c`nd Ang Lee ia un Oscarpentru regie (dup\ BrokebackMountain) f\r\ ca filmul s\us\ fie premiat. „Con cluziaeste c\ Academiei America -ne de Film i plac n egal\ m\ -sur\ homosexu alii [i tigriiimaginari. Ce ea ce repre-zint\ un soi de progres.“

» De asemenea, ziarulbritanic nu a sc\pat momen -tul s\-l amendeze pe JamieFoxx, care „s-a dat“ la KellyRowland pe covorul ro[u, `nprezen]a fiicei sale, Corrine,`n v`rst\ de 18 ani. Un mo-ment pe care site-ul „Gaw-ker“ l descrie drept „cel maibun [i cel mai st`njenitor mo -ment de pe covorul ro[u“. Scriecomentatorul britanic: „Ex -pre sia de pe fa]a Corrinei s-arputea traduce «Tat\, `ntr-o ziam s\ scriu o autobiografie`n care am s\ dezv\lui totul,am s\ merg la o emisiune re a -lity [i am S| TE UCID!»“.

A[a cum era de a[teptat, edi]ia din acest an apremiilor Academiei Americane de Film a fostcontroversat\. R`nd pe r`nd, au intrat `nvizorul criticilor [i comentatorilor palmaresulacestei edi]ii, spectacolul `n sine (prea lung [iprea plictisitor, `n viziunea unora), SethMacFarlane, gazda edi]iei, al c\rui umor„special“ nu a fost pe placul multora. ~n ceeace prive[te marele c`[tig\tor, Argo, acesta nua prea reprezentat o surpriz\.

Ce am `nv\]atla Oscaruri

Jamie Foxx nu s-a putut ab]ine [i, pe covorul ro[u, „s-a dat“ la Kelly Rowland

Imediat dup\ ce Argo afost recompensat cuOscarul pentru cel maibun film, mass-mediairanian\ a ie[it la atac [i adeclarat decernareapremiilor AcademieiAmericane de Film drept„extrem de politizat\“.Cea de-a 85-a edi]ie apremiilor Oscar a fost „ceamai politizat\ edi]ie dintoate timpurile“, a afirmatteleviziunea public\iranian\, care l-a taxat [ipe Ben Affleck, regizor [iinterpret principal `n Argo,drept un „specialist `nexagerare“, repro[`ndu-ic\ a „umflat lucrurile [i acreat scene false“.

Apari]ia la ceremonie a PrimeiDoam ne a Americii, Michelle Oba -ma, care a anun]at filmul c`[tig\ -tor, a fost, evident, aspru critica t\de iranieni, noteaz\ presa inter na -]ional\: „Aceast\ interven]ie nuface dec`t s\ `nt\reasc\ b\nu ie -lile c\ recompesarea filmului aavut la baz\ motive politice“.

~n acela[i timp, pentru agen]iasemioficial\ Fars – afiliat\ Gar -di enilor revolu]iei, un corp de e -li t\ iranian –, Argo este „un film

anti-Iran“, finan]at de „sioni[ti“ (oaluzie la studiourile Warner Bros.).Fars a criticat [i ]inuta Primei Doam -ne, o rochie din lamé argintiu careì l\sa dezgolite bra]ele [i umerii, o]inut\ absolut interzis\ `n Iran. A -gen]ia iranian\ a mers [i mai de par -te: poza pe care a publicat-o a fostmodificat\ digital, astfel `nc`trochia doamnei Obama s\ ì aco -pere acesteia umerii.

~n miercurea de dinainte de Os -car, ayatollahul Ali Khamenei acu -zase deja Hollywoodul pe site-ul per -sonal: „O ma[in\ integral po li tic\,

al c\rei scop este s\ propage me -sajul Washingtonului“, afir m`ndc\ astfel se explic\ faptul c\ „fil -mu lui nostru antisionist nu i s-apermis s\ participe la festiva lu -rile cinematografice“.

Hollywoodul [i Teheranul nu s`ntla prima confruntare: `n 2007, epo -peea 300 a enervat iranienii, care auconsiderat c\ per[ii au fost re pre -zenta]i `n film ca ni[te s\l ba tici s`n -gero[i. Anul trecut `ns\, a sur ve nito oarecare destindere dup\ ce fil muliranian A Separa tion a c`[tigatOscarul pentru film str\in.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

peste 480 de titluri

disponibile

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Istoria Angliei,cusut\ de m`n\Tapiseria de la Bayeux, cunoscut\ `n `n -treaga lume, spune povestea cuceririi An-gliei de c\tre normanzii ducelui WilliamCuceritorul. {aptezeci de metri de brode-rie veche de aproape 1.000 de ani, realizat\probabil `ntr-o m\n\stire din sudul An-gliei, spun o poveste neterminat\: ultimiitrei metri, care ar relata `ncoronarea luiWilliam, lipsesc.

Acest final lips\ i-a dat o „idee nebuneas -c\“ lui Kate Russell, o americanc\ `n v`rs t\de 71 de ani ce locuie[te de un sfert de secolpe insula anglo-normand\ Alderney: s\ ter -mine aceast\ tapiserie.

„Le Monde“ poveste[te cum Kate Russell[i-a imaginat dou\ scene suplimentare [i areu[it s\ finalizeze lucrarea `ntr-un an, mo -biliz`ndu-i pe cei 416 locuitori ai insulei Al -derney. La munc\ au participat inclusiv prin -]ul Charles [i so]ia sa, `n timpul unei vizitepe insul\. ~ntr-un col], Kate Russell a brodatun lup devor`nd un miel; pentru ea, regeleenglez `nvins a fost un subtil diplomat, `nvreme ce Cuceritorul William nu era dec`tdescendentul unui barbar viking.

Oscar, Argo [isup\r\rile Iranului

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungure-anu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Proasp\tul cet\]ean rus Gérard Depardieu, care locu ie[ te laSaransk pe Strada Democra]iei, vrea s\ fac\ un filmdespre Cecenia, dovedind astfel c\ „se poate face un marefilm la Groznì“. Depardieu a mers duminica trecut\ `nCe cenia, la in vi ta]ia pre[edintelui acestei republici, Ram -zan Kad`rov, o „vizit\ la un prieten“. A fost primit cu ma repomp\, a fost invitat la un dineu de gal\ [i a asistat la undans local tra di]ional. „S`nt sigur c\ `n Cecenia tr\iescoameni ferici]i. Ca s\ c`n]i [i s\ dansezi ca cecenii, trebuies\ fii neap\rat fe ri cit!“, a declarat actorul. A doua zi, De -par dieu primea titlul de cet\]ean de onoare al republicii [iun apartament cu cinci camere la Groznì.

Dar Gérard Depardieu nu a suflat o vorb\ despre faptul c\„amicul“ s\u, Ramzan Kadyrov, este acuzat, precizeaz\ „Li -bération“, de mai multe organiza]ii de ap\rare a drep tu ri -lor omului c\ a acoperit mai multe r\piri [i asasinate atri -buite for]elor de ordine cecene.

Gérard Depardieu apreciaz\fericirea cecen\

David Cameron v`neaz\ votul One DirectionPrimul-ministru britanic a ap\rut recent `n One Way Or Another,ultimul videoclip al „trupei preferate a adolescen]ilor pre-puberi“,One Direction. Cu aceast\ melodie (o preluare Blondie), trupa `n -cearc\ s\ str`ng\ fonduri pentru diverse asocia]ii de caritate.Apari]ia lui David Cameron `n acest clip s-ar putea dovedi foartebun\ din punct de vedere electoral, crede „Libération“: peste doiani, la viitoarele alegeri legislative, fanii trupei vor ajunge s\ aib\drept de vot... Dar s-ar putea ca David Cameron s\ aib\ `ns\ o sur -priz\ nepl\cut\, crede „The Telegraph“. ~ntrebat dac\ ar fi deacord ca acest clip s\ fie folosit `n campania conservatorilor, NiallHoran, un membru al trupei, nu a p\rut foarte `nc`ntat de idee.De asemenea, un alt membru al forma]iei One Direction, HarryStyles, este cunoscut ca av`nd simpatii laburiste.

Nu e prima oar\ c`nd prim-mini[trii britanici caut\ populari tateasociindu-se cu forma]ii cunoscute: Sir Harold Wilson a oferit dis -tinc]ii MBE Beatle[ilor, `n 1965, iar mai recent Gordon Browns-a f\cut de r`s declar`ndu-se fan Arctic Monkeys, f\r\ a puteanumi m\car o pies\ a acestora.

A gen]ia iranian\ de pres\ a trucat fotografia Primei Doam ne a Americii, Michelle Oba -ma, de la ceremonia de decernare a Premiilor Oscar, acoperindu-i umerii dezgoli]i


– Bun rachiu ai, Ioane!– P\i e [i cazul, ia uite, tot

ì numai prun\, am cu les-ocu m`na mea. Tot ce-a foststricat am dat la porci. Auc\cat \[tia s`mburi o s\p -t \m`n\ `ntreag\.

– Al meu e mai slab, nupi[c\ pe g`t a[a de tare.

– Da’ tu ]i-l faci din pe re,cum vrei s\-]i ias\? }i-amzis, bag\ ni[te zah\r, ames -tec\ [i tu acolo, frumos.

– D\-l la naiba, l ]in pen -tru oameni la pr\[it, c\ doarn-o s\ le dau ]uic\ tar e, s\se `mbete la prima or\.

– Normal, c\ dac\ ledai spirt, `]i toac\ totpopu[oiul. Nici nu mai ai

cu cine s\ faci treab\, to]i`s pleca]i.

– {i \[tia care au r\ -mas `s puturo[i [i be]ivi,tre’ s\ stai de ei.

– E incredibil ce faceb\utura din om. Mai iei unpahar, Mitic\?

– Mai d\ unul, s\ fie des\n\tatea ta.

– Ia de aici. Parc\ ar mer -ge [i o `mbuc\tur\. Stai s\v\d unde a pus Maricicasl\nina aia.

– Vai, da, c\ simt c\ m\ia de cap pruna asta.

– Uite [i ceapa. Mitic\,tu cum stai cu banii?

– Cum s\ stau? Prost.Trebuie neap\rat s\ maifac un copil.

– Pentru aloca]ie?– P\i, da, mai vine un

leu], mai cump\r [i eu unsalam, ceva.

– Eu nu a[ mai face co piila v`rsta mea. Tu c`]i ani ai?

– Tot cincizeci [i patru,ca [i tine, nu s`ntem leat?

– Ba da, uitasem, am fost[i colegi p`n\ ntr-a patra. Peurm\ te-ai l\sat de [coa l\.

– M-am l\sat, d\-o nai -bii! Ce-mi trebuia at`ta [ti -in]\? {tiu s\ citesc? {tiu.{tiu s\ socotesc? {tiu.

– Ia s\ vedem noi cum[tii s\ socote[ti. }ii min te,la Pa[te, c`nd mi-ai cerut20 de lei?

– }in minte, cum s\ nu?~mi t\iau \[tia curentul.

– }ii minte c`nd mi i-aidat `napoi?

– Parc\ nu. – Normal c\ nu, fiind c\

nu mi i-ai dat. Pe urm\,

de ziua lu’ nevast\-ta, mi-aimai cerut 10 lei s\-i iei bere.

– Da, p\i era ziua ei, tre -buia s\ bem ceva mai fin,nu po]i s\-i dai tot timpulnumai cu rachiu de pere.

– Aham, da’ ]ii mintec`nd mi i-ai dat `napoi?

– Nici pe \[tia nu ]i i-amdat?

– Nu, Mitic\. {i te-ai [iferit de mine.

– Mi-era ru[ine, sincer.N-aveam de unde s\ ]i-i dau.

– Dar de ce nu ai venits\-mi spui: Ionele, nu am bani,da’ hai s\-]i fac trea b\ `n con -tul datoriei, hai s\-]i co sesc,s\-]i sap, s\-]i pr\[esc.

– Uite, nu m-am g`ndit laasta. Da’, oricum, m\ doarespatele [i nu pot s\ ]in ni -mic `n m`na dreapt\, dela reumatism.

– Nu po]i, dar po]i s\ ceribani cu m`na aia. Tu doarvezi c\-s b\iat bun, te-amchemat, te-am cinstit, te-amhr\nit, nu te sim]i prostc\-mi e[ti dator?

– Ba, m\ simt, dar ce pots\ fac?

– S\-mi dai banii, asta s\faci! Uite care-i treaba, s-aterminat cu vorba bun\. As -cult\-m\ bine, c\ nu glu -mesc! Dac\ p`n\ m ine nu viicu banii, te dau la iepuri,futu-]i gura m\-tii!

Dar o face concentr`ndu-se pe per -sonajul unui tat\ din Oradea (DanChiorean) care se sacrific\ zi dezi pentru fiul s\u dependent (AlinState). Fur\, vinde, mai [i munce[ -te, e `ntr-o goan\ continu\ – a[a `l[i urm\re[te montajul alert careleag\ str`ns cadre foarte scurte,t\iate brutal („nu cadrele intermi -nabile din filmele române[ti“, spu -ne fiul, neconving\tor, la un mo-ment dat). Marian Cri[an a explo -rat cu fiecare scurtmetraj al s\umodalit\]i inedite de a spune o po -veste (cu unul dintre ele, Megatron,a luat Palme d’Or-ul `n 2008), [i lafel face [i `n lungmetraj. Fa]\ deritmul molcom, ardelenesc [i u -morul fin care asezonau prieteniadintre român [i turcul fugar dinMorgen, el [i-a ascu]it acum instru -mentele, acord`ndu-le la istoria col -]oas\ a unui tat\ care e martor [i

ajutor al distrugerii fiului. Cri[ane tentat s\ recreeze senza]ia timpu -lui comparat tot de fiu cu pasta dedin]i care, odat\ scoas\ din tub, numai poate fi b\gat\ `napoi – de aiciforma haotic\ a filmului, dar nureu[e[te s\ sus]in\ ritmul p`n\ lacatharsisul final sau s\ creionezepersonajele [i s\ le pun\ `ntr-o re -la]ie. Exist\ uneori un clivaj `n trefigura imobil\, interesant\ a luiDan Chiorean (à la Buster Keaton)[i gesturile pe care acesta le exe-cut\ – de pild\, c`nd se descarc\energetic `ntr-un solo de baterie,pentru c\, `n lipsa unui fundal psi -hologic constant, personajele nu potparcurge un traseu ascendent saudescendent. Alin State are un mo -ment foarte bun c`nd se apropie desevraj (tat\l `ncearc\ totu[i s\-imen]in\ o anume ritmicitate a do -zelor), dar `n alte momente furialui, a[a ira]ional\ cum e, pare for -]at\. Nu e vina lui, poate c\ regizo -rului – de[i documentat – i-au lipsitnu doar un scenariu consistent, ci[i cheia pove[tii. Comparat inevi -tabil cu Pozi]ia copilului, mai alesc\ ambele filme s`nt construite peun p\rinte a c\rui lume graviteaz\`n jurul copilului, Rocker d\ [i maimult impresia unei `ncerc\ri ne-reu[ite de a surprinde un fapt devia]\ [i un adev\r psihologic. Fil -mul are `ns\ un mare atu la spec -tatorii tineri care ascult\ muzi c\

`n genul celei pe care o face trupafiului (numele acesteia, Iguanele,d\dea ini]ial [i titlul filmului), ca -re se `mbrac\ la fel ca eroii, vor -besc la fel sau au mai mult sau maipu]in contact cu problemele cu ca-re ace[tia se confrunt\. ~ns\ toc-mai din cauza subiectului, comisiade rating de la Centrul Na]ional alCinematografiei a interzis filmulspectatorilor sub 18 ani.

Ie[irea la lumin\

Zborul/Flight e un reu[it thrillerpsihologic cu pu]in\ ac]iune la `n -ceput, c`nd pilotul de linie inter-pretat impecabil de Denzel Wash -ington reu[e[te s\ salveze cu pa -gube minime avionul intrat n picajdin pricina unei defec]iuni tehni ce(scena e irepro[abil\, de[i nevero -simil\). Tot ce urmeaz\ are altsoi de suspans pentru c\ se dove-de[te c\ eroul care a salvat nu [tiuc`te vie]i execut`nd o manevr\ pe

care pu]ini ar fi reu[it-o era subinfluen]a alcoolului [i a droguri-lor. Chiar dac\ e greu de acceptatideea c\ po]i zbura bine drogat [ialcoolizat fiind, [i chiar dac\ po-vestea e pu]in\, filmul e consistentdeoarece e „bine aspectat“ dpdv psi -hologic. De fapt, toat\ construc]iadramaturgic\ e menit\ s\ duc\ `npunctul `n care pilotul trebuie s\accepte ideea c\ e alcoolic. Faptulc\ e pilot nu e `nt`mpl\tor, pentruc\ avia]ia le d\ b\rba]ilor aceas t\aur\ de putere [i de invincibilita -te – iar Denzel Washington reu[e[tecu mult\ discre]ie s\ dea perso-najului for]\ [i sl\biciune `n a -ceea[i concentra]ie. Pu]in for]a t\,idila cu dependenta de droguriinterpretat\ de Kelly Reilly se re -trage `n fundal exact c`nd trebuiepentru a-l l\sa pe erou s\ scoat\singur nasul la lumin\. DenzelWa shington face un rol de Oscar,ghinionul lui c\ Daniel Day-Lewisa f\cut un film `n acela[i timp.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

TochtliCopiii care apar `n c\r]i scrise deadul]i spun `ntotdeauna lucrurimai inteligente dec`t adul]ii careapar `n c\r]i scrise de adul]i. Depild\, iat\ ce zice Tochtli, un b\ -ie ]el de mafiot mexican, persona-jul principal al romanului Fiesta`n b`rlog, de Juan Pablo Villalobos(Editura Curtea Veche, 2010, tra -du cere de Horia Barna): „~n c\r]i,nu apar lucruri din prezent, doarcele din trecut sau viitor. |sta-iun mare defect al c\r]ilor. Cine-va ar trebui s\ inventeze o cartecare s\-]i spun\ ce se `nt`mpl\ `nacest moment, `n timp ce cite[ti.Trebuie s\ fie mai greu de scrisdec`t c\r]ile futuriste care ghi-cesc viitorul. De-aia nu exist\. {iatunci trebuie s\ cercetezi reali-tatea“. {i, ceva mai `ncolo: „~nma joritatea c\r]ilor este vorbadespre lucruri care nu interese a -z\ pe nimeni [i care nu folosescla nimic“.

Dac\ ultima fraz\ am mai au-zit-o de cel pu]in c`teva ori `n ro-mane mai mici sau mai mari, po-vestea cu literatura care nu sepoate suprapune perfect peste re -a litate parc\ n-a mai fost de multpus\-n pagin\ at`t de limpede [if\r\ drept de apel. Tochtli are drep -tate, literatura r\m`ne mereu `nurm\. Dac\ scriu acum „Marchi-za a luat ceaiul la ora 5“, spa]iuldintre ce scriu [i c`nd scriu are a -d`ncimea Groapei Marianelor [ise m\soar\ `n ani-lumin\. Groa-pa Marianelor `n teoria literar\ –asta ar fi o tem\ bun\ de doctorat.

Raymond Carver are un poem,„Your Dog Dies“, `n care spunec\ nici nu e bine ca literatura s\se a[eze perfect peste realitate.Nu e bine, adic\ nu e moral. S\spunem c\-]i moare cìnele, darnu e cìnele t\u, e al fiicei tale [i-liubea enorm. Tu te a[ezi la birou,scrii un poem despre cìnele mort„and that poem turns out so good/you’re almost glad the little dog/was run over, or else you’d never/have written that good poem“.

Revenind la Tochtli, al c\ruiautor va veni `n România `ntre13 [i 15 martie, tot el ì g\se[te oscuz\ literaturii. Dac\ un scrii-tor `[i imagina `n secolul XIX c\100 de ani mai t`rziu to]i oameniivor purta p\l\rii, nu e vina lui: „Aian-a fost o gre[eal\ a scriitorului. Aiaa fost o gre[eal\ a umanit\]ii“.

~n al doilea lungmetraj dup\Morgen, Marian Cri[an re vi -ne la o tem\ pe care o ex -plorase mai demult `ntr-undocumentar despre {i[u –dependen]a de droguri.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

16 » fast food


Film

Iulia Blaga

Revendicare

Spre dependen]\, `n zbor

Rocker. Regia: Marian Cri[an. Cu: Dan Chiorean, Alin State, Crina Semciuc

Zborul/Flight. Regia: Robert Zemeckis. Cu: Denzel Washington, Kelly Reilly, Don Cheadle

APARE S~MB|TA - Primul magazin cultural din România fileInterviu cu Bogdan Hrib: „Dac\ la noi...

Documents

Transcript of APARE S~MB|TA - Primul magazin cultural din România fileInterviu cu Bogdan Hrib: „Dac\ la noi...