Aparatul Golgi

Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular găsit la majoritatea eucariotelor, situat în apropierea centrului celulei, langa reticulul endoplasmatic.Este delimitat de endomembrane, structurat sub forma unei stive de cisterne recurbate prezentind polaritate morfologica si biochimica. A fost identificat în 1898 de către doctorul italian Camillo Golgi și a fost numit după el. Funcția principală a aparatului Golgi este procesarea și împachetarea macromoleculelor precum proteinele și lipidele care sunt sintetizate de celulă. Este deosebit de important în procesarea proteinelor pentru secreție. Aparatul Golgi este o parte a sistemului endomembranal al celulei. Functional Aparatul Golgi este format din trei regiuni distincte: -compartimentul cis (in care proteinele nou sintetizate sunt transferate din reticolul Endoplasmatic in Aparatul Golgi) -compartimentul median (in care se face glicozilarea proteinelor si lipidelor) -compartimentul trans ( in care se indeparteaza galactoza, se adauga acis sialic, acest compartiment exporta produsele procesate si sortate, destinate fuctiilor bine determinate in interiorul sau exteriorul celulei).

Rol[modificare | modificare sursă]

Stocarea polizaharidelor.

Modificarea proteinelor nou-sintetizate în reticulul endoplasmic.

Sortarea proteinelor cu diverse destinații celulare.

Prelucrează și stochează proteinele și lipidele care "curg" dinspre Reticulul Endoplasmatic.

Sintetizeaza polizaharidele si le "impacheteaza" in vezicule care vor migra spre membrana plasmatica; la celulele vegetale si fungi, Aparatul Golgi este implicat si in formarea peretelui celular. Este format din niște săculeți aplatizați suprapuși(cisterne),dilatați la capete și înconjurați de micro și macrovezicule,generate de aceste cisterne.Forma dictiozomilor variaza de la o celula la alta(în stările patologice au un aspect granulos). Sunt delimitați de o

membrană simplă. În celulele animale se afla un singur ansamblu de dictiozomi, iar în celula vegetală se află mai multe ansambluri de dictiozomi.

Sinteza plasmalemei.

Secreția și excreția de glucide.

Pozitia in celula:

Pozitia in celula este diferita dupa tipul si activitatea citosolului. In neuron complexul Golgi este dispus perinuclear, in celulele secretorii apare supranuclear situat intre nucleu si polul apical. In unele cellule specializate (celula tiroidiana- celula formatoare de hormon tiroidian) care au dubla polaritate functionala, complexul Golgi se deplaseaza frecvent intre cei doi poli in raport cu activitatea metabolica predominanta a unuia sau a altuia. In majotitatea celulelor vegetale dar si in unele celule animale, complexul Golgi apare sub forma de dictiozomi, fomatiuni isolate sau grupate sub forma de tubuli anastomazati intre ei sau sub forma de cisterne.

Organizarea structurala:

La microscopul luminescent complexul Golgi se prezinta sub diferite aspecte: retea de canalicule anastomazate,vacuole de diferite marimi,bastonase (dictizomi)

Organizarea ultrastructurala:

Microscopul electronic a aratat existenta a trei elemente componente in organizarea complexului Golgi:

1)pachete de saci turtiti sau cisterne asezate in stiva;

2)macrovezicule;

3)microvezicule.

Toate aceste trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aproximativ 6-8 nm, de aspect neted, fara ribozomi atasati pe suprafata lor, asemanatoare ca organizare cu celalalte endomembrane lipoproteice, organizate in mosaic. Cele doua fete ale membranelor golgiene au insa proprietati tinctoriale diferite. In apropierea reticulului endoplasmic membranele golgiene se aseamana

cu ale acestuia in timp ce cele mai indepartate, mai externe membrane golgiene se aseamana cu membrane plasmatica. Structurile golgiene prezinta polaritate morfologica si functionala:astfel complexul Golgi prezinta o fata convexa, proximala (pol proximal)asezata langa nucleu si si in stransa relatie cu reticulul endoplasmic numita fata imatura, sau fata formatoare. Pe aceasta fata se observa in general microveziculele asociate adeseori cu tubuli ce converg catre complexul Golgi. Acesti tubuli formeaza o placa cu orificii de aproximativ 60 nm.

Opus fetei formatoare se observa o fata concave, distala (pol distal) numita fata de maturare, unde se formeaza veziculele de secretie.

Membranele sacilor si veziculelor situate la polul golgian proximal sunt mai subtiri de 6 nm , fiind asemanatoare cu ale reticulului endoplasmic.Spre fata de maturare, membranele Golgiene se ingroase pana la 8nm, devin asimetrice si se apropie ca oraganizare si componenta chimica de membrane plasmatica.

Exista o miscare continua intre aceste structuri, in sensul migrarii lor de la fata imatura la fata de maturare. Microveziculele vor forma saci golgieni, iar din acestia vor lua nastere macroveziculele si apoi veziculele secretorii.