REVISTA ECONOMICĂ Apare odatá pe séptémana.

„Revista Economică" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: „Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Beregsana", „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare^ Miercurea, „Cassa de păstrare" Selişte, „Chioreana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economul", „Făgeţana", „Fortuna", „Furnica", „Grăniţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „lulia", „Lipovana", „Lugoşana", „Lucea-ferul", „Mercur", „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Mureşanul", „Nădlăcana", „Nera", „Olteana", „ Oraviceana", „Patria", „Plugarul"r „Poporul", „Racoţana", „Sătmăreana", „Sebeşana", „Selăgeana", „Sentinela", „Silvania", „Someşana", „Steaua", „Timişana", „Ulpiana"',.

„Victoria", „Vlădeasa" şi „Zlăgneana".

Preţul de prenumerare: pe 1 an K 16-—, pe V2 an K 8-

DlKECTOB Dr. C O R N E L D1ACONOV1CH.

Taxa pentru inserţinni : de spaţiul unui cm2 câte 10 fileri.

Anul IV. Sibiiu, 16 August Í902. Nr. 33.

Trebuinţa de a ne cresce spe- , cialişti pe terenul economic.

Dacă aruncăm o privjre asupra vastului nostru teren economic , vedem lipsuri mari şi trebuinţe ardS-t o a r e ; ba am pute dice lipsă aproape totală de orga-nisare şi de procedare cu sistem pentru c rea rea unei situaţiuni mai favorabile.

Pe terenul agricol ameliorările sunt aproape nu le ; cu toate-câ aces ta e singurul teren care susţine întreagă suflarea românească din aceas ta ţeară .

In zadar vom căuta de present să vedem o îmbunătăţire în diferiţii rami ai agriculturei noastre . Pr^oţime^nu poate influinţa cu efect în aceas ta direcţiune, pentru-că' i l ipses^ju;exăt i r i !e„ . ,agcesare. In se-minarii se învaţă de toate, singur obiectele economice sunt t rac ta te cum nu se poate mai maşter.

Inveţătorimea şi în urmare şcoala poporală de a s e m e n e a n u a"uâvut pană acum un rol însemnat in des-voltarea economiei la poporul nostru. Şi aici căuşele sunt aceleaşi ca şi la preoţ ime: cualificaţiunea neco-respundetoare a pedagogilor noştri din obiectele economice.

De vr'o 7 ani s 'a dispus din partea guvernului cualificarea înveţătorimei în privinţa economică şi înfiinţarea şcoalelor de repetiţie economice, al căror numer se ridică de present în întreg Ardealul şi Ungaria la 1789 . Noi nici în aceas tă direcţiune nu ne pornim. In comitatul Sibiiului sunt s. e. abia 4,jistfel de scoale economice . In alte comitate cu poporâţiune în maio-ritate română sunt de a semenea puţine astfel de insti-tuţiuni folositoare.

Cum stăm cu prelegerile^scmomice? R e u şi cu aces te . In adunările despărţemintelor şi în agenturile Asociaţiunii nu s'au ţinut în decurs de un an nici 3 0 de prelegeri e c o n o m i c e ; ce le 2 Reuniuni agricole să fi ţinut şi ele vr 'o 3 0 prelegeri. S ă mai punem ancă atâtea prelegeri ţinute în diferitele noastre comune prin preoţi şi înveţători. Dar ce sunt aces te faţă cu numeroasele noastre t r ebu in ţ e? Şi ce influinţa pot-ele ave, când cele mai multe nu sunt ţinute într"un limbaj destul de popular şi nici nu sunt împreunate — baremi unde se poate — cu experimentări p r ac t i ce? Aşa, f iresce, nu se pot popularisa ideile noue economice , nici poporul nu poate progresa în privinţa economică .

Nu mai puţin slab stăm şi cu literatura economică pentru popor şi cu bibliotecele poporale economice. In

aceas tă direcţiune de a semenea este aproape totul de făcut.

Şcoalele economice superioare, medii şi inferioare, atât cele agr icoie"eât $ r e é T e ~ ^ rinare, nu mai puţin şcoale le de vierit, de grădinărit^ de iăptărit, e tc . ne l ipsesc cu desăvirşire.

In 1899 erau în total în Ungaria 55 scoale economice de toate categorii le, cari erau frecuéntate de 2104 elevi dintre cari numai 49, adecă ceva mai bine de 2°/o români. Intre aceşt ia nici unul în Academiile economice , abia unul în şcoale le medii economice . Şcoa le le inferioare agricole au fost frecuéntate de 23 tineri români, ce le de vierit de 5 elevi români, iar ce le de grădinărit, ce le pentru vigiii silvanali, e tc . au fost frecuéntate în total de 20 tineri români.

Sigur că stările noastre de adi nu sunt mai favorabile decât ce le din 1 8 9 9 ; căci scoale economice nu am înfiinţat de loc, iar numérul elevilor din institutele economice streine ancă nu va fi crescut .

Şi apoi ce este un numér de 4 9 e l ev i? Un picur în mare .

Din cele ară ta te pană aici se vede, că ne l ipsesc aproape cu totul factorii chemaţi a da impuls puternic şi avént agriculturei noastre şi a pune la ca le orga-nisaţiunea noastră economică .

In aceas tă situaţiune inzadar vom lamenta mereu, că ne l ipsesce cutare şi cutare instituţiune economică şi inzadar vom stărui să o înfiinţăm. A înfiinţa s. e. o reuniunejigricolăjtmnmsască, în cele din urmă, nu e un lucru g reu ; e greu însă a o conduce, a o face să prospereze şi împreună cu ea poporul, pentru a cărui bine a fost înfiinţată. Singură bunăvoinţa şi zelul nu sunt de ajuns. S e cere înainte de toate pr icepere perfectă a agendelor. Conducétorii unei astfel de reuniuni trebue să poată ţine prelegeri din toţi ramii agriculturei, să fie îndemânatici în toate lucrările pract ice ce se referă la agricultură, ca cele spuse să ie poată pune şi în pract ică. Altfel mersul unei insti-tuţiuni economice trebue să se pot icnească .

Deci pentru a ne putea urni din loc, înainte de toate va trebui să ne c r e scem specialişti pe terenul economic , oameni trecuţi prin Academia Agricolă şi înzestraţi cu cunoscinţe pract ice . Avem trebuinţă baremi de câ te un bărbat astfel cualificat în fie-care comitat locuit de Români .

Cu chipul aces t a ne-am puté apoi real isa ideea înfiinţării reuniunilor agricole în fie-care comitat şi a introducerii unei economii mai intensive la poporul nost ru; pentru-că ar fi cine să propoveduiască cu cuvântul, cu fapta şi în scris ideile bune şi folositoare.

Cum ne-am pute c resce un contingent de tineri e c o n o m i ? F i resce , aşa cum ne c rescem şi tinerii pentru a l te ca r i e r e : cu ajutorul^sUpmdii^or. E timpul să ne formăm şi oameni, c a n ~ s a muncească cu pricepere pentru sporirea avuţiei naţionale, instruind poporul nostru agricultor, atât de însetat de cunoscinţe aevea bune şi folositoare.

Suntem siguri, că din mulţ imea de stipendii, ce se distribue an de an, se pot destina ancă de acum câ t eva şi în scopul cualificării t inerilor economi.

Dar unde vom plasa apoi tinerii astfel cual i f icaţ i? Natural, că în locul prim în centrele noastre culturale,

r pe lângă institutele noastre de învăţământ din: Arad, I / Be iuş , B l a j , B rad , Braşov , Caransebeş , Lugoş, Năseud, \l Orade, Sibiiu, e tc . Altă parte vom plasa-o la şcoa la ^ ori şcoale le economice , ce inomis vom trebui să le

înfiinţăm. Şi alta parte va fi bine să stee în serviciul institutelor noastre financiare şi al Asociaţiunii, având c a misiune principală de a înfiinţa şi conduce reuniuni şi tovărăşii agricole, şi însoţiri de valorisare, apoi de a ţine prelegeri economice , a spori li teratura economică pentru popor, îndeosebi r edac ta rea unei sau mai multor foi bune agricole, e tc .

Cu chipul aces ta am ave în cent re le noastre culturale cel puţin câ te un specialist în ale agriculturii ; iar fiitorii noştri preoţi şi învăţători, de a semenea şi poporul ar ave" dela cine să înveţe studiul şi prac t ica agriculturii.

Urmările folositoare, ce ar resulta din o astfel de organisare, ar fi de nepreţuit. N 'am mai umbla c a pană acum pe pipăite şi cu dorinţe în sine bune, dar — In lipsa de persoane specialiste — nerealisabile.

Astfel ne-ar fi dată posibilitatea unei temeinice organisări economice pr in :

1. înfiinţarea reuniunilor şi tovărăşii lor agr ico le ; 2. înfiinţarea însoţirilor de valorisare, de lăp-

tărit , de pivniţe, de oue, de galiţe, e tc . 3. împământenirea ramilor mai noui agricoli cu

ajutorul comasă r i i ; 4 . Introducerea pretutindenea a maşinilor agri

cole mai de căpe ten ie ; 5 . introducerea unor soiuri mai bune de an ima le ; 6. introducerea plantelor de nutreţ şi pretutin

denea , unde numai se poate, a stabulaţiunii ra ţ iona le ; 7. îngrăşarea artificială a pământului ; 8. cultivarea mâtasei şi a stupăritului ra ţ iona l ; 9 . cult ivarea în massă a pomilor şi legumelor, e tc . Pe ca lea aceas ta va spori grabnic averea noastră

naţională şi bunăstarea va lua locul neajunselor şi l ipselor de adi.

S ă ne c rescem deci fără amânare specialişti pe terenul economic . S.

Memorandul cel mai recent al lui Beksics şi băncile noastre.

In ajunul congresului secuesc din a. crt. Beks ics G. debutează din nou în interesul promovării chestiunii săcuesc i cu un memorand înaintat presidentului acelui congres . F i indcă aces t memorand ne visează în rândul prim pe noi Români i şi bănci le noastre dăm după „P. LI . " mersul ideilor din el ca re este următorul :

Chest iunea secuiască este de un interes mare naţ ional , e a aparţine problemei transi lvane, c a atare nu se poate separa de politica naţ ională ungară, şi pentru a c e e a congresul în aces t sens are să o t rac teze .

Problema transilvană apasă greu asupra politicei ungare. Transi lvania este ameninţa tă de paralisare şi posiţia ei este adi mai rea, decât cu decenii înainte. Aceas ta a tâ ta î n semnează : consolidarea noastră naţională şi de stat in par tea dincolo de Peatra-Craiului nu a progresat, ci în puncte singuratice a dat chiar îndărăt.

Şi înainte cu un deceniu — ne spune B e k s i c s — densul avea temeiu de ser ioase temeri , dar totuşi ele nu erau aşa mari ca adi. Pământul Secui lor s tagna, însă perderile nu erau aşa grave ca cele de acum. „Albina" nu opera cu succesul actual . S e presupunea, că puterile rassei maghiare, puterile societăţii şi statului ungar vor pute" aduce în fiinţă consolidarea naţională a Ungariei. Acest optimism a slăbit consci inţa naţională a Maghiarilor, şi i-a făcut să desarmeze.

Ei — dice Beks ics — s'au simţit referitor la Transi lvania mai siguri decât puternicul imperiu german faţă de Posen . cu toate-câ referinţele numerice la noi sunt cu mult mai cri t ice. Maghiar imea este numerice slabă, nu numai dincolo, ci şi d incoace de Peat ra-Craiului. In t r ' aceea Român imea nu a avut nici când un trecut independent. Puterile rassei române apar pitice faţă de ale maghiarimei. In anii optdeci eapa-bili tatea de sporire a românimei era abia pe jumăta te faţă de a maghiarimei. Centrele culturale nu au fost nici când în manile românimei. In privinţa economică şi culturală Români i au rămas aşa de înapoiaţi, c ă singuratice comita te de ale Maghiarilor representă o putere culturală şi economică mai mare , decât întreagă românimea din Transi lvania.

Acum însă referinţele încep a se schimba pe înt reagă linia. R a s s a română arată în timpul mai nou o desvoltare mai puternică dincolo de Peatra-Craiului . In unghiul Mureşului (Bănat ) au perdut din teren, dar în comitatul Târnava-mică au ajuns în maiori tate. Ei au pătruns într 'o parte a pământului Secui lor , anume în Hâromszâk. Institutele financiare române , îndeosebi „Albina", conduc cu dibăcie desvoltarea culturală şi economică a românimei . S e adună proprietate mij locie în manile Românilor , şcoale le românesci se găsesc în stare bună şi ele âncâ cuceresc locuri de cultură. Din fericire puterea culturală şi economică a rassei maghiare are âncâ o superioritate uriaşe. Totuşi referinţele de odinioară favorabile Maghiarilor nu mai există şi ele t rebue din nou restituite. Numai astfel statul ungar, naţ iunea ungară va pute ajunge la închegarea sa definitivă. Ardealul şi-ar pute perde ca r ac terul seu naţional ungar sub influinţa românimei absorbitoare a Saşi lor , şi în cas de catastrofe politice şi militare şi-ar putea perde şi coeren ţa sa cu statul ungar.

Scopul şi mij loacele politice naţionale ale Maghiarilor residă aşa dară în conservarea respective restituirea vechei relaţiuni de rasse . Isbutesce aceas ta , are să urmeze sigur şi consolidarea statului naţional ungar, asigurat pentru totdeuna în desvoltarea sa treptată, fără sguduiri şi fără siluire. Maghiarimea în desvoltare numerică , culturală şi economică 'şi-ar ocupa cu timp iarăşi teritorul terii , a r isola regiunile locuite de naţionalităţi şi aces te le-ar aba te în marele curent naţional .

Fi ind vorba de relaţ iunea de rassă , nu sunt de a se ave în vedere numai referinţele transilvane. Saş i i nici nu mai trebue amint i ţ i ; în urma nesporirei lor, ei devin o fracţiune neînsemnată , şi t rebue să devină sau Maghiari sau Români . Pen t ru evoluţiunea Maghiarimei în Ardeal t rebue a se lua în consideraţiune mai a les întreagă forţa de rassă a maghiarimei dincoace de Peatra-Craiului . Unda maghiar imei ar trebui să se reverse, dând viaţă şi putere, din Alfold asupra A r dealului.

Durere tocmai in puterea de cucer i re a maghia-rimei de pe Alfold au obvenit in anii nouédeci o scăde re ; nasceri le au scădut cu 10, în singuratice locuri şi cu mai mult pe mii. Şi aceas ta e foarte periculos, pentrucă între împregiurările noastre presente şi în viitorul cel mai deaproape pondul principal t rebue pus pe sporirea maghiarimei. F ă r ă sporire naturală problema naţ ională a Maghiarilor nu poate fi resolvită, şi ancă şi mai puţin chest iunea ardeleană, pentru-că Român imea dincolo de Peatra-Craiului nu ara tă nici o aplecare spre contopire, ci d incontră : ea absoarbe şi ocupă pământ.

Cele mai mari doue rele trebue înainte de toate şi fără amânare sánate , şi anume schimbarea referinţelor privitoare la nascer i le Maghiarilor şi ocuparea t reptată a posesiunii de pământ prin Români şi Saş i . Aceas ta însă se poate numai prin luarea de mésuri economice.

Spre aces t scop va trebui creată marea industrie mai ântâi în Secuime. Cu chipul aces ta se va pune stavila emigrării Secui lor , şi se va ridica S e c u i m e a cu oraşele şi pământul séu de cul tură; în acelaşi timp regiunile săsesci şi românesci vor remane indérét. Nevoile dilei vor trebui natural sánate după putinţă prin comasaţiune şi prin regvflarea dreptului d? pă sunat, totuşi o descurcare a lucrurilor va fi posibilă numai prin c rea rea marei industrii în Secu ime .

Un alt mijloc pentru înlăturarea temeinică a râului ar fi apl icarea sistemului pentru schimbarea posesiunii. Pu terea ungară de stat şi socială se va puté restitui şi desvolta mai departe numai dacă o parte a marei proprietăţi dela şes se va schimba cu economia silvanală din regiunile muntoase ale Transilvaniei . Valachul t rebue să vadă puterea socială maghiară şi să înveţe a stima statul ungar. Sch imbarea posesiunii este de a se face numai unde economicesce e posibilă şi pol i t icesce nu e s tr icăcioasă. Pădurile dela graniţă, cari în urma comasăr i i sunt ale privaţilor, t rebue neapărat cumpărate de stat, altfel ajung în manile Valachi lor şi poate — posibilitatea nu e exchisâ — în posesiunea statului român. O parte a fidei-eomi-surilor t rebue dislocata în Ardeal. De sine înţeles aceas tă acţ iune va trebui condusă de stat.

Nu mai puţin urgentă este ocuparea maghiară a văilor din cursul nurilor. In aces te văi şi acum lo-cuesce o considerabilă poporaţiune maghiară ; o energică acţiune de colonisare t rebue să facă aces te regiuni curat maghiare şi stăruinţele de acaparare ale R o mânilor şi Saşi lor t rebue decisiv paralisate. In timpul mai nou s'au intâmplat lucruri demne de însemnat chiar în interesul institutelor de credit transilvane maghiare . Banca hipotecará, şi Institutul de credit fonciar, cum şi Banca de escompt au desfăşurat o acţ iune în aceas tă privinţă. Totuşi în Transi lvania rîu l ipsesce numai creditul ieftin ci în cadrul acţiunii de colonisare t rebue cumpărate posesiunile ajunse la vândare. Aceas ta ar t rebui să o facă statul sau o banca înfiinţată sub pa-tronagiul statului. Colonisarea însăşi trebue neapărat făcută singur din partea statului. Institutului financiar, ca re ar ave să efectuiască cumpărări le 'i s 'ar puté acorda prin legislativă prerogative deosebite. ' I s 'ar puté s. e. acorda din prisosurile Casei statului împrumuturi în măsură mai mare , fără interese . Ideea unei astfel de bănci a aflat mare resunet in cercuri le financiare, unde ea fost sulevată de Reksics , ca re este convins, că regimul va desfăşura o acţ iune în stil mare în Transi lvania. De sine lăsată Transi lvania ajunge economicesce şi soc ia l icesce în prăpastie. Transi lvania formează o parte constitutivă întregitoare a problemei ungare. Ungaria poate exis ta numai în forma sa de

stat mare şi naţional, în ori-ce altă formă ea ajunge în prăpastie. Un stat naţional mare şi unitar poate însă deveni şi exista c a atare, dacă Transi lvania va deveni un isvor de putere a maghiar imei şi nu un con-trapond al aces te ia . r.

Falimentul băncii „Bau- und Bodencredit-Bank" din Şopron.

Dintre numeroase le falimente, cari s'au întâmplat în anii din urmă la noi în ţeară, nici unul nu este atât de sensaţional , ca falimentul băncii „ B a u - und Bodencredi t -Bank" din Şopron, despre care am raportat şi noi la timpul său în co loanele aceste i Revis te . Es te sensaţ ional falimentul aces ta prin faptul, că o bandă de tâlhari ordinari, compusă din directorul e x e cutiv, şef-contabilul, cassarul şi corespondentul, va să dică din funcţionarii mai de frunte ai societăţii , au comis în paguba băncii , în curs de aproape două decenii , ce le mai cutezate furturi, excrocheri i , defraudări de hârtii de valoare, precum şi falsificări de registre şi bilanţ, e t c , fără ca organele administrative şi de control, precum şi creditorii să fi observat ori bănuit ceva .

Raportul experţilor exmişi imediat după deschiderea concursului pentru a consta ta adevărata si tua-ţiune a băncii cuprinde aproape 4 0 0 de pagini, iar actul de acusă al procuraturei se extinde pe 113 pagini scrise.

Vom reproduce după „Magyar Penzugy" punctele principale ale actului de acusă , precum vom ţine pe cetitorii noştri şi în viitor în curent cu mersul acestui faimos proces criminal, fiind convinşi, c ă expuneri le noastre vor fi pentru cei pe car i îi privesce, nu numai interesante , ci şi instructive totodată.

înainte de a ne ocupa cu actul de acusă vom da unele date din istoricul,institutului falimentat. „Bau-und Bodencred i t -Bank" s'a înfiinţat la anul 1 8 7 2 cu capital social de fi. 6 0 0 , 0 0 0 - — din care însă s'au vărsat numai fi. 3 0 0 , 0 0 0 - — . Deja în 1873 banca a suferit, prin falimentul unei al te bănci din locali tate, o per-dere de fl. 51 ,705-37 , ceea -ce a determinat pe acţ ionari de a reduce capitalul social la fl. 2 4 0 , 0 0 0 ' — care sumă a fost p iesenta tă ca existentă pană în timpul din urmă^ asemenea şi fondul de reservă de K 157 ,931-84 şi fondul special de reservă de K 1 4 6 , 0 0 0 ' — . Scopul pentru care s'a fondat institutul aces ta a fost de a promova industria zidăritului şi creditul agricol, lucruri cu cari însă banca nici când nu s 'a ocupat, ci a cu l tivat ancă dela început tot felul de operaţiuni de b a n c ă .

Cu toată perderea suferită în anul prim de gestiune, banca a plătit dividendele u r m ă t o a r e : în 1 8 7 4 - 1 8 7 5 câ te 6 % ; în 1 8 7 6 - 1 8 8 1 câ te 8 % , din 1 8 8 2 - 1 8 9 2 câte 9 % şi din 1 8 9 3 — 1 9 0 0 câ te 1 0 % .

L a câţi-va ani după inaugurarea activităţii sa le banca a început a face speculaţiuni mari la bursa din Viena . Deja în 1 8 8 3 perderile se cifrau cu fl. 2 8 6 , 7 3 5 - 3 7 , prin urmare se perduse întreg capitalul social de K 2 4 0 , 0 0 0 — , precum şi fl. 46 ,735-37 din fondul de reservă de fl. 6 0 , 0 0 0 - — . Speculaţ iuni le de bursă cu toate aces tea s'au continuat. Circulaţiunea anuală a efectelor cumpărate la bursă întrece suma de fl. 1 0 . 0 0 0 , 0 0 0 , astfel că într'un singur an, la 1 8 8 3 , un banchier vienez a primit sub titlul de provisiune fl. 9 0 , 0 0 0 - — , iar în 1 8 8 4 fl. 1 3 5 , 0 0 0 - — . In Septembre 1 8 9 5 , când s 'a finalisat ultima operaţiune de bursă perderea s 'a c i frat cu K 2 . 3 5 7 , 0 8 9 - — .

Precum am arătat mai sus banca opera cu c a pital social şi fond de réserva fictiv ancă din 1883 , suşţinendu-se prin diferite manipulaţiuni frauduloase timp de 19 ani, spre ca re scop funcţionarii amintiţi la începutul acestui articol, au format ancă în anul 1 8 8 1 o alianţă secre tă . Mulţâmită încrederei nemărginite de care conducătorii şi direcţiunea băncii s 'au bucura t pană în timpul din urmă la publicul mare şi a superficialităţii şi negrijei administratorilor şi a organelor de control lucrurile s'au putut acoperi cu multă rafinerie, pănâ în toamna anului 1 9 0 1 , când moar tea unui mare debitor al băncii a provocat c a tastrofa.

Activele preţuite la început la K 1 .985 ,000-— fiind mare parte neincassabi le s'au redus la K 5 0 0 , 0 0 0 - — , faţă de cari s'au anunţat massei de concurs pasive în sumă de K 1 1 . 0 0 0 0 0 0 şi mai bine, din ca re s'au recunoscut ca pretensiuni reale K 7 . 7 1 8 , 6 4 2 — .

Falimentul băncii se atribue parte manipulaţiu-nilor frauduloase ale funcţionarilor, parte negrijei culpabile a membrilor direcţiunii şi ai comitetului de su-praveghiare.

Conform actului de acusă redigiat de procuratură, şef-contabilul este acusat pentru complici ta te la faliment fraudulos ; fiind-că a falsificat registrele soc ietăţii din 1882 î n c o a c e ; a conlucrat din 1 8 8 2 — 1 8 9 5 la jocu l de bursă neaparţ inător operaţiunilor bănci i ; a re tăcut şi acoperit prin contări false insolvenţa băncii , afară de aceas ta mai este acusat pentru falsificare de documente private şi pentru defraudare comisă în 1 1 9 caşuri .

Precum au constatat experţii, registrele societăţi i bâjbăie de contări false. S u m a asignaţiunilor de ca s să de 5 % aflătoare în circulaţiune a fost redusă cu mai mult de K 1 mii. ; a c e e a a depositelor spre fructificare cu preste K 7 0 0 , 0 0 0 . Din contră au fost presentate cu sume mai mar i : împrumuturile hipotecare şi Escomptul . Cele mai multe falsificări s'au comis la Conturile curente , c a unele, cari se pot mai greu controla ; anume s'au présentât debitorii cu sume mai mari, creditorii din contră cu pretensiuni mai mici decât au fost în reali tate. Conturile personale s'au falsificat din 1882 pană la căderea bănci i în total cu K 2 .358,319—-, ca re sumă corespunde perderilor suferite la bursă în anii 1 8 8 2 — 1 8 9 5 . Afară de aceas ta s 'au falsificat şi contul efectelor şi contul intereselor resp. al profitului. S u m a fals presentată din anul 1 8 8 3 — 1 9 0 0 în contul profitului resp. al inte rese lor se cifrează cu K 2 . 5 4 9 , 9 9 3 . La început onestul şef-contabil falsifica contul intereselor numai la înche ierea semestra lă şi anuală ; mai târdiu făcea lucrul aces ta deja în cursul ori la finea anului, adăugend totdeuna atât. cât era de lipsă, ca să iasă dividenda de 1 0 % .

Nu mai puţin a falsificat inventarele şi bilanţur i le , adăugend lângă suma finală a extrasului de escompt sumele, ce-i conveneau, c e e a - c e putea face cu atât mai uşor, cu cât contabilul şi comitetul de supraveghiare lăsau extrasul respectiv neîncheiat . In bilanţ punea apoi suma finală compusă de el în mod arbitrar.

To t şef-contabilul purta şi corespondenţa secre tă în afaceri le de bursă, precum şi registre regulate despre aces te manopere . In conţelegere cu ceilalţi complici ai săi amane ta ori vindea efectele depuse la bancă ca amane t ori deposit curat resp. în comisiune.

In manipulaţiunile aces tea din urmă era sprijinit în special de cassarul bănci i , ca re purta o evidenţă exac tă a valorilor amane ta te resp. vîndute şi dacă era c e v a pericol se grăbea a rescumpăra efectele. Aceas ta o făcea cu multă precauţiune şi atunci, când se apro

piau scontrări le semestrale şi anuale ori când se făcea inventarul. Le amaneta însă din nou, adeseori deja în diua următoare scontrării ori inventarului. Registrul de cas să cassarul îl purta fals, contând la intrate sume fictive, resp. presentând pretensiuni drept numărar, c a în modul aces ta saldul cassei să fie mai mare. Astfel la 31 Dec. 1899 saldul cassei era conform registrului de cas să fi. 4 0 , 3 7 2 - — . Cassarul a contat în diua ace ia la intrate o sumă de fl. 3 2 , 8 3 0 - — asupra unui libel de deposit, ca re insă nici când n 'a existat. Dar fiind-câ suma aceas ta la scontrarea efectuitâ în aceiaşi di nu s'a aflat în cassă a presentat controlorilor ceva document, conform căruia banca avea la filiala Bănce i Austro-ungare din locali tate un bon disponibil de fl. 2 5 , 0 0 0 , iar ceilalţi fl. 7 8 3 0 - — i a contat la eşite ca plătiţi unei alte bănci de acolo pentru socotea la unui comitent . In reali tate suma de fl. 2 5 , 0 0 0 - — se ridicase dela B a n c a austro-ungară deja cu o di înainte, iar cea de fl. 7 8 3 0 - — nu se plătise în 31 Dec. 1899 , ci cu mult mai târdiu. La 3 Ian. 1 9 0 0 deja suma fictivă de fl. 3 2 , 8 3 0 - — este presentată c a eşitâ din cassă , dar acum sub alt Nr. de deposit (iarăşi fictiv!). Şef-contabilul se înţelege făcea contări le în conformita te cu cassarul .

Corespondentul băncii este acusat pentru falsifica re de documente private şi pentru defraudare comisă în 12 caşuri , precum şi pentru complicitate la amane ta rea şi vîndarea efectelor străine predate băncii în comisiune, spre păstrare ori ca amane t ( lombard) .

Urzitorul tuturor aces tor mişelii a fost directorul execut iv, Schladerer , cu care însă actul de acusă nu se poate ocupa mult, căci vedend c ă catastrofa este inevitabilă, aces t şarlatan patentat şi-a pus capăt vieţei printr'un glonţ, lăsând întreaga răspundere asupra subalternilor sei, asupra cărora a exercia t de al tcum totdeuna o influinţă extraordinară.

Ia tă carac te r i sa rea ce i se face acestui director de bancă prin actul de a c u s ă : Schladerer a fost conducătorul şi dirigentul omnipotent al tuturor afaceri lor bănci i . Mulţămită cunoşt in ţe lor sale de speciali tate, capacităţ i i sale conducătoare 'şi individualităţii sale, ce insufla încredere, densul a ajuns ancă dela început conducătorul spiritual al bănc i i ; pe basa încre-

j derii nemărginite şi absolute de care se bucura atât | la direcţiune, cât şi la publicul mare, Sch ladere r a

fost guvernorul, dirigentul omnipotent al tuturor afaceri lor societăţi i , cu un cuvent a fost stăpânul, şeful absolut al băncii.

Tot ce făcea banca , la iniţiativa densului făcea . Deşi nu era nici membru al direcţiunii cu toate aces tea în curs de aproape 3 0 de ani de fapt el exerc ia singur toate ace le drepturi, cari compet totalităţii direcţiunii. Membrii direcţiunii în reali tate nu aveau alt rol la conducerea şi administrarea societăţi i , decât a lua la cunoşt in ţă , ceea -ce Schladerer afla de bine a le comunica asupra activităţii sale în şedinţele direcţiunii ori cu ocasiunea conveniri lor private.

S ă vedem acum ce conţine actul de acusă asupra activităţii membri lor din direcţiune şi din comitetul de supraveghiare.

S e consta tă înainte de toate în actul de acusă , că direcţiunea n 'a Introdus pentru controlul cassei instituţiunea comisariatului de di, lăsând întreaga ma-nipulaţiune a cassei , fără nici un control pe m â n a cassarului, ca re manipula dilnic valori de sute de mii şi ca re subscria împreună cu un alt funcţionar l ibelele de deposit. P re s t e tot direcţiunea nu a dat nici o atenţiune controlului cassei , concredend cassa manuală directorului executiv, ca re preste di era mai mult

absent , decât în cancelar ie , iar vara pe t recea în fiecare an regulat câ te 6 săptămâni la băi ori în vilegiatură. Astfel cas sa sta (ţiua. întreagă fără nici un control la disposiţiunea cassarului, ca re în modul aces ta a putut cu totul neimpedecat să înstrăineze efectele streine încredinţate băncii şi să comită alte abusuri cr iminale.

Membrii direcţiunii subscriau deja înainte Mánche te le de obligaţiuni şi documentele necesa re pentru lombardarea de efecte, pe cari apoi cassarul le umplea şi folosia după plac.

In lipsă de comisar de di documentele şi scr i sorile, la cari se cereau câ te două subscrieri , li se t r imetea membri lor din direcţiune a c a s ă spre subscriere. Toţi membri i direcţiunii recunosc şi se confirmă şi prin martori, că scrisorile aces tea se subscriau necet i te , având toţi încredere absolută în Schladerer , subscr ierea căruia se afla deja pe ac te le din cest iune.

De al tcum este de necredut, ca din cele 7 0 0 de epistole scrise în curs de 14 ani în causa jocului la bursă, membrii direcţiunii să nu fi cetit nici una ; dacă ar fi cetit numai una ori doué nu le putea scăpa din vedere, efectele in va loare de milioane comandate pentru speculaţiuni de buîfeă.

Asemenea au procedat membrii direcţiunii şi ai comitetului de supraveghiare fără nici o precautiune la censurarea împrumuturilor cambiale şi în general nu s'au îngrijit de plasarea sigură a capitalurilor. Aproape toţi membrii direcţiunii, ai comitetului de supraveghiare, funcţionarii, ba pană şi servitorii sunt angajaţ i faţă de socie ta te cu sume însemnate , de deci de mii, cari n 'au aproape nici o acoper i r e ; banii îi luau pe lângă procente de tot reduse, de 4 1 / 2 ° / 0 , bu-curându-se ancă şi de alte avantage. Dela unii se primeau drept amanet acţiunile proprii ale societăţi i , în flagrantă oposiţie cu disposiţiunile § 161 al L . C. L a o singură firmă banca era interesată cu milioane şi multe pretensiuni de ale băncii s'au consta ta t de ne incassabi le . In gene ra l membrii direcţiunii şi ai comitetului sunt acusaţi a-şi fi împlinit agendele cu o superficialitate şi indolenţă ne mai audită. Scont răr i neaş tep ta te şi neanunţate nu s'au făcut nici c â n d ; nu s'au revédut nici odată deposítele de efecte depuse spre păstrare şi obligaţiunile hipotecare , dintre car i l ipseau mai multe, fiind plătite de mul t ; în registre însă pretensiunile figurau ca existente. Mai departe nu s'a încheiat şi subscris nici odată extrasul portfo-foliului de cambii , pe care chiar din motivul aces ta Sch lade re r şi şef-contabilul îl puteau falsifica după plac. L a censurarea bilanţului întreaga activitate a comi-siunei exmise se restr ingea la confrontarea sumelor finale ale extraselor , cu singuraticele posiţii ale bilanţului, cari se înţelege consunau totdeuna de minune. Dacă s 'ar fi făcut o revisiune riguroasă, ori chiar şi superficială trebuia să bată la ochi, că contul intereselor resp. al profitului conţine posiţii imposibile d. ex . într 'o singură di la intrate colosala sumă de K 1 1 8 , 5 0 0 şi altă dată K 1 8 0 , 0 0 0 ; căc i incassări de interese atât de mari în o singură di sunt rari tate chiar şi la bănci le ce le mai mari din capitală. Revisorii t rebuiau la tot caşul să ce rce teze , de unde provine profitul băncii , cum s e poate, că deşi institutul plătesce 5 % după deposite şi rescumpără cupoanele fără nici o provisiune, totuşi este în s tare să p lă tească o dividendă de 1 0 % . Direcţ iunea şi comitetul de supraveghiare se scusă cu a c e e a că fiind funcţionarii înţeleşi, lor le a fost imposibil a descoperi abusurile. Scusa aceas t a însă nu es te acceptabi lă , pentru-că în decursul investigaţiunii prealabi le înşişi au recunoscut că nici în cursul şi nici

în finea anului n 'au examinat nici când registrele mai cu amănuntul.

Ca dovadă ec la tantă despre încrederea oarbă , superficialitatea şi indolenta punibiiă a direcţiunii ser -vesce şi împregiurarea, că au trecut la ordinea (Jilei preste o admoniţiune confidenţială venită dela sec re tarul general al Bănc i i austro-ungare, Pranger , înainte de căderea băncii cu % an şi în care direcţiunea e ra avertisată, că administraţiunea băncii nu este în ordine şi să nu aibă încredere în Schladerer . Chest iunea aceas ta , ce e drept, a fost pusă în discusiune în proxima şedinţă a direcţiunii, dar membrii direcţiunii în loc de a ordona, cum ar fi fost natural, o scontrare radicală şi minuţioasă prin experţi, după câte-va enun-ciaţiuni bombast ice ale directorului executiv, au luat chest iunea dela ordinea dilei, ba ce este mai mult, la propunerea unuia dintre membrii direcţiunii, în semn de stimă şi încredere faţă de Schladerer nici n'au trecut incidentul în protocolul şedinţei.

Pe lângă astfel de conducători nu este mirare dacă banca a putut fi despoiată prin manoperele arătate în ce le precedente aproape două decenii din par tea unor funcţionari necinstiţi şi este întrebare dacă pert rac ta rea nu va descoperi şi al te abusuri. *

Comerciul universal. De curând s'a publicat în anuarul pentru inte

resele mari t ime ale .Germaniei o lucrare preţ ioasă despre comerciul universal, ca re cuprinde detalii foarte interesante cu privire la desvoltarea comerciului universal general şi la part iciparea tuturor statelor mai mari la acela pe timpul dela 1882 pană la 1 9 0 0 .

înainte de toate se accen tuează schimbarea importanta a relaţiunilor comerc ia le internaţionale dintre popoare în jumăta tea a doua a secolului trecut, prin c re sce rea circulaţiunei în comerciul universal în decursul secolului al X I X dela 6 miliarde pană la 8 8 miliarde maree anual, ajungând adecă într 'un interval de 100 ani aproape de 15 ori mai mare . Dintr 'un conspect tabelar ic , al s tatelor car i participă cu sume mai însemnate la comerciul universal pe anul 1 8 8 2 şi res-

J pective 1 9 0 0 , in ca re este calculată valoarea importului şi a exportului pentru fie-care stat, în genere fără considerare Ia comerciul cu metale nobile, scoa tem datele de mai mult interes pentru noi, cari se referă la Austro-Ungaria. Comerciul universal total pe 1 8 8 2 e taxat cu c i rca 61 miliarde maree, iar comerciul pe 1 9 0 0 cu 8 8 miliarde maree , din cari revin pentru te ritoriul vamal austro-ungar 2 4 4 1 în 1882 şi 3 0 5 6 mii. maree în 1 9 0 0 . De aci resultă, că după valoare c o merciul nostru a crescut din 1882 pană în 1 9 0 0 cu 6 1 5 mil ioane maree.

In comparaţ iune cu comerciul total universal, comerciul nostru a stagnat, căci pe când in 1882 par tea Austro-Ungariei făcea 4 procente, în 1900 abia mai e r a 3 '47 procente . In tabela de care am făcut amintire, monarchia noastră ocupă locul al optulea. L a locul prim figurează Britania-mare, cu 12 ,039 milioane în 1882 şi 15 ,323 mil ioane maree în 1 9 0 0 ; după ea imediat urmează Germania eu 6 .323 respective 10 .377 mil ioane maree , apoi vin Statele-Unite, Francia, Olanda, Rusia, Belgia, Austro-Ungaria, Ralia, Elveţia e tc . Merită să amintim că comerciul Franc ie i a remas neschimbat dela 1882 încoace , iar al Germaniei în ace laş timp s 'a desvoltat cel mai intensiv, arătând o c rescere de preste 4 , 0 0 0 milioane maree. In raport cu avântul comer ciului universal general însăşi Anglia arată un regres —

o cons ta tare surprindStoare aceas ta , — pana când Germania şi S ta te le Unite arată în 1 9 0 0 un raport mai favorabil decât în 1882 . Anume partea Angliei la co-merciul universal în 1900 făcea 1 7 - 4 procente fată de 19-7 procente în 1882 , a Germaniei 11-8 procente în 1 9 0 0 , faţă de 10-3 procente în 1882 şi a Statelor-Unite 1 0 9 procente faţă de 9-9 procente. Cel mai nefavorabil raport îl presintă F ranc i a unde în 1900 a scâdut comerciul la 7 - 8 procente faţă de l l ' l procente in 1882 . Prin s tagnarea Francie i , a progresat Germania, ca re mai nainte era după Franc ia , la locul al doilea între statele comerc ia le ale lumii. Tot din tabela amintită, pe care o reproducem aci, ese la iveală şi progresul comerciului universal în China şi laponia, un semn invederat aces ta despre importanţa crescândă a terilor din orientul extrem.

1900 1882 in milioane maree

- Import Jixport Britania mare si Irlanda . . . . 9.369 5.954 15.323 12.039 Teritoriul v a m a l german . . . . 5.766 4.611 10.377 6.323 Statele-Unite 3.482 6.103 9.585 6.051 Francia • • . 3.571 3.303 6.874 6.801

Totalul grupei I . 22.188 19.972 42.159 31.414 Olanda (1899) 3.239 2.675 5.914 2.918 Kusia 1.874 2.231 4.105 3.838 Belgia ' 1.717 1.456 3.173 2.376 Austro-TJngaria 1.431 1.625 3.056 2.441 Italia (inclusive argint nemonetisat) 1.376 1.048 2.460 1.927 Elveţia (inel. metale nobile si monete) 870 665 1.535 1.123 India Britică(1898,comerciu maritim) 1.838 2.456 4.294 3.066 Australia (1898) 1.402 1.606 3.008 2.366 China (1899) 1.716 1.269 2.985 940 laponia . . • 1.207 859 2.066 295

Totalul grupei II . 16.670 15.926 32.596 21.290 L a o l a l t ă . 38.858 35.897 74.755 52.504

Din aces t tablou aflăm cari teri au avut un bilanţ act iv şi cari un bilanţ pasiv. Astfel Austro-Ungaria a încheiat cu un bilanţ activ, fiind exportul mai mare decât impor tu l ; tot aşa Rusia , Sta te le-Uni te , Australia e t c . ; din contră Anglia, Germania , F r a n c i a şi Italia au avut un bilanţ pasiv. In legătură cu aceas tă c lasificare publicaţiunea, de care ne ocupăm, t ra tează t ema bilanţului de plată şi dovedesce că tocmai statele cele mai avute, precum sunt Anglia şi Germania, cari au câştiguri mari dela străinătate din diferite isvoare de venit, precum din transport (fracht maritim;, din asigurări marit ime, din comerciul internaţional de bursă şi agio şi din interesele capitalurilor plasate în .străinătate, pentru cari primesc in schimb mărfuri, încheie cu un bilanţ comercia l pasiv. In real i tate averea naţ ională a aces tor state este în c rescere , bilanţul lor economic este deci activ. Anglia d. e. are plasate în străinătate vr 'o 4 0 miliarde maree : în pământuri, fabrici, linii ferate, întreprinderi comerc ia le e t c , cari aduc un venit anual de pană la 2 miliarde m a r e e ; lângă aces t ea mai trebue considerat V/2 miliarde maree anual ca venit din navigaţiune. De a semenea Ger mania, cu un pasiv de peste un miliard la comerciul de mărfuri, avea plasate în străinătate în 1899 , cum ara tă un memorial al marinei imperiale, deja 7 pană la 7 y 2 miliarde maree (în aceas ta sumă nu sunt considerate şi plasările in State le-Unite amer icane) , cari produc un venit de interese de 1 / 3 miliard maree anual. Câştigurile navigaţiunii se evaluează cam la ' / 4 miliard anual. Bilanţul comerc ia l activ al Statelor-Unite amer icane şi al Rusiei provin după autor mai a les din anga jamente le internaţionale de plată ale aces tor state, pentru a căror achi tare ele expor tează mai ales cerea le . In State le-Unite amer icane mai influinţează asupra acestui bilanţ activ şi sistemul de vămi protecţioniste, ma i mari decât în ori-care stat din lume.

Centrul comerciului universal îl formează ancă tot Europa, pentru c ă asupra statelor europene vine cam 2 / 3 - a din comerciul universal. P a r t e a c e a mai mare a Comerciului universal modern însă nu se mai face pe uscat ci pe m a r e ; pe întinsele oceane se pet rece acum lupta de concurenţă a naţiunilor, is tor ia comerciului modern. Numai o mică parte, abia 1 / s a comerciului universal, se îndeplinesce pe uscat, şi din aceas tă mică canti tate iarâş c e a mai mare parte revine asupra comerciului s tatelor europene între-olaltă.

Precum am spus de repeţite-ori comerciul universal pe 1 9 0 0 s'a evaluat cu 8 8 miliarde, pe 1882 cu 61 miliarde marce . De oare-ce în aceas ta sumă e cuprins atât comerciul de export cât şi cel de import

| şi prin urmare fiecare marfă e considerată cel puţin i de doue ori (odată la exportul unei teri şi altă dată

la importul altei teri), valoarea bunurilor comerciale puse în circulaţiune se reduce la 44. respective la 30lls miliarde maree. Cant i ta tea aces tor bunuri nu se poate socoti din causa diverginţei datelor stat ist ice folosite în diferitele teri. Dar fiindcă în timpurile mai vechi se aduceau în comerciul universal aproape numai

| preţ ioase şi victualii mai fine (mărfuri de specer ie e t c ) , pe când astădi bunurile în massă (cereale, cărbuni etc.) formează contingentul principal, resulta de aci că cantitatea mărfurilor pusă în comerciul internaţional a crescut cu mult mai considerabil decât valoarea lor. Dacă împărţim statele în teri industriale şi teri în preponderenţă agricole, aflăm că statele industriale im-portează din străinătate cu deosebire victualii v vite şi mater ia le brute) pentru nutrirea şi ocupaţiunea armatelor de lucratori, cari numără milioane, iar ce le din urmă află în statele industriale cumpărători bine-veniţi pentru productele lor agricole şi materii le brute, dela cari ele îşi procură fabricatele, cari din lipsa unei industrii mai desvoltate nu le pot produce singure.

i Intre representanţi i principali ai grupei prime se num ă r ă : Anglia, Germania şi S ta te le -Uni te ; în grupa

! statelor în preponderenţa agricolă locul prim îl ocupă Rusia . Din aceas tă comparaţ iune se vede, că toa te

| ţeri le lumei sunt avisate inevitabil la un comerciu reciproc, şi că nici nu se poate cugeta, c a o ţ ea ră

; să-şi poată susţine completa independenţă economică . Toa te statele pământului sunt avisate unele la altele şi nu se pot lipsi nici de importul de bunuri s treine

: nici de pieţele esterne ca debuşeuri pentru produsele proprii.

Observările finale despre problemele comerciului universal pentru viitor meri tă toată atenţiunea. S e spune anume, că desvoltarea mai departe a comerciului universal este în interesul genera l al culturei

': întregei omenimi, pentru-că prin utilisarea şi împâr-: ţ irea bunurilor, ce produce pământul, comerciul dă

un impuls puternic la exploatarea comori lor ascunse în pământ, înlesnind totodată omenimei posibilitatea de a-şi acuirà bunurile de c o n s u m a r n e şi plăcere , c e le oferă zona proprie şi alte zone, îmbunătăţind şi nobi-litând în modul aces ta viata tuturor claselor . Aceas ta este basa indispensabilă a adevăratei culturi omenesci . Nu încape îndoială că comerciul universal va ave să îndeplinească în viitor în aceas tă direcţiune o misiune importantă, pentru-că el ca peste tot economia universală, pe lângă toată extensiunea la care a ajuns, se află ancă la început. Desvoltarea viitoare a c o merciului universal pe lângă tot regresul neevitabil va mări şi mai mult capabil i ta tea de lucru a omenimei întregi, decât s 'a făcut aceas ta pană acum în perioda prima a economiei universale. („p. LI.)"

J U R I S D I C Ţ I U N E . Responsabilitatea membrilor însoţirii.

•Contrar disposiţiunilor § 231 al L. C. al inea 2, conform căruia membrii însoţirilor cu responsabil i tate l imitată, întru cât statutele nu dispun altfel, sunt responsabili numai cu părţile fundamentale subscrise şi con t ra r acele i disposiţiuni a statutelor in sensul căre ia membrii garantează pentru obligămentele însoţirii numai eu părţile lor fundamentale, nu şi cu cealal tă avere a lor, — adunarea generală nu este îndreptăţită a pune in sarcina membri lor şi alte obligamente necuprinse în statute. Legea corn. nu conţine nici o disposiţiune, c a r e se oblige pe membrul însoţirii, pe basa votului dat în adunarea generală, la desdaunare faţă de însoţire. Desdaunare se poate pretinde, după drept, numai pentru ac te i legale ori criminale.

(Curia reg.'sub Nr. 805/901.)

R E V I S T A F I N A N C I A R A . — * ~

Situatiunea. Sibiiu, 14 August 1902.

In ultimele dile era aşa abundanţă de numerar în Viena , încât accep te de prima bonitate s'au putut plasa cu 2 procente — un eveniment ne mai pomenit în monarchia noastră — iar pentru celalalt material de portfel a stat la disposiţiune numerar cu 2 x / s procente . Aceas tă reducere a etalonului a fost causa tă de concurenţa capitalului francez oferit în piaţă. Port-felul Bănci i austro-ungare a scădut cu 9 milioane la 2 1 7 - 2 5 5 milioane coroane , reserva de bilete l ibere de contr ibuţiune a crescut cu 2 3 6 milioane la 354 -66 mil ioane coroane , acoperirea metal ică de a semenea a crescut cu 7 milioane la 1429 192 milioane coroane , ia r circulaţ iunea de bilete s'a redus cu 16 milioane ia 1467-682 milioane coroane .

* încheierea conversiunei ungare. F o a i a ofi

c ioa sa a publicat modalităţile pentru replătirea obligaţiunilor de stat ungare cu 4 7 2 procente denunţate per 1 Sep tembre a. c , cari sunt : împrumutul căilor ferate de stat ung., cu 4 y 2 % din 1889 în aur, obligaţiunile liniei ferate ung. de stat cu 5 ° / 0 din 1876, obligaţiunile de investiţiune ale căi lor ferate ung. cu 4 7 2 % din 1 8 8 8 , obligaţiunile căi lor ferate cu 4 y a % din 1889 în argint şi obligaţiunile de regalii ung. cu 4 7 2 % . Aceas tă denunţare formează actul ultim al marei operaţiuni financiare , ca re va avă de urmare dispariţiunea obligaţiunilor din categori i le amintite, rămase ancă în cireulaţiune.

Tocma i împrejurarea, c ă acum s'a luat disposiţunea finală pentru terminarea operaţiunilor împreunate cu convers iunea titlilor de stat ung. de 4 1 / 2 % > este un prilej binevenit pentru a face o scurtă reprivire asupra nascere i şi decurgerei aces te i t ransacţiuni atât de importante, ca re s'a terminat cu un resultat, putem dice , strălucit . Abia la începutul anului curent s'a ivit idea conversiunei , c a r e după recunoasce rea însemnatelor avantagii, a fost îmbrăţ işată cu toată căldura de ministrul de resort . Aceste foloase nu constau atât în reducerea sarcinilor de interese ale statului ungar, câ t mai mult în unificarea tipurilor de împrumuturi emise pe base diferite şi cu deosebire în t ransformarea dator i i lor c u interese de plată în aur şi însele de rescum-pe ra t în aur într 'o datorie de stat cu interese în valută

de coroane. E drept, c ă la început mulţi dubitau de succesul întreprinderei, mai ales că partea c e a mai mare a titlilor cu 4 y 2 % interese în aur e ra plasată în străinătate, ca re ar fi putut refusa noua rentă, nefiind ancă deplin stabilită valuta de coroane . După o considerare matură a tuturor momentelor mai importante şi după c e legislativa ancă 'şi dete consimţămentul , se puse în lucrare proiectul, al cărui resultat strălucit — anunţându-se la conversiune 92 procente — e destul de cunoscut. Acest succes este cu atât mai perfect, cu cât pe timpul conversiunei era mai puţină abundanţă de numerar c a acum, pe atunci greutăţile ce se puneau în contra convenţiunei cu Austria impuneau o reservă generală şi ţeara era ancă sub influinţa depresiunei produsă de recol te le slabe a le anilor precedenţ i ; tot momente cari adi dau situaţiunii un aspect mult mai favorabil.

Succesu l conversiunei din punct de vedere politic financiar este de mare preţ nu numai pentru Ungaria ci pentru monarchia întreagă, căci prin aces ta s'a dovedit, că validitatea valutei noastre de coroane e recunoscută pe piaţa internaţională, fapt ca re a favorisât finalisarea regularii valutei.

Ren ta ungară în coroane cu patru procente , oferită I la emisiune cu cursul de 9 6 ' 5 0 , a ajuns deja pană

acum la cursul de 9 8 ' — şi în aceas tă rentă s'au făcut atât în ţeară câ t şi în străinătate investiţiuni însemnate .

COMERCIU. Exportul şi importul României. Ministerul

de finanţe a întocmit un interesant studiu cu privire la comerciul exter ior al Românie i în 1 9 0 1 .

Din resumatul general al cuantităţi lor importate şi exportate resuîtă că Român ia a importat în 1 9 0 1 : 4 8 4 , 3 6 8 tone în valoare de 2 9 2 . 4 3 5 , 7 6 0 lei şi a exportat 2 . 9 8 4 , 8 5 9 tone în valoare de 3 5 3 . 8 3 0 , 8 7 7 lei.

Luând ca basă cuanti ta tea şi valoarea importului resultă că România , în decursul ultimilor 10 ani, a importat în 1901 mai puţin decât î n - o r i c a r e alt an, cu excepţiune de anul 1 9 0 0 , când importul a fost numai 4 1 2 . 1 0 5 tone, în valoare de 2 1 6 . 9 8 5 , 8 7 8 lei, şi a exportat mai mult de cât în ori-care alt an, excep tând anul 1893 când exportul a fost de 2 . 8 9 5 , 4 9 0 tone, în valoare de 3 7 0 . 6 5 1 , 7 8 7 lei. s.

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE. Societăţile cooperative în Prusia sunt în

număr de 9 ,450 având 1 .331,450 membri şi totalul angajamente lor de 2 1 2 . 2 3 8 , 8 1 5 mărci . Mijlocia membri lor este de 141 de socie ta te .

Aces te societăţi se reduc la 5 grupe principale, a n u m e : 1. Grupa societăţilor Schulze-Delitzsch — mai ales în oraşe — cuprinde 8 6 1 soc ie tă ţ i ; 2. Grupa Haas cu 3 ,173 soc ie tă ţ i ; 3 . Grupa Raiffeisen cu 2 , 1 4 4 soc ie tă ţ i ; 4 . Societăţi diferite 1,700, cari depind de o secţ iune cen t r a l ă ; 5 . Alte 1,488 societăţi cu totul independente.

După obiectul fiecăreia, aces te societăţi se sub-împart în categorii le u rmă toa re :

1. 5 ,906 sunt societăţ i de avans şi de credit (Vorschuss-Verein) , 1,970 sistem Raiffeisen, 1,837 sistem Haas, 1,221 dependente de o cent ra lă şi 3 3 3 s i s tem Schulze-Deli tzsch.

2. Societăţi de producţiune sunt 1,805.

3 . Societăţi de locuinţe 7 8 5 . 4 . Societăţi de consumaţiune 6 2 2 . 5. Societăţi de materii prime 5 1 8 . 6. Societăţi de venerare 74 . 7. Societăţi de magazinagiuri 5 5 . După responsabil i tatea c e au adoptat aces te 9 4 5 0

societăţ i se mai împart a s t fe l : 1. Grupa Haas constă din 2 , 2 2 0 societăţi cu

responsabil i tate nemărginită, 891 cu responsabil i tate mărginită. Totalul angajamentelor 6 4 . 7 3 1 , 8 7 1 mărc i .

2. Grupa Schulze-Delitzsch constă din 4 5 4 societăţi cu responsabil i tate nemărginită, 4 0 7 cu responsabili tate mărginită. Totalul angajamente lor 5 7 . 8 9 1 , 1 7 1 mărci .

3. Grupa independentă constă din 5 8 8 societăţi cu responsabil i tate nemărginită, 8 8 5 cu responsabilita te mărginită. Tota lu l angajamentelor 4 6 . 2 7 6 , 1 8 0 mărci .

4 . Grupa diferitelor societăţi, cari depind de o secţ iune centrală , constă din 1,235 societăţi cu responsabili tate nemărginită, 5 3 4 eu responsabili tate mărginită. Totalul angajamentelor este 4 1 . 1 9 2 , 8 7 7 mărci .

5. Grupa Baiffeisen constă din 2 , 0 0 4 societăţi cu responsabil i tate nemărginită, 77 cu responsabil i tate mărginită. Totalul angajamente lor 4 . 1 6 0 , 7 1 0 mărci .

Numerul asociaţiunilor cooperat ive din întreagă Germania se ridică de present la 2 0 , 0 0 0 , şi se constată, c ă ele au dat un mare avent desvoltării economice a Germaniei în cei 15 ani din urmă. -4-

CROJFICA. llescumperarea notelor de stat. Din datoria

comună de stat în sumă de 112 mii. în piese â fl 5 -— şi fl 5 0 ' — , s'au reseumperat până la finea lui Iulie a. c ' în total deja 108 .131 mii. astfel că în circulaţiune au mai remas numai 3 .869 mii., cari se vor rescumpera probabil în toamna anului curent.

* Credit ieftin Secuilor. Institutul fonciar ma

ghiar îşi exerc i tă de o jumeta te de an acţ iunea sa mântuitoare în Secu ime . Până acum a votat împrumuturi la peste 1,000 Secui — cea mai mare parte din comitatul Odorheiu — K 1.161.200. Aces te împrumuturi se folosesc la convert i rea datoriilor vechi, contrase in condiţiuni puţin favorabile. s.

Bursa de mărfuri din Budapesta. Cursul din 13 A u g u s t 1902.

Grâu de Bănat (nou) per 50 kg. vinde . . 7- 7-35 „ „ Tisa (nou) „ „ „ „ . . 7 -20- 7-55 „ „ Pesta (nou) „ „ „ „ . . 7-10— 7-50 „ „• Alba-reg. (nou) „ „ „ „ . . 7-15— 7'50 „ „ Baeica (nou) „ „ „ „ . . 705— 7'35

Secară (nouă) ,. „ „ „ . . 5-90— 6-25 Orz (nou) „ „ „ „ . . 5-15— 5 40 Oves „ „ „ „ . . 5-50— 5-90 Porumb „ ,, „ „ . . 4-90— 5-— Rapiţă „ „ „ „ . . 9-30—10 35 Untură de porc B.-Pesta „ „ „ „ . . • 68 50 Slănină (clisă) „ „ „ „ . . 59-50—63-—

Bursa de Bucuresci. Cursu l din 13 A u g u s t 1902.

Eenta amort. 1881 de 5°/ 0 vinde Lei 98 1 / , „ „ internă 5% „ „ — —

„ 274 mii. 4% „ „ . . . . . 85V, „ 1898 4"/o n n 85»/4

Fonciare rurale 5°/ 0 „ „ 98 „ 4% „ „ 86%

Scris. fone. urb. Bucuresci 5% „ n 86 8 / 4 » v I a Şi „ >, 80 1 / ,

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Cursu l din 13 Augus t 1902.

4

3 7 / ,

4 4

4V, 4V. 4 47. 3 4 4

4 3 47, 4

47* 4 4 47, 4 5 47, 4 4°/o 5 47, 47,

ss

V A L O R I Viena Bpesta i vinde : vinde

Datoria publică comună. Renta unit. Bancnote, Mai, Nov., 16°/0 dare

,, ,, arg. Ian,. Iulie. Losuri d. a. 1854 ă ii. 2S0-— v. c.

„ „ „ 1860 â fl. 500-— „ „ „ „ 1860 âfl. 100-— „

1864 à fl. 100—

16% 20%, 20% 20«/. 20%

Datoria publică austriacă. Renta austr. aur., scut. de dare . .

11 » Cor. „ „ de invest

Impr.

se. de dare

Datoria publică ungară. Kenta ung. aur, scut. de dare

ii Cor , ,, „ C. ferate d. a. 1889, aur, „ ,, „

i-, •> n 1, 1 8 8 9 , arg. „ „ „

n „ n ,1 ,1 1876, aur „ ung. eu premii ă 100 fl. „ p. regul. Tisei . . .

Oblig. ung. de regalii . . . Impr. p. regul. Porţii de fier . Oblig, rurale croato-slavone .

„ „ ungare . . . Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, â 100 fl. Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prem. al oraşului Viena : .

„ „ „ serbesci a 100 fr. . . Oblig, cu premii a C. fer. turc. â 400 fr Impr. bulgar 1889

Scrisuri ionciare şi a. a. Instit. de Cred. fonc. austr

„ „ „ „ cu premii, 1880 Banca austro-ungară

11 11

îl îl 11 n 11 n

102-— 101-90 193 — 153-40 188 80 254—

121-75 100—

91-25

121-35 9805

119-i0 100-20 11910 205-50 163-50 100-20 86-80 99— 9860

Banca comerc. ung. Pesta ' Obi. coni, ung., Pesta, amort. . . .

» „ 11 . ,1 50 ani . . . ,. „ Casei de păstr., cap., Pesta

Inst. de credit fonciar ungar . . . .

Banca hipotecara ungară

•- „ cu premii . . Casa de păstrare regnic. Pesta, 50 ani . Albina, Sibiiu . Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. . . . Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. VI. .

Losuri. Basilica, â fl. 5- — Credit, ă fl. 100-— .' Clary, â fl. 40 — v. c Soc. p. Navig. Dunăreană, k 100 fl. v. c. Buda, ă fl. 4 0 — Pâlffy, â fl. 40-— Crucea roşie austriacă, a fl. 10 -— .

,, „ ungară, ă fl. 5-— . . . . Rudolf, â fl. 10-— Salm. a fl. 40-— v. c Salzburg, â fl. 20-— St. Genois ă fl. 40-— v. c Impr. cu prem. al oras. Viena, 1874 . Triest, â ti. 50— . .' „J6 sziv", k fl. 4-—

107-50 98-¿0

107-30 [ 92-25 ¡111- -108-50

98-65 269-15 101-25 101-25 101-65 105-50

9 8 — 96-40 98-75 98-25

101-40 101-40 256 40

97-50

20-25 431 — 196—

Valute. Galbini austr. sau ung

»1 c. reg Napoleond'or (20 frei sau 8 fl. v. a.) 20 Maree germ. aur 5 ruble rusesci Bilete germ. 100 M

„ franc. 100 Fr Ruble, bilete, 100 Lei românesci. 100

p. 100 K

102— 102— 193-— 154-50 189-50 2 5 4 —

122--100-

121-50

119-50 100-25 11960 206-50 164— 100 25 8 8 - -98-50 98-80

98-50

108-50

101-25 10125 102-— 106 25 101-50

97-50 101-25

99-50 101-75 101-75 127 — 97-60

102-— 101-50 101-50

21 434

11.37 11-30 1909 23-48

117-25 94-30

253-75

58 29

196-— 1195-198-— ! 198 56-25 28-50 7 9 - -

236 — 7 8 —

274— 428-— 250-—

5 0

5 0

11

11-38 11-30 1910 23-50

2-53 117-20

95-40

95-40