1

SOCIETĂŢILE DE LECTURĂ SÂRBĂ DIN VARIAŞ

Liubomir Stepanov

În a doua jumătate a secolului XIX sârbii bănăţeni se aflau într-o efervescenţă pe tărâmul cultural. Au început să înfiinţeze coruri, societăţi de lectură, asociaţii de întrajutorare, ş.a. Sârbii din Variaş s-au aflat printre cei fruntaşi. Spre sfârşitul secolului respectiv au înfiinţat Societatea de lectură sârbă din Variaş (Српска читаоница у Варјашу). Nu s-au păstrat documentele privind această bibliotecă publică. Prin presa vremii au rămas scurte relatări privind unele activităţi ale acesteia. De exemplu, în data de 2/15 februarie 1911 această Societate a organizat un spectacol de teatru cu participarea artiştilor amatori1. Această societate a funcţionat până la Primul Război Mondial când din motive obiective şi-a încetat activitatea.

În deceniul trei al secolului trecut s-au creat condiţiile pentru o nouă emulaţie în rândul populaţiei sârbe din Banat pentru dezvoltarea activităţilor cultural-educative şi de petrecere plăcută şi folositoare a timpului liber.

Existând deja o tradiţie, au fost demarate iniţiativele pentru reînfiinţarea Societăţii de lectură sârbă din Variaş.

Adunarea generală de constituire a asociaţiei respective s-a desfăşurat2 în data de 11 decembrie 1926 în prezenţa a 53 de membri fondatori. Cu această ocazie s-a aprobat Statutul şi a fost aleasă conducerea. Astfel a fost înfiinţată Societatea de lectură sârbească „Citaoni ţa” din Variaş. Spicuim câteva din prevederile din Statut3:

Art.2 Scopul societăţii: A da ocaziunea publicului intelectual la conveniri mai dese, pentru a ridica viaţa socială. Abonarea de

1 Zastava, ziar, 21.02.1911 2 Serviciul judeţean Timiş al Arhivelor Naţionale, Fondul “Tribunalul Timiş-Torontal”, secţiunea “Persoane juridice”, dosar nr.8/1927, pag. 2. 3 Idem, idem, pag. 7-13.

2

ziare, reviste şi prin instalarea unei biblioteci a răspândi gândirea nobilă.

Art. 3. Mijloacele: societatea pentru a-şi ajunge scopul ridică un local corespunzător pentru ţinerea convorbirilor. Societatea va abona reviste şi gazete. Societatea va procura cărţi corespunzătoare.

Art. 4 Veniturile: a) Taxele membrilor ordinari – 240 lei/an

Membri din provincie – 5 lei/lună b) Sumele incurse de la concertele aranjate c) Donaţiunile sau lăsămintele benevole Art. 7. Limbajul conversărilor – limba sârbească Art. 9. Membri: - cei ordinari din localitate şi provincie

- cei de onoare - membri lunari (pentru o lună)

Membru poate fi oricare cetăţean român nepedepsit care a împlinit 18 ani şi are morală bună. Membrii societăţii se recrutează în primul rând dintre locuitorii comunei Variaş, dar pot fi membri şi locuitorii comunelor vecine. [Deci un fel de instituţie zonală.]

La această adunare constitutivă a fost aleasă şi prima Conducere în următoarea componenţă:

- Luchin Duşan, preşedinte - Ţoţin Vladimir, vicepreşedinte - Rosici Vasilie, grefier - Marin Duşan, membru în

comitet - Circov Milan, membru în

comitet - Rosici Toşa, membru în comitet - Lepoiev Milan, membru în

comitet - Belin Duşan, membru în comitet - Pavlişan Liubco, membru în

comitet Prima sarcină a Conducerii alese a fost întocmirea şi

depunerea dosarului pentru dobândirea personalităţii juridice. La Tribunalul Timişoara, secţia I-a a fost depusă cererea sub nr. 2317/19

3

aprilie 1927. După verificările de rutină Tribunalul a solicitat unele completări de documente care au fost depuse în 14 februarie 1928. Prin Sentinţa nr. 2317/3/9 martie 1928 Tribunalul acordă personalitate juridică Societăţii de lectură sârbă „Citaoni ţa” din Variaş. Această sentinţă a fost publicată şi în Monitorul oficial4.

Această societate a continuat, de fapt, activitatea precedentei, înfiinţate la finele secolului XIX. Ea a avut o evoluţie ascendentă conform cu posibilităţile materiale proprii şi cu entuziasmul membrilor săi. Urme materiale despre această activitate sunt relativ puţine. Dintr-un document care s-a păstrat rezultă ca la 31 decembrie 1938 situaţia materială a Societăţii era următoarea5:

- venituri totale – 13591 lei, din care 11.830 lei din cotizaţii

- cheltuieli totale – 13591 lei, din care 12.656 lei pentru abonamente, achiziţii carte şi lemne pentru încălzire

La data respectivă în Comitetul de direcţie6 erau: - Milivoi Jupunschi, preşedinte - Petar Marin, membru - Pavel Erdelean, membru - Giura Jupunschi, membru - Sreda Pavlişan, membru - Sava Marici, membru - Pavel Ostoin, membru - Lazar Belin, membru - Toşa Luchin, membru - Taţa Milovanov, membru - Liubco Pavlişan, membru - Duşan Luchin, membru

În adunarea generală7 anuală desfăşurată în data de 5 februarie 1939 a fost aleasă o Conducere nouă:

4 Monitorul oficial nr. 243/31.10.1928, pag. 24. 5 DJTAN, Tribunalul Timiş-Torontal, Persoane juridice, dosar 8/1927, pag. 3. 6 Idem, ibidem. 7 Idem, ibidem, pag.1

4

- Jivco Arsin, preşedinte - Radovan Constantinov,

vicepreşedinte - Liubomir Peici, secretar - Mihai Ostoin, casier - Dr Mihailo Cirici, cenzor - Gheorghe Zsupunschi, cenzor - Lazar Belin, cenzor

Credem că această conducere a fost ultima, întrucât a venit războiul, iar după război evenimentele au luat o altă turnură şi această iniţiativă benefică pentru locuitorii comunei a luat sfârşit probabil în anul 1950.

Se pare că sârbii din Variaş, în perioada la care ne referim, nu au fost într-o armonie perfectă. La nici doi ani după înfiinţarea societăţii de lectură amintite mai sus un alt grup de iniţiativă a demarat preparativele pentru înfiinţarea celei de-a doua societăţi de lectură. Adunarea generală de constituire s-a desfăşurat în ziua de 27.03.1928 în prezenţa a 26 membri fondatori. Ei au înfiinţat8 Societatea poporală de lectură sârbească Variaş/ Српско читалачко народно друштво Bарјаш – 1928. Scopul societăţii era: „a spori cultura membrilor săi prin citirea ziarelor şi cărţilor economice pentru a completa ştiinţele economice a membrilor săi şi prin lăţirea cunoştinţelor în cântece prin înfiinţarea unui cor de cântece”.

Membrii societăţii trebuiau să fie de confesiune greco-ortodoxă sârbă şi să fie pe lista de naţionalitate a comunei Variaş.

La adunarea de constituire a fost aleasă şi prima Conducere: - preşedinte – Jivco Marin,

econom - vice-preşedinte – Milan

Lepoiev, econom - secretar – Milan Galetin,

contabil - casier – Paia Nincov, econom

8 DJTAN, Fond “Tribunalul Timişoara – Persoane Juridice”, dosar nr. 3080/1928, pag. 2-3.

5

- bibliotecar – Paia Ostoin, econom

- membri ordinari: o Duşan Arsin junior,

econom o Duşan Marin, econom o Milan Circov, econom o Cuzman Marin, econom o Lazar Spasoiev, econom o Milan Peici, econom

- membri supleanţi: o Mirco Nenadov, econom o Ivan Nincov, econom o Mihai Spasoiev, econom

Conducerea aleasă a demarat imediat formalităţile de recunoaştere a personalităţii juridice pentru societate, dar Ministerul Cultelor şi Artelor a respins cererea9 prin adresa nr. 39600/4 oct. 1928 cu motivaţia că statutul este prea vag formulat şi incomplet. În 2 decembrie 1928 s-a desfăşurat o adunare generală extraordinară pentru aprobarea Statutului completat. În noua redactare a Statutului10 se prevedea că scopul societăţii este „să promoveze membrii săi prin diferite întruniri cu scop pur cultural şi să abată cercetarea crâşmelor şi să-i îndemne la o viaţă socială solidă”, iar acest scop va fi realizat prin aranjarea unei săli corespunzătoare pentru consfătuiri, se vor comanda ziare şi reviste, se vor cumpăra cărţi ştiinţifice din toate ramurile de ştiinţe şi cărţi economice...”. Cheltuielile urmau să se suporte din următoarele venituri:

- taxe de înscriere – 100 lei - taxe lunare – 25 lei - venitul petrecerilor aranjate de

societate - donaţiunile şi moştenirile

9 Idem, ibidem, pag. 35-36. 10 Idem, ibidem, pag. 21-22.

6

Membri societăţii: societatea este construită din acei membri care solvesc (achită) regulat taxele. Membru poate fi cel care nu a fost pedepsit şi a trecut etatea de 18 ani.

Astfel completat, statutul a fost depus la Tribunal care a solicitat un nou aviz Ministerului Culturii şi Artelor care acordă un aviz favorabil pentru acordarea personalităţii juridice prin adresa nr. 27.566/ 6 iulie 1929. Astfel Tribunalul Timiş-Torontal, prin sentinţa nr. 222/17 ianuarie 1930, acorda personalitate juridică Societăţii Poporale de Lectură Sârbească din Variaş.

Această sentinţă a fost publicată în presă: „Voinţa Banatului” nr.6/9 februarie 1930 şi „Renaşterea” nr. 21/ 1 iunie 1930, precum şi în Monitorul Oficial nr. 121/5 iunie 1930.

Nu am găsit informaţii despre activitatea propriu-zisă a acestei biblioteci publice din Variaş. Dar adunările generale anuale se ţineau regulat, ocazie cu care se aproba darea de seamă şi se alegea conducerea. Dintr-un bilanţ11 păstrat pentru anul 1934 rezultă că veniturile anului respectiv au fost de 13.927 lei, provenind în special din taxe anuale (9.810 lei).

Cheltuielile cele mai mari s-au făcut pentru abonamentele la ziare (4000), plata servitorului (?) (4500), pentru încălzire (2.500), pentru cărţi de joc (?) (2500). La adunarea generală respectivă care s-a desfăşurat în data de 11 februarie 1935 s-a ales şi Conducerea12 pentru noul mandat în componenţa:

- preşedinte – Jivco Marin - vicepreşedinte – Giura Stochici - casier – Mia Spasoiev - secretar – Mima Marin - bibliotecar – Dobromir Luchin

În Comitet au mai fost aleşi 6+3 membri. O nouă Conducere13 a fost aleasă în adunarea din 28 ianuarie 1940:

- preşedinte – Iaşa Peici - vicepreşedinte – Giura

Stochici

11 Idem, ibidem, pag.20. 12 Idem, ibidem, pag. 23. 13 Idem, ibidem, pag. 9.

7

- secretar – Duşan Crişan - casier – Rada Marcov - bibliotecar – Milan

Şolmoşan Societatea poporală de lectură sârbească din Variaş şi-a

adăugat şi denumirea de Casina Sârbească din Variaş şi a avut ca patron spiritual pe Sfântul Sava. Anual, în 27 ianuarie, se organiza o ceremonie festivă. Presa vremii14 a consemnat un asemenea eveniment din anul 1936, pe care-l reproducem:

Ca şi în fiecare an, şi anul acesta, în ziua lui Sf. Sava, Casina Sârbească din Variaş şi-a sărbătorit patronul spiritual. Conform cu rânduiala obişnuită în aceste ocazii şi în prezenţa întregii Conduceri şi a unui număr impresionant de membri, parohul locului, protopopul Alexandar Gruici cu ajutorul cantorilor bisericeşti a sfinţit apa după care a ţinut o cuvântare adecvată momentului despre Sf. Sava, încurajând pe membri prezenţi să depună noi eforturi pentru ridicarea culturală şi spirituală a conaţionalilor şi concetăţenilor. Directorul şcolar, Giura Kerpenişan într-o alocuţiune mai lungă a mulţumit protopopului A. Gruici pentru efortul depus şi cu exemple convingătoare a demonstrat necesitatea unei colaborări sincere şi dezinteresate a întregii comunităţi sârbe pe tărâmul luminării poporului. Într-adevăr, sărbătorirea patronului duhovnicesc a Casinei Sârbe din Variaş de anul acesta a fost o manifestare de dragoste şi respect faţă de protectorul ei, primul iluminist sârb, Sfântul Sava. Să dea Domnul, ca şi în viitor, precum de fapt şi în prezent, membri noştri să arate concordie, abnegaţie şi disponibilitate pentru toate cele care sunt în favoarea progresului poporului nostru şi luminării sale.

Merită să amintim şi faptul că în preziua sărbătorii Sf. Sava s-a desfăşurat adunarea generală pentru alegerea noii conduceri, ocazie cu care, cu unanimitate de voturi a fost confirmată vechea formaţie de conducere în semn de mulţumire şi recunoaştere a unei activităţi reuşite... Anii războiului au redus activitatea acestei societăţi care a fost mai cunoscută sub denumirea de Casina Sârbească din Variaş. 14 Темишварски весник, nr. 135/02.02.1936, pag. 3

8

În perioada anilor cincizeci ai secolului trecut, noul stat socialist a luat o serie de măsuri restrictive legate de asociaţii şi fundaţii. În baza HCM nr. 50/13.01.1950 au fost dizolvate multe persoane juridice din domeniul culturii. În baza adresei Ministerului Justiţiei nr. 6530/J/52/25.01.1950 Tribunalul Regiunii Banat, secţia civilă-comercială, a pronunţat Sentinţa civilă nr.220/06.02.1950 prin care a dizolvat Societatea poporală de Lectură Sârbească din Variaş şi a atribuit patrimoniul acesteia sfatului popular local15. Astfel a încetat şi această activitate de interes public. Am amintit anterior că se pare că între locuitorii de naţionalitate sârbă din Variaş în perioada interbelică nu a fost o concordie perfectă, dovadă fiind cele două societăţi de lectură prezentate anterior. Dar, în aceeaşi perioadă, a existat şi o a treia societate de lectură: Societatea de lectură sârbă a meseriaşilor din Variaş. Nu am reuşit până acum să găsim urme documentare despre această bibliotecă în afară de un anunţ lapidar din presă16, pe care-l reproducem:

Invitaţie Societatea de lectură sârbă a meseriaşilor din Variaş

organizează un mare spectacol anual de bal în ziua de 15.02.1939 de sărbătoarea „Întâmpinarea Domnului”, în sala Lauer, la care vă invităm politicos să veniţi cu familia dumneavostră dinstinsă.

Începere la ora opt seara, va cânta o orchestră de primă calitate.

Conducerea

Probabil că şi această Societate a funcţionat până în anul 1950.

Dacă însumăm numărul membrilor acestor trei societăţi de lectură obţinem un număr cu trei cifre, fapt deosebit de edificator

15 SJTAN, fond Tribunalul Timiş-Torontal, Persoane juridice, dosar nr. 3080/1928, pag. 1-2. 16 Темишварски весник, nr. 451/12.02.1939, pag. 5.

9

pentru a putea conclude că sârbii din Variaş au avut o activitate culturală efervescentă în perioada interbelică a secolului trecut.

Cercetările viitoare vor confirma acest fapt. Casa societăţii de lectură din Variaş (dreapta-sus).

Ştampila societăţii de lectură sârbă din Variaş.