I

I

APARAREA

Personajele se pot pronunfa in favoarea sau im-poffiva cautarii. Cend o sprijina, ele sunt idealizate

$i prezentate drept curajoase od pure; cand i se

opun, sunt descrise ca hind ticaioase ori la$e.

Prin umare, orice per\onaj tipic... tinde sa.li ca

ute adversarul moral cu care sa se conftrmte, a$a cumin sah piesele negre se coflftunta cu cele albe.

AnatomiaciticiiNoRTHRoP FRYE

.Ahli " Mon tglane, F,a"S"l.rra antllut I / r/U

Un grup de ca,lugariF traversa drumul, iar valwile ce le

furrau in jurul capetelor semanau cu aripile unor pasari de

ue- in vreme ce parca pluteau pe po4i1e masive de piata ale

cragrlui, gainile si ga;tele se zbuataceau din calea lor, baland

rh aripi gi ridicnnd shopi din baltile pline de noroi. Caiugari-

lC€ inaintau prin ceata tot mai intunecoasa care inyaluia valea

b fiecare dimineaJa $i, in perechi bcute, se indreptau spre dan-

grtrul clopotului ce rasuna grav de pe colinele de deasupra lorNumeau acea primavahle pintemps sanglante, adic|pi-

mavara insangerata. Ciresii inflorisera devreme in acel an, cu

mult inainte de tophea zapezilor de pe culmile inalte ale mun-

dor. Ramurile lor delicate stateau aplecate pana la pamant

8 KATHERINE NEVILLE

sub povara florilor rosii Si umede. Unele spuneau ca era sernn

bm ca inflorised atat de timpuriu, venind ca un simbol al rena5-

terii dupa iarna lunga si aspra. Urmasera apoi ploi reci, care fa-cuseri florile de pe ramuri sa inghete, lasand valea ingropatasub un strat gros de petale ro$ii, verstate de dungi maronii,produse de liig. Ca o rana manjita de sange uscat. Iar despre

acesta s-a spus ca reprezinta un alt fel de semn.

Sus, deasupra vaii, Abatia de Montglane se inalta ca o ex-crescenla enorma de piah4 iyita din creasta muntelui. Sema-

nand cu o fortareaF, constructia *masese neatinsa de lumea

exterioara vreme de mai bine de o mie de ani. Era alcatuita din

5ase ori gpte ginui de ziduri, consauite unul peste altul. Cendtimpul emda pieEele de temelie, din cele vechi se ridicau altelenoi. cu arce butante. Rezultahrl era un arnestec arhitectural ce

srimea miraea 5i alimena zvonurile despre acel loc. Abatiaera cel mai vechi locas de cult care ramasese intreg in Franla $ipuna un blestem vechi, ce avea sa reinvie cur6nd.

in rreme ce dangiitele clopotului dogit rasunau pana din-colo de vale, celelalte calugarite au ridicat privirea pe rand de

la Euda lor. si-au pus deoparte greblele $i sapele si au pomitsa coboare printre 5irurile lungi gi simenice de ciregi, pentru a

urca dl.tlmul abmpt spre abatie.in coada lungului gir, cele doua tinere novice, Valentine 9i

Mireille, paqeau la bra1, incercand sa ocoleasca noroiul care seIipea de ralpile ghetelor grele, Alcafuiau o adaugire ciudata laci ugarilele carc paseau in ordine. Mireille, inalta $i cu parulroscat, picioare lungi si umeri lali, semana mai curand cu ot.lra suurousa dc la \ara dec.tr cu o s\r\cu\a.. euf\a s\ \s\

mare de macelar peste vesminte, iar buclele rogcate ii scdpa-

sera de sub val. Alaturi de ea, Valentine arata fragila, deii era

la fel de inalta. Pielea ei albl pirea shavezie, iar paloarca iiera accentuata de pa,rul blond ce i se reva,rsa pe umeri. igi v6-rase va'lul in buzunarul ve5m6ntului de maicula !i, nrandu-sighetele prin noroi, pagea nemullumita alaturi de Mireille.

oqt 9

Cele doua femei, cele mai tinere caluga'dte din abatie, erau

wri5oare dupa mama, ambele ramase orfane la o varsta fra-

!ada. ca urmare a ingrozitoarei epidemii de ciuma care fa-

ose ravagii in Franta. Batrand conte de Remy, bunicul lui\hlentine, le incredinfase pe anandoua Bisericii, lasandu-le

&a moarte averea sa pentru a li se asigura ingrijirea.

intdmplarite nefericite prin care trecusera contribuisera la

a*egarea unei legaturi inseparabile infte cele doua fete care

*pidau de energia 9i de veselia dezlantruita a tineretii. Stareta

culta deseori plangerile calugaritrelor mai in varst4 cum ca

;:taea lor era nedemna de viatra de calugariF, insa ea intele-gla ca era mai bine sa domoleasca energia tinereasca, decat sA

r gdoce cu totul.

Pe de alta pa.rte, stareta sirnlea o anumita pMinire fata de

tcriroarele orfane, sentiment neobi$nuit pentru personalitateaj pozilia ei. Calugaritele mai baffane ar fi ramas uimite sa

de ca pana si starcta fusese in copilaxie prietena apropiata cu

c ftmeie pe care n-o vazuse de multi ani si de care o despar-

ta mii de kilometri.Acum, pe drumul abrupt, Mireille $i-a bagat cateva $uvite

dele de par inapoi sub val si a tras-o de brat pe vara ei, de

Fca ar fi incercat sa ii dna o predica despre pacatul zabavei.

- Daca te lalai, maica sta.reta ne va pune si linem din noupirenla, i-a spus ea.

valentine s-a smuls din braful ei $i a facut o pirueta.

- Parnantul este inecat de primavara, a exclamat, invartin-

--si bratele si cat pe ce sa alunece peste stanci, in prapasiie.&.iNer!r.!-ssi\1s:.\\.s:s\a\!€\as€\as!as

bb sa stam inchise in manastirea asta, cand tot ce se afla

&a explodeaza de viata?

- Pentru ca suntem calugiirite, i-a spus Mireille printle

ble strdnse punga, silindu-se sa lina pasul 9i strdngdnd-o

- tr4 pe Valentine. $i indatorirea noaska e sa ne Iugam pen-

I menire.

IO KATHERINE NEVILLE

lnsa ceala caldula ce se ridica dinspre fundul vaii a adus cuea o mireasmA atat de putemic4 incat a acoperit orice alte mi_rosuri cu cel al florilor de cireg. Mireille s-a straduit sa nu ia inseama freamatul pe care parfumul acela il stamea in trupul ei-

- Slava Domnului, inca nu am ajuns calugarile, a spus Valentine. Pana depunem juramintele, suntem doar novice. incanu este prea taniu ca sa fun salvate. k-am auzit pe calugaritelemai bftrene sopotind ca soldafii cutreiera toata Franfa, pradindmanastirile de podoabe, sfiangandu-i pe preofi $i mandnclu_ispre Paris. Poate ca unii dinhe soldatii a$tia vor ajunge si aici sima vor duce 5i pe mine la Paris. $i-o sa ma ia la opera in fiecareseara si o sa bea Sampanie din condurul meu!

- Soldafii nu srmt intotdeauna atat de fermecatori cumgandesti tu, a remarcat Mireille. La o adica, heaba lor e saucida oameni, nu sa-i duca la opera.

- Nu fac rumar asta, i-a nspuns Valentine, coborand vo_cea p6na ce a ajuns doar o goapn. Ajunsesera pe culmea dea_lului, unde drumul devenea plat $i se largea considerabil.Acolo, acesta era pavat cu piatra !i semana cu bulevardelelargi din marile orage. De fiecare parte a drumului, fuseseraplantati chiparoii. Ridicandu-se deasupra oceanului de livezide circ$i, aratau severi gi ameninptori ri, la fel ca abada, cutotul nepotrivili in acel loc.

- Am auzit, a $oprit Valentine in urechea verigoarei ei, casoldadi le fac lucruri ingrozitoare calugaritelor. Daca unulprinde o calugarita, in padure, de pilda, scoate ceva din panta_loni 5i il hfige in calugarita si se mi$ca intruna. Iar cand ter-mina, calugadta va avea un copil!

- Ce blasfemie! a strigat Mireille, smulg6ndu_se de ldngaValentine gi incercand sa-$i repdme un z6mbet. Cred ca estiprca chipela ca sa ajungi calugarip.

- Tocmai asta spuneam $i eu, a recunoscut Valentine. Asprefera sa devin mireasa unui soldat, decat a lui tlristos.

oPt t1

in vreme ce se apropiau de abalie, cele doua fete au vazutde cdte patru chiparo$i plantati la fiecare intrare, astfel

alcatuiau semnul crucifixului. Copacii pareau sa se

in jurul lor pe masua ce pa5eau prin ceata tot maiAu hecut de po4ile abaliei 5i au traversat curtea mare.

s-au apropiat de ugile masive din lemn ce dAdeau spre

enclava, clopotul a continuat sA bata, scoland un dangat

moarte, ce razbatea prin ceala groasa.

Fiecare din ele s-a oprit in fata usilor ca sa-$i cure{e noro-de pe talpi, gi-a facut grabiE cruce si a trecut pe sub porta-

ilall. Nici una nu a ridicat privirea spre inscriptia gravala

france vechi in arcul de piaha de deasupra porta-

dar hecare $tia ce scria acolo, ca gi cum acele cuvintefi foslcrestate in inima:

Blestemat fie acela care darama h pamant aceste zidud,Regele este dnut ln sah doar de mana lui Dwllnezeu.

Sub inscriplie, cu litere mari, era sapat in piatra numele:Magnus". El fusese arhitectul clad ii, $i tot el lasase

d blestem asupra locului. Cel mai mare domnitor al Impe-

ai Franc de acum o mie de ani, cunoscut in Franta sub

Ele de Charlemagne, cu alte cuvinle - Carol cel Mare.

Zdudle interioare ale abatiei erau intunecate, reci $i mu-c& de mugchi. Din sanctuarul interior se auzeau vocile gop-

t ale novicelor care se rugau gi clinchetul discret alziilor pe care numarau rugaciuni.le de Ave Maria, Gloria-Taral Nostru. Valentine Si Mircille au hecut in fuga prin ca-

1:b in vreme ce novicele ingenuncheau, 9i au mers pe urmagrelor, catre micuta u$a din spatele altarului, unde se ga-

-r biroul maicii starele. O calugarita mai baFana le u$uia pe

linele int6rziate inauntru. Valentine si Mireille s-au privitqr si au intrat.

12 KATHERINE NEVILLE

Era ciudat sa fie chemate astfel in bircul staretei. putine

calugarite cA{casera acolo, dar gi atunci pentru a primi vreopedeapsa. Valentine, care trebuia readusa mereu pe calea ceabunii. patrunsese acolo destul de des. insa clopotul stareliei le

conyoca pe toate calugaritele. Doar nu aveau sa fie chematetoate laolalta in birou pentru a primi pedepse. Cand au patrunsin incaperea spatioasa, cu tavanuljos, Valentine $i Mircille auvazut ca, intr-adevar, acolo se aflau toate calugarilele - maibine de cincizeci. Afezate pe bancile tari din lemn care fuse-sera amnjate cu fala catle masa de scris a staretei, toate discu-tau in Soapta intre ele. Era evident ca toata lumea socotea caaparuse o situatie ie$ita din comun, iar fetele celor care $i-auridicat capetele la intrarea lor aratau speriate. Cele doua feteau luat loc in ultimul rand de banci. Valentine a prins-o stuans

de mana pe Mireille.Ce inseamna asta? a intrebat ea in Soapta.

- Semn rau, dupa parerea mea, a raspuns Mireille tot inSoapta. Maica stareta pare foaxte serioasa. $i mai sunt doua fe-mei pe care nu le-am mai vazut nicicand.

La capatul inciperii lungi, in spatele mesei masive dinlemn de cireg lustruit, ridata si fragila ca un pergernent vechi,insa etaland inca puterea cople$itoare a funqiei, statea stareta.in linuta ei se percepea ceva dincolo de vreme, care sugera cafacuse de mult pace cu propriul suflet, insa in acele momenteparea mai grava decat o vazusera calugadlele weodata.

Cele doua femei necunoscute, cu miini mari gi ciola-floase, stiiteau de o parte !i de alta a ei ca ni$te ingeri razbuna-tori. Una avea pielea palida, p,r negru $i ochi stalucitori, inweme ce cealalta sema,na izbitor cu Mireille, av6nd un tenceva mai alb si pard o idee mai inchis decat ea. Cu toate caarnandoua aveau tinuttr de calugariF, nici una nu pufia straiepotrivite, ci haine de calatorie destul de saracacioase.

Starela a a.$teplat pana ce cAluga,ritele s-au a$ezat Si s-ainchis uga. Dupa ce in incapere s-a lasat lini$te deplina, ea a

o?t 13

lqul sa vorbeasca. cu o voce care ii amintea intotdeauna luibtine de o frunza uscata $i strivita.

- Fiicele mele, a spus stareta, impreundnduSi mainile in

b- rreme de o mie de ani, noi, cele din Ordinul de Montglane,

r stal pe aceasE $anca facandu-ne datoria fala de omenire gi

dfrduJ pe Dumnezeu. Cu toate ca suntem izolate de lume,

.-im huruitul ei nelinistitor Aici, in collisorul noshu, am pri-i ve5ti care ar putea risipi siguranta de ca.re ne-am bucurat

lfa timp. Cele doua femei care se afla alaturi de mine sunt

tratoarele acestor vesti txiste. Vi le prezint pe sora Alexan-

lir de Forbin - si a facut un sernn catre cea cu parul negru -!i F Marie-Charlotte de Corday, care, impreuna, conduc Aba-

ir arx Dames de la Caen, din provinciile de nord. Ele au tra-rdsar Fmtlta deghizate, calatorind fara intrerupere, ca sa ne

d.ra avertismentul. Prin urmare, va rog sa ascultad ce au a va

i:. Este vorba de ceva de cea mai mare imponanui penbu noj.' Stareia s-a asezat, iar femeia care le fusese prezentata

&p Alexandrine de Forbin gi-a dres glasul $i a vorbit incet,

del incat caluga,ritele s-au vazut nevoite sa ciuleasca ure-

ctile penhu a o auzi. insa ea a rostit totul cu limpezime.

- Surorile mele intru Domnul, a inceput ea, povestea pe

ere am a o spune nu este pentru cele slabe d9 inima. Exista

lele dintre noi care s-au apropiat de Hristos sperAnd si sal-reze omenirea, Sunt printe noi dinne acelea care au nadaj-&it sa fuga de lume. $i mai sunt dintre acelea care au ajuns

rici impotriva vointei lor, fara a simti nici o chemare. $i, spu-

oand acestea, si-a intors ochii negri gi sclipitori direct spreValentine, care a rosit pana la radAcina parului ei blond ca pa-

iu.l. Indiferent care atri socotit ca va este scopul, el s-a schim-bal incepand de astazi, in cursul calatoriei noastre, eu gi sora

Charlotte am strabatut Franta, trecand prin Paris gi prin satele

allate in cale. Am vazut, nu oameni hamesili, ci mo{i de

foame. Oamenii ies in ffada pentru o ftu6ma de pAine. Amr:azut lucruri cumplite; femei duc6.nd capete taiate in tepuse

14 KATHERINE NEV1LLE

pe shazi. Am vAzut femei silticite $i lucruri mai rele. Copiiimici sunt uci$i, oarnenii sunt torturatri in piele publice $i sfar-tecali de mullimea furioasa...

Calugaritrele n-au mai rabdat tacerea. Glasurile lor s-auinalfat alarmate, in vreme ce Alexandrine Si-a continuat rela-tarea sangeroasa.

Mireille a gandit ca era straniu ca o femeie a lui Dumne-zeu sa povesteasca asemenea grozavenii fara sA paleasca. $i,intr-adevaf, Alexandrine nu-gi schimbase nici o clipa tonulcalm, scazu! si nici nu-i tremwase glasul in timp ce povestisetoate lucrurile acelea. Mireille a aruncat o privire spre Valen-tine, care, de uirnire, facuse ochii mari. Alexandrine de Forbina a$teptat pana ce linistea s-a insgpanit cat de cat in incapere,apoi a continuat:

- Acum suntem in aprilie. in octombrie anul trecut, regele

9i regina au fost ridicali de la Versailles de o multime turbata

Si siliti sa se intoarca la Tuilleries, in Paris, unde au fost in-temnitati. Regele a trebuit sa semneze DeclaraSia DrepturilorOmului, ce prdchma egalitatea tuturor oamenilor. AdunareaNationalar in exercitiu controleaza acum guvemul; regele nupoate interveni in nici un fel. Tara noasha a depa$it faza revo-luliei. Am ajuns intr-o stare de anaftie. $i, ca lucrurile si fie 9imai rele, adunarea a descoperit ca in vistierie nu mai existanici un gram de aur; regele a dus Statul de rapa. La Paris se

crede ca el nici nu ya apuca Anul Nou.Printre cAlugarite a trecut Lrn tremur Si s-au auzit goapte

agitate in intreaga incapere. Mireille a strdns-o incet de manape Valentine, apoi amandoui au continuat sa stea cu ochii lavorbitoare. Femeile din bloul starelei nu auziserar niciodataasemenea genduri exprimate cu voce tare $i nu puteau con-cepg c,l astfel de lucruri erau adevaxab. Torturl, anarhie, regi-cid. Cum de era posibil?

Starela a batut cu palma in masa, cerand ordine; iar calu-ga'rilele au tacut. Alexandrine s-a a$ezat pe scaun, iar sora

oPt

a ramas singura la masa. Vocea ei s-a dovedit puter-

ti conYingatoare.

- in aceasta adunare exista un bafbat extem de lau. Este

de putere, cu toate ca se pretinde membru al clerului.om este episcopul de Autun. in cadrul Bisericii de lase crede ca el este Diavolul reincamat. Se spune ca s-a

cu o copita despicata, semnul Diavolului, ca bea sdnge

Geii ca sa ramana tenar $i ca celebreaza slujbe negre. inacest episcop a propus adunirii ca Statul sa con-

bunurile Bisericii. in data de doua noiembrie, Legea

a fost aparata dinaintea Adunfii de marele om de

l{irabeau, si a fost aprobata. Pe treisprezece februarie au

$m copfiscarile. Tod clericii care s-au opus au fost ares-

fi euncali in tenufia. Iar pe saisprezece februarie episco-

ll & Autun a fost ales pre$edinte al Adunarii. Acum, nimic

*l mai poate opri.

Calugarilele erau lntr-o stare de agitatie nemaipomenita,

- glasurile li se ridicasera in exclamatii tematoare $i pro-

a-, insii glasul lui Chadotte s-a inalFt peste al tuturor.

- Cu mult timp inainte de adoptarca l€gii Confiscarii, epis-

rqnl de Autun a facut cercetaxi pdvind amplasarea bogiliilorIsrbii din Franp. Cu toate ca legea prevede ca preolii ur-

@ sa cada primii, pentru ca noi, ca'lugaritel€ sa fim crufate,

fr ca episcopul de Autun a pus ochii pe Abalia Montglane.

Llrc dintre cercetarile lui au arut ca obiect Montglane. De

lGea ne-am grabit incoace sa va instiintam. Comoara din

hlglarl,e nu tebuie sa pice in ghearele lui.SEe(a s-a ridicat si si-a lasat pakna pe uman putemic al lui

lodotte Corday. A fecut cu pdvlea peste Firurile de calugatriF

-r,c$mantate in negru, ale caror bonete scrobite s-au miscat ca o

E€ pe care plutesc pescaru$i, si a zambit. Aceasta era turma

d. F care o pa,storise a6ta yreme si pe care probabil ci nu ore mai vedea dupa ce avea sa le dezyaLluie anumite lucrud,

16 KATHERINE NEVILLE

- Acum stiti la fel de multe ca si mine despre situalia

noasra, a spus starela Cu toate cA am avut cunogtinp despre

aceste lucruri de c6teva luni, nu am dorit sa va inspaimant de-

cdt dupa ce voi h gasit o cale de salvare. RasPunzand chema-

rii mele, dupa indelungata lor calatorie, surorile noastre din

Caen mi-au conhrmat cele md rele temeri.

De asta daa, calugafilele cazusera inF-o acere de moane.

Nu s-a auzit nici un glas in afara de cel al staretei.

- Sunt o femeie batrana, care va fi chemata la Donrnul

mai curand decdt imi inchipui. Juramintele pe carc le-am de-

pus cind am intrat ln slujba acestei manastiri nu au fost facute

doar catre Hristos. in urma cu aproape patruzeci de ani, dupa

ce am devenit starela de Montglane, am juat sa pashez un se-

cret $i sa-l apar cu Prelul vietii, de va fi nevoie. Acum a sosit

vremea sa-mi rcspect acel juramant. Dar, Procedand asdel,

[ebuie sa irnpafiasesc o patte a secletului cu fiecarc dintre Yoi

$i sa va pun sa jurati ca ve[ Pastra taina. Povestea e lunga, 9i

trebuie sa aved rabdare, chiar dacl imi va lua ceva timP ca sa

v-o istorisesc. DuPa ce voi termina, fiecare dintre voi va Sti ce

trebuie sa faca si de ce. Starela se opri Putin' pentru a lua o

gurA de apa dintr-un potir de argint ce se alla dinaintea ei pe

masa. Apoi a continuat: Astazi este patru aprilie, Anul Dom-

nului 1 790. Povestea mea incepe pe un alt patru aPdie, dar cu

mulli ani inainte de asta. Povestea mi-a fost spusa de predece-

soarea mea, a$a cum a fost transmisa de fiecare stareF cane

cea care i-a urmat, cu ocazia initrierii ei, lnci de cand a fost du-

raa aceasta abalie. Iar acum va voi sPune istoria:

PovEsrrA STARETEI

Pe patru aprilie, in anul 782, la Palanrl Oriental din Aachen-

s-a linut o sarbaba.re minunata pentru a onora cea de-a

patruz€cea zi de nagtere a regelui Carol cel Mare. Chemase la

cufle pe toti nobilii imperiului sau. Curtea centrala, cu domul

placat cu mozaic $i sirurile de trepte circulare gi balcoane era

l'7

plina de palrnieri adu$i din alte tad $i de ghirlande de flori- Dinralile spalioase, iluminare de felinare din argint si aur, rasunauDrduri de harpa si laua. Cutenii, inve nanhd in shaie pur-pii, carmin qi aurii, umblau prinn-o mare de jongleri, saltim-bci gi papugari care-Si aratau maiesfiia" La cl]rte se aduseseraqL lei, girafe si cugti pline cu porumbei. in a5teptarea aniver-rtii regelui, lumea s-a veselit vreme de ceteva saptamani.

Punctul culminant al sarbatorii mult a$teptate era chiar inria de na$tere. in acea dimineala, regele a sosit in curtea

Ficipala inconjurat de cei optsprezece copii, de regina si de

raii favoriti. Carol cel Mare era extrem de inalt, avind

llia ti zveltelea unui calaret $i a unui inotitor. Bronzat, avea

d 5i mustala presarate cu hre blonde, decolorate de soarc.

Ll il infaF$a drcpt razboinic si domnitor peste cel mai mare

din lume. Purtand o tunica simpla din lAna cu o haina

din blana de jder 9i av6nd la gold nelipsita-i spada, aprin cute salutdndul pe fiecare dintre supu$ii sai gi

sa se infrupte din dulciurile pi din bucatele bo-steleau a$ezate pe mesele pline din sala-

ttu acea zi, regele pregalise ceva iegit din comun. Fi-mae maestru al bataliilor, manifesta o deosebit,l pasi-

de un anumit joc. Cunoscut drcp1 joc de raz boi, joc alGta se numea Sah. Cu ocazia celei de-a patflrzecea

a zilei sale de na$tere, Carol cel Mare igi propusese

impotriva celui mai bun jucator de Sah din regat, un

F nume Garin Francul.(&ir a parruns in curte anunlat de trompeli. in fala lui,

f&eau salturi, iar femeile li asezau in cale manun-frrmze de palmier 9i petale de trandafir. Garin era un

cu ochi cenusii si infadsare serioasa, soldat in ar-

aus C6nd regele s-a ridicat sd-l intAmpine, a inge-

- fala lui.de 9h au fost aduse in sala mare pe umerii a opt

oPt

regri, purtind snaie maure. Ace$ti btubati, precum si