| 32 Pagini, 75 Exemplare | Data: 03 Iunie 2011 | PRET: 1LEU |

VALEA BISTREI

24 2011

24 2011Interviu cu doamna prof. Rad Mihaela 4-5

Olimpiada nationalã germanã 6-8

Astenia de primavarã Gaitele 9-11

Conceptul de dreptateîn societãtile totalitare 12-13

OSCAR LICEAN, Anul XIV, Nr. 24/2011 Revista oficiala a Grupului Scolar “Lucian Blaga” Reghin.(c) Copyright 2000 by Oscar Licean. All rights reserved!

Cutia postala a redactiei se afla la etajul 1,vis-a-vis de XI-A. Pretul revistei: 1Leu

Tiraj: 75 exemplare Nr. pagini: 32

Copyright 2006-2008. All Rights Reserved.

2

Noua lege a învãtãmântului

17-19Hai din nou la film! 21

REDACTIA:

Prof. Ababei Costel

Festivalul de la Cannes 23-24Zilele ?colii 25-26

Cãlãtorii în necunoscut 27-28

29-30Redescoperind frumusetilee tãrii

3C

Ce repede trece timpul! Parcã ieri a fost prima zi de ºcoalã. Iatã cã s-a dus ?i toamna ,?i ce sã vezi? Am intrat în luna decembrie.

Întâi decembrie ...Ah, super! A picat miercuri, ?i ce bucurie, am avut zi liberã!Zi liberã? Doar atât? De 1 Decembrie ne bucurãm doar pentru cã nu trebuie sã ne

trezim cu noaptea-n cap sã mergem la ?coalã, sau ceilal?i la serviciu?Cred ca majoritatea românilor au uitat de adevãrata însemnãtate a zilei de 1

Decembrie, care totu?i este Ziua Naþionalã. Unde a dispãrut focul acela din inima poporului? Oare chiar nu mai existã dragoste pentru patrie?

Sã privim, de exemplu la americani: când vine 4 iulie, ?ara se îmbracã în ro?u, alb ?i albastru, culorile drapelului american, se aud cântece în care americanii î?i glorificã patria, au loc parade fastuoase, iar focurile de artificii lumineazã ?ara. Totul se întâmplã într-o atmosferã incendiarã.

Ce atmosferã este de 1 Decembrie? Ici-colo pe la câte o casã mai rãsare un drapel prãfuit , sau mai are loc câte o paradã militarã, fãcutã sã se mai arunce un ban.

Focuri de artificii? Atmosferã incendiarã? Nici vorbã!Când este ziua ta? 19 martie? Bun... ºi ce faci în data de 19 martie? Ah, e clar! O super-

mega petrecere, cu mulþi invitaþi, la un restaurant select...te îmbraci cu haine scumpe ºi dai o mare importanþã (uneori chiar exageratã) acelei zile.

Noi suntem România! 1 Decembrie este ziua României.Noi suntem România?! Atunci...1 Decembrie este ziua mea ºi-a ta!De ce sã nu o sãrbãtorim ca atare? E trist ca într-o ?arã a?a frumoasã, oamenii sunt

nepãsãtori. Sã nu vã închipui?i ca sunt o mare patrioatã. Nu! Nici gãnd! Pot fi bãgatã în aceea?i

oalã cu toatã lumea. Însã, cred cã ar fi mult mai plãcut sã luãm în considerare aceastã zi importantã ?i sã ne aducem aminte de lucrurile mãre?e pe care strãbunii no?trii le-au facut. A?adar, române ?i româncu?ã, anul viitor a?tept sã sãrbãtorim împreunã ziua noastrã: 1 decembrie.

Zanfir Adelaida (XI C)

EDITORIAL

Interviu cu doamna prof. Rad Mihaela

de dascãl. Am constatat cã este o profesie

care mi se potriveºte ºi pe care o practic cu

drag, totuºi dupã câþiva ani de activitate

didacticã, am decis sã-mi urmez o altã

pasiune, profesia de jurnalist de radio. Am

prins drag de munca de radio pe când

cochetam cu ideea de radio la începuturile

Radio Son Reghin, totul în paralel cu munca

de profesor. Am început apoi o colaborare de

corespondent de ºtiri cu RTM (Radio Târgu-

Mureº), apoi am optat sã mã dedic muncii de

radio, ieºind din sistemul de învãþãmânt.

Vreo 6-7 ani am fost reporter, redactor ºi

crainic la Camera ªtirilor a RTM. Aºa se

explicã întreruperea mea în învãþãmânt. Am

revenit acum la catedrã ºi îmi place ceea ce

fac.

Singurul avantaj este acela cã pot

sã practic cu pasiune o profesie care mi se

potriveºte. Dezavantaje ar fi prea multe ºi le

cunoaºte toatã lumea, elevi, pãrinþi, Da, am mai predat în acest liceu

profesori.acum 7 ani si sunt nouã pentru voi tot aºa Dacã ar fi sã o iau de la capãt, cum sunteþi ºi voi noi pentru mine. Vorba lui traseul meu profesional cred cã ar fi acelaºi,

dar aº profita de oportunitãþile pe care Eminescu ,,Toate-s vechi ºi noi-s toate”. Am generaþia voastrã le are acum ºi pe care eu studiat filosofia la Facultatea de Filosofie din nu le-am avut în anii de liceu ºi ai

cadrul Universitãþii Bucureºti, am absolvit ºi studenþiei.un master de specialitate în cadrul acesteia,

apoi în scurt timp am decis sã încerc profesia

Ce avantaje ºi dezavantaje are meseria pe care o practicaþi? Dacã aþi avea ocazia sã vã alegeþi o nouã profesie care ar fi aceasta?

Dumneavoastrã aþi mai predat în liceul nostru acum câþiva ani, dar pentru generaþiile aflateacum pe bãncile ºcolii sunteþi unul dintre prof. noi, aºa cã v-aº ruga sã vã faceþi o scur tã prezentare.

6

4

Un elev model este un elev Nu cred cã, în viitorul apropiat, se receptiv la nou, care ºtie sã selecteze

vor îndrepta mulþi absolvenþi cãtre aceastã informaþiile furnizate de profesori, de profesie ºi sunt dezamãgitã de felul în care manuale ºi iºi construieºte o atitudine de evolueazã lucrurile în legislaþia din viaþã corectã ºi pozitivã. Este un elev isteþ, învãþãmânt, dar sper totuºi cã aceastã spiritual, care ºtie sã asambleze ca într-un meserie deloc uºoarã va fi cunoscutã la joc de puzzle toate cunoºtinþele dobândite adevãrata ei valoare...Sper sã nu ratez acest în ºcoalã.moment pânã ies la pensie.

Sã nu ºi le toceascã degeaba!

Am multe amintiri plãcute, cele mai frumoase momente sunt acelea în care vãd interesul elevilor. Îmi amintesc cu drag bucuria ºi plãcerea elevilor de a lucra pentru un simpozion judeþean, pe vremea când predam Istoria artei ºi au muncit mult pentru o temã complexã pentru vârsta lor ,,Motivul oglinzii în picturã”. Am avut ºi satisfacþia ca câþiva elevi sã urmeze Facultatea de Filosofie sau de Jurnalism. Iar acum mã bucur ori de câte ori observ cã Da. M-am ocupat de coordonarea lecþiile mele trezesc interesul elevilor. ªi nu revistei, reactivând-o dupã mulþi ani de în ultimul rând, aici am gãsit un colectiv pauzã, iar dl.prof.Ababei se ocupã foarte profesional bine închegat, colegi-profesori bine de coordonarea acesteia. Evoluþia foarte buni de la care aveþi numai de învãþat. revistei reflectã evoluþia generaþiilor de elevi.

Interviu realizat de Miron Roxana (XI C)

Ce ºanse daþi pe viitor meseriei de profesor? Credeþi cã elevii îºi mai doresc sã profeseze ca profesor în contextul vieþii din România?

Spuneþi-ne o amintire plãcutã sau o realizare carevã leagã de liceul nostru ºi care vã va rãmâne mereu în suflet.

În viziunea d-voastrã, ce trãsãturi ar trebui sã aibãîn ziua de astãzi un elev model, un elev cu care sã puteþi lucra foarte bine?

Ce sfaturi aveþi pentruelevii care, “îºi tocesccoatele” pe bãncile ºcolii?

Am înþeles cã d-voastrã v-aþi ocupat de coordonarea revistei,,Oscar Licean” înaintede a-i preda ºtafeta d-lui profesor Ababei. Ce schimbãri sesizaþi ºi cum vi se pare acum?

5

îndreptat cu toþii înspre Teatrul oraºului unde a avut loc festivitatea de deschidere.

Prima zi a trecut la fel de repede, dar a doua zi se anunþase una foarte grea. Atunci am avut probele individuale pe care le-am susþinut la Colegiul Naþional “Gheorghe ªincai”, unde emoþiile nu s-au lãsat aºteptate. Având în vedere cã s-au hotãrât unele modificãri la calcularea numãrului total de ore de limba germanã, majoritatea am primit subiecte pentru elevi mai avansaþi la faza naþionalã, lucru dificil pentru noi. Astfel mulþi dintre elevii participanþi au ajuns de la nivelul B2 sau C1

O datã cu primãvara a venit ºi la nivelul C2 care e cel mai avansat.Olimpiada judeþeanã de limba germanã,

unde spre surprinderea mea m-am descurcat destul de bine ºi m-am ºi calificat la faza naþionalã. Însã nu ºtiam încã pe atunci ce avea sã mã aºtepte mai departe. Olimpiada naþionalã de limba germanã avea sã fie organizatã în reºedinþa judeþului Maramureº, Baia Mare.

Dupã probe, am fost repartizaþi aleatoriu în 24 de grupe ºi urma sã începem pregãtirea pentru proba de proiect. Astfel, fiecare grupã a primit o carte pe tema cãreia trebuia sã pregãteascã pe un carton mare un desen sau o picturã ºi o sceneta pe care sã o prezinte în faþa comisiei. Dupã ce ne-am împãrþit sarcinile, ne-am îndreptat înspre

A venit ºi ziua plecãrii, 15 aprilie, noua noastrã “casã”. Citind programul am când de dimineaþã eram toþi încã adormiti ºi aflat cã în ziua urmatoare, a treia zi, urma sã confuzi. Drumul pânã la Baia Mare parcã a m e r g e m î n e x c u r s i e p r i n z o n a zburat ºi am ajuns la “Stibina”, care era un Maramureºului. O zi destul de interesantã a internat în centrul oraºului. Acolo ni s-au fost ziua aceea! Am vizitat Mãnãstirea prezentat camerele ºi, deºi la început nu se Bârsana, unde am asistat la slujba de Florii ºi putea vedea nici o urmã de încântare pe a m a d m i r a t p e i s a j u l m i n u n a t a l chipurile noastre, mai apoi am început sã ne împrejurimilor. obiºnuim cu locul ºi chiar ne-a plãcut. Ne-am

O experienþã de neuitat

Apoi ne-am îndreptat spre cãtre Colegiul „Gh.ªincai” unde erau afiºate Cimitirul Vesel de la Sãpânþa care este unul rezultatele la probele individuale. Lacrimi, unic, renumit pentru crucile mormintelor zâmbete, un amestec de sentimente putea fi viu colorate, picturile naive reprezentând observat pe chipurile elevilor. Cu paºi repezi scene din viata si ocupatia persoanelor m-am apropiat ºi eu curioasã de rezultate ºi decedate. Pe unele cruci existã chiar versuri am vãzut cã locul întai era ocupat de un în care sunt amintite, deseori cu nuanþe bãiat din judeþul nostru care avea un total de umoristice, persoanele respective (pe 50 de puncte. Eu urmam mai la urmã cu 33 crucea cea mai celebrã din cimitir este scris de puncte, spre dezamãgirea mea. Totuºi, un mesaj care începe aºa: ” Sub aceastã cruce acest lucru nu mi-a afectat starea de spirit, grea/ Zace biata soacrã-mea/ Trei zile de mai deoarece mã simþeam bine la gândul cã trãia/ Zãceam eu ºi citea ea”). Cimitirul îºi are totuºi am ajuns pânã acolo ºi dacã ar fi sã originea în câteva cruci sculptate de Stan repet experienþa, aº mai repeta-o fãrã Ioan Pãtraº. ezitãri!

Ziua urmãtoare era ziua plecãrii nostre din Baia Mare, când cu tristeþe, dupã festivitatea de premiere, ne-am împachetat lucrurile ºi ne-am îndreptat spre autocar. Drumul înapoi a fost lung ºi toþi ne doream sã ne întoarcem. Multe prietenii s-au legat în acest timp atât de scurt, având în vedere cã ºi la proba de proiect am fost în grupã cu 5 persoane total necunoscute, din diferite Dupa un popas la Cimitirul de la pãrþi ale þãrii. ªi dacã stau sã mã gândesc mai Sãpânþa am pornit înspre ultima destinaþie: bine, asta a fãcut din aceastã experienþã una Memorialul de la Sighet, unde pot fi vãzute de neuitat: faptul cã am cunoscut multã pâna ºi celulele unde ºi-au gãsit sfârºitul lume ºi m-am adaptat la condiþiile acelea. multe victime ale sistemului comunist Nu voi uita niciodata amintirile din Baia precum: Constantin I. C. Brãtianu, Gheorghe I. Mare ºi serile pe care le petreceam cu ceilalþi Brãtianu, Mihai Racoviþa, etcspunând glume ºi „hoinãrind” prin oraº. Sunt

Ne-am întors la Baia Mare nerãbdãtoare ºi aºtept anul viitor când sã entuziasmaþi de cele vazute. Urmãtoarele mai am o datã ºansa sã repet exprienþa!douã zile le-am petrecut lucrând din greu la scenetã, la decor ºi vestimentaþie, la replici ºi am început încet ºi cu repetiþiile. Miercuri, 20 aprilie, am susþinut proba de proiect când, cu emoþii am urcat pe scena teatrului ºi am prezentat cu echipa sceneta la care am lucrat timp de douã zile. Nu a ieºit totul cum trebuia ºi asta fireºte, din cauza emoþiilor, dar am reuºit sã obtinem 139 de puncte din totalul de 150, clasificându-ne pe locul 4 din Articol realizat de: Mariº Teodora 24 de echipe. Mai târziu, toþi cei aproximativ XI C180 de participanþi din þarã ne-am îndreptat

8

.

þara noastrã a obþinut statutul de membru cu drepturi depline al acestei structuri.

In cadrul liceului nostru elevii au celebrat aceasta zi prin diverse activitati.

In clasa a IX-a C elevii au fost împãrþiþi pe grupe , fiecare reprezentând o anumitã þarã. Astfel au fost prezentate cinci tãri francofone: Franta, Egipt, Elveþia, Belgia

Ziua internaþionala a Francofoniei ºi Canada.este sarbatorita pe data de 20 martie. Francofonia înseamna pace, înþelegere ºi toleranþa, trei valori esenþiale ale umanitaþii.

Pe parcursul orei am avut ocazia de a învãþa lucruri noi despre tradiþii, mâncarea ºi artiºtii specifici þãrii respective.

Reuneºte state ºi guverne de pe cinci Impreuna cu doamna profesoara continente: 53 de state ºi guverne cu Chebuþ Ligia am interpretat cântece, am statutul de membru cu drepturi depline, 2 cu recitat poezii ºi am degustat din bucãtãria statutul de membru asociat ºi 13 cu statutul celor cinci þãri francofone.de observator.

România a devenit membru Articol realizat de: Blaga Mãdãlina, Friciu observator al comunitãþii statelor ºi Beatris (IX C)guvernelor având în comun limba francezã în cadrul Sommet-ului de la în

. În , la Sommet-ul de la , Versailles

1991 1993 Mauritius

Ziua Internationala a Francofoniei“Égalité,complémentarité, solidarité"

Criterii de jurizare: originalitate, surprinderea temei propuse. Spot Lucrãrile vor fi predate pe suport digital, dvd sau cd. Durata acestuia va fi cuprinsã între 30-60 secunde.

Recent, în cadrul liceului ,,Lucian Criterii de jurizare: Originalitatea

Blaga'' a avut loc o prezentare asupra scenariului; Gradul de creativitate al problemelor cel mai des întâlnite în rândul întregului proiect; Claritatea transpunerii

mesajului în limbaj vizual; Relevanþa tinerilor: drogurile, fumatul, alcoolul ºi bolile pentru tema secþiunii;Calitatea imaginii ºi a cu transmitere sexualã.sunetului. Fundaþia Mater are ca obiectiv prezentarea de informaþii corecte, precum Concurs de picturã ºi motivarea noastrã, a tinerilor, de a lua Lucrãrile vor fi executate pe format A3. decizii competente în ce priveºte aspectele Se pot folosi mai multe tehnici: acuarelã, esenþiale ale vieþii noastre. Intâlnirea s-a vopsele acrilice, tuº.desfãºurat în 2 etape: în prima etapã ni s-a Criterii de jurizare: armonia cromatica, vorbit despre droguri, sloganul folosit fiind originalitatea ideii, calitatatea tehnica a „cu fiecare dozã pierzi puterea de a fi tu executiei, surprinderea temei propuse .însuþi”, iar în cea de a doua etapã despre

bolile cu transmitere sexualã . In cadrul campaniei s-au desfãºurat 4 concursuri: jurnalism, spot, artã fotograficã ºi picturã. Concursul de jurnalism In funcþie de îndeplinirea criteriilor recomandate pentru scrierea articolului ºi de numãrul de voturi primite prin butonul „Like” pe FaceBook, fiecare scoalã va desemna un câºtigator. Premiul va consta într-o excursie la munte, în satul de vacanta Integro. La sfârºitul campaniei, locul I din fiecare ºcoalã va participa în finalã, premiul cel mare fiind o bicicletã.

Concurs de arta fotograficã Fotografiile vor fi tipãrite în formatul

Articol realizat de:Blaga Mãdãlina, Friciu 30×20. Nu se admit prelucrãri digitale, Cristina (IX C)altele decât cele de bazã (crop, saturaþie,

contrast, luminozitate, etc), atât timp cât nu se depãrteazã mult de fotografia originalã. Nu se pot face colaje din mai multe poze.

9

Ai doar o viaþã,nu o trãi în ceaþã

10

dezordonaþi, devenim mai reci ºi nepãsãtori faþã de cei apropiaþi, oricât de sociabili am fi. Cele mai grave afecþtiuni provocate de astenia de primãvarã sunt anemia ºi depresia. Dupa dispariþia asteniei, depresia rãmâne ºi bunã-starea nu se mai lipeºte de noi, ºi, în cel mai rãu caz suntem nevoiþi sã apelãm la specialiºti. Primãvara este frumoasã. Natura învie, Dupã cum bine ºtim toþi ºi am prinde culoare. Însã cum sã te bucuri de ea experimentat, iarna este un anotimp greu. E dacã suferi de astenia de primãvarã?frig, soarele abea îºi aratã razele din când în Hai sa vedem cum putem combate aceastã cînd, fructele ºi legumele se gãsesc mai greu, afecþiune neplãcutã.iar oamenii nu se înghesuie sã îºi pãrãseascã

Alimentaþia are un rol foarte locuinþele calde, decât pentru strictul important. Este bine sã consumãm cât mai necesar.multe legume si verdeþuri de sezon( salatã Organismul nostru suferã oarecum pe verde, urzici, spanac), fructe cu conþinut perioada iernii, fiind supus unor tratamente bogat de vitamina C, ºi multe-multe lichide mai puþin prietenoase: schimbãri bruºte de pentru detoxifierea organismului.temperaturã, expunerea insuficientã la

Odiha de asemenea este foarte soare (soarele fiind o sursã adevãratã de recomandatã în cazul asteniei. Pentru a ne vitamina D), reducerea consumului de odihni cu adevãrat, trebuie sã dormim în jur vegetale care, sunt un izvor de vitamine. de 8 ore pe noapte, iar dacã reuºim sã Toate aceste lucruri au ca rezultat lipsa prindem orele 22-24 dormind, somnul energiei.nostru va fi mult mai odihnitor. (Se spune cã cei ce dorm de la ora 22, au o memorie ºi o atenþie mult mai bunã

MISCARE! Da, miºcarea este foarte beneficã pentru combaterea asteniei de primãvarã. O plimbare în parc, practicarea unui sport intr-o salã sau în aer liber, face corpul mult mai fer ic i t º i este o extraordinarã oazã de energie. Dacã þinem cont de aceste sfaturi, cu siguranþã ne vom putea bucura cu adevãrat de primãvarã, de soare, cãldurã ºi Cu toate cã aºteptãm cu nerãbdare vom putea observa modul plãcut în care primãvara, aceasta s-ar putea sã vinã lumea se întoarce la viaþã.însoþitã de stãri neplãcute pentru corpul ºi Vã doresc o primãvarã frumoasã!psihicul nostru: depresii, putere de

concentrare scãzutã, iritabilitate, obosealã, migrene, scãderea sau creºterea apetitului. Articol realizat de: Zanfir Adelaida (XI C) Aceastã astenie ne poate da bãtãi de cap destul de serioase. Ne afecteazã rezultatele la ºcoalã, suntem mai neglijenþi ºi

Astenia de primãvarã

11

)

dã nicio clipã impresia Margaretei cã ar putea fi vorba de o altã femeie, ba chiar îl îndeamnã pe Mircea sã meargã însoþit de Wanda la o recepþie datã în cinstea unei cununii, fiind convinsã cã adevãratul motiv al îndepãrtãrii bãrbatului ei era copilul, pe care acesta îl aºtepta cu nerãbdare ºi asupra cãruia îºi îndrepta acum toatã afecþiunea. De aici va proveni ºi tragedia: Margareta suferea de o boalã de inimã, iar cei doi fraþi Georges ºi Ianache, încearcã sã o convingã sã „lepede” copilul. Femeia refuzã categoric acest lucru, argumentul ei fiind dorinþa nemãsuratã a lui Mircea de a avea un copil, moment în care Aneta Duduleanu vine în camerã cu un mãnunchi de scrisori de dragoste ale ginerelui ei cãtre Wanda. Urmeazã alte momente tensionate, citirea scrisorilor. Pe

În data de 23 martie 2011 piesa ,, fondul amuzamentului celor doi fraþi ºi al Gaiþele'' a fost jucatã pe scena Casei de bãtrânei, Margareta se sinucide prin Culturã ,, Eugen Nicoarã '' , fiind una din cele ingerarea unei substanþe. mai valoroase comedii de moravuri din dramaturgia româneascã.

Acþiunea se petrece în casa Anetei Duduleanu, vãduva marelui moºier Tasse Duduleanu (stãpân a 9 moºii, plus alte 12, pe care le þinea în arendã), casã în care bãtrânã locuia împreunã cu fiica cea micã, Margareta, soþul acesteia Mircea Aldea, ºi 2 servitoare Zamfira ºi Fraulein, pe post de Piesa se încheie cu o „glumã” de coordonator de servitoare, mai degrabã . parastas, unde toatã lumea era bine dispusã, Într-o casã în care dominau urletele, uitând de tragedia provocatã de moartea meschinãriile, egosimul ºi ironia dusã la Margaretei.extrem, Mircea Aldea este un intrus, intrat Iar în final actorii au pãrãsit scena forþat de imprejurãrile cãsãtoriei cu în ropotele de aplauze ale publicului.Margareta Duduleanu, care se macinã încet, Aceastã piesã prezintã încet, pânã ajunge la disperare. În toatã acestã monstruozitate, apare Wanda Serafim, o femeie uºoarã, venitã de la Paris, nepoatã a marelui moºier Tasse Duduleanu ºi implicit veriºoarã a Margaretei. Aceasta îl seduce pe Mircea, care se aruncã în braþele ei in momentul în care soþia lui era însãrcinatã. Rãceala care intervine între cei doi soþi nu îi

lucruri, fapte, cuvinte, abordãri ºi puncte de vedere pe care le întâlnim din ce în ce mai des, iar personajele sunt tot mai reale ºi frecvente în jurul nostru.

Articol realizat de:Blaga Mãdãlina, Friciu Beatris ( IX C )

Gaiþele

teoretizatã de catre Karl Marx în lucrarea

“Manifestul Partidului Comunist” ºi

promova ideea de dreptate ºi egalitate. Insã,

aceste idei nu au fost puse în practicã în

modul dorit ºi rãmâne la latitudinea Conceptul de „dreptate” este

fiecãruia dintre noi sã decidem dacã a fost o permanent prezent în societate în relaþiile

formã de conducere dreaptã sau nu. dintre indivizi. Cuvântul “dreptate” este deseori asociat cu cuvintele “cinste, moralitate, justeþe” ºi definit ca aplicarea imparþialã a legilor, respectarea drepturilor unui individ ºi achitarea obligaþiilor de cãtre un individ.

Co n fo r m te o r i e i l u i M a r x ,

proletariatul urma sã preia pe cale

revolu?ionarã, prin forþa, puterea de la

burghezie. Aceasta era consideratã ca

exploatând munca proletarilor pentru a se

îmbogaþi. Ideologia comunistã promitea o Societãþile totalitare ale secolului

schimbare totalã a modului de viaþã al XX au apãrut în anul 1917 când Uniunea

oamenilor prin realizarea unei societãti fãrã Soveticã a devenit un stat communist. Apoi,

clase, adicã sã instituie egalitatea ºi au apãrut ºi alte state totalitare sub

dreptatea. Însã, pentru realizarea acestui conducerea fascismului sau a nazismului,

lucru nu era de ajuns ca burghezia sã fie Italia respectiv, Germania.

alungatã de la putere. Între anii 1949-1962 Comunismul a fost instaurat ºi în

regimul totalitar din România a reuºit sã România mai târziu, datoritã faptului cã s-a

confiºte toate proprietãþile private, aflat mult timp în zona de influenþã

transformându-le în proprietãþi colective, sovieticã. Uniunea Sovieticã deþinea teritorii

ale «întregului popor », prin industrializare ºi din România, iar armata rusã era prezentã în

colectivizare forþatã. Pentru a putea stabili toate regiunile României. Acest lucru a

dreptatea în acest sistem totalitar trebuie favorizat instituirea regimului totalitar ºi în

sã adãugãm cã întreaga putere era deþinutã România. Ideologia comunistã a fost

ºi exercitatã în mod absolut de cãtre o

12

Conceptul de dreptateîn societãþile totalitare

persoanã sau un grup de persoane prin acest fel, el este imperfect ºi oricât ar cãuta

intermediul unui singur partid politic. sã stabileascã, sã gãseascã, sã defineascã

Singura ideologie admisã era ideologia dreptatea absolutã atâta timp cât se aflã în

partidului comunist. Pentru a respinge orice aceastã condiþie , nu va reuºi. În tot acest

pericol sau ameninþare realã sau imaginarã, timp formele de guvernãmânt s-au

partidul unic întreþinea un aparat de succedat, niciuna dintre ele nerezistând :

propangandã represiv foarte numeros, aºa monarhii le absolute , comunismul,

încât teroarea ºi violenþa erau legitimate ca fascismul, nazismul , democraþia, ca sã

politicã de stat. amintim numai câteva dintre ele. De ce?

Pentru cã niciuna dintre ele nu a reuºit sã

facã în aºa fel încât sã fie bine pentru toþi

supuºii. Acest lucru confirma urmãtoarea

idee: “ªtiu bine, o, Dumnezeu, cã nu-i

aparþine omului pãmântean calea sa. Nu

poate omul “care umblã nici mãcar sã-ºi

conducã paºii”(Ieremia 10:23). Atunci cum

ar putea un om sã conducã o întreagã

naþiune.

Alte întrebãri pe care ni le putem

pune în legãtura cu dreptatea în regimurile

totalitare, sunt: este drept ca o persoanã

care are banii necesari, sã nu-ºi poatã

cumpãra ceea ce dore?te pentru ca statul

pur si simplu nu importa destule alimente?

Este drept ca fiecare persoanã în parte sã

primeascã aceeaºi cantitate de alimente, aºteptând ore întregi la cozile interminabile

în locurile unde se distribuiau diferite În concluzie, pentru a ne putea

produse? Este drept sã vizionezi la televizor conduce în cel mai bun mod posibil, este

în fiecare zi acelaºi program, impus de stat? nevoie sã apelãm la Creatorul nostru,

Este regimul totalitar mai mult sau mai puþin deþinãtor al dreptãþii absolute.

d r e p t d e c â t c e l e l a l t e f o r m e d e

guvernamant? Articol realizat de:Serac Silvia( XII D )

Pãrerea mea este cã deºi omul are

sim?ul dreptãþii pentru cã a fost creat în

cu munca de peste zi. Dupã trei ore de mers, fac un scurt popas, spre a reflecta la tot ceea ce m-a surprins. Setea de cunoaºtere mã îndeamnã sã contemplu profund aspectele naturii, hotãrând astfel sã las în urmã ruinele cetãþii dacice, dându-i pentru alte câteva ore prilej de a-ºi accentua dorinþa puternicã spre a-mi

Este ora ºapte în plinã dimineaþã, drumul elucida misterele.asfaltat pe o distanþã de paisprezece Ajung la nucleul care bifurcã drumurile kilometri, ºerpuieºte de-a lungul malului forestiere Donca, Cafu ºi Stegea. Am prilejul râului Bistra, ghidându-ne paºii care vor fi de a-mi îmbogãþi aria de cunoaºtere ºi astfel captaþi în eterna cetate verde care abundã observ cum apa izvorãºte din strãfundurile împrejurimile. Harta expusã la intrare îmi stã scoarþei ºi iese la suprafaþã infiltrându-se la dispoziþie, îndemnându-mã pragmatic sã prin structura stâncilor care consolideazã dau un contur traseului ales sã îl parcurg. strãfundurile râului. Alãturi se aflã ºcoala gimnazialã din Deda Timpul se scurge. Se scurg în urmã ºi Bistra, cãreia proaspetele lucrãri de renovare peisaje frumoase, încãrcate de energie i-au pãstrat autentica arhitecturã, dorind pozitivã ºi contemplare. Cobor încet spre parcã sã-i faca sa dãinuie izul stravechi ºi vechea cetate. Îmi prelungesc curiozitatea imprimând adânc amintiri perisabile în odatã cu aºteptarea. Pentru a ajunge la paginile de jurnal ale elevilor. culmile ruinelor, urc dealul care le înalþã

dovezile istorice condensate, astfel încât încerc pe parcurs sã îmi caut repere, dovezi

istorice, ceea ce aratã faptul cã trecutul se lasã greu elucidat: în ochii mei apar ca firave bucãþi de stâncã ºi pietre cãrora simþul practic mã îndeamnã sã le atribui întrebuinþare în construirea fortificaþiilor. Cel mai elocvent aspect îl prezintã o aglomerare de stânci care, dupã spusele celor care populeazã împrejurimile, era

Mã desprind din visare ºi pornesc folositã pentru refugiu sau observator ºi care la drum, atât de supus ºi modelat, asemenea permitea combatarea pericolului încã din râului care înrobeºte parcã ºi gospodãriile timp.aþipite ºi conservate în bruma de peste noapte. Strada este liniºtitã. Întâlnesc un car pe care, dezmeticiþi de aerul proaspãt ºi înþepãtor, o mânã de copii se lasã purtaþi spre misterele neexplorate ale vãii Bistrei. De dupã versantul vestic al M-þiilor Cãlimani se înalþã soarele. Mingea de foc anunþã o dimineaþã târzie, care grãbeºte gospodarii la treabã, spre a avansa timpuriu

Valea Bistrei

14

15

Urcuºul spre culmea cetãþii îmi este uºurat de o cãrare ºerpuitã, cioplitã în piatrã, aceasta împreunã cu o presupusã gaurã circularã, reprezentând dovezi istorice. Din vârf peisajul surprins este fascinant. Este minunat momentul în care la propriu Locurile noi sunt întotdeauna ridicându-te deasupra tuturor, reuºeºti sã menite sã îþi stârneascã o scânteie de aduni la un loc atâta bogãþie, ca ºi cum, curiozitate, cu atât mai mult cu cât încã din strãduindu-te sã ridici cât mai mult mâna relatãrile altora reuºeºti sã aluneci pe reuºeºti sã atingi razele soarelui care, cu culmile imaginaþiei spre a contura în mod câþiva paºi mai în urmã, îmi surâdeau idilic o realitate personala.misterios din spatele stâncilor. Un asemenea sentiment se

înfiripã în clipele în care strãbat ultima oazã d e v e r d e a þ ã s p r e c a s t e l u l d e l a

Brâncoveneºti. Vremea este frumoasã, soarele amiezii ºi atmosfera calmã fac plãcut drumul care ºerpuieºte pânã la intrarea principalã în curtea vechilor fortificaþii. Încã de la intrare, mã întâmpinã glastre cu flori, brazi ºi arbori seculari a cãror prezenþã ocroteºte parcã, firava existenþã spiritualã a celor asupra cãrora realitatea ºi-a pus în mod agasant amprenta.

Finalul mã determinã sã reflectez la tot ceea ce fugitiv am putut surprinde cu o privire, la ce a adunat în cufãrul de amintiri ºi în cele din urmã la ceea ce am dat viaþã, aºezând pe hârtie spre a-ºi pãstra existenþa îmbogãþitã de felul în care fiecare reuºeºte în sinea lui sã înþeleagã...mai mult...mai profund, ceea ce natura nu ne aratã doar printr-un suport material ci ne ºi transmite, Îmi las atenþia captatã de tot ceea indirect, fiinþei noastre. ce mã înconjoarã, îmi simt ochii asemenea

unui burete secãtuit în care fiecare aspect acaparat îi fac loc urmãtorului. Vechiul castel roman etaleazã detalii strãvechi reprezentate de stilul renascentist, în care sunt conturate ferestrele, în sate ca turnuri proeminente la fiecare extremitate a castelului, precum ºi de curtea interioarã, pavatã cu piatrã ºi înconjuratã de terase luminoase, conferind astfel o atmosferã de sãrbãtoare.

Incursiune într-o lume nouã

Îmi continui incursiunea spre noi întrebându-ne pe un ton mângâietor ºi

obiective. Prima persoanã care se simte totodatã autoconvingãtor: „ Aþi venit la

miºcatã de prezenþa mea, este un tânãr mine? Spune-þi cã aþi venit la mine...Spune-

bãiat care, încercã sã articuleze cuvinte þi cã Da!”. Urmeazã sã ne prezinte

într-un limbaj de nedesluºit, numai de el asistentelor, acri intermediari ai lor cu lumea

cunoscut; bate din palme ºi se îndreaptã de afarã, are o oarecare tendinþã spre

spre mine fiind cel care pentru câteva mândrie, manifestându-ºi satisfacþia de a

minute este ghidul meu într-o incursiune mai fi încã oameni care nu au uitat-o ºi astfel,

în lumea irealã a celor care, tind eu sã cred, purtându-ne cu braþele aºezate amical pe

îºi construiesc o realitate individualã spatele nostru exclamã: „Uitaþi, sunt fetele

Aleea din împrejurimile mele! Au venit sã mã vadã! ”

castelului îmi poartã paºii spre o nouã Ne continuãm incursiunea în

destinaþie, urmeazã sã vizitez un alt nucleu mediul care pare a fi atât de ostil ºi lipsit de

de suflete, cel care gãzduieºte cincizeci de curiozitate pentru cei care îl populeazã, dar

femei. Am avantajul de a-mi împãrtãºi totuºi nou ºi plin de farmec pentru noi.

surprinderea alãturi de o prietenã, astfel Doresc sã pãstrez o amintire, un eveniment

reuºeºc sã gãsesc o sugativã potrivitã cu o însemnãtate deosebitã pentru

pentru emoþiile care mã intimideazã, universul meu spiritual, o dovadã de uniune

deoarece pretutindeni sunt însoþitã de sau....doar o motivaþie în plus de a-mi privi

oameni care nu depind de consecinþele lumea prin prisma unei alte lumini - o

faptelor sãvârºite. luminã mai luminoasã. Astfel ne aºezãm cu

toþi cei dornici, pe aleea cu flori, spre a savura

prilejul de a face istorie în faþa luminii

frapante a bliþului.

T impul se scurge, soseºte

momentul plecãrii. Plouã. Plouã cu zâmbete,

mâini fluturã în semn de rãmas bun, printre

care se desluºeºte scânteietor un

„Dumnezeu sã vã aibã în pazã!”

Încã de la intrare suntem Articol realizat de:ªulea Laura ( XI C )

întâmpinate de o persoanã tânãrã, plinã de

viaþã ºi uimire. Gãseºte modalitatea de a-ºi

manifesta bucuriile care îi abundã sufletul,

16

administraþie în problemele legate de

procesul instructiv-educativ curricular ºi rol

de decizie în activitãþile extracurriculare

(fiecare activitate extracurricularã trebuie

Îmbunãtãþirea activitãþii sã fie coordonatã de cel puþin un profesor);

generale din ºcoalã. Activitãtile iniþiate de Consiliul

Creºterea responsabilitãþii elevilor faþã Elevilor nu trebuie sã contravinã

de bunurile din ºcoalã.Îmbunãtãþirea regulamentului de ordine interioarã,

relaþiilor profesor - elev. regulamentului ºcolar ºi legilor þãrii;

S e s i z a r e a e v e n t u a l a l o r Fiecare activitate sau proiect

disfuncþionalitãþi din ºcoalã ºi remedierea trebuie sã fie coordonat de cel puþin un

acestora; profesor din ºcoalã

Elaborarea de proiecte pentru

obþinerea de finanþãri de la primãrie sau

de la alte instituþii.

Acþiuni caritabile,acþiuni de sprijinire a

elevilor performanþi.

Acþiuni de sprijinire a elevilor

cu probleme;activitãþi de petrecere a

timpului liber;acþiuni de stimulare a

potenþialului creativ al fiecãrui elev.

Consiliul Elevilor are rol

consultativ pe lângã Consiliul de

Cu sprijinul conducerii ºcolii s-a

desfãºurat un concurs: cea mai frumoasã

salã de clasã ºi clasa cu cel mai mic numãr de

absenþe, au fost premiate cu scaune noi. Cu

ajutorul unor poze fãcute fiecãrei clase de

cãtre Butiurcã Paul (XI C), fiecare membru al

C.E. a apreciat fiecare salã de clasã cu note de

la 1 la 10. In urma votului, cea mai frumoasã

salã de clasã a fost desemnatã cea a clasei a

X-a F, iar clasa cu cel mai mic numãr de

absenþe a fost clasa a IX-a B. Felicitãri

caºtigãtorilor !

Articol realizat:Pescãruº Adina ( IX A )

19

CE OBIECTIVE PRINCIPALE ARE C.E?

CE ROL ARE C.E. ?

ACTIVITÃÞI

20

necondiþionat datoritã titulaturii de

cetã? eni ai oraºului.

Liceenii Grupului ªcolar Lucian

Blaga sunt foarte norocoºi din privinþa

vizionarii celor mai de calitate filme

deoarece, dupã cum bine ºtiþi, Vine vara ºi vacanþa mare se

echipamentul instituþiei este la standarde apropie cu rapiditate... v-aþi gândit unde o sã europene datoritã conducerii eficiente de vã petreceþi timpul liber? Ei bine, terasele o

sã fie pline, ? trandurile ºi parcurile la fel, care liceul dã dovadã. Majoritatea tolãnitul în pat sau în faþa calculatorului va fi laboratoarelor sunt dotate cu aparaturã activitatea zilei, plictiseala ne va urmãri

performantã ºi de aceea vizionarea filmelor peste tot ºi sunt sigurã cã, din perspectiva

educative este mult mai u? or de atins.unui adolescent, Reghinul nu va avea nici vara aceasta un loc care sã ofere în acelaºi timp intimitate cât ºi o „ieºealã” pe cinste cu fetele/baieþii.

Ca sã se dezvolte armonios, un

adolescent are nevoie de imaginaþie pe

care unii ºi-o amplificã prin pelicule de Însã nu e corect, din punctul meu calitate. Filmul este azi, o formã de de vedere, ca vechea clãdire impunãtoare a exprimare ºi mulþi adolescenþi simt nevoia Cinematografului Patria din oraºul nostru de a se refugia în el, însã problema care ne sã fie lãsatã în paraginã când noi, tinerii, împiedicã sã ne exprimãm cât mai natural avem atât de multã nevoie de ea pentru a cu putinþã e faptul ca Reghinul nu ne pune ne reda libertatea pe care tinerii au la dispoziþie cinematograful oraºului la pierdut-o atunci când din motive care, în mod normal am avea acces în mod necunostute cinema-ul nostru a fost închis.

Hai din nou la film!

21

Îmi amintesc ºi acum ultimul film punctele de vedere, dar ºi consilierii. În cele

vãzut la Patria, era Veronica („Veronico, din urmã, propunerea a fost votatã pozitiv, în

Veronico, fatã bunã ºi cuminte/ Dintre toate, unanimitate. Sã sperãm cã aceastã decizie îºi

Veronico, doar pe tine te-am ales”). Eram va menþine siguranþa.

atât de entuziasmatã de forfota ºi atmosfera

creatã de zecile sau sutele de copii din

clasele primare. Da, eram în clasa a II-a, deci

vã puteþi închipui cã 8 ani au zburat ºi

cinematograful tot clãdirea ce dominã

centrul a rãmas, doar cã poate fi consideratã

moartã, atâta timp cât a fost lãsatã pe mâna

hoþilor ºi a celor ce adorã sã distrugã.

Vã propun, vouã cititorilor, sã

„ajutaþi” consiliul sã nu uite ceea ce a votat

cu atât de multã convingere, printr-un set de

semnãturi alãturat la o citaþie întocmitã de

reprezentantul elevilor liceului Lucian Blaga

Reghin.

Consilierii locali au pus în discuþie Vã mulþumesc anticipat pentru

acum douã sãptãmâni într-o ºedinþã susþinerea voastrã, cititorilor!

o r d i n a r ã c o n c e s i o n a r e a f o s t u l u i

cinematograf Patria. S-a discutat pe Articol realizat de: Asineta Cãtinean ( IX C )

marginea proiectului, reprezentanþii

comisiilor de specialitate ºi-au expus

22

a - º i v i n d e d re p t u r i l e d e d i f u z a re

distribuitorilor veniti din întreaga lume.

De asemenea, festivalul a reunit peste

3 0 . 0 0 0 d e p e r s o a n e a c r e d i t a t e ,

reprezentând spectrul larg al industriei de

film. În jur de 4000 de jurnalisti din întreaga

lume au scris în acest an despre cel mai Festivalul international de film de

important si cel mai aplaudat festival de la Cannes este un festival cinematografic de

f i l m d i n l u m e .mare prestigiu unde povestea este

Foarte asteptat este filmul ''My Blueberry continuatã, începutã, inventatã sau

Nights'', prima pelicula realizatã în limba reinventatã, care se desfasoarã în fiecare an,

engleza de cineastul chinez Wong Kar-wai în perioada 16 - 27 mai, anul acesta

(''In the mood for love'' si ''2046'') va ajungând la cea de-a 64-a editie si facând un

deschide festivalul de la Cannes la 16 mai. În tur al lumii cu 50 de filme în cadrul

acest film îsi face debutul pe marile ecrane competitiei pentru prestigiosul trofeu

solista americanã de jazz Norah Jones. Palme d'Or, reunind în acelasi concurs

În perioada 11-22 mai, filmele regizori consacrati precum Gus Van Sant sau

româneºti se întorc la Cannes. Lungmetrajul Quentin Tarantino, cu autori mai mult sau

„Loverboy” de Cãtãlin Mitulescu - ce spune mai putin cunoscuti.

povestea lui Luca, un tânãr de 20 de ani din

Hârºova, care cucereºte fete pentru ca mai

apoi sã le plaseze mai departe unei reþele de

prostituþie din Constanþa, numai cã Luca se

îndrãgosteºte de Veli ºi se hotãrãºte sã

renunþe la acest "job"; a fost nominalizat

pentru secþiunea „Uncertain regard”, iar cel

mai recent film semnat de Radu Mihãileanu,

„La Source des Femmes” se aflã în

competiþia oficialã a festivalului.Cannes, oras situat în sudul

Frantei, oferã garantia unei importante În 2008, Marian Criºan a luat tot acoperiri din partea mass-mediei, festivalul

Palme d'Or-ul dar de data aceasta pentru fiind vizitat în fiecare an de numeroase scurtmetraj. În 2009 Cornel Porumboiu a

staruri de cinema, încântate de ocazia de a fi primit premiul juriului ºi premiul FIPRE.

prezente. Multi producãtori aleg acest prilej

pentru a lansa ultimele lor realizãri si pentru

Festivalul de la Cannes

23

R e g i zo r u l ro m â n Co r n e l i u Palme d'Or pentru scurtmetraj: “Cross (Cross Porumboiu a fãcut parte din juriul pentru Country) de Maryna Vrodascurtmetraj ?i al sec?iunii Cinefondation la Premiile criticii internaþionale FIPRESCI: “Le ce-a de-a 64-a edi?ie a Festivalului de la Havre” de Aki Kaurismaki (selecþia oficialã), Cannes. “L'exercice de l'etat” de Pierre Schoeller (Un

Certain Regard), “Take Shelter” de Jeff Nichols (Semaine de la Critique)

Uncertain Regard 2011

Marele Premiu Uncertain Regard (ex-aequo): “Arirang” de Kim Ki-Duk ºi “Stopped On Track” de Andreas Dresen.

Premiul juriului: “Elena” de Andrei Zviagintsev

Premiul pentru regie: Mohammad Rasoulof, pentru “Good Bye”

Pe toatã durata Festivalului au fost

prezente personalitãti si cele mai in vogã

vedete ce au oferit presei detalii despre

tinutele deosebite pe care le-au purtat pe

covorul rosu, la debutul filmelor sau la

petrecerile exclusiviste.

Între filmele care închid si deschid

Festivalul, Cannes-ul îsi implementeazã

sarmul, felul misterios de a se desfã? ura ? i

traditiile: 50 de filme în Selectia Oficialã, Lista completã a câºtigãtorilor din acest an o constituie urmãtoarele pelicule: duzine de invitati în fiecare zi, sute de

ecranizãri, mii de împãtimiti de filme... Palme d'Or: “The Tree of Life” de Terrence Malick Niciodatã nu ne vom sãtura de el!

Marele premiu al juriului: ex-aequo: “Le Gamin au velo” de Jean-Pierre et Luc Dardenne ºi “Once Upon a Time in Anatolia” de Nuri Bilge Ceylan

Premiul pentru scenariu: Joseph Cedar Articol realizat de:Asineta Cãtinean(IX C)

(“Footnote”)

Premiul de regie: Nicolas Winding Refn (“Drive”)

Caméra d'Or (film de debut): “Las Acacias” de Pablo Giorgelli

Participanþii au fost împãrþiþi în grupuri a câte 5-6 elevii din clase diferite-motivul fiind socializarea ºi cunoaºterea.

În data de 6 mai în liceul nostru au fost sãrbãtorite zilele ºcolii. Cu aceastã ocazie au fost organizate diferite activitãþi, cum ar fi concursuri de cross, ºah, de englezã ('Roata norocului'), karaoke, istorie, chimie, fizicã, latinã, românã, informaticã. De asemenea s-a organizat ºi o competiþie privind imnul ºi emblema liceului, premiul acestora constând în 250 lei.

De asemenea au fost ºi 7-8 jocuri interactive. Participanþii au avut parte de multã distracþie, mai ales dansând dansul eliminãrii “Eliminare,eliminare, Pa - Pa ''. Între echipe a avut loc un concurs pe puncte, iar câºtigãorii au fost au fost grupa ''Margarinelor'' ºi grupul ''Mona''.

Participanþii concursului de cross au avut de alergat 4 ture ºi a fost o competiþie destul de strânsã, iar aparent unul dintre concurenþi a alergat o turã în plus. În cadrul celorlalte activitãþi precum fizica ºi chimia, elevii au avut de pregãtit anumite experimente inedite. La latinã, tema a constat în incursiunea romanã (elevii au trebuit sa recunoascã zeitãþile romane ºi simbolurile lor). La românã activitatea a fost condusã de prof. Ababei Costel, iar elevii au avut parte de multã distracþie, activitatea constând în mimã º i dramatizare.

Zilele ºcolii

În cadrul concursului de istorie, elevii au avut de fãcut o prezentare Power Point, fiecare clasã având o anumitã temã, juriul fiind nevoit sa aleagã cea mai bunã prezentare pe nivel de clasã, iar la englezã elevilor li s-au pus întrebãri de culturã generalã despre Marea Britanie ºi Statele Unite, concursul desfãºurându-se în 2 etape: prima de la 9-10 între clasele a IX-X (Elevii au declarat: „A fost interesant ºi distractiv. Mi-a plãcut sã particip la aceastã activitate”) ºi a doua între orele 10-11 între clasele a XI-XII. La concursul karaoke, fiecare participant a extras un bileþel pe care se afla cântecul pe care trebuia sã-l cânte, iar juriul avea pregãtit negativul piesei care trebuia cântatã. Totuºi, pe parcurs unii participanþi s-au retras. În cea de a doua parte a zilei, elevii Pentru informaticã participanþii au avut de au fost premiaþi, iar atmosfera a fost pregãtit o prezentare Power Point, al cãrei întreþinutã de cei care au dansat ºi au cântat. titlu a fost „ªcoala mea”. De asemenea a mai Fiecare elev care a participat la o anumitã avut loc ºi un concurs de coafat, unde activitate a primit o diplomã, iar premiul concurentele au încercat sã facã o frizurã cât întâi a fost recompensat cu o pizza. Se pare mai deosebitã pentru a-i impresiona pe cã toþi s-au bucurat de aceastã zi minunatã ºi membrii juriului. asteaptã cu nerãbdare anul viitor, când vom

putea sã ne bucurãm din nou de toate aceste activitãþi sau poate chiar multe altele.

Articol realizat de:Blaga Mãdãlina ( IX C )

25

26

necunoscutul. Ca un cãlãtor treceam de

fiecare treaptã, etapã. Si acum îmi bate inima

puternic când mã gândesc cum era prima zi

de ºcoalã, cum era prima zi de liceu. Totul era

Mergând la ºcoala mã întâlnesc cu nou, necunoscut ºi totul era ceva ce trebuia

mulþi oameni care de dimineaþã aleargã la descoperit ºi trãit. Stã în faþa noastrã viaþa pe

serviciu, la ºcoalã ºi mi-am dat seama cã care trebuie sã o trãim, perechea pe care o

fiecare om de când se naºte pânã ce moare alegem. Aºa cum inima noastrã bãtea tot

este un cãlãtor în necunoscut. Descoperã în mai tare la fiecare nouã etapã, cred cã tot aºa

fiecare zi lucruri noi care în ziua precedentã va bate ºi când o sã ajungem la aceste trepte

erau lucruri necunoscute. Copilul se naºte în ale vieþii. Ce via?ã o sã am, cine va fi soþul,

aceastã lume fãrã sã ºtie nimic despre ea. soþia, deocamdatã totul este necunoscut. Si

Porneºte ca sã descopere lumea lui noi cãlãtorim spre el.

înconjuratoare, prima datã folosindu-se de

simþul gustului. Incearca tot ceea ce gãseºte

pentru cã, pentru el ceea ce îl înconjoara este

necunoscut.

Cu fiecare nouã zi ne apropiem

mai mult de el, ne apropiem mai mult de

aceste trepte ale vieþii. Copiii pe care o sã-i

avem, ne gândim la ei, visãm la ei. În mintea

noastrã jucãm mai multe scenarii, mintea

noastrã cãlãtoreºte în necunoscut. Când

ajungem la aceastã treaptã, iarãºi se deschid

noi orizonturi, împlinirile vieþii sau lipsurile

Îmi aduc aminte prima zi de vieþii, nepoþii, îmbãtrânirea, cãlãtorie spre

ºcoalã, prima zi de grãdiniþã, fiecare treaptã durerile pe care azi nu le cunoaºtem. In

ºi etapã a vieþ i i mele când eram sfârºit cel mai tainic ºi mai temut

n e rab da to a re s ã m ã î nt â l n e s c c u necunoscut este pentru om, moartea,

Cãlãtori în necunoscut

27

întunericul de dupã viaþã.Cum va fi dacã stiind ca, daca pentru noi viata este ca si o

acolo se va sfârºi cãlãtoria noastrã? Sau va fi calatorie în necunoscut, totusi deasupra

un nou început? Sau va fi un somn adânc ºi noastra vegheaza cineva, care stie totusi,

dupa aceea o nouã trezire ºi un nou început? pentru care totul este cunoscut, chiar si ce

Nu ºtim pentru cã este necunoscut.Intuim, gândim sau ce va fi mâine. Privesc înainte cu

gãsim descoperiri, scrieri, dar pentru fiecare încredere, si de aceea în fiecare noua zi

om este o nouã chemare spre a cãlãtorii în pornesc spre o noua biruinta asupra

necunoscut. Putem asemãna viaþa noastrã necunoscutului.

cu o cãlãtorie lungã ºi plinã de peripeþii. De la

naºtere ºi pânã la moarte, la fiecare pas ne Acel om va fi cu adevarat un

pândeºte necunoscutul. Este înfricosator, calator în necunoscut, acela care zi de zi

dar în acelasi timp si provocator pentru ca experimenteaza noi si noi biruinte si chiar

putem începe întreaga noastra viata ca si daca se împiedica nu ramâne cazut, ci se

aventura în necunoscut.Trebuie sa vedem ridica învatând din greseli si merge mai

partea pozitiva a lucrurilor. departe. Cei care se predau fara lupta nu vor

fi calatori, ci se stabilesc între începutul si

sfârsitul drumului, fiind învinsi toata viata de

catre necunoscut. Ce-mi doresc mie si

tuturor, este ca sa nu mergem singuri în

aceasta calatorie, ci sa gasim o calauza care

sa ne priveasca tot drumul nostru, iar harta

drumului nostru sa fie ca o carte deschisa,

ajutându-ne sa descoperim zi de zi

necunoscutul ? i sa ne bucuram de

descoperirile noastre.

Fiecare om este cãlãtor în

necunoscut. Scoala vieþii noastre este sã

biruim necunoscutul.

Articol realizat de:Kocsis Izabella ( IX F )

Necunoscutul este o provocare, în acelasi

timp ne încearca capacitatile noastre,

rabdarea si cred ca într-o zi unii dintre

oameni vor ajunge ca sa nu se mai teama de

necunoscut, ci sa înnoate în el cu încredere,

Biserica Neagra care a fost construita în jurul

anului 1380 si cunoscuta initial sub numele

de Biserica Sfânta Maria, cladirea a fost

partial distrusa dupa marele incendiu din

Romania este o tara a bisericilor, a 1689, când a primit numele actual. Biserica

manastirilor, a blânzilor munti Carpati, a Neagra este unul dintre cele mai

dealurilor acoperite de livezi si vii, a lungilor reprezentative monumente de arhitectura

drumuri de ses ajungând pâna la marginea gotica din România datând din secolele XIV-

Dunarii, asa ca s-a organizat o excursie de XV. Aceasta este cel mai mare edificiu de cult

doua zile prin Sighisoara, Sinaia, Predeal, în stil gotic din sud-estul Europei, masurând

Busteni ,Brasov si multe alte locuri 89 de metri lungime si 38 de metri latime.

deosebite pentru a admira cateva din În bisericã am întâlnit de

comorile inestimabile ale tarii. asemenea o colecþie impresionantã de

A t u n c i a m d e s c o p e r i t covoare orientale ,iar în cloponiþa cel mai

numeroasele frumuseti pe care le poseda mare clopot din spaþiul românesc, un clopot

tara noastra, dar câteva locuri mi-au ramas din bronz care cantareºte 6 tone.

profound întiparite în minte cât si în suflet

precum:

Redescoperindfrumuseþiile þãrii

29

Castelul Peleº care este unul dintre cele Castelul Bran se situeazã la mai putin de 30 mai impresionante locuri pe care le-am km de s . Initial, castelul Bran a fost o vizitat în timpul excursiei. Acesta a fost cetate de „trecãtoare” cu scop militar, reºedinþa de vara a regelui Carol I. patrulaterã neregulatã.Castelul este Arhitecþii în prima etapa au conferit construit pe o stâncã, într-un punct cheie din arhitecturii exterioare un pronunþat stil punct de vedere strategic. El adãposteste în renascist german .Aceasta se caracterizeazã acest moment muzeul Bran, muzeu ce se în linii mari prin asimetria diferitelor corpuri întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La ºi turnuri ,utilizarea predominantã a muzeu sunt expuse colectii de ceramicã, lemnului sculptat alcãtuirea planurilor mobilier, arme si armuri, iar în curtea verticale ºi integrarea într-un peisaj pitoresc. castelului se aflã un mic muzeu al satului, cu Terasele castelului concepute iniþial în stilul case traditionale din regiunea ranaºterii italiene târzii sunt ornamentate cu statui ,vase ,coloane,fântâni care concurã cu arhitectura peisagisticã a ansamblului Este de remarcat faptul cã arhitecþii din ambele perioade au reuºit sã îmbine ºi în d e c o r a þ i a i n t e r i o a r ã d i f e r i t e stiluri:renasterea italianã tarzie ,baroc german ºi austriac ,stilul anilor 1900,turcesc .

În drumul spre casa am privit numeroasele poze facute pe parcursul excursiei, ºi am simþit cu toþii o parere de rãu ,deoarece tot ce e frumos se terminã repede, la fel ca aceste minunate doua zile în care am cutreierat þara, am descoperit lucruri noi, am

Patrimoniul artistic al castelului cunoscut diverºi oameni, diverse tradiþii si este divizat în mai multe categorii :decoraþia am pus bazele unor prietenii.din lemn ,mobilierul,vitraliile,armele ºi colecþia de arta(plasticã ºi decorativã). Articol realizat de:Friciu Beatris ( IX C )Colecþia de arme cuprinde peste 4000 de e x e m p l a r e , a r m e d e p a r a d ã , d e vânãtoare,arme albe ºi arme de foc ,piesele datând din secolul al xv-lea ºi xix-lea.

Bra ov

culoarului Rucãr-Bran.

Cei ce preferã muzica ritmicã, plinã de energie cum ar fi hip-hop ºi dance sunt încrezãtori asupra forþelor propii ºi asupra fizicului lor, au o mentalitate extrem de deschisã, ºi sunt atletici.Ascultãtorii de muzicã intensã ºi rebelã cum ar fi Heavy metal, rock ºi rock alternativ sunt Toþi tinerii ascultãm muzicã. Unii energici, atletici, aventuroºi, muncitori ºi mai mult, altii mai puþin, însã, fiecare uºor iscoditori.preferãm un stil, sau alternãm mai multe genuri muzicale. Prin activitãþile noastre ne

punem în evidenþã personalitatea, arãtãm ce ºi cine suntem. Aºa se întâmplã ºi cu muzica. Ceea ce ascultãm reflectã individualitatea persoanei noastre.

Cu cât înaintãm în vârstã, gusturile se schimbã, începem sã combinãm stilurile, însã, unul din ele este mai bine conturat. Probabil aþi observat faptul cã gusturile noastre diferã total de gusturile pãrinþilor.

Un studiu spune cã cei ce ascultã muzicã complexã, propice reflectãrii-BLUES, CLASICÃ, FOLK, JAZZ sunt persoane creative, inteligente, tolerante, cu o mentalitate deschisã ºi apreciazã frumosul.Persoanele care preferã muzica religioasã, country ºi pop sunt altruiºti, încrezãtori ºi se simt atractivi.

Muzica pe care o ascultãm depinde ºi de stãrile emoþionale pe care le avem. Ascultãm muzicã lentã când suntem melancolici, muzicã plinã de energie ºi optimism când suntem fericiþi, muzicã durã

30

Muzica înviaþa omului

31

Am constatat cã oriunde aº Pe lângã faptul cã muzica poate fi merge, sunt înconjuratã de muzicã: acasã, la o adevãratã sursã de bunã-dispoziþie, ºcoalã, în pub-uri, la restaurante, în inspiraþie ºi plãcere, aceasta poate fi ºi un supermarket-uri, adicã..peste tot. Fie ea adevãrat factor de poluare. De ce? Pentru cã bunã sau mai puþin bunã, muzica e peste tot. muzica trebuie ascultatã doar atunci când simþim nevoia. Însã, deseori suntem agresaþi

de o muzicã agasantã ce nu este pe gustul nostru, difuzatã în momente nepotrivite, la o intensitate deranjantã sau prea ridicatã.

Fãrã sã ne dãm seama, muzica ne influenþeazã foarte mult. Ne schimbã starea de spirit, ne determinã sã facem anumite lucruri.

Muzica a fost ºi va fi întotdeauna un element important pentru fiecare persoanã în parte. De aceea, trebuie sã ºtim cum sã o folosim spre binele nostru ºi spre binele celor din jur. Sã ne bucurãm de muzicã însã sã nu abuzãm de ea.

Articol realizat de:Zanfir Adelaida ( IX C )

22