EVENIMENT

Spectacol pe cinste la Zilele Reghinului

pag.8

POLITIC

„Regionalizarea este un pas înainte”

pag.2

EVENIMENT

Brâncoveneştiul a fost în sãrbãtoare

pag.5

Oficialităţile au urcat pe scenă la deschiderea oficială a zilelor reghinului

Pag. 6

Schuller Peter noul preşedinte al Clubului Rotary Reghin

Pag. 7

Aproximativ 50 de participanţi s-au adunat la prima ediţie a Masei Critice

Pag. 12

pentru că nouă ne pasă

Iulie 2013, Anul IV, Nr. 55 singurul ziar bilunar din Reghin distribuit gratuit in 8000 de exemplare

Valea Gurghiului • Reghin • Sovata • Valea Mureşului • Toplița • Valea Luţului

Pag. 10

POVESTEA OMULUI CU CHITARA CE A

BUCURAT URECHILE REGHINENILOR

ÎŞI CÂŞTIGĂ EXISTENŢA CÂNTÂND

PE STRADĂ

Operatorul low-cost Wizz Air, cea mai mare com-panie aeriana de pe piata locala dupa numarul de pasageri transportati, a anuntat o noua ruta dis-ponibila de pe aeroportul din Cluj-Napoca, spre Tel Aviv, Israel. Zborurile din Cluj spre aeroportul international Ben Gurion din Tel Aviv vor începe în luna noiembrie si vor fi operate de doua ori pe saptamâna. Cu peste 2,5 milioane de turisti anual, Tel Aviv a fost clasat în 2012 al cincilea cel mai vizitat oras din Orientul Mijlociu si Africa. Dupa Ierusalim, Tel Aviv este cel mai important centru economic si de business din Israel. “Introducem astazi trei noi rute în reteaua de zbor si conectam Israelul de doua noi tari. Dupa succesul zboru-rilor din Tel Aviv spre Budapesta si Bucuresti, lan-

sate înca din luna decembrie 2012, ne asteptam la acelasi entuziasm din partea clientilor nostri privind noile servicii din Tel Aviv spre Vilnius, Katowice si Cluj- Napoca’’, a declarat Daniel de Carvalho, corporate communication manager Wizz Air. „Zborurile pe destinatia Tel Aviv sunt o premiera pentru aeroportul international Cluj-Napoca, înscriindu-se astfel în strategia noastra de dezvoltare a retelei de rute. Aceasta destinatie ofera posibilitatea calatoriilor turistice, dar va consolida si legaturile de afaceri între Transilvania si Israel’’, a declarat David Ciceo, director general în cadrul aeroportului international Cluj-Napoca.

Sursa www.zf.ro

Wizz Air lansează în noiembrie o nouă ruta, din Cluj-Napoca spre Tel Aviv

www.glasulvailor.ro2

Întrebat despre regionalizarea ţării, Dolineaschi a ţinut să sublinieze faptul că nu se va face regionalizare pe criterii etnice. „Nu vom accepta niciodată re-giuni făcute pe criterii etnice. Trebuie să ţinem cont de multiculturalism, de o dezvoltare echilibrată”.Secretarul general al PSD-ului crede că regionali-zarea este un pas înainte în dezvoltarea

ţării. „Actuala formă administrativă datează din anul 1968 şi în ultimul an s-a văzut că şi-a atins limitele. Dacă avem parte de regiune putem face şi proiecte de infrastructură mai mari. Am umblat peste tot în ţara asta şi credeţi-mă că în zona judeţului Sibiu drumurile sunt buneş iar când intru în următorul judeţ, drumurile sunt foarte proaste. Asta pentru că există acea delimitare administrativă a judeţelor. Regiunea poate rezolva această proble-mă a infrastructurii. După care se pot rezolva şi problemele sanitare. Târgu-Mureş este printre centrele cele mai performante la nivelul medical. Asta este un avantaj pentru regiunea dum-neavoastră şi puteţi atrage mai multe resurse financiare pentru această zonă. Este un pas înainte pe care trebuie să îl facem, suntem obligaţi să îl facem pentru a atrage fonduri şi a dezvolta pe de altă parte regionalizarea merge în paralel cu descentralizarea” a declarat Andrei Dolineaschi.

Şcoala de Muzică nu se închide„M-am dus la Ministrul În-văţământului, am ridicat pro-blema Şcolii de Muzică din Reghin şi am primit răspunsul scris că Şcoala de Muzică din Oraşul Viorilor va funcţiona mai departe” a declarat depu-tatul Gliga Vasile Ghiorghe, în cadrul conferinţei de presă. Tot acesta a declarat faptul că „România are nevoie de cultură, de performanţă. În filarmonici sunt foarte mulţi absolvenţi de la Şcoala de Mu-zică din Reghin”.

S O C I A L

Secretarul General al PSD-ului, Andrei Dolineaschi fiind în trecere prin jude-ţul Mureş, a poposit şi la Reghin unde a susţinut o conferinţă de presă la care au mai luat parte deputatul Gliga Vasile Ghiorghe, primarul municipiu-lui Reghin Maria Precup şi senatorul Alexandru Petru Frătean.Următorul pas al PSD-ului este pregă-tirea pentru alegerile europarlamen-tare în ideea în care PSD va avea liste separate la aceste alegeri.

Codruţa POP

„Regionalizarea este un pas înainte”Andrei Dolineaschi în conferinţă la Reghin

ImobIlIare Vând casă în Reghin str Petru Maior nr 50, ultracentral, toate facilităţile. Telefon 0747-386892

Vând apartament cu 4 camere în Re-ghin, cartierul Rodnei, et 4 cu 2 bai, 2 balcoane, bucătărie, Centrala pro-prier. Preţ negociabil. 0741433166 sau 0746591485

Vând apartament cu 3 camere pe Li-bertăţii (lângă Billa), bloc din caramidă, 2 bai, 2 balcoane amenajat, bloc cu lift si apartament cu 3 camere, bloc 5. Pret 29000 euro. Inf tel 0744150035.

De vanzare apartament cu 2 came-

re in reghin,str. Livezilor, bl22,ap 9,et 2,balcon inchis,convector,autogaizer,nedecomandat(zona dacia).Pret:80.000 Ron negociabil.Info la tel:0749149086, 0747035756

Vand casa in satul Toaca, nr 355 din caramida. Casa detine 4 camere, ane-xe, gradina, teren arabil 1 hectar. Pret 75.000 lei. Telefon 0754270833

Vand garsoniera confort 1, centrala, str Pomilor 20A, ap 1, Reghin. Pret negoci-abil. Tel 0786154969

Vand casa compusa din antreu, bu-catarie, baie, 2 camere, pivnita cu doua comapartimente, curte, gradina, ve. Reghin str Bucegi (C.Alex. Todea)

langa spital. Pret negociabil. Telefon 0752300653 sau 0729953693

Vând apartament cu 2 camere situat in cartierul M. Viteazu bloc 13D etajul 3, Dotat cu centrala termica proprie. Pret 22.ooo de euro. Pret negociabil. Infor-matii la 0745.846.901

Dau in chirie spatiu de inchiriat pe stra-da Gurghiului nr 25 (fosta farmacie). In-formatii 0747.681.339

Vând casă cu 4 camere, bucătărie, beci,. Baie, centrală, 21 ari de teren în Reghin str Gării 91.

Vând casă în Reghin cu 2 camere, 8 ari de teren pe str Pietroasei nr 22. Infor-matii la telefon 0742.817.292

DIVerSe De vânzare mobilă de bucătărie, mobilă de sufragerie, mobilă de dormitor, ca-zan de baie, inox si alte obiecte. Foarte bine îngrijite. Telefon 0752-300653

Cautam menajera cu program de 8 ore de luni pana sambata. Salariu atractiv. Info la tel:0731250838

maTrImoNIale Tanar, 27 ani, saten, ochi albastri, inalti-me 1.72, fara vicii, cu servici si locuinta doresc o relatie serioasa de casatorie cu o persoana fara vicii, fara copii, cu-minte si intelegatoare. Tel: 0745789935, 0753687817

ANUNŢURI

www.glasulvailor.ro 3R E C L A M E

AICI POATE FI

RECLAMA TA

www.glasulvailor.ro4 M O N D E N

Lucian Ionescu este din Bucureşti, născut în 1964, căsătorit şi tatăl unei fetiţe de 12 ani. În adolescenţă, a practicat caiacul de performanţă doi ani, fără a obţine performante notabile, alegându-se cu pasiunea pentru acest tip de ambarcaţiuni. A participat cu caiacul la Turneul Internaţional Du-nărea-2008. Expediţiile singuratice, îl atrag mai mult. Şi-a proiectat un caiac cu programul „kayakfoundry” şi l-a construit prin metoda strip-planked. Caiacul lui este lung de 5,80 m şi lat de 58 cm. L-a executat în decursul a trei ani de lucru cu multă migală, acordând mare atenţie detaliului şi finisajelor. A consumat la şlefuit (manual), aproxi-mativ 100 metri liniari de smirglu. Cu acest caiac a câştigat prima „Regatta pentru Caiace de Agrement”, organi-zată la Herăstrău de CSS6 Bucureşti, unde antrenor şi animator este inimo-sul profesor Bogdan Buciu.La începutul lunii mai 2013, şi-a pus

caiacul pe apele Dunării, pentru a pleca solitar într-o expediţie spre Marea Neagră-Bosfor- Marmaris-Ma-rea Egee- Marea Adriatică, urmând un parcurs costier pe lângă ţărmurile tărilor: România-Bulgaria-Turcia-Gre-cia-Albania-Croaţia şi Italia. Ca punct final propus ar fi Veneţia, în luna decembrie, bineînţeles, dacă timpul scurs, sănătatea, resursele materiale şi starea vremii, ar permite. Pe facebook, puteţi să comunicaţi cu Lucian zilnic la adresa : https://www.facebook.com/FromGiurgiutoVeniceAre un panou solar mare, baterie de 12 V şi 7 A , tabletă cu conexiune la internet, şi multe gadgeturi ce-i sunt utile. Are instalată inclusiv o mică pompă electrică, pentru eliminat apa din caiac, în caz că ar avea necazuri, în pasajele de pe mare. “Vântul bătea, nu exagerat, valuri erau. A fost frumos până pe la trei după-amiază. Atunci a început furtuna. La început bătea

din spate, iar spre sfârşit, din lateral; şi vântul şi valurile. Într-un sfert de oră, marea era albă. Valurile veneau din spate, iar uneori, simțeam barca suspendată între două creste. Cârma o aveam degeaba, fiecare val mă rasucea cum vroia el. Vântul bătea aşa tare că nici nu mai percepem că bate din spate, simțeam picăturile de apă cum ma pocnesc peste față. La un moment dat, a trebuit să schimb direcția. Acum îmi veneau din stânga. Problemele au început când crestele au început să se spargă peste mine. Deja trebuia să pun padela pe spatele valului, pentru a-mi ţine echilibrul. Un val a ieşit însă din comun. L-am văzut când era aproape de mine, şi nu m-a luat pe nepregătite, spre norocul meu. Creasta s-a spart chiar deasupra mea. M-a acoperit cu totul şi m-a lovit cu o forță năprasnică. Nu ştiu cum am reuşit să-i fac față. Poate Dumnezeu m-a ajutat. Am o relație foarte apropiată cu el. Vorbim şi ne certăm toată ziua. Într-un final, după vreo treizeci de km, am ajuns la primul punct pe unde puteam traversa către Egee. Şi cel mai rău ales. Aveam de mers cam 15km. Până la următo-rul mai trebuia să merg încă o oră pe mare. Am considerat că îmi ajunge. Am trecut şi de valurile de la mal, greu, şi am coborât din barcă. Picioa-rele îmi tremurau, eram ud fleasca şi am început să dârdâi. M-am schimbat şi am căutat un loc de campare. Totul în jurul meu arăta ca într-un film dramatic iar eu eram extenuat după

treizeci de km de vâslit. Dar asta m-a pus la ambiție. Ce-ar fi să traversez? Am pregătit barca, din foaia de cort mi-am făcut un ham, şi am luat-o din loc. Poate par puţin 15km, dar pe un drum de pământ, cu pietriş pe el, cu pante de treizeci de grade, şi trăgând o barcă de peste o sută kg, ce se potic-nea şi în fiecare piatră şi cu sandalele patinând, credeți-mă, nu a fost puțin! Dar şi satisfacțiile au fost pe măsură. Întâi am trecut printr-un câmp cu floarea soarelui, apoi am început să urc. La un moment dat, m-am uitat înapoi. Una dintre cele mai frumoase imagini din viata mea. Marea Marma-ra se vedea până la zeci de kilometri distanță, o culoare fantastică în apusul de soare şi vapoare strălucitoare o traversau. Am mers mai departe. Din vârful dealului am văzut Marea Egee. Nu m-am putut abține, şi un strigat de bucurie a izbucnit din pieptul meu. De aici, cu un ochi vezi Marmara, iar cu celalalt Egeea. Îmi pare rău, dar fără poze. Zona este toată militarizată. Nu am nevoie de probleme. Greu am coborât în partea cealaltă. Picioarele îmi alunecau pe pietriş şi praf, dar într-un final, am ajuns pe malul marii. Am uitat sa va spun, la coborâre, dintr-un magazin sătesc, mi-am luat un pepene, şi am stat să-l mănânc. Mi-era groaz-nic de sete; şi foame. Printre altele am rămas fără panoul solar. Definitiv. Aşa că acum nu am nici net şi nici curent” scrie Lucian pe pagina de faceook.

Tudor C. POPA

Expediţia solitară cu caiacul, de la Giurgiu la Veneţia

www.glasulvailor.ro 5E V E N I M E N T

Din totdeauna forţarea sufletească a spiritului dă tonul în acţiunile în care valorile culturale a oricărui neam sunt exprimate direct aşa cum au fost moştenite din moşi-strămoşi, deoarece astfel se face decantarea acumulă-rilor pozitive menite să identifice şi să desăvârşească. Adevărate explozii de spiritualitate se produc cu ocazia festivalurilor internaţionale de folclor unde popoarele se întâlnesc, se cunosc şi comunică în cea mai sinceră şi ma-leabilă manieră. Nicăieri nu am văzut o mai mare deschidere şi îmbrăţişare sufletească a oamenilor ca acolo unde

fiecare îmbrăcat în straiul străbun al neamului său încearcă să-şi pună sufle-tul în palmă, pentru a oferii întreaga căldura acestuia celorlalţi, oricine şi ori de unde ar fi aceştia. Astfel de încercări sfidează în simplitatea şi originalitatea lor, toate încrâncenările timpului de astăzi şi demonstrează că oamenii, de orice neam ar fi, au fost creaţi din aceeaşi plămadă sacră şi pe toţi îi leagă mirifica vrajă a iubirii.Această realitate au trăit-o din nou membri Ansamblului Artistic „Doi-na Mureşului” din cadrul Casei de

Cultură „Eugen Nicoară” din Reghin, care au participat la Festivalul Inter-naţional de Folclor „SUN”, în oraşul Ohrid din Macedonia, în perioada 25 iunie-5 iulie 2013. Astfel, pentru a opta oară, Reghinul şi România au fost reprezentate prin tradiţia şi virtuozi-tatea populară, direct de către membri ansamblului, într-o ţară străină. Pe scena festivalului, într-o atmosferă de totală dăruire şi deplină frumuseţe, re-ghinenii s-au întâlnit cu ansamblurile artistice: „Skopje” şi „Makedonka” din Macedonia, „Midrilinnud-Tsirguliina”, „Vihista Viisku-Vastse-Kuuste” şi „Taa-

ratar-Tartu” din Estonia, „Zeleznicar” din Muntenegru, „Prygazhosts” din Belarus, „Kimval” din Bosnia-Herţe-govina şi „Zora 1927” din Bulgaria. Toţi participanţii au demonstrat că de fapt, ei, cei care exprimă cultura po-pulară a neamului lor, se dovedesc a fi cei mai buni ambasadori şi acest fapt a fost confirmat de ropotele de aplauze a publicului din centrul oraşului Ohrid. Legăturile prieteneşti într-o astfel de atmosferă se înnoadă repede şi trainic, încât ansamblul reghinean a fost contactat de către reprezentantul

Estoniei în organizarea festivalurilor populare „EUROPEADE”, care au loc în mai multe ţări din Europa, care a lansat invitaţia ca „Doina Mureşului” să participe la astfel de manifestări în viitor. O altă invitaţie a fost făcută de Ilija Loteski, preşedintele festivalului de la Ohrid, ca ansamblul nostru să participe în perioada 11-15 iulie 2013 împreună cu Ansamblul Artistic „Ma-kedonka” la un festival de folclor din Muntenegru. Din păcate posibilităţile materiale şi alte solicitări ale ansam-blului reghinean nu permit o astfel de deplasare, la data propusă.Pe de altă parte, deplasarea în Mace-donia a fost o experienţă minunată pentru membrii ansamblului. În prima zi au fost vizitate obiective istorice şi turistice din Alba Iulia, Caransebeş şi Băile Herculane, după care a fost admirată minunata îmbinare a naturii cu inovaţia omului, de la Porţile de Fier. Călătoria a continuat prin Serbia, apoi prin Skopie, până în sud-vestul Macedoniei unde se află oraşul Ohrid.

Locurile sunt minunate, cadrele natu-rale cu munţi şi lacuri sunt încărcate frumuseţe, istorie şi spiritualitate, iar oamenii sunt harnici, credincioşi şi ospitalieri. Oraşul, aşezat pe malul abrupt al unui lac imens, foarte vechi, de o limpezime curată şi cristalină, ce face graniţa cu Albania, este minunat şi plin de turişti, ca de altfel, întreaga zonă. Atât în oraş, cât şi în jurul lacu-lui, multe mănăstiri vechi, împlântate în stâncă, ce fac legătura între cer şi pământ, între lume şi sacralitate. Zilele petrecute acolo s-au dovedit a fi pre scurte pentru a cuprinde întreaga în-cărcătură de bucurie emanată de astfel de locuri şi oameni.Pentru această împlinire merită un cu-vânt de mulţumire conducerea primă-riei şi consilierii locali din Reghin, care au susţinut participarea Ansamblului „Doina Mureşului” la festivalul de la Ohrid, în ideea promovării tradiţiilor noastre peste hotare.

Ilie Frandăş

Ambasadorii culturii

Brâncoveneºtiul a fost în sãrbãtoareLocalitatea Brâncoveneşti a fost timp de trei zile în sărbătoare. În aceste zile au comasat Zilele localităţii cu Târgul Cireşelor reuşind să mulţumească pe toată lumea. Pregătirea nu a fost uşoa-ră însă ajutorul bunul Dumnezeu şi al colegilor care m-au ajutat foarte mult, am reuşit să organizăm acest tradiţio-nal târg al cireşelor cât şi Zilele locali-tăţii. Am ajuns la cea de-a cincea ediţie a zilelor Brâncoveneştiului ocazie cu care o delegaţie de 40 de persoane a venit din Ungaria din comuna înfrăţi-tă.Vineri am făcut cu aceşti musafiri o excursie iar seara la deschiderea eveni-mentului au dat un spectacol. Sâmbătă am avut activităţi sportive pe terenul de fotbal şi am gătit 500 de porţii de gulyas. La concertul de sâmbătă seara aproximativ 900 de persoane au fost prezente” a declarat primarul comunei Brâncoveneşti, Ordog Ferencz

Duminică, la Târgul Cireşelor, pe sce-nă au urcat atât ansambluri maghiare cât şi româneşti pentru ca toată lumea să fie mulţumită. Având în vedere că aceste trei zile de sărbătoare din Brân-coveneşti au fost organizate în aceaşi perioadă cu Zilele Reghinului prima-rul comunei spune că „nu neapărat lipsa publicului ne-a afectat ci este vorba de mai puţini comercianţi faţă de anii trecuţi, ceea ce înseamnă mai puţin venit la bugetul local, dar asta nu ne pune pe gânduri” . Acest târg tradiţional este o bună oca-zie de reîntâlnire între prieteni şi rude care nu s-au văzut de mult. Ordog Ferencz, primarul comunei Brâncove-neşti este de părere că Târgul Cireşelor cumulat cu zilele comunei a fost o idee bună. Prezent la eveniment a fost şi deputa-tul Cristian Chirteş care a declarat că „este un moment de bucurie pentru

toţi locuitorii Brâncoveneştiului, iar multiculturalitatea îşi găseşte aici cel mai bine locul. De sute de ani trăiesc aici maghiari şi români care au ştiut să convieţuiască în linişte”Fie că au cumpărat cireşe doar pentru consum, pentru compot ori dulceaţă, cei care au trecut prin târg nu s-au întors acasă cu mâna goală. Însă, unii comercianţi nu au venit cu foarte mul-te cireşe pentru vânzare tocmai pentru a nu rămâne cu ele pe stoc „Anul aces-ta nu am adus atât de multe cireşe ca

anul trecut pentru că riscul e mare. Au fost ani în care nu le-am vândut toate şi dacă rămân de pe o zi pe alta nu e tocmai bine” a spus un comerciant. Pe lângă cireşe acesta a adus şi caise româneşti, piersici de Grecia, pepene galben şi verde. Majoritatea comerci-anţilor au adus cireşele de la Cireşoaia şi vin la Brâncoveneşti, special pentru acest târg de ani de zile, unii chiar de aproape 20 de ani.

Codruţa POPfoto: Alin ZAHARIE

www.glasulvailor.ro6 E V E N I M E N T

Director fondator:Daniel GligaArt director: Marcel UngureanuRedactor şef: Codruţa PopTehnoredactare: Iulian SuciuReporteri: Codruţa Pop Alexandra CotoiCorespondent: Angela Sturza, Sabina AlznerFoto: Adrian RomanţaCorectura: Alexandra CotoiTel. redacţie: 0265 513 031 0749 060 576e-mail: glasulvailor@yahoo.comdana_codruta_pop@yahoo.comISSN 2067 - 2772

CASETA REDACŢIEI

Deputatul Vasile Ghiorghe Gliga „La Mulţi Ani reghineni”„Vreau să vă spun că în aceste trei zile trebuie să uităm de ce nu avem şi să promovăm ce avem frumos, să promovăm valorile Reghinului. Pentru noi, aleşii dumneavoastră este o obligaţie permanentă să ne luptăm. Eu voi lupta ca niciodată oraşul Viorilor să nu rămână fără şcoală de muzică. La mulţi ani reghineni”

Corneliu Grosu, prefectul judeţului Mureş „Zilele

Reghinului prilej de bucurie”„Mă bucur că astăzi mă aflu aici în oraşul în care m-am format şi m-am împlinit. Ziua oraşului nostru este un prilej de bucurie, de a ne expune tot ce avem mai bun, tradiţii, oameni, gânduri, fapte” Corneliu Grosu, prefectul judeţului Mureş.

Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean „Reghinul oraş important din punct de vedere economic”

„Pentru mine este întotdeauna o onoare să vorbesc şi să fiu la Reghin. Cred că Reghinul oferă un exemplu al spiritului civic, dar şi la nivelul conducerii acestei cetăţi. Cetatea Reghinului este condusă de oameni înţelepţi, Reghinul este un oraş care se dezvoltă”. Ciprian Do-bre a ţinut să sublinieze în discur-sul său faptul că actuala echipă de la conducerea Reghinului este cea mai puternică din ultimii 15 ani. „Reghinul reprezintă pentru mine un punct economic, un punct de civilizaţie pe care o să îl sprijinim. Deasemenea cred că trebuie să subliniez că sunteţi ca oraş cel mai important după Târgu-Mureş din

punct de vedere economic şi sun-teţi în atenţia Consiliului Judeţean pentru viitorul exerciţiu financiar european 2014 – 2020” a menţi-onat Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean.

Codruţa POP

Oficialităţile au urcat pe scenă la deschiderea oficială a Zilelor

Reghinului

La deschiderea oficială a ediţiei cu numărul XII a Zilelor Reghinului au urcat pe scenă pe lângă prima-rul şi viceprimarul municipiului Reghin şi oficialităţi venite în oraşul nostru special pentru a lua parte la această sărbătoare.

Maria Precup „Mulţumesc tuturor celor prezenţi”„Vreau să mulțumesc tuturor celor care au fost prezenți la Zilele Reghinului. Mulțumesc oficialităților care, în ciuda agendei încărcate, au găsit timp şi au ales să fie astăzi alături de noi. Dar, cel mai important, mulțumesc reghinenilor, fiecăruia dintre ei, pentru că au venit în număr atât de mare, pentru că au acceptat invitația noastră de a se bucura şi de lucrurile bune şi frumoa-se care se întâmplă în jur, că s-au bucurat de Reghin! Mulțumesc încă o dată, fiecăruia dintre voi, pentru că ați acceptat invitația mea şi ați fost prezenți în număr atât de mare la Zilele Reghinului. A fost un weekend plin de evenimente culturale, expoziții ale meşteşugarilor din zonă, spectacole, muzică şi dans la care personal am participat cu multă bucurie. Urmează în zilele următoare să realizăm, împreună cu aparatul administrativ, un bilanț al evenimentului din acest an, cu bune şi rele. În acest fel, vom putea să organizăm ediția de anul viitor şi mai bine decât cea din acest an” a declarat Maria Precup.

Senatorul Alexandru Petru Frătean - felicitări pentru organizare„Vreau ca în acest moment de sărbătoare pentru oraşul Reghin să felicit pe toată lumea, condu-cerea primăriei Reghin şi consi-liul local şi nu în ultimul rând pe dumneavoastră pentru acest oraş minunat, pentru această sărbă-toare. Puteţi conta pe sprijinul nostru în toate lucrurile bune pe care aveţi de gând să le faceţi, să vă dea Dumnezeu sănătate, bucurii”.

Adrian Dolineaschi, deputatul de Botoşani „Reghinul este simbol al României”„Pentru noi moldovenii, Re-ghinul înseamnă foarte mult. Am cântat şi cântăm pe viorile făurite de maeştrii de aici, am cântat şi vom cânta pe chitările făcute de dumneavoastră. Noi moldovenii ne înclinăm în faţa dumneavoastră pentru ceea ce faceţi, vă dorim mult succes şi sper să rămâneţi veşnic un simbol pentru România” a pre-cizat Adrian Dolineaschi.

www.glasulvailor.ro 7S P O R T / S O C I A L

Ediţia cu numărul 50 a Turul României la ciclism a avut startul duminică, 30 iunie desfăşurându-se pe şase etape până în data de 6 iulie. Etapa a doua a avut startul marți 2 iulie din Reghin, lucru îm-bucurător pentru municipiu, traseul stabilit fiind următo-rul: Reghin-Sovata-Odorheiu Secuiesc-Miercurea Ciuc (140 km).Un număr de 140 de participanți din mai multe țări (Ucraina, Bulgaria, Ecuador, Ungaria, Serbia, Grecia, Re-publica Moldova, Argentina, Olanda, Germania, Italia şi Turcia) au luat parte la această ediţie jubiliară. România a fost reprezentată de echi-pele Tuşnad Cycling Team, Dinamo Mazicon şi Petrolul Ploieşti. Această ediţie a debutat cu o etapă prolog de contratimp pe echipe (16 km) al cărei start s-A dat între Oto-mani şi Marghita. Mica Buclă, cea mai importantă competiție

de ciclism din România, constă în 6 etape programate în 6 zile. În cele şase etape plus prolog participanții au parcurs în total 1033 de kilometri, străbătând13 județe. Înainte de startul din centrul Reghinului au fost oferite tricourile alb, galben, albastru, roşu, verde după clasamentul celor două etape.„Nivelul cicliştilor este unul ridicat, un concurs de calitate şi mă bucur de tot ce s-a rea-lizat până acum. Am întâlnit la Reghin câţiva oameni care iubesc ciclismul şi organizează concursuri şi din acest motiv am adus aici turul şi poate la anul reuşim să avem şi un finish aici” este de părere preşedintele Federaţiei de Ciclism, Eduard Novak.Comparativ cu Turul Fran-ţei care a început înainte cu câteva zile, de Turul României preşedintele Federaţiei de Ci-clism consideră că acest lucru nu poate fi comparat. „Este

un alt nivel, o altă cultură. La noi totul este la început, chiar suntem foarte în urmă cu ciclismul. Trebuie să începem de la copii şi eu am spus de multe ori că doar peste zece ani o să fie într-adevăr rezulta-te şi la noi”.Federaţia nu are foarte mulţi

ciclişti înscrişi, însă treaba lor este ca de acum înainte să facă totul din ce în ce mai bine. Conducerea Federaţiei de Ciclism se axează pe viitor pe copii, crescând numărul celor care să practice acest sport, de aceea din acest an au intro-dus categoria de 8 – 10 ani la

campionatul naţional pentru a stimula copiii. „Eu cred că dacă părintele îşi permite să cumpere la copil o tabletă ori un telefon performant, atunci poate să cumpere şi o bicicle-tă. Totul depinde de mentali-tatea părinţilor.

Codruţa POP

Turul României la Ciclism a pornit din Reghin

Peter Schuller a preluat vineri, 28 iunie funcţia de preşedinte a Clubului Rotary Reghin. Mandatul cu durata de un an a fost predat de preşedintele fondator Mircea Oltean, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la un restaurant din oraş, ocazie cu care Peter Shuller a primit odată cu funcţia, insigna de preşedinte, clopotul şi ciocanul, lucruri care marchează începutul şi sfârşitul unui eveniment al organizaţie. Pe lângă cei 29 de membri ai Rotary Reghin au fost prezenţi şi reprezentanţi ai cluburilor din oraşele Târgu-Mureş, Cluj, Sovata. În cadrul ceremoniei au fost prezentate proiectele derulate de rotaryeni în decursul primului an de existenţă, realizările fiind relatate de către Mircea Oltean. Deşi are doar un an de la înfiinţare, Clubul Rotary Re-ghin a reuşit să se facă auzit şi simţit în cadrul mai multor acţiuni cu caracter social, sportiv, educaţional etc, acţiuni ce au fost prezentate în cadrul acestui eveniment. Din partea guvernatorului Radu Popescu, lui Mircea Oltean i-a fost înmânată o distincţie şi totodată, a fost onorat cu disticţia Paul Harris Fellow (n.r. - Paul Harris este fondatorul

Rotary).„Mă bucur că la acest ceas de bilanţ putem să prezentăm anumite reali-zări pe care le-am făcut împreună cu toţi colegii din Rotary Club Reghin. Noi ne-am propus să ne implicăm în anumite zone ale comunităţii unde se simte nevoia de un anumit ajutor. Si-gur că la început am făcut un calendar al proiectelor şi al activităţilor, pe par-curs ele au suferit anumite modificări. Sunt mulţumit de ceea ce am realizat, de felul în care s-au implicat colegii în bunul mers al activităţii noastre” a declarat Mircea Oltean, preşedintele fondator al Clubului Rotary Reghin. Peter Schuller, noul preşedinte doreşte să continue proiectele începute dar totodată să demareze altele noi, încer-când să ţină pasul cu fostul preşedinte. „Urmez unui preşedinte puternic şi dacă zic puternic mă refer la toate aspectele, lucru care pentru mine o să fie o mare problemă, dar mă consolez pentru că această funcţie este vremel-nică. Doresc să mă implic să putem realiza multe proiecte, multe acţiuni şi aici mă refer în special la continuarea celor pe termen lung pe care ni le-am propus anul trecut.Şcoala Specială din Apalina unde sunt copii bolnavi de autism, Şcoala Generală Nr 4 unde 90% sunt de etnie rromă, la centrul de recuperare neuro-psihiatrică, la cele nouă case familiare şi la Casa Maria 1 şi Casa Maria 2 sunt câteva din cazurile sociale în care Club Rotary s-a implicat. „Hipoterapia, proiectul pentru copiii cu autism, propus de Mihai Badiu este un proiect puternic, deosebit de im-portant. Prima sesiune s-a încheiat în aprilie fiind finanţată de către Clubul Rotary prin atragere de fonduri. Cea de-a doua sesiune este finanţată de Primăria Reghin. În toamnă, pentru a

treia sesiune ne dorim să ne im-plicăm din nou unde trebuie să facem rost de fonduri. Orice membru Rotary care propu-ne un proiect trebuie să se ocupe de atragerea de fonduri şi din acest punct de vedere eu o să îmi rog colegii să se implice în atragerea lor pentru că este foarte important ca această noţiune de rotaryan să fie bine înţeleasă de mem-bri dar şi de cei din-afară” a precizat Schuller Peter.

Un adevărat rotaryan poate schimba destine, poate schimba vieţiLucrul acesta este laitmotivul Clubului Rotary. „Legat de acest aspect aş putea să spun că fiind în estul Europei am fost influenţaţi într-un sens negativ de aceste balcanisme şi există o mică neconcordanţă între acea poveste americană cum că am avea legătură cu

masonii. Nu avem nici o legătură cu ei, noi nu ne implicăm în politică, ci facem doar acţiuni caritabile în folosul comunităţii din care provenim” explică Schuller Peter.

Atribuţiile preşedinteluiUn preşedinte Rotaryan trebuie să încerce să ţină uniţi membrii clubului, să se propage acea relaţie de prietenie şi colegialitate rotariană. „Totul trebuie să aibă loc într-o atmosferă plăcută, destinsă, nu se dau ordine, totul este prietenesc. Cei care suntem în club venim acolo cu drag. Dar există şi re-veersul monedei dacă un rotaryan nu se implică în nici un proiect intervine plictiseala. Atunci, atribuţia preşe-dintelui este aceea de a încerca să-i mobilizeze pe toţi rotaryenii, să îmbine plăcutul cu utilul” adaugă Schuller Peter.

Codruţa POP

Schuller Peter noul preşedinte al Clubului Rotary Reghin Ultima bătaie de ciocan din mandatul de preşedinte

www.glasulvailor.ro8

Black Leaf doi elevi talentaţiElevi la Liceul de Artă din Tîrgu-Mureş, cei doi com-ponenţi ai trupei Black Leaf, Colceriu Dragoş şi Danciu Iris cântă împreună din luna ianuarie a acestui an. Deşi au puţin timp de la înfiinţarea trupei, aceştia nu s-au arătat emoţionaţi înainte de a intra pe scenă. Trupa a cântat me-lodii rock fiind nerăbdători să apară în faţa publicului.

R E P O R T A J

Spectacol pe cinste la Zilele ReghinuluiPe scena din centrul municipiului au urcat nume mari ale muzicii româneşti. HI-Q, Andreea Bălan, Vizi Imre, Lora, Direcţia 5, VH2, Adrian Molnar, Doru Isăroiu şi trupa True sunt doar câţiva din cei care au încântat urechile publicului. Publicul a fost în delir cântând alături de solişti.

Andreea Bălan cu penaj colorat „Îmi era dor de toţi cei de aici din Re-ghin şi m-am simţit foarte bine pe scenă” a declarat Andreea după ce a coborât de pe scenă. Andreea Bălan a făcut un spectacol incendiar la Zilele Reghinului împreună cu cele trei dansatoare dar şi cu Petrişor, cel care a devenit cunoscut după participarea la „Dansez pentru tine”. Trupa Andreei Bălan a schimbat pe parcursul spectacolului pe care l-au susţinut mai multe ţinute şi au prezentat de asemenea mai multe stiluri de dans.

VH2 melodii cu mesajGabriel Cotabiţă alături de VH2 au făcut şi ei un spectacol pe cinste la zilele oraşului. Au cântat melodii care nu sunt difuzate pe posturile de radio, melodii care transmit mesaje ascultătorilor.

Vizi ImreA urcat pe scena de la Reghin pentru prima dată la un astfel de eve-niment după experienţa de la Vocea României. Publicul l-a primit cu aplauze, savurând mo-mentul muzical pregătit special pentru ei.Vocea deosebită, pofta de viaţă şi stilul unic l-au făcut pe Vizi Imre un artist apreciat de întreaga ţară.

Doru Isăroiu alături de trupa True pe scena din ReghinVineri seara Doru Isăroiu, fostul solist al trupei Parla-ment a urcat pe scenă alături de trupa True, despre care Doru a declarat că au împre-

ună peste o sută de piese în repertoriu. Aceştia au trans-mis de pe scenă multă energie şi chef de distracţie celor prezenţi. Ştiind că are concert la Reghin, el născându-se la Târgu-Mureş, a venit înainte cu câteva zile acasă. Se simte foarte bine de fiecare dată când se întoarce pe meleagu-rile natale. „Publicul ardelean este un public minunat, plin de viaţă, cu multă energie”. Trupa True a pregătit un pro-gram mixt pentru ca publicul să guste mai multe genuri muzicale. „Lucrăm la o piesă care să intre pe radio. Piaţa muzicală s-a schimbat şi este destul de greu ca o trupă care cântă pop-rock să intre pe radio dar încercăm să găsim

o cale de a fi difuzaţi” a spus solistul trupei True.Doru Isăroiu spune că nu s-ar vedea niciodată întors definitiv la Târgu-Mureş. „Ni-ciodată, pentru că eu trăiesc prezentul şi din acest prezent privesc spre viitor. Mă întorc acasă cu mare drag, îmi place să stau câteva zile unde mă relaxez ca într-o minivacanţă, dar nu am cum să mă întorc la Târgu-Mureş pentru că în Bucureşti este acţiunea. Acolo sunt radio-urile, televiziu-nile, meseria pe care eu o fac, nu pot să o fac decât în capitală”. Agenda muzicală a trupei merge mai departe dar nu înainte ca solistul Doru Isăroiu să profite de o vacanţă binemeritată în Viena.

www.glasulvailor.ro 9E V E N I M E N T

ZILELE REGHINENEÎN IMAGINI

Inimioare din partea publicului115 elevi reghineni premiaţi de autoritatile locale

Alexandra Cotoi a purtat în cele 3 zile ţinute oferite de magazinul Melys

Fanii s-au îngrămădit să dea mâna cu Cristi Enache (Direcţia 5)

Zilele Reghinene s-au încheiat cu un foc de artificii

Andreea Bălanapreciată de public

Toată lumea mâinile în aer

Atmosferă incendiară facută de HI-Q la Reghin

www.glasulvailor.ro10 S O C I A L

www.glasulvailor.ro 11R E C L A M E

www.glasulvailor.ro12 S P O R T / E D U C A Ţ I E

Prima întâlnire a Masei Critice la Reghin a avut loc vineri, 28 iunie cu pornire din Parcul Central. Iubitorii acestui sport cu pedale şi-au adus cu ei bicicletele arătându-se nerăbdători de a pedala. Au răspuns afirmativ acestei frumoase provocări de la cei mici până la cei mai în vârstă, iar unii au venit cu bicicletele împodobite ca de sărbă-toare, ba mai mult pregătiţi cu poezie compusă din dragoste pentru bicicletă. În spatele acestor manifestări sportive stă dorinţa de a trage un semnal de alarmă conducătorilor auto asupra fap-tului că şi biciclişti fac parte din trafic, sub sloganul „Noi nu blocăm traficul, noi facem parte din trafic!”. Unii şoferi

trebuie să înţeleagă că şi cei care peda-lează au acest drept, că trebuie să aibă răbdare, să nu mai claxoneze.„Este o idee foarte bună chiar dacă după trei ani am reuşit să organizăm această Masă Critică ceea ce înseamnă un marş paşnic al bicicliştilor pentru a atrage atenţia conducătorilor auto că şi noi facem parte din trafic. S-a reuşit organizarea acestui eveniment datorită implicării domnului viceprimar Daniel Gliga şi a doamnei primar Maria Pre-cup, sigur că organizatorul principal este Marian Vasile. Sperăm ca luna vi-itoare ori peste două luni să avem mai mulţi participanţi. Pista de biciclişti este o idee bună pentru că este nevoie

de ea, dar înainte de toate trebuie gândită înainte de a se face pentru că o pistă de biciclete trebuie să aibă rostul ei” a spus Gyorfi Ştefan, participant la Masa Critică de la Reghin. Simţindu-se nevoia de locuri special amenajate pentru parcarea bicicletelor, Gyorfi Ştefan a purtat de curând o dis-cuţie pentru a stabili locurile unde este nevoie de suporturi ori parcări speciale pentru biciclete. Acesta este convins că aceste lucruri vor fi realizate. Printre cei care au ieşit vineri după masă în Parcul Central la Masa Critică a fost şi Marian Vasile, şeful Poliţiei Locale, care a fost dealtfel cel care s-a ocupat de organizarea Masei. „Căutăm

să arătăm că şi în Reghin există ciclişti. Inevitabil, această acţiune va duce cu timpul la sensibilizarea autorităţi-lor locale de a construi piste pentru biciclişti ori alte dotări necesare acestui transport alternativ. Am redescoperit mersul pe bicicletă datorită domnului Gyorfi, în urmă cu doi ani. De atunci nu m-am mai lăsat de bicicletă, de obi-cei la sfârşit de săptămână face câteva trasee destul de solicitante, mai mult trasee de şosea. Dorim să se creeze un obicei şi la Reghin ca în fiecare zi de vineri din lună să ne adunăm şi să facem anumite trasee prestabilite” a declarat Marian Vasile.

Codruţa POP

Aproximativ 50 de participanţi s-au adunat la prima ediţie a Masei Critice

Consilierii Partidului Național Liberal filiala Reghin, anunță cetățenii de faptul că în fiecare zi de vineri, între orele 12 – 15 susțin audiențe pe orice temă, la

sediul PNL de pe strada Spitalului nr 8.

A N U N Ţ

Flavius Pintican, 10 la BAC la proba de matematicăRezultatele examenului de Bacalaureat s-au afişat luni, 8 iulie la ora 12. Elevii care au susţinut examenul au putut afla rezultatele fiede pe site-ul Inspectoratului Şcolar, fie s-au prezentat la centrele de examinare.La Liceul Tehnologic „Petru Maior” a fost unul dintre cen-trele de examinare din Reghin.

Aici au susţinut examenul de bacalaureat atât elevii de la „Petru Maior” cât şi elevii de la liceul „Vasile Netea” din Deda. Un număr de 325 de elevi au fost înscrişi pentru a susţine examenul maturităţii, însă dintre aceştia doar 297 de elevi s-au prezentat. Numărul celor admişi este de 155, iar numărul elevilor res-pinşi este de 142. Printre elevii care au reuşit să treacă cu brio de acest examen se numără şi Pintican Flavius, care a trecut de proba la matematică cu nota 10 „Îmi place foarte mult matematica, de mic copil am încercat să pun bazele matema-ticii chiar dacă pentru unii este o materie dificilă. La celelalte materii am luat mai puţin decât m-am aşteptat. La fizică am luat 9 şi la română nu mai

reţin. Vreau să urmez faculta-tea de matematică-informatică la Cluj” a declarat Flavius. Procentual vorbind, Liceul Tehnologic „Petru Maior” pro-movabilitatea a fost de 52,19 % . Cea mai mare medie la acest liceu este 9,66 obţinută de eleva Blaga Diana Ramona.65 de elevi admişi la „Ioan Bojor”La centrul Liceului agricol din Reghin au fost arondate două licee, fiind vorba de Grupul Şcolar „Ioan Bojor” şi de „Eugen Nicoară”. Aici promo-vabilitatea a fost una nu tocmai mulţumitoare, rezultatele dezamăgindu-i pe unii elevi. Dintre cei 236 de elevi înscrişi la acest centru de examinare 214 au spus prezent examenu-lui. Din numărul celor prezenţi 149 au fost respinşi în timp ce

doar 65 au reuşit să obţină notă de trecere. Eleva Cincea Raluca Roxana a obţinut cea mai mare medie, 9,10 de la Liceul Tehno-logic „Ioan Bojor”, 70% dintre elevi au luat BAC-ul la centrul de examinare de la „Lucian Blaga”Liceul Tehnologic „Lucian Blaga din Reghin” promovabi-litatea este de 70%. Lorand Hunyadi se numără printre elevii care au ieşit din curtea şcolii cu zâmbetul pe buze după aflarea rezultatului. Deşi încă nu ştie ce va face mai departe, acum că a terminat liceul, acesta a declarat că „m-am gândit la o facultate de sport sau voi pleca pentru o perioadă în străinătate. Încă nu m-am decis. Din clasa mea, dintre cei 14 colegi am reuşit 11”. „În urma afişării rezultate-

lor am văzut bucuria pe chipul elevilor, unii s-au şi supărat. Noi întotdeauna ne aşteptăm să promoveze cât mai mulţi elevi, însă raportat la situaţia naţională eu zic că stăm destul de bine în ceea ce priveşte rezultatul” a precizat Teodor Pescăruş, directorul adjunct al Liceului tehnologic „Lucian Blaga”Conform rezultatelor postate pe site-ul inspectoratului Şco-lar Mureş un elev de la Liceul Tehnologic „Lucian Blaga” a fost eliminat de la examenul de bacalaureat. Totuşi, vestea bună este că cea mai mare medie obţinută la liceele reghi-nene, a fost obţinută de eleva Moldovan Cristina Maria de la Liceul Tehnologic „Lucian Blaga” (9,93).

Codruţa POP

Rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat

www.glasulvailor.ro 13R E P O R T A J / C U LT U R Ă

La data de 10 iulie 2013, maestrul Feri împlineşte frumoasa vârstă de 90 de ani. Este o sumă frumoasă şi importantă de ani, din care nu au lipsit nici necazurile şi greutăţile vieţii, dar nici realizările şi împlinirile, care au dat un anumit sens şi o anumită strălucire tuturor acestor ani. Important este faptul că maestrul Feri la această vârstă este încă plin de optimism, păstrându-şi cu multă na-turaleţe şi nobleţe, cu calm şi stoicism, tinereţea lăuntrică a sufletului său de un om ales şi de Cetăţean de onoare al urbei noastre.Fiindu-i o caracteristică a vieţii sale, or-ganizarea şi autodisciplina, munceşte şi

astăzi aproape tot la fel ca în anii tinere-ţii, după un program riguros şi autoim-pus, reuşind să scoată din penel opere de artă tot mai frumoase, pictând în ulei pe pânză, peisaje, aranjamente florale şi diverse portrete de o certă valoare. Îmbucurător este faptul că la această vârstă, maestrul Feri are un simţ al vă-zului foarte bun, şi mâna nu-i tremură deloc, condiţii absolut necesare şi fireşti oricărui artist plastic. Acest lucru îi permite maestrului să zăbovească multe ore în mai multe reprize în fiecare zi la şevalet, acolo unde îşi găseşte cu adevă-rat liniştea, plăcerea şi adevărata fericire de a exista. Bineînţeles, este însoţit

şi asistat în permanenţă de nelipsitul Barşon al 7-lea, iubitul său câine de pază şi companie, precum şi de familia fiului său Ferko.Maestrul Feri este un mare Om în ade-văratul sens al cuvântului, el aparţine în totalitate comunităţii noastre şi eu sunt mândru că am avut prilejul să fiu contemporan cu domnia sa şi să-i fiu prieten de o viaţă.

Să ne trăieşti, maestre Feri ! LA MULTI ANI !

George Tripon

Maestrul Feri la a 90-a aniversare

L-am găsit cântând la chitară lângă magazinul Palas şi nu am vrut să pierd ocazia de a schimba câteva vorbe cu el pentru a afla povestea ce-l poartă în Oraşul Viorilor. A acceptat un dialog fără echivoc, aşezându-ne pe bordura magazinul, printre trecători...Alungă tristeţea de pe faţa trecătorilorCăruţ Bogdan este numele lui, are 32 de ani şi este cunoscut ca fiind băiatul cu chitara. Trecătorii l-au putut vedea cântând în Reghin în această săptă-mână. Bogdan este din Târgu-Mureş însă a plecat din oraşul natal în urmă cu aproape 10 ani, după ce bunicii care l-au crescut au decedat. Şi-a luat lumea în cap şi a început să-şi câştige existen-ţa cântând pe stradă la chitară. Trăieşte din asta, bate ţara în lung şi în lat, arătându-şi talentul în stradă printre trecători, fără să-i fie ruşine cu ceea ce face pentru că asta îi dă satisfacţie. A învăţat să cânte la chitară pe când avea 14-15 ani, îndrăgostin-du-se iremediabil de acest instrument care cu timpul a devenit o parte din sufletul său pentru că, după cum spune el „ chitara este alături de mine şi când sunt trist, dar şi când sunt vesel, fiind un mod de exprimare”. Nu-şi face planuri de viitor, nu ştie niciodată care va fi următorul oraş pentru că trăieşte

fiecare zi ca şi cum ar fi ultima. A bifat toate oraşele din ţară şi-acum îşi doreş-te să plece peste hotare. „Mi-aş dori să plec puţin afară, în străinătate pentru că nu am fost încă niciodată într-o altă ţară. Majoritatea celor pe care-i cunosc şi cântă pe stradă au plecat. Sunt unul dintre cei puţini care au mai rămas în România. M-aş duce pentru că am văzut toată ţara asta în lung şi în lat” a declarat tânărul. Vocea lui este plăcută, iar din chitara la care cântă ies sunete impresionante. Părerile sunt împărţite, însă majorita-tea apreciază ceea ce face. „Mulţi mă încurajează să merg la diferite emisiuni însă eu în fiecare zi sunt la „Românii au talent”. Este foarte frumoasă inter-acţiunea dintre mine şi oameni. Este genial să-i vezi foarte, foarte trişti şi atunci când trec pe lângă tine şi aud o anume melodie, vin şi-ţi mulţumesc că am cântat ceva care le-a făcut ziua mai frumoasă” spune Bogdan.Doarme în cortPop-rock, folck, blues sunt genurile pe care le abordează, cântă din Holograf, Phoenix etc, în general muzică de suflet. Se deplasează dintr-un oraş în altul fie cu trenul, fie cu ocazie. Dacă stă doar câteva zile într-un anumit loc doarme în cort. Dacă se hotărăşte să stea mai mult timp îşi caută o chirie. La Reghin şi-a montat cortul pe malul

Mureşului, dar încă nu este decis cât timp va sta pe la noi. Nu se poate îmbogăţi din asta, însă câştigă cât să supravieţuiască. „Câştig cât să-mi iau de mâncare ori să plec dintr-un oraş într-altul. Sunt alpinist utilitar de meserie însă salariul este foarte mic şi nici nu se prea găseşte de muncă în domeniul acesta”. Este deschis pentru orice domeniu şi vrea să muncească, însă chemarea sa a fost în altă direcţie, iar ceea ce face îi oferă libertate şi satis-facţie deplină. Ar putea povesti multe despre întâm-plările frumoase ori neplăcute pe care le-a trăit în toată această perioadă. De exemplu, la Vatra Dornei i s-a furat instrumentul, a mers cu ocazie până în Bucureşti la nişte amici pentru a împrumuta o chitară. „M-am reîntors în Vatra Dornei unde am continuat să cânt pentru a-mi strânge bani pentru o altă chitară. Nişte oameni care m-au apreciat foarte mult m-au invitat în câ-teva tabere să-i învăţ pe copii să cânte la chitară şi mi-au făcut cadou cea la care acum cânt”Scrisorile sunt încă la modă pentru elFoloseşte încă corespondenţa prin scri-sori deşi multora li s-ar părea ciudat „Poţi să faci interviu cu o sută de oameni şi pun pariu că doar unu mai

foloseşte acest stil de a păstra legătura cu cineva.Eu am scris ultima scrisoare acum trei săptămâni” spune Bogdan. Păstrează legătura cu cei pe care-i cunoaşte în acest mod, are şi o cartelă de telefon, însă o ţine în buzunar şi o foloseşte doar atunci când este o urgenţă ori când îşi citeşte mesajele. „Poate sunt mai de modă veche, dar mi se pare mai uşor să minţi la telefon decât atunci când porţi un dialog cu cineva faţă în faţă. Sunt genul de om care nu am facebook nu am telefon pentru că mă simt foarte bine aşa cum sunt. Îmi plac lucrurile naturale, nu-mi place să-mi complic viaţa” a adăugat tânărul. „Acasă” poate fi oriunde„Fiecare oraş are farmecul lui şi peste tot m-am simţit ca acasă. Conceptul de „acasă” este pentru mine acolo unde mă simt cel mai bine. Dacă sunt înconjurat de oameni faini, m-aş muta oriunde în ţara asta. Nu încerc să forţez lucrurile. Oamenilor le place să complice lucrurile când defapt, în esenţă lucrurile sunt atât de simple şi de faine şi chiar merită să spui cuiva „Îmi pare rău”, „Mulţumesc” ori „te iu-besc” exact atunci când trebuie spuse” a adăugat Bogdan.

Codruţa POP

POVESTEA OMULUI CU CHITARA CE A BUCURAT URECHILE

REGHINENILOR

ÎŞI CÂŞTIGĂ EXISTENŢA CÂNTÂND PE STRADĂ

Reghinul Cultural ajuns la cea de-a 11 ediţie. Proiectul este ideea lui Ma-rin Şara, fostul director a Bibliotecii Municipale „Petru Maior”, proiect la care au contribuit de-a lungul anilor diferite persoane. Este o carte care aduce cinste şi mândrie oraşului prin realizarea şi continuarea ei. Lansarea volumului cu numărul 11 a avut loc la Biblioteca Municipală „Petru Maior” joi, 4 iulie în prezenţa autorilor acestei cărţi. O carte legată de istoria Reghinului. O istorie care cuprinde nu doar cultură ci dimpotrivă, toate domeniile cum ar fi economia, presa, toate aspectele vieţii unei localităţi. „Primul volum a apărut în anii soci-alismului cu restricţii şi cenzură, cu condiţia ca volumul să nu depăşească

90 de pagini. Prima noastră orientare a fost să realizăm volumul în orice condiţii. Primii paşi erau foarte încu-rajatori aşa că am reuşit şi în primul volum să strecurăm câteva informaţii referitoare la istoria Reghinului care nu avea nici o legătură cu perioada respectivă” a declarat Marin Şara. Viaţa Reghinului, viaţa personalităţilor reghinene, oameni care au reuşit să se facă simţiţi şi auziţi au fost cuprinşi în aceste 11 volume. Un lucru îmbucurător este faptul că această carte este solicitată de foarte multă lume, chiar şi de cei de la Bi-blioteca Naţională fiind un ghid sigur pentru cei care doresc să cunoască mai multe detalii despre Reghin, o carte bazată pe documente. „Ne mândrim că s-au strâns în aceste volume o serie

de personalităţi, o parte care au contri-buit la volum şi o parte care au apărut în paginile cărţii. Reghinenii apreciază munca noastră şi conţinutul cărţii

pentru că este de mare folos societăţii” a adăugat Marin Şara.

Codruţa POP

Reghinul cultural a ajuns la numãrul 11

www.glasulvailor.ro14 R E C L A M E

MOBILA DE BUCĂTĂRIE DORMITOAREBIBLIOTECISUFRAGERII

luni - vineri09 - 17

Reghin, str. Apalinei, nr. 39tel: 0745.402.036

Produse Lactate Tradiţionale de Ibăneşti 100% naturale

SC Mirdatod Prod SRL; Ibăneşti, nr. 273; telefon fix 0265-538055; fax 0265-538055mobil 0732-409508, e-mail: mirdatod@yahoo.com, www.mirdatod.ro

www.glasulvailor.ro 15I N F O R M A R E

ANUNŢ DE INTENŢIESocietatea comerciala SC LARIX FOREST SRL, in cadrul derularii proiectului „Implementarea si certificarea sistemelor de management al sanatatii si sigurantei ocupationale conform cu SR OHSAS 18001;2008 la SC LARIX FOREST SRL” prin PROGRAMUL DE CRESTERE A COMPETITIVI-

TATII PRODUSELOR INDUSTRIALE, lansează Invitaţia de participare pentru: - furnizare bunuri - executie de lucrariObiectul contractelor: A.Lucrari si dotari specifice pentru implementarea sistemului de sanatate si siguranta ocupa-tionala conform cu SR OHSAS 18001:2008 la SC LARIX FO-REST SRL:

LOT 1: LA PUNCTUL DE LUCRU ALU-NIS, jud Mures1.1. ASIGURAREA TEMPERATURII OPTIME IN HALELE DE PRODUC-TIE C13 SI C141.1.1. Dotarea instalatiei de incalzire cu 19 aeroterme1.2. AMENAJEARE VESTIARE IN HALA C131.2.1. Dotarea instalatiei de incalzire cu 2 radiatoare 1.3. AMENAJAREA INCAPERII PENTRU SERVIREA MESEI IN HALA C131.3.1. Dotarea instalatiei de incalzire cu 1 radiator1.3.2. Instalatii de 27 m pentru asigu-rarea apei potabile si apa calda1.3.3. Dotarea cu instalatii sanitare 1 bolier si 1chiuveta inox 1.4. AMENAJARE GRUPURI SANI-TARE IN CLADIREA C151.4.1. Dotarea instalatiei de incalzire cu 9 radiatoare1. 4.2. Instalatii de 112 m pentru asi-gurarea apei potabile si apa calda1. 4.3. Dotarea cu instalatii sanitare 2 pisoare, 4 lavoare, 2 boliere, 7 vase WC, 7 rezervoare WC si 7armaturi

WCLA PUNCTUL DE LUCRU GHEOR-GHENI, jud Harghita1.5. ASIGURAREA TEMPERA-TURII OPTIME IN HALELE DE PRODUCTIE CAD C2 Top 9461/I; CAD 1879-C1; CAD 1881-C1; CAD C2 –Top 9461/h 1.5.1. Dotarea instalatiei de incalzire cu 30 aeroterme

LOT2: LA PUNCTUL DE LUCRU ALUNIS, jud Mures2.1. AMENAJEARE VESTIARE IN HALA C132.1.1. Compartimentari din materiale usoare 22,5 mp 2.1.2. Dotare si montare tamplarie termoizolanta – ferestre 6,72 mp si usi 3,78 mp 2.1.3. Vopsire pereti interior 184,4 mp2.1.4. Placari cu gresie 50,4 mp2.1.5. Realizarea instalatiei electrice la vestiare cu 4 corpuri de iluminat2.1.6. Dotari cu mobilier specific 26 dulapuri si 6 banci 2.2. AMENAJAREA INCAPERII PENTRU SERVIREA MESEI IN HALA C132.2.1. Compartimentare din materiale usoare 16,3mp 2.2.2. Dotare si montare tamplarie termoizolanta – ferestre 8,73 mp si usi 1,89mp 2.2.3. Vopsire pereti interiori 112 mp2.2.4. Placari cu gresie 34,08 mp 2.2.5. Realizea instalatiei electrice la

incaperea pentru servit masa cu 2 corpuri de iluminat2.2.6. Dotarea cu mobilier specific 6 mese si 24 scaune 2.3. AMENAJARE GRUPURI SANI-TARE IN CLADIREA C152.3.1. Compartimentare din materiale usoare 96,4mp 2.3.2. Dotare si montare tamplarie termoizolanta – ferestre 11,04 mp si usi 20,37 mp 2.3.3. Vopsire pereti interior 278,2mp2.3.4. Placari cu gresie 77,2mp si faianta 185,3mp2.3.5. Realizarea instalatiei electrice cu 12 corpuri de iluminat la grupurile sanitare2.3.6. Confectionat 146 mp tavan din ghips –carton pe profile2.3.7. Reabilitare acoperis prin reali-zare hidroizolatii si termoizolatii 260 mp2.3.8. Realizat pardoseli 146 mp

B.Achizitii pentru implementarea sistemului de sanatate si siguran-ta ocupationala conform cu SR OHSAS 18001:2008 la SC LARIX FOREST SRL:

LOT 3: LA PUNCTUL DE LUCRU ALUNIS, jud Mures3.1. Instalatie centralizata cu 3 linii de exhaustare, filtru si echipamente pentru recuperarea aerului filtrat3.2. Instalatie de exhaustare automata 3.3. Instalatie de transport pneumatic

cu siloz de stoc si extractor automat pentru alimentat centrala termica

LOT 4:LA PUNCTUL DE LUCRU GHEOR-GHENI, jud Harghita4. Centrala termica automata cu arde-re combustibil de lemn pentru incalzi-rea spatiilor halelor de productie Procedura de atribuire a contracte-lor: cerere de oferteCriteriu de atribuire: Pretul cel mai scazut pentru loturile 1 si 2 Cel mai avantajos din punct de vedere economic pentru loturile 3 si 4 Data limită de depunere a ofertelor: 19.07.2013, ora 10:30Adresa la care se transmit ofertele: Sediul SC LARIX FOREST SRL, în REGHIN, Str. Iernuțeni nr 56, Jud. Mureş Data şi ora deschiderii ofertelor: 19.07.2013, ora 13:00Adresa (locul) de deschidere a ofer-telor: Sediul SC LARIX FOREST SRL, în REGHIN, Str. Iernuțeni nr 56, Jud. Mureş Limba de redactare a ofertei: Româ-năModul de obţinere a documenta-ţiei de atribuire: gratuit de la sediul societatiiPersoana de contact: Zsolt Bereczki, director general, intre orele 10-14 Tel: 0265.511.612; Fax: 0265. 511.612; e-mail: office@larixmobila.ro

www.glasulvailor.ro16 R E C L A M E