Stiri 13 martie 2020 CURSUL DE SCHIMB 13.03.2020

1 EUR 4.8174

1 USD 4.3155

COVID-19: AJUTOARE DE STAT! SUSPENDAREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR! Agroinfo 13 martie 2020 - OFICIAL! Comisia Europeană anunță astăzi, 13 martie 2020, că permite statelor membre UE să acorde ajutoare de stat pentru firmele aflate în dificultate din pricina crizei Coronavirus. De asemenea, statele membre UE pot să suspende plata impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată sau plata contribuțiilor sociale, anunță un comunicat al Comisiei Europene transmis pentru AGROINFO.

COVID-19 este o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățenii, societățile și economiile noastre, cu infecții înregistrate în statele membre. Reprezintă, de asemenea, un șoc economic major pentru UE. Prin urmare, Comisia prezintă astăzi, 13 martie, un răspuns imediat pentru atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei COVID-19, axat pe un răspuns coordonat la nivel european.

Comisia va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a atenua consecințele pandemiei, în special:

Asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, prin menținerea integrității pieței unice, a producției și distribuției de lanțuri valorice;

Sprijinirea oamenilor astfel încât veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporționat și să evite efectele permanente ale acestei crize;

1

Sprijinirea întreprinderilor și asigurarea faptului că lichiditățile sectorului nostru financiar pot continua să ajute economia

Permiterea statelor membre să acționeze în mod decisiv și coordonat, prin utilizarea flexibilității depline a schemelor privind ajutorul de stat și Pactului de stabilitate și de creștere.

Președinta Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, a declarat: „Pandemia ne testează pe toți. Aceasta nu este doar o provocare fără precedent pentru sistemele noastre de sănătate, ci și un șoc major pentru economiile noastre. Pachetul economic important anunțat astăzi se referă la situația actuală. Suntem pregătiți să facem mai mult pe măsură ce situația evoluează. Vom face tot ceea ce este necesar pentru a sprijini europenii și economia europeană.”

Flexibilitatea schemelor privind ajutoarele de stat

Principalul răspuns fiscal la COVID-19 va proveni din bugetele naționale ale statelor membre. Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ia măsuri rapide și eficace pentru a sprijini cetățenii și companiile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăți economice din cauza pandemiei COVID-19.

Statele membre pot concepe măsuri de sprijin ample, în conformitate cu normele UE existente. În primul rând, acestea pot decide să ia măsuri, cum ar fi subvenții salariale, suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată sau contribuții sociale. În plus, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor, de exemplu în cazul serviciilor anulate sau al biletelor care nu sunt rambursate de către operatorii în cauză. De asemenea, normele UE privind ajutoarele de stat le permit statelor membre să ajute companiile să facă față deficitelor de lichidități și care au nevoie rapid de ajutor pentru salvare. Articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE permite statelor membre să despăgubească companiile pentru prejudiciile cauzate în mod direct de evenimente excepționale, inclusiv măsuri în sectoare precum aviația și turismul.

În prezent, impactul pandemiei de COVID-19 în Italia este de o asemenea natură și amploare încât permite utilizarea articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE. Aceasta oferă posibilitatea Comisiei să aprobe măsuri de sprijin naționale suplimentare pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru.

Evaluarea Comisiei privind utilizarea articolul 107 alineatul (3) litera (b) pentru alte state membre va adopta o abordare similară. Comisia pregătește

2

un cadru juridic special în temeiul articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE pentru a fi adoptat, în caz de nevoie.

Comisia este pregătită să colaboreze cu toate statele membre pentru a se asigura că eventualele măsuri naționale de sprijin pentru combaterea COVID-19 pot fi puse în aplicare în timp util.

Flexibilitatea cadrului fiscal european

Comisia va propune Consiliului să aplice flexibilitatea totală prevăzută de cadrul fiscal al UE, astfel încât statele membre să poată pune în aplicare măsurile necesare pentru limitarea extinderii virusului și atenuarea efectelor socio-economice negative.În primul rând, Comisia consideră că pandemia de COVID-19 se califică drept un „eveniment neobișnuit aflat în afara controlului guvernului”. Aceasta permite adaptarea cheltuielilor excepționale, cum ar fi cele cu asistența medicală și măsurile de salvare specifice pentru companii și angajați.

În al doilea rând, Comisia va recomanda ajustarea eforturilor fiscale necesare cerute statelor membre în cazul unei creșteri negative sau al unor scăderi majore ale activității.

În cele din urmă, Comisia este pregătită să propună Consiliului să activeze clauza derogatorie generală pentru a permite un sprijin mai general al politicii fiscale. Această clauză ar suspenda, în cooperare cu Consiliul, ajustarea bugetară recomandată de Consiliu în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau la nivelul întregii Uniuni.

Asigurarea solidarității în cadrul Pieței Unice

Numai prin intermediul solidarității și al unor soluții coordonate la nivel european vom fi în măsură să gestionăm în mod eficient această situație de urgență în materie de sănătate publică. Solidaritatea este esențială în această criză, în special pentru a se asigura că produse de bază, necesare pentru a atenua riscurile de sănătate provocate de pandemie, pot ajunge la cei care au nevoie de ajutor. Este esențial să acționăm împreună pentru a asigura producția, depozitarea, disponibilitatea și utilizarea rațională a echipamentelor medicale de protecție și a medicamentelor în UE, în mod deschis și transparent, în loc să se ia măsuri unilaterale care restricționează libera circulație a produselor esențiale pentru sănătate.

Prin urmare, Comisia ia toate măsurile necesare în acest scop, inclusiv prin îndrumarea statelor membre cu privire la modul de punere în aplicare a unor mecanisme de control adecvate pentru a garanta siguranța aprovizionării, prin lansarea rapidă a unei proceduri comune de achiziții publice pentru

3

aceste bunuri și emiterea unei recomandări privind echipamentul de protecție care nu poartă marcajul CE.

Pandemia COVID-19 are un impact major asupra sistemelor noastre de transport, având în vedere legătura strânsă dintre lanțurile de aprovizionare europene, susținute de o rețea extinsă de servicii de transport de mărfuri pe uscat, pe mare și în aer. Comisia colaborează cu statele membre pentru a asigura circulația mărfurilor esențiale la frontierele terestre. Industria aeronautică internațională și europeană a fost afectată în mod special. După cum a anunțat președinta von der Leyen pe 10 martie, pentru a contribui la atenuarea impactului economic și ecologic al epidemiei, Comisia propune o legislație specifică pentru a excepta temporar companiile aeriene de la regula „folosește sau pierzi”, prin care transportatorii aerieni trebuie să utilizeze cel puțin 80 % din sloturile lor de aeroport într-o anumită perioadă pentru a le menține slotul anul următor.

În cele din urmă, Comisia colaborează cu statele membre, cu autoritățile internaționale și cu principalele asociații profesionale din UE pentru a monitoriza impactul crizei asupra sectorului turismului și pentru a coordona măsurile de sprijin.

Mobilizarea bugetului UE

Pentru a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, bugetul UE va utiliza instrumentele sale existente pentru a sprijini aceste companii cu lichidități, complementar măsurilor luate la nivel național. În săptămânile următoare, 1 miliard de euro va fi redirecționat de la bugetul UE ca garanție pentru Fondul European de Investiții, în vederea stimulării băncilor pentru furnizarea de lichidități IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare de piață medie. Acest lucru va ajuta cel puțin 100.000 de IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare de piață medie din Europa să beneficieze de finanțare în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro. De asemenea, vom ajuta debitorii care sunt afectați în mod negativ, prin amânarea ratelor la credit (“credit holidays”).

Atenuarea impactului asupra ocupării forței de muncă

Trebuie să protejăm angajații împotriva șomajului și a pierderilor de venituri pentru a evita un efect permanent. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în acest sens, promovând, în special, programele de lucru pe termen scurt, respectiv programele de perfecționare și recalificare profesională care și-au dovedit eficacitatea în trecut.

De asemenea, Comisia va accelera pregătirea propunerii legislative privind un ,,Un sistem european de reasigurare de șomaj’’  cu scopul de a sprijini

4

politicile statelor membre de păstrare a locurilor de muncă și a competențelor.

În plus, inițiativa de investiții privind răspunsul împotriva virusului (Corona Response Investment Initiative) va facilita mobilizarea Fondului social european, un fond destinat sprijinirii angajaților și asistenței medicale.

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)  ar putea fi, de asemenea, mobilizat pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă în condițiile actualului și viitorului Regulament. Până la 179 milioane de euro sunt disponibile în 2020 pentru a lupta împotriva crizei provocate de coronavirus

Inițiativa de investiții privind răspunsul împotriva virusului

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia propune să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale.

Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020). Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe rapid această propunere, astfel încât să poată fi adoptată în următoarele două săptămâni.

În plus, Comisia propune extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE, incluzând și crizele de sănătate publică în cadrul domeniul său de aplicare. Scopul este de a-l mobiliza, dacă este necesar, pentru statele membre cele mai afectate. Până la 800 de milioane de euro sunt disponibile în 2020. Fondul european de ajustare la globalizare dispune de aproximativ 175 de milioane de euro pentru a sprijini angajații disponibilizați și cei care desfășoară o activitate independentă.

APIA si SUBVENTII

COVID-19 MODIFICĂ SPRIJINUL pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER! Agroinfo 13 martie 2020 - OFICIAL. Ministerul Agriculturii anunță astăzi, 13 martie 2020, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO, că sunt modificări în ceea

5

ce privește lansarea submăsurii 6.1 - Sprijin pentru instalarea tânărului fermier.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare în cadrul Submăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, din cadrul PNDR 2014-2020, a fost propusă pentru lansare la sfârșitul lunii aprilie 2020.

Alocarea financiară disponibilă este de 42.7 milioane euro din care 22,7 mil. euro la nivel național (incluzând 6,80 mil. euro pentru zona montană) și 20 mil. euro pentru tinerii din afara granițelor țării.

Luând în considerare faptul că solicitarea sprijinului financiar în cadrul acestei submăsuri presupune parcurgerea unor etape care impun prezența potențialului beneficiar în țară înainte de depunerea cererii de finanțare, anunțăm faptul că menținem în graficul propus prin agenda estimativă deschiderea sM 6.1 pentru solicitanții din interiorul granițelor țării, urmând ca pentru potențialii solicitanți din diaspora deschiderea sesiunii să fie stabilită la o dată ulterioară, în acord cu măsurile excepționale privind călătoriile în străinătate, în contextul răspândirii virusului COVID-19 stabilite de Guvernul României, la nivel național.

Precizăm faptul că Ghidul solicitantului pentru sM 6.1 a fost postat la data de 03.03.2020 în consultare publică, pe portalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pentru 10 zile, la adresa: https://portal.afir.info/informatii_institutionale_dezbatere_publica_documente_supuse_dezbaterii_publice

Director APIA: Subvenția medie este de 180-200 euro/ha. La păşune ajunge la 500 euro/ha! agrointeligenta.ro - 12 martie 2020

Schemele directe pe care le pot cere fermierii la APIA și cuantumurile acestora pe hectar au fost trecute în revistă de directorul APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă, în cadrul unei conferințe ținute pentru fermieri.

„Sunt schemele de plăți directe, cea mai importantă, care a fost și în exercițiul financiar, este SAPS, în cuantum de 102 de euro pe hectar. Apoi vine plata redistributivă pe două paliere, între 1 și 5 hectare, unde valoarea este de 5 euro/hectar, iar pe palierul 5-30 de hectare, valoarea sprijinului este de 40 de euro pe hectar.

De la 30 de hectare în sus această plată nu se mai face, dar se efectuază pentru toți fermierii, de la un 1 la cel mai mare număr de hectare. O componentă importantă din aceste scheme de plăți directe o reprezintă plata de înverzire în cuantum de 58 de euro la hectar. În situația în care avem și schema pentru tânărul fermier, de 31 de euro la hectar, o creștere

6

semnificativă de la 25 de euro în 2018, per total avem o medie de 180-200 de euro la hectar ce prezintă plata directă pe suprafață”, a arătat Ovidiu Săvâșcă, potrivit www.zi-de-zi.ro.

Șeful APIA Mures este cunoscut pentru faptul că frecvent comunică noutățile pentru fermieri

Acesta a precizat că schemelor de bază se adaugă și cunoscutele măsuri de agromediu pentru pășuni și fânețe care pot urca la 350-400 de euro, chiar 500 de euro.

”Dacă cumulăm plățile de agromediu, plus plata pentru zona montană defavorizată, aici sunt 21 de comune în județ care beneficiază și de aceste plăți, mai avem un plus de 87 de euro la hectar. Deci, undeva între 200 și 500 de euro au la dispoziție fermierii, plată la hectar prin APIA, în funcție de specificul fiecăruia, dacă își doresc acest lucru. Spun acest lucru deoarece măsurile de agromediu sunt niște măsuri complementare cu anumite cerințe specifice și rămâne la latitudinea fermierului dacă dorește să respecte cerințele specifice măsurilor de agromediu. Din punctul meu de vedere nu sunt forte greu de aplicat, sunt sume substanțial mai mari față de plata directă pe suprafață. În acest sens, chiar îi invit pe fermieri să aplice pentru măsurile de dezvoltare rurală. Aici nu avem un plafon în ce privește sumele acordate, se pot accesa și în anul 2020 scheme de dezvoltare rurală, atât pe măsurile de agromediu cât și în ce privește agricultura ecologică unde, de asemenea, avem sume consistente. Aici, subvenția poate să meargă de la 140 la 600 de euro la hectar, în funcție de categoria de folosință a terenului și culturile cultivate”, a conchis Ovidiu Săvâșcă.

APIA: O nouă subvenție intră de astăzi la plată pentru crescătorii de animale! agrointeligenta.ro - 13 martie 2020 Subvenție deblocată astăzi la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură! APIA anunță printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO că a demarat plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna ianuarie 2020, aferente serviciilor prestate în luna decembrie și trimestrul IV a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este 3.178.951 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 52 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind

7

instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Coronavirusul schimbă procedura de depunere a cererilor pentru subvențiile APIA! agrointeligenta.ro - 13 martie 2020

Măsură luată la APIA pentru depunerea cererii unice! În contextul răspândirii infecției cu coronavirus, centrele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) își fac propriile reguli pentru depunerea în condițiile bune a documentelor pentru subvenții și roagă toți beneficiarii de sprijin programați pentru depunerea cererii unice să respecte programarea comunicată de către instituție și să se prezinte la centrele agenției numai în jurul orei programate, pentru a evita aglomerarea.

Centrul Județean Bistrița-Năsăud anunță că intrarea în instituție se va face doar însoțit de responsabilul de dosar la data și ora comunicate în invitație sau publicată la sediul primăriilor, eventualele persoane care vin în afara programărilor existente vor fi preluate doar în limita timpului disponibil, având prioritate fermierii programați în ziua respectivă.

La intrarea în instituție se vor pune la dispoziția fermierilor soluții pentru dezinfectarea mâinilor și a tălpilor încălțămintei, toate persoanele care intră fiind rugate să le folosească.

Totodată, toate persoanele care urmează să se prezinte la APIA pentru depunerea cererilor și prezintă minime simptome de îmbolnăvire și/sau au în familie persoane care s-au întors de curând din străinătate sunt rugate să renunțe la programare și să anunțe centrul local unde ar trebui să se prezinte, solicitând o reprogramare la o dată ulterioară când orice risc este eliminat.

”Reamintim că în fiecare an, la sediile noastre, se prezintă circa 30.500 fermieri în perioada depunerii cererilor, respectiv 1 martie – 15 mai, fiecare funcționar public implicat în preluarea cererilor unice având programați între 450 – 750 de solicitanți. APIA – Centrul Județean Bistrița-Năsăud mulțumește anticipat tuturor fermierilor – beneficiari ai diferitelor forme de sprijin gestionate de instituție pentru înțelegerea situației create și asigură pe toată lumea că întreg personalul instituției depune eforturi considerabile pentru ducerea la bun sfârșit a activității de preluare cereri”, se mai arată în comunicatul semnat de directorul APIA Bistrița-Năsăud, Emil Scurtu, potrivit www.timponline.ro.

8

În atenția crescătorilor de vaci: Unde găsiți adeverințele necesare la APIA pentru subvenția la sprijinul cuplat (SCZ) Angelica Lefter - 12 martie 2020

Vacă din rasa Bălțată Românească (sursa: ocazii.ro)

Societatea de ameliorare acreditată pentru rasele Bălțată Românească și Montbeliarde, Asociația Crescătorilor de Vaci – ”Bălțată Românească” Tip Simmental, a emis spre verificare adeverințele necesare pentru obținerea sprijinului voluntar cuplat – SCZ, potrivit bălțataromânească.ro.

Fermierii sunt rugați să consulte pe pagina asociației registregenealogice.ro aceste adeverințe, fie să ia legătura cu organizațiile de COP, care le fac controlul performanțelor la lapte. Autentificarea fermierilor în program se poate face cu user: codul de exploatație individual, iar parola: ”a”. Întrebări legate de conținutul adeverințelor, respectiv vacile care apar sau nu pe adeverință, trebuie adresate către organizațiile COP, care prestează aceste servicii fermierilor. Adeverințele finale care se vor depune la APIA vor fi eliberate în perioada 02 – 15 aprilie 2020 și vor fi trimise către organizațiile de COP.

Cu toate acestea, pentru evitarea drumurilor suplimentare în actuala conjunctură creată de prezența COVID 19 în țara nostră ”ACVBR SIM face demersuri la nivel de MADR și APIA astfel încât să se elimine obligativitatea vizării adeverințelor de către oficiile județene de zootehnie care înseamnă un drum în plus, dar și transmiterea cu semnătură electronică a adeverințelor către fermieri sau centrele APIA județene.”

Totodată, din dorința de a veni în întâmpinarea fermierilor, reprezentanții Acvbr Sim mai face un anunț. ”Am creat niște instrumente prin care să câștige timp oamenii, să nu fie nici niște victime ale birocrației și să aibă și problema rezolvată. Ne interesează ca fermierii să înceapă să-și verifice pentru că în perioada de 02-15 aprilie vor fi eliberate adeverințele cu care oamenii trebuie să se prezinte la APIA, acelea nu vor mai fi modificate și așa

9

cum vor fi eliberate atunci cu acelea se prezintă, de aceea este bine să înceapă să verifice din timp”, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO Haller Zoltan, membru fondator al Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească de tip Siemmental.

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru cererile depuse în luna ianuarie 2020 Vineri, 13 Martie 2020 Subventii APIA

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna ianuarie 2020, aferente serviciilor prestate în luna decembrie și trimestrul IV a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este 3.178.951 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 52 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare. Sursa: apia.org.ro

Măsura ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” ar putea fi lansată la sfârșitul lunii aprilie  SIMONA DAN 13 MARTIE 2020 Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare în cadrul Submăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, din cadrul PNDR 2014-2020, a fost propusă pentru lansare la sfârșitul lunii aprilie 2020, potrivit unui anunț al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).Alocarea financiară disponibilă este de 42.7 mil. euro din care 22,7 mil. euro la nivel național (incluzând 6,80 mil. euro pentru zona montană) și 20 mil. euro pentru tinerii din afara granițelor țării.

10

„Luând în considerare faptul că solicitarea sprijinului financiar în cadrul acestei submăsuri presupune parcurgerea unor etape care impun prezența potențialului beneficiar în țară înainte de depunerea cererii de finanțare, anunțăm faptul că menținem în graficul propus prin agenda estimativă deschiderea sM 6.1 pentru solicitanții din interiorul granițelor țării, urmând ca pentru potențialii solicitanți din diaspora deschiderea sesiunii să fie stabilită la o dată ulterioară, în acord cu măsurile excepționale privind călătoriile în străinătate, în contextul răspândirii virusului COVID-19 stabilite de Guvernul României, la nivel național”, potrivit anunțului MADR.

Vor fi subventiile afectate de coronavirus? Ce spun oficialii APIA si AFIR In mart. 13, 2020

APIA a demarat din data de 2 martie și până pe 15 mai, campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2020. Potrivit reprezentanților ei, instituția este pregătită logistic cu tot ceea ce înseamnă echipamentele de asigurare a igienei, conform recomandărilor, transmite radiomures.ro

”Afluxul de fermieri va crește între 1 și 15 mai, dar și în acest moment, în baza programărilor primim cererile. Deci, în toată perioada de campanie ne așteptăm la peste 23.000 de cereri depuse. Gradual, afluxul va crește, la centrul județean, unde se primesc fermierii mai mari. Atăzi, de exemplu, am avut doi, iar în principiu nu cred că vom avea mai mult de 10 cereri primite. La centrele locale, văd și acum, sunt 5-6 persoane care așteaptă pe bănci. Se intră individual pe la poartă și se lasă persoane. În principiu se va sta afară în perioada de vârf a depunerii cererilor”, a precizat purtătorul de cuvânt al APIA Mureș, Constantin Citirigă.

La Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, angajații au fost informați începând din data de 27 februarie, cu privire la măsurile de igienă personală. Acolo, majoritatea plăților se fac online, deci riscul de contaminare este mai mic, a explicat șeful AFIR Mureș, Daniela Lupei:

”Documentele se încarcă online pentru dosarele de plată, avem și documente care se depun în format fizic, destinate Grupurilor de Acțiune Locală, care le pot trimite și prin poștă. Pentru colegii care vor avea vizite pe teren, se asigură dezinfectanți, iar pentru vizitatori, la intrarea în clădire se va asigura un dispozitiv cu dezinfectant, iar pentru angajați, la începutul fiecărei zile se vor curăța pardoselele cu soluție pe bază de clor, igienizarea cu soluții de tip dezinfectant, la fiecare trei ore a componentelor de acces și mobilier de uz comun, clanțe, mânere, birouri.”

11

Evoluția bolii este imprevizibilă, motiv pentru care funcționarii APIA și AFIR sunt permanent informați despre normele de securitate și siguranță a muncii din instituție, luându-se toate măsurile de igienă necesare.

PLATA ANUNȚATĂ ASTĂZI DE APIA! Agroinfo 13 martie 2020 - COMUNICAT. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lucrează! APIA a anunțat vineri, 13 martie 2020, că a demarat plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile aferente lunii ianuarie 2020.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna ianuarie 2020, aferente serviciilor prestate în luna decembrie și trimestrul IV a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este 3.178.951 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 52 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, anunță APIA în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și COP este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

Subventii APIA: Pasii pentru accesarea schemei de ajutor de stat In mart. 13, 2020

12

În perioada 02 martie–15 mai 2020 se desfășoară cea de a 3-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat ”Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă submăsurii 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvo-mediu”, din cadrul PNDR 2014-2020.

Cererile de sprijin pot fi depuse și după data de 15 mai, respectiv până la data de 9 iunie 2020 (inclusiv), cu o reducere de 1%, pentru fiecare zi lucrătoare, a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul pentru anul 1 de angajament dacă cererea de sprijin ar fi fost depusă până la data de 15 mai 2020.

Accesarea schemei de ajutor de stat se face în trei etape, respectiv etapa premergătoare depunerii cererii de sprijin, etapa selectării beneficiarilor și etapa implementării angajamentului.

Mai jos puteți consulta fiecare etapă și pașii corespunzători pentru a beneficia de sprijin. 

Pentru informații suplimentare, puteți consulta ghidul solicitantului publicat pe www.apia.org.ro.

Anunt APIA! Ce se intampla cu platile pentru cresterea animalelor? In mart. 13, 2020 Fermierii din sectorul cresterii animalelor vor putea beneficia de plătile de stat. Anuntul a fost dat de reprezentantii APIA si se refera la cei care au depus cererile în luna ianuarie.

13

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna ianuarie 2020, aferente serviciilor prestate în luna decembrie și trimestrul IV a anului 2019.

Reprezentanții APIA au precizat că suma totală autorizată la plată este 3.178.951 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 52 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

 COVID-19: Sediile APIA au program de lucru special In mart. 13, 2020

Pentru prevenirea răspândirii infectării cu noul tip de coronavirus, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost aprobat un set de măsuri ce presupun schimbarea modului de lucru cu publicul.

Conform Deciziei nr.189/11.03.2020, în perioada 12 martie-31 martie 2020, cu posibilitatea de prelungire, APIA Aparatul Central, Centrul Municipiului București și Centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură își vor desfășura programul de lucru dupa cum urmează:

Luni – Joi: 8:00 – 16:30 / 8:30 – 17:00 / 9:00 – 17:30 / 9:30 – 18:00 Vineri: 8:00 – 14:00 / 8:30 – 14:30 / 9:00 – 15:00 / 9:30 – 15:30

Directorii direcţiilor din cadrul APIA Aparatului Central, Conducerea Centrului Municipilui București și a Centrelor judeţene ale Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură au obligaţia să stabilească programul de lucru al angajaţilor în mod diferit, potrivit intervalelor de timp de mai sus, astfel încât să se asigure continuitatea activităţii în intervalul 8:00 – 18:00, respectiv 8:00 – 15:30.

14

Schimbările de program au fost efectuate în contextul pandemiei Coranvirusului COVID-19. MAI a informat că până astăzi, 13 martie, la nivel național, au fost confirmate 68 de cazuri de cetățeni infectați cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre cei 68 de cetățeni care au contactat virusul, 6 au fost declarați vindecați și au fost externați. 

Mai jos sunt câteva dintre recomandările MAI pentru prevenirea răspândirii coronavirusului:

Evitați zonele aglomerate unde sunteți expuși la contact direct și/sau interacțiune cu un număr mare de persoane, de tipul adunărilor publice, cozi, zone de trafic intens, zone de recreere.

Limitați la maximum orice contact direct cu alte persoane, în afara celor care fac parte din familia restrânsă, prin gesturi cum ar fi: strângerea mâinilor, îmbrățișările, sărutul obrajilor sau al mâinilor, atingerea fețelor cu mâinile.

Evitați atingerea suprafețelor care sunt atinse în mod frecvent și de alte persoane, precum: balustrade, clanțe, mânere, butoane de lift sau de acces. În cazul în care sunteți totuși nevoiți să atingeți aceste suprafețe, protejați-vă folosind șervețele de unică folosință.

Păstrați o distanță semnificativă, de 1,5 metri, față de celelalte persoane pe care le întâlniți. În cazul în care vă aflați în transportul în comun încercați să NU stați față în față cu alte persoane. Asigurați-vă, după folosirea transportului în comun, că v-ați igienizat mâinile înainte de a vă atinge fața, nasul sau gura.

Folosiți, pe cât posibil, rute sau modalități alternative de transport pentru a evita zonele aglomerate de trafic de persoane. În cazul în care programul vă permite, folosiți intervalele orare cu nivel scăzut de trafic de persoane.

AFIR si FINANTARI

UNCSV: Fermierii care pot cere la Primărie scutirea de la plata impozitului pe teren și clădiri! Angelica Lefter - 12 martie 2020

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) le reamintește membrilor cooperatori și cooperativelor agricole că pot beneficia de facilități fiscale. Acestea sunt prevăzute la art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004 modificată prin Legea nr. 21/2019, potrivit unui comunicat transmis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

15

Pentru anul 2020, membrii cooperatori care au valorificat prin cooperativă minimum 50% din producția comercializată în anul 2019 au dreptul să solicite la Primăria unde exploatează terenul scutirea de la plata impozitului pe proprietate pentru terenurile și clădirile aflate în proprietatea membrului cooperator.

”Conform Circularei ANAF nr. 700/26.03.2018 și Radiogramei MDRAP nr. MDRAPFE – 51.471/DPFBL – 20.932/4.06.2018 autoritățile publice au recunoscut că prevederile din Legea nr. 566/2004 au caracter special special în raport cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Aceste normă se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența Legii Cooperației Agricole prioritar, în raport cu Codul Fiscal. Aplicarea nu este condiționată de corespondența cu prevederile Codului Fiscal, și pe cale de consecință facilitățile fiscale respective sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a prevederilor din Legea specială care a instituit aceste facilități”, se arată în comunicatul UNCSV remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Prin Ordinul comun nr. 203/2287/1809 din 28 februarie 2019 se stabilesc criteriile potrivit cărora membrii cooperatori beneficiază de scutirile prevăzute la Art. 76 alin (1) lit. e) din Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004. În cuprinsul acestuia la Art. 3 alin. 2 sunt prevăzute documentele care trebuiesc transmise organelor fiscale locale ale Primăriei, la lit. a) și b). Totodată, la Art. 3 alin. (6) se prevede că termenul de depunere al cererii de scutire este până la 31 martie.

Responsabilitatea realității datelor transmise către Primărie revine membrilor cooperatori și cooperativei.

Verificarea ulterioară a acestora este de competența autorităților fiscale din ANAF și a Curții de Conturi.

”Precizăm că potrivit Legii, membrii cooperatori și cooperativa au obligația menținerii activității cooperativei în condiții similare pentru cel puțin egalul perioadei pentru care au beneficiat de facilități. Susținerea activităților agricole prin acordarea unor scutiri de la plata taxelor locale este întărită și de faptul că în Codul Fiscal, la Art. 456, lit. o). sunt prevăzute scutiri de la plata impozitului pe clădirile agricole”, mai arată UNCSV.

Legea cooperației agricole și actele normative subsecvente vin cu prevederi concrete referitoare la beneficiarii facilități(membri cooperatori) și metodologia de aplicare. Orice alte solicitări sau refuzuri din partea autorităților publice locale, exced cadrului legal, constituie un abuz și poate

16

deschide calea atragerii răspunderii penale a persoanelor vinovate, care aduc prejudicii membrilor cooperatori.

Hotărârile Consiliilor locale nu au caracter de întâietate raportat la prevederile legii, dimpotrivă, ele trebuind date în aplicare legii.

UNSCV își manifestă disponibilitatea de clarificare a eventualor neînțelegeri și avem speranța într-o bună colaborare între membri cooperatori și autoritățile locale.

AFIR: totul despre fondurile europene acordate pentru procesarea produselor pomicole Martie 13, 2020

Prin intermediul Submasurii 4.2a – Investitii in procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol, fermierii detinatori ai unor intreprinderi de prelucrare si comercializare a fructelor pot accesa finantare europeana.

Scopul investitiilor sprijinite in cadrul acestei submasuri este acorda pentru investitii corporale si necorporale in cadrul intreprinderilor de prelucrare si comercializare a fructelor si marketingul produselor din fructe

Obiectivele submasurii 4.2a

modernizarea si crearea de unitati de procesare; introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse si

procese tehnologice; cresterea valorii adaugate a produselor din sectorul pomicol; imbunatatirea controlului intern al calitatii; cresterea numarului de locuri de munca;

– scaderea consumului de energie si a emisiilor de GES.

Beneficiarii care pot solicita sprijin nerambursabil prin aceasta submasura sunt:

Intreprinderile micro, mici, mijlocii si mari, definite conform legislatiei nationale in vigoare;

Cooperativele si grupurile de producatori care realizeaza investitii corporale si necorporale pentru procesarea si marketingul produselor agricole cuprinse in Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene (TFUE), cu exceptia produselor pescaresti.

Sprijinul nerambursabil se va acorda dupa cum urmeaza:

17

Intreprinderi micro si mici –  intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depasi:

600.000 euro pentru proiectele care nu presupun investitii care acopera tot lantul alimentar;

900.000 euro pentru investitiile care acopera tot lantul alimentar (colectare,  depozitare, conditionare,  procesare si comercializare);

Intreprinderi mijlocii – intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depasi:

800.000 euro pentru proiectele care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

1.100.000 euro pentru investitiile care conduc total un lant alimentar integrat (colectare, depozitare, conditionare, procesare si comercializare).

Intreprinderi mari – intensitatea sprijinului este de 40% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depasi:

1.000.000 euro pentru proiectele care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

1.500.000 euro pentru investitiile care conduc la un lant alimentar integrat; Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, cu 20 de puncte procentuale, in urmatorul caz: • Operatiuni sprijinite in cadrul PEI. *

AFIR, fonduri europene pentru investitii in infrastructura de baza Martie 13, 2020 https://www.stiriagricole.ro/afir-fonduri-europene-pentru-investitii-in-infrastructura-de-baza-56650.html

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidurilor solicitantului pentru investitii in arealul ITI – Delta Dunarii privind dezvoltarea infrastructurii de baza (submasura 7.2) si protejarea patrimoniului cultural (submasura 7.6), finantate prin Programul

18

National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020. Versiunile consultative ale Ghidurilor sunt disponibile pe pagina oficiala de internet a Agentiei, www.afir.info, la sectiunea Dezbatere Publica.„Lansam in  procedura de consultare publica versiunile consultative pentru doua ghiduri destinate investitiilor in infrastructura de baza, dar si pentru investitii asociate patrimoniului cultural pentru comunitatile din zona Deltei Dunarii.” a mentionat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Prin intermediul submasurii 7.2 ITI – DD (Instrumentul Teritorial Integrat – Delta Dunarii), se acorda fonduri nerambursabile in procent de 100% pentru investitii in infrastructura rutiera, de alimentare cu apa, canalizare si pentru componenta educationala sau sociala. Valoarea sprijinului acordat este intre 500.000 de euro si 4.000.000 de euro pentru proiecte colective.

De asemenea, prin submasura 7.6 ITI – DD, se obtin maximum 500.000 de euro, fonduri nerambursabile in procent de 100%, pentru sustinerea investitiilor de restaurare, conservare si accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a asezamintelor monahale inclusiv a asezamintelor culturale.

Perioada de consultare publica este de 10 zile calendaristice de la data publicarii pe site a versiunii consultative a Ghidurilor solicitantului pentru submasurile 7.2 si 7.6.

ALTELE

Primul mesaj al ministrului ADRIAN OROS după ce a fost pus în izolare cu suspiciune de coronavirus! agrointeligenta.ro - 13 martie 2020

Primul mesaj al ministrului Agriculturii Adrian Oros după ce premierul Ludovic Orban a anunțat astăzi, vineri – 13 martie, că întreaga componență a Guvernului este suspectă de infecție cu noul coronavirus.

”Respectăm cu strictețe toate procedurile sanitare legate de izolare și testare! Înțeleg posibilul pericol în răspândirea acestui virus, tocmai de aceea trebuie să urmăm cu toții aceleași reguli de prevenție! Ne aflăm în acest moment în sala de grup parlamentar a PNL, unde așteptăm cu toții să fim testați.

Vă dau asigurări că vom continua activitatea Guvernului și a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Mă consult permanent cu echipa de conducere din minister, astfel încât activitatea să nu fie afectată! Vom trece împreună și prin această încercare, doar dacă vom fi uniți! Multă sănătate tuturor!”,  a scris pe pagina sa de Facebook ministrul Agriculturii Adrian Oros.

19

Vă reamintim că ministrul Adrian Oros a devenit suspect de infecția cu noul coronavirus după ce, alături de restul liderilor PNL, a participat la mai multe ședințe de partid unde a fost prezent și senatorul PNL Vergil Chițac, confirmat cu COVID-19.

BNS cere Guvernului să ia în calcul înghețarea temporară a prețului la alimente și medicamente  SIMONA DAN 13 MARTIE 2020

Blocul Naţional Sindical (BNS) solicită Guvernului identificarea unor măsuri cu aplicare temporară pentru a stopa şi pedepsi orice iniţiative de speculă, în special în domeniul alimentar şi farmaceutic, luând în calcul inclusiv măsuri precum îngheţarea preţurilor pentru o perioadă limitată de timp, potrivit Agerpres.

Cererea face parte dintr-o serie de solicitări formulate de Blocul Naţional Sindical către Guvern pentru protejarea locurilor de muncă ale angajaţilor ameninţaţi de disponibilizări în urma crizei economice provocate de noul coronavirus.

Celelalte solicitări adresate Guvernului de către BNS sunt: evaluarea de urgenţă a disponibilităţilor Guvernului pentru intervenţii suport pentru salariaţi şi mediul de afaceri; clarificarea situaţiei juridice şi financiare a salariaţilor ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate având ca motivaţie epidemia de coronavirus; extinderea imediată a accesului la concediu medical plătit, respectiv renunţarea pe perioadă limitată la obligaţia ce vizează existenţa unui stagiu minim de cotizare pentru a beneficia de concediu medical plătit; menţinerea veniturilor pe perioada în care lucrătorii beneficiază de concediu medical;extinderea accesului la concediu medical plătit inclusiv pentru lucrătorii ce desfăşoară activitate sub altă formă de ocupare decât cea de relaţie de muncă, cum sunt lucrătorii sezonieri sau lucrătorii angajaţi pe cont propriu, se menţionează într-un comunicat remis vineri de organizaţia sindicală.

20

De asemenea, BNS cere identificarea rapidă a unor soluţii pentru protejarea salariaţilor din serviciile de utilitate publică şi din sectorul bugetar expuşi unui risc ridicat de contaminare prin natura activităţilor desfăşurate, implementarea unor pachete de măsuri de stimulare pentru susţinerea locurilor de muncă şi a economiei, protejând salariile, bunăstarea lucrătorilor şi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), acordând o atenţie specială sectorului industriei alimentare, sectorului farmaceutic şi sectorului Comerţ, pentru a evita orice întreruperi în alimentarea populaţiei cu produse de bază.

„BNS atrage atenţia asupra necesităţii respectării prevederilor legislative în materie de muncă, având în vedere noul context creat de măsurile impuse pentru prevenirea epidemiei de coronavirus. Au apărut în aceste zile, atât în media, cât mai ales în sesizări adresate direct BNS sau instituţiilor abilitate, comunicări ale unor situaţii de încetare a unor contracte individuale de muncă prin simple notificări făcute de angajatori către salariaţi, cu singura motivaţie forţa majoră. Dorim să atragem atenţia asupra faptului că forţa majoră nu poate constitui, conform prevederilor Codului Muncii, o cauză de încetare a contractului individual de muncă. Codul Muncii indică posibilitatea de a invoca forţa majoră doar în situaţii ce vizează: efectuarea de ore suplimentare, chemarea salariatului din concediul de odihnă sau modificarea temporară a locului muncii”, se arată în comunicat.

Organizaţia sindicală consideră că soluţia legală în asemenea cazuri poate fi fie reducerea temporară a activităţii, în temeiul art.53 din Codul Muncii, situaţie în care salariatul beneficiază de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului ocupat, fie, în cazul în care angajatorul îşi restrânge activitatea din motive economice, reducerea locurilor de muncă ocupate de salariaţii vizaţi.

„Concedierea salariaţilor poate avea loc doar cu derularea tuturor procedurilor legale privind concedierea colectivă.Condamnăm în mod ferm orice tentativă de limitare a pierderilor financiare din partea mediului de afaceri, prin încetarea contractelor de muncă unilateral, cu încălcarea normelor de drept, profitând astfel de situaţia specială în care ne aflăm. (…) Salariaţii, în special unele categorii, sunt primii expuşi infectării cu coronavirus, eşuarea protejării lor ar putea creşte viteza de răspândire a virusului. (…) Lucrătorii sunt primii expuşi riscului de a contacta COVID-19 şi totodată se confruntă cu impactul economic şi social generat de răspândirea virusului. Dacă nu vor fi protejaţi aria de răspândire a bolii va creşte. Se impune adoptarea unor dispoziţii speciale pentru extinderea imediată a accesului tuturor lucrătorilor la concediu medical plătit, pentru îmbunătăţirea drepturilor cuvenite salariaţilor în

21

perioada concediului medical, precum şi pentru asigurarea unor condiţii de munca adecvate şi implicit introducerea unor modalităţi de protecţie”, mai spun sindicaliştii BNS.

Organizaţia sindicală transmite şi angajatorilor următoarele solicitări: să iniţieze discuţii cu reprezentanţii sindicatelor în vederea identificării unor soluţii pentru a proteja sănătatea salariaţilor, precum şi pentru identificarea unor soluţii pentru a depăşi actuala situaţie de criză, inclusiv în procesele de identificare a riscurilor şi de elaborarea a măsurilor de prevenire; să acorde prioritate măsurilor de protecţie a sănătăţii lucrătorilor implicaţi în activităţile şi lanţurile de aprovizionare; să se asigure că măsurile de protecţie şi planurile de sănătate sunt în vigoare şi sunt respectate fără excepţie; să asigure plata salariilor în cazul tuturor lucrătorilor, aşa cum au fost convenite prin negocieri colective; să garanteze accesul la concediu plătit, medical sau de concediu de odihnă, din prima zi de concediu, pentru toţi lucrătorii ameninţaţi sau infectaţi cu COVID-19; să ofere programe de lucru personalizate pentru fiecare lucrător, limitând astfel expunerea acestora la risc.

Disperare in Delta Dunarii! Se solicita o interventie de urgenta din partea guvernului In mart. 13, 2020

Având în vedere contextul izbucnirii pandemiei de Coronavirus, Comisia Europeană a stabilit ca prioritate, alături de măsurile urgente de limitare a răspândirii virusului și abordarea consecințelor economice, de notorietate fiind faptul că turismul este afectat considerabil de această pandemie.

În ceea ce privește impactul asupra sectorului turistic din Delta Dunării, majoritatea operatorilor chestionați au declarat că pandemia, în stadiul actual, afectează derularea activității și au afirmat că impactul este unul major.

Pentru diminuarea efectelor economice negative în industria ospitalității din județul Tulcea, Asociația de Management al Destinației Turistice Delta a

22

solicitat sprijin la nivel guvernamental și local, în eforturile de micșorare a consecințelor economice dezastruoase, privind necesitatea luării unor măsuri legale urgente, fiscale și legislative având ca obiect acordarea de facilități fiscale și măsuri de ajutor,  în sprijinul operatorilor economici din sectorul turistic.

Preşedintele Asociaţiei de Management a Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac, a declarat pentru AGERPRES că a solicitat tuturor operatorilor din rezervaţie situaţia în ceea ce priveşte efectele pe care le are situaţia de la nivel naţional privind infecţiile cu Covid-19, dar şi măsurile aşteptate din partea Guvernului. “Delta Dunării poate fi o oază de linişte şi siguranţă pentru cei care-şi doresc o vacanţă în acest an, fiindcă Delta nu presupune o aglomerare de turişti pe un spaţiu restrâns. Există o anulare a rezervărilor în sistem early-booking de până la 40% în funcţie de profilul clienţilor şi probabil că vom avea o scădere importantă anul acesta în ceea ce priveşte turiştii străini”, a afirmat preşedintele Ţibuleac.

Circa 40% din rezervările făcute în sistem early-booking în Delta Dunării au fost anulate, pe fondul cazurilor de infecţie cu noul coronavirus, aproape 45% din sosirile de nave de croazieră fluvială în Portul Tulcea anunţate pentru acest an au fost anulate, iar transportatorii rutieri ocazionali susţin că vor începe disponibilizările în mai dacă Guvernul nu adoptă măsuri de relaxare fiscală în domeniu, scrie Agerpres.

În acest context, Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării a transmis adrese către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, către Ministerul Finanțelor Publice și către Instituția Prefectului Județului Tulcea (vezi adresele anexate).

MADR așteaptă rapoartele anuale de la operatorii economici care optează pentru aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare 13 martie 2020 Cotidianul Agricol  MADR reamintește că operatorii economici care optează pentru aplicarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare au obligația să transmită la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până la data de 31 martie a fiecărui an, rapoartele anuale pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie a anului precedent. Facem precizarea că implementarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată a început cu anul 2019, astfel primul termen de raportare este 31 martie 2020, pentru anul 2019. Raportarea va cuprinde, în mod obligatoriu, tipul/categoria produs donată/recepționată, cantitatea donată/recepționată (kg), contractul de

23

donare alimente, datele de identificare ale donatorului/receptorului (numele și codul fiscal).

Legea nr. 217/2016  privind diminuarea risipei alimentare, republicată și H.G. nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare reglementează măsurile de prevenire a risipei de alimente pe întreg lanțul agroalimentar și se adresează operatorilor economici, din cadrul fiecărei verigi a acestuia.

În ceea ce privește planul de diminuare a risipei alimentare, menționăm faptul că în conformitate cu legislația în vigoare, operatorii care optează să întreprindă acțiuni pentru diminuarea risipei alimentare, au obligația să elaboreze planul de diminuare a risipei alimentare. Postarea planului de diminuare a risipei alimentare pe site-ul propriu este opțională, conform art. 4 din H.G. 51/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritatea care realizează și gestionează baza de date cu operatorii receptori și publică pe site-ul propriu Lista operatorilor receptori. Până în prezent, sunt înscriși în lista operatorilor receptori un număr de 11 entități (organizații, asociații, fundații), ale căror date de identificare sunt disponibile pe site-ul MADR, la secțiunea Ind. Alimentară, Risipă alimentară. Link aici: https://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2019/2020/Lista-operatori-receptori–26.02.2020.pdf

Reamintim că România este semnatară a Acordului de la Paris încheiat la 12 decembrie 2015 prin care a confirmat alături de celelalte state membre UE, precum și de statele membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), angajamentul referitor la reducerea cu 50% a risipei de alimente până în anul 2030, prevăzută în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în cadrul summit-ului ONU de la New York, în septembrie 2015.

ANSVSA a actualizat tarifele din domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor  meatmilk  13 martie 2020 Ca urmare a modificării valorii de curs a monedei naţionale, ANSVSA a publicat în ziua de 13 martie a.c. noile valori ale tarifelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, indexate cu indicele de inflaţie. Iată mai jos Ordinul semnat de Preşedintele instituţiei, domnul dr. Robert Chioveanu. Precizăm că noile tarife pot fi consultate pe site-ul ANSVSA.“ORDIN privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar – veterinar şi pentru

24

siguranţa alimentelor, cu modificările ulterioare, ca urmare a actualizării tarifelor în funcţie de rata inflaţiei din anul 2019.

Văzând Referatul de aprobare nr. 501 din 03.02.2020, întocmit de Direcţia Economică din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, având în vedere prevederile art. 10 lit. b), ale art. 18 alin. (5), precum şi ale art. 48 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 3 alin. (3) şi art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Art. I. – Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar – veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 18 august 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează, în urma actualizării tarifelor în funcţie de rata inflaţiei din anul 2019.”

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 1/2020 privind aprobarea masurilor necesare creşterii capacităţii de intervenţie în prevenirea şi combaterea infecţiilor cu noul Coronavirus, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat

25

în Brosura nr. 1 din 02.02.2020. A intrat în vigoare la 02.02.2020

Hotărârea nr. 171/2020 pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru pregătirea unităţilor sanitare în vederea îngrijirii pacienţilor infectaţi cu Coronavirus - COVID19, precum şi pentru optimizarea derulării acţiunilor prioritare necesare îngrijirii şi acordării tratamentului pacienţilor critici, în acest context, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 197 din 11.03.2020. A intrat în vigoare la 11.03.2020

Hotărârea nr. 2/2020 privind aprobarea masurilor necesare creşterii capacităţii de intervenţie în prevenirea şi combaterea infecţiilor cu noul Coronavirus, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 24.02.2020. A intrat în vigoare la 24.02.2020

Hotărârea nr. 3/2020 privind aprobarea procedurii operaţionale privind gestionarea cazurilor de infecţie cu noul Coronavirus., Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 28.02.2020. A intrat în vigoare la 28.02.2020

Hotărârea nr. 4/2020 privind aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a noului Coronavirus şi acordarea unui ajutor umanitar pentru Republica Elenă, în contextul crizei migraţiei şi a refugiaţilor, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 04.03.2020. A intrat în vigoare la 04.03.2020

Hotărârea nr. 5/2020 privind aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a noului Coronavirus, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 09.03.2020. A intrat în vigoare la 09.03.2020

Hotărârea nr. 2/2020 a Grupului de suport tehnico-ştiintific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 01.02.2020. A intrat în vigoare la 01.02.2020

Hotărârea nr. 5/2020 a Grupului de suport tehnico-ştiintific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 02.03.2020. A intrat în vigoare la 02.03.2020

Hotărârea nr. 7/2020 a Grupului de suport tehnico-ştiintific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, Comitetul

26

Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 07.03.2020. A intrat în vigoare la 07.03.2020

Hotărârea nr. 8/2020 a Grupului de suport tehnico-ştiintific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 09.03.2020. A intrat în vigoare la 09.03.2020

Hotărârea nr. 3/2020 a Grupului de suport tehnico-ştiintific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 24.02.2020. A intrat în vigoare la 24.02.2020

Hotărârea nr. 4/2020 a Grupului de suport tehnico-ştiintific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 27.02.2020. A intrat în vigoare la 27.02.2020

Hotărârea nr. 1/2020 a Grupului de suport tehnico-ştiintific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 29.01.2020. A intrat în vigoare la 29.01.2020

Ordinul nr. 397/2020 pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 197 din 11.03.2020. A intrat în vigoare la 11.03.2020

Ordinul nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională determinată de infecţia cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 201 din 12.03.2020. A intrat în vigoare la 12.03.2020

Ordinul nr. 428/2020 pentru aprobarea Listei cuprinzând dispozitivele medicale şi materialele sanitare pentru a asigura prevenţia şi tratarea afecţiunilor asociate infecţiei cu SARS-COV-2, a căror distribuţie în afara teritoriului României se suspendă temporar, precum şi a unor măsuri pentru asigurarea medicamentelor cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed), Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 202 din 12.03.2020. A intrat în vigoare la 12.03.2020

Ordinul nr. 77/2020 privind publicarea Listei unităţilor sanitare cu paturi încadrate în categoriile de acreditare în data de 3 martie 2020, Autoritatea

27

Naţională de Management al Calităţii în Sănătate Publicat în Mof I nr. 200 din 12.03.2020. A intrat în vigoare la 12.03.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 388/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 90/428/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte derogările de la regulile competiţiilor ecvestre şi de modificare a Deciziei 2009/712/CE a Comisiei în ceea ce priveşte referinţele la legislaţia zootehnică [notificată cu numărul C(2020) 1269] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 73 din 10.03.2020. A intrat în vigoare la 10.03.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 393/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Rusia din lista ţărilor terţe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care anumite produse obţinute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea, în legătură cu boala de Newcastle (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 76 din 18.02.2020. A intrat în vigoare la 18.02.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1373/2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2019) 6246] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 220 din 23.08.2019. A intrat în vigoare la 23.08.2019

Rectificare la Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, Jurnalul Oficial Publicat în JOCE nr. 305 din 26.11.2019. A intrat în vigoare la 26.11.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1256/2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/943 privind măsurile de urgenţă de suspendare a importurilor de fasole uscată provenind din Nigeria, în ceea ce priveşte prelungirea perioadei de aplicare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 196 din 24.07.2019. A intrat în vigoare la 24.07.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1947/2019 privind autorizarea gumei cassia ca aditiv pentru hrana pisicilor şi a câinilor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 304 din 26.11.2019. A intrat în vigoare la 26.11.2019

Rectificare la Regulamentul (UE) 2017/2454 al Consiliului din 5

28

decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 348 din 29 decembrie 2017), Jurnalul Oficial Publicat în JOCE nr. 196 din 24.07.2019. A intrat în vigoare la 24.07.2019

Regulamentul nr. 96 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) Dispoziţii uniforme privind omologarea motoarelor destinate instalării pe tractoare agricole şi forestiere şi pe utilaje mobile fără destinaţie rutieră în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi provenite de la motor [2019/547], Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite - CEE-ONU Publicat în JOCE nr. 107 din 17.04.2019. A intrat în vigoare la 17.04.2019

Rectificare la Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, Jurnalul Oficial Publicat în JOCE nr. 305 din 26.11.2019. A intrat în vigoare la 26.11.2019

………………….

INTERNE

PALMELE CRĂPATE DE ȚĂRAN NE DAU NOUĂ HRANA CEA DE TOATE ZILELE! Liliana Sime 13 martie 2020 - OPINIE. Oportuniștii sunt cei care profită de orice criză. Deja își ițesc capetele și-n criza Coronavirus, COVID 19. Oportuniștii sunt cei care ies la rampă, care intuiesc imediat posibilitatea de câștig. Fie că e vorba de un câștig de imagine sau unul material. Oportuniștii își croiesc cărare prin criză, cinici, calculați, mercantili, ei prind imediat ițele crizei și le împletesc în așa fel încât să le iasă lor de un profit substanțial.

O să vedeți câți oportuniști vor prinde în criza Coronavirus șansa de lansare sau relansare. Istoria ne demonstrează că în orice criză au fost câștigători și perdanți.

Între fermierii români sunt prea puțini oportuniști. Fermierul nostru, țăranul nostru nu știe cum să vâneze oportunitatea dintr-o criză. Țăranii noștri știu să trudească. Asta au învățat în tradiția lor îndelungată. Asta au moștenit de la bunicii și părinții lor. Ei sunt cei care se trezesc în puterea dimineții să mulgă oile, să dea de mâncare vacilor, să iasă pe câmp cu tractoarele. Ei sunt cei pe care noi îi ignorăm și-i disprețuim pentru că sunt "la munca de jos".

29

Nasurile noastre delicate se strâmbă la mirosul bălegarului. Mâinile noastre fine nu pot scormoni pământul în căutarea hranei. Țăranul nostru nu are nici nas delicat și nici mâini fine. Are palmele crăpate de muncă, de istovirea din zori și până-n seară. Din palmele astea ne vin nouă pâinea și laptele. Palmele astea nu ne lasă pe noi, ceilalți, să murim de foame. Ce face țăranul nostru român în criza Coronavirus? Produce hrana noastră cea de toate zilele. Niciunul nu stă să se gândească la oportunitate și profit.

Ce spun țăranii noștri în criza Coronavirus?  Acum suntem buni când ați găsit rafturile magazinelor goale?! Rafturi pe care noi, țăranii români, nu putem să ne vindem marfa. Acum nu vă mai miroase bălegarul și brânza de oaie?! Acum nu mai veniți peste noi să ne ucideți animalele și nu ne mai acuzați că răspândim ciuma?! Și chiar dacă-și varsă năduful și necazul, țăranul român continuă să producă hrană. Nu l-am auzit pe niciunul dintre fermierii cu care vorbesc aproape zilnic să-și abandoneze animalele în grajd sau pământul nelucrat. E criză, da, e criza Coronavirus, dar viața acolo unde e legată de pământ și animale continuă ca până acum.

Nu l-am auzit pe niciun țăran din vârf de munte, de la stână, de la ferme mici, din gospodării să intre în panică și fibrilații că vine COVID 19 peste el. Zilele încep pentru el tot la ora 4 în zori când oile, vacile trebuie mulse și se încheie tot seara târziu, după ce sunt alipuite animalele. Același ritual îl urmează și fermierul care lucrează pământul. Că e COVID 19 sau nu e, pământul nu așteaptă, culturile agricole nu-și iau o pauză.

Ce ar trebui să facem noi, ăștia, care ne panicăm la fiecare adiere, noi, ăștia care nu trăim într-o simbioză cu natura, noi, ăștia, care ne repezim să ne facem provizii de teama că vom muri de foame? Să ne amintim că avem țărani. La ei ne găsim hrana. S-au închis piețele? Nu-i nimic. Țăranul român nu s-a mutat nicăieri, el e cel legat de pământ. Știm unde-l găsim ca să ne procurăm hrana cea de toate zilele. Vă amintiți povestea cu adoptă un țăran? Nu, țăranul român nu are nevoie să fie adoptat de noi, noi suntem cei care avem nevoie să fim adoptați de el.

Fermier: CÂND VEŢI ÎNŢELEGE IMPORTANŢA MICULUI PRODUCĂTOR LOCAL? Nicoleta Dragomir  13 martie 2020 OPINIE. Apel al fermierilor către autorităţi. Rafturile goale ale magazinelor ar trebui să dea de înţeles cât de periculoasă e dependenţa faţă de importurile agroalimentare. CONSUMATORI, cumpăraţi alimente de la producătorii locali! Vom învăţa ceva din criza prin care trecem?

30

,,2020... Un virus reuşeşte să răstoarne ierarhiile mondiale. Nu ţine cont că eşti din vest sau din est şi nu ţine cont că eşti bogat sau sărac şi provoacă teama la nivel mondial. Oare când găsiţi rafturi goale în supermarket înţelegeţi cât e de rău să depinzi de importuri? Oare acum înţelegeţi importanţa producătorului român? 

Dar dacă se merge mai departe şi se închid judeţe sau oraşe veţi înţelege importanţa micului producător local? Oare omenirea învaţă ceva sau Coronavirusul trece, noi uităm şi o luăm de la capăt, până când va apărea ceva şi mai grav, ceva cu adevărat devastator?

De ţăranul român avem nevoie noi toţi şi pentru asta trebuie să îl susţinem. Să fie pe piaţă, acolo unde îi e locul, nu dat la o parte de importatori şi de tot felul de interese meschine. Cel care produce pentru el şi familia lui da, să fie lăsat în pace, nu să-l încurce unul şi altul. Dar producătorul care are nevoie de desfacere să fie încurajat şi susţinut şi de către stat, şi de către consumatori. Aşa cum fiecare stat vestic ştie să-şi protejeze producătorul şi producţia locală! Şi fiecare dintre noi, în această perioadă trebuie să-l caute pe ţăranul din satul lui, să-şi cumpere alimentele şi să susţină astfel inclusiv comunitatea din care face parte!"

Daniel Cristea, fermier MaramureşFlorin Tubrea, fermier Timiş

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar. În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro

CUM NE PUTEŢI CONTACTA. În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo şi prin WhatsApp la telefon 0722814021.

31

Puiu Ilisei: De 2 zile e bătaie pe ciupercile pe care le produc! Până acum, supermarketurile nu mă băgau în seamă! Ramona Dascălu - 12 martie 2020

În vreme de restriște, fermierii români încep să fie apreciați la adevărata lor valoare! Puiu Ilisei, fermier din Călărași, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că de două zile, de când numărul de îmbolnăviri cu coronavirus a început să crească și în țara noastră, ciupercile pe care le produce el sunt la mare căutare. Și interesate de marfa lui nu sunt magazinele mici, ci marile lanțuri de supermarketuri care până acum nici nu voiau să audă de ciupercile produse la Călărași.

”De două zile, e bătaie pe ciupercile pe care le produc eu, toată lumea mă sună, toată lumea vrea ciuperca mea. Și vorbesc aici de lanțuri mari de supermarketuri care până acum nici nu mă băgau în seamă că produceam prea puțin în opinia lor. Deci, la ciuperci nu aveam contract cu niciun supermarket cu nimeni și acum sunt foarte căutat. Anul trecut m-am rugat de ei să mă primească și nu au vrut că sunt prea mic și am producție mică.

Chiar acum două săptămâni mă gândeam ce o să fac cu marfa, că la ora aia nu mă întreba nimeni”, a declarat Puiu Ilisei, singurul producător de ciuperci pe zona de sud a României. Fermierul din Călărași crede că s-a ajuns la această situație pentru că în România la această oră nu mai intră marfă din țările europene, mai ales din Polonia: ”Eu produc 1000 de kilograme de ciuperci pe zi. Dacă dau cantitatea pe care o produc eu pe zi unui lanț de magazine care are 1000 de magazine înseamnă că trebuie să ducă în fiecare magazin doar câte un kilogram de ciuperci, și asta pentru că nu mai aduce nimeni din Polonia pentru că nu are de unde (…). Mi-a zis cel de la care iau compostul din Ungaria că în Polonia, de unde veneau cele mai multe ciuperci în România, culegătorii erau români și acum cu această criză românii și ucrainenii au plecat acasă și polonezii nu au cu cine să mai culeagă ciupercile”.

Acesta susține că și dacă ar vrea, cel puțin la acest moment, nu are cum să dea ciupercile la supermarketuri pentru că are de onorat comenzi și nu poate să își lase baltă clienții obișnuiți: ”Deocamdată însă nu prea sunt interesat de cererea supermarketurilor, lucrez tot cu cei cu care lucram și înainte. Deci, nu pot să dau pentru că am și eu niște clienți și ce ar mai fi să-i las baltă”.

32

Puiu Ilisei mai spune că odată cu această criză care a lovit România, se poate vedea cu ochiul liber câte din produsele alimentare din magazine erau din import și câte erau românești.

”În supermarketuri sunt rafturile goale. Acum se vede cât este producție internă pentru că la acest moment, în contextul pandemiei de coronavirus, nu mai vine carne de pui din Polonia și noi, românii, tot sacul ăla de carne de pui îl ducem, pe care îl duceam și înainte, dar acum se consumă foarte repede pentru că este doar un sac, nu mai sunt și alea 30 aduse din Polonia pentru că acum polonezii se gândesc la consumul intern, fac stocuri, nu mai exportă. Acum vedem realitatea, vedem exact cât produce românul, restul era import și mă refer aici la tot felul de produse alimentare, cum ar fi carne, lapte, ouă, ciuperci. Ce se găsește acum în magazine? Mai nimic. Fix asta producem noi ca țară – mai nimic”, este de părere Puiu Ilisei, fermier din județul Călărași.

Fermierul consideră că statul român ar fi trebuit să aibă o strategie națională pe plan alimentar: ”Deci, acum în caz de pandemie suntem forțați să mâncăm produsul intern, produsul românesc, pe care noi nu-l avem pentru că așa zișii guvernanți îi lăsau pe toți să aducă, iar acum a sosit și momentul în care nu se mai poate aduce din afară. Dacă se închid granițele, ce mâncăm? Strategia națională pe plan alimentar trebuia făcută cu mult înainte, acum trebuia să avem ferme de lapte, ferme de pui, de porc, să ieșim acum cu carnea și fără să mărim prețul. Acum, în al 12-lea ceas trebuie să realizăm importanța fermierului român, care îți dă mâncare și e aici lângă tine”.

Să ne bazăm mai mult pe ceea ce producem! Liviu GORDEA13 martie 2020 -

Chiar dacă societatea românească este afectată într-o oarecare măsură de condiţiile speciale în care ne aflăm astăzi pe fondul apariţiei coronavirusului, fermierii sunt destul de liniştiţi şi pregătiţi să ne asigure hrana de care avem nevoie.

Octavian Groza, directorul tehnic de la SC Lux Com SRL, crede că nu ar trebui să apară probleme pe lanţul de aprovizionare. "Din punctul de vedere al fermierilor nu este nici o problema, dar constat că există o reţinere din partea distribuitorilor de inputuri. Au fost

33

restricţionate vizitele la fermieri şi asta nu este neapărat un lucru rău. Discutăm mai mult pe telefon. Fermierii în general şi-au asigurat stocurile de produse necesare pentru campania de primăvară", susţine acesta.

El a semnalat totuşi câteva situaţii în care companiile de seminţe nu au putut furniza anumiţi hibrizi, care sunt produşi în alte ţări europene. "Atât Monsanto, cât şi Pioneer se află în situaţia asta. Sunt câteva camioane blocate şi probabil nu vor ajunge prea curând în România. Oricum, cele două companii au soluţii şi oricând acei hibrizi pot fi înlocuiţi cu alţii, care se pretează la fel de bine de a fi cultivaţi la noi în ţară", ne-a declarat agronomul fermei din judeţul Călăraşi.

Avem stocuri de făină, ulei şi zahăr!

Deşi România este dependentă în mare măsură de importuri, Octavian Groza nu crede că se va ajunge la o criză alimentară, nici dacă se vor închide graniţele. "Avem suficiente stocuri de grâu de foarte bună calitate, pentru mori şi pentru industria de panificaţie. Chiar dacă se va prelungi această criză, ceea ce nu este de dorit, putem face faţă fără probleme. Avem destul zahăr, ulei şi făină încât să trecem cu bine peste momentul acesta. Să nu uităm că unii agenţi economici importă făină de mălai sau de grâu produsă în străinătate, dar cu materie primă românească", afirmă cel care se ocupă de partea tehnică în ferma lui Gheorghe Ţuţuianu din Câmpia Bărăganului.

În opinia sa, este un moment bun pentru ca românii să realizeze în sfârşit că au nevoie de produsele româneşti şi să renunţe la cele din import, sprijinind astfel producţia autohtonă. "Să încercăm să nu-i băgăm în faliment pe producătorii agricoli români. Să ne bazăm mai mult pe ceea ce producem în ţara noastră! Cu excepţia anumitor fructe, cu care lumea s-a obişnuit în ultimii ani şi care necesită un climat mai cald, noi avem cam tot ce ne trebuie", constată acesta.

Pe de altă parte, el consideră că statul ar putea face mai mult pentru închiderea lanţului de producţie. "E nevoie de măsuri concrete pentru stimularea procesării. Să nu mai mai vindem afară materie primă şi să exportăm astfel subvenţie. Trebuie să prelucrăm mai mult în ţară!", avertizează Groza.

 Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Prima fermă din România care intră în autoizolare de teama coronavirusului: ”Rămânem 5-6 oameni să îngrijim întreg efectivul de vaci!” Ramona Dascălu - 12 martie 2020 Prima fermă din România care se autoizolează pentru a preveni orice îmbolnăvire cu noul coronavirus! Fermierul Nicolae Ardeleanu,

34

proprietarul celei mai mari ferme de vaci din județul Brăila, a luat decizia de a se autoizola în exploatație împreună cu angajații săi. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a aflat în exclusivitate care este planul de criză pe care crescătorul de vaci îl va implementa în exploatația de la Însurăței.

Ferma pe care o deține Nicu Ardeleanu este cea mai mare fermă de vaci din zona Brăilei și reușește să integreze producția vegetală în zootehnie, 90% din furaje fiind produse pe cele 1.700 de hectare de teren agricol. În ciuda faptului că nu vorbim de o exploatație mică, de întreg efectivul de 750 de capete de vaci Holstein, dar și de terenuri, se vor îngriji în următoarele 14 zile doar 5-6 oameni, însă asta nu-l sperie pe fermier. ”Am 750 de vaci. Acum, după ce numărul de angajați va fi diminuat, după împărțirea în echipe, vom limita unele activități, o să ne axăm pe muls, pe furajare, pe ceea ce este strict necesar. Nu am ce să fac altceva. Mulsul e mecanic, mulg 24 de vaci deoodată. Astăzi avem 305 de animale la muls”, a declarat brăileanul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Înainte însă de a-și băga ferma de vaci în izolare, fermierul Nicolae Ardeleanu a avut grijă să pună la punct toate aspectele, atât în ceea ce privește starea de sănătate a animalelor, cât și în ceea ce privește producția de lapte: ”Am făcut toate acțiunile sanitar-veterinare din Planul Strategic, adică vaccinări, analize de sânge, tot, ca să nu avem niciun fel de probleme. Mâine va veni doctorul să citească ultimele rezultate, o parte dintre ele au venit deja și e totul în regulă. În ceea ce privește laptele, am vorbit cu beneficiarul, cu firma procesatoare, și cisterna o să vină în continuare, dar șoferul nu o să mai coboare din mașină, băieții mei știu ce au de făcut, trebuie doar să pună un furtun la un tanc, avizul îl voi trimite pe WhatsApp. Am între 8.000 și 9.000 de litri de lapte pe zi și toată cantitatea o dau către un singur procesator”.

Angajații, împărțiți în două echipe și bine instruiți

Fermierul brăilean a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că și-a instruit temeinic angajații, atât pe cei care au mers acasă, cât și pe cei pe care i-a păstrat la fermă. O altă decizie importantă a fost de a se asigura că are provizii atât pentru animale, cât și pentru oamenii săi, pentru cel puțin o lună de zile.

”Ne-am autoizolat pentru că nu trebuie să așteptăm ce este mai rău. Am împărțit angajații de la ferma de vaci în două grupe și începând de mâine vom intra în carantină pentru 14 zile. Am făcut provizionarea cu tot ce trebuie, și aici vorbesc de furaje, medicamente și hrană pentru cel puțin o lună de zile. În ceea ce privește cei 11 angajați, jumătate dintre ei vor sta în

35

izolare la fermă, iar cealaltă jumătate, tot în izolare, dar acasă la ei. În cazul în care se mai poate, după 14 zile o să-i schimb, cei care au stat acasă vor veni la fermă și invers, dar dacă nu se va mai putea face lucrul ăsta vor rămâne în continuare tot cei care sunt la fermă. Oricum le-am explicat că decât izolați la domiciliu mai bine izolați la fermă. Le-am spus că nu trebuie să iasă, că nu trebuie să aibă contact cu lumea pentru că după aceea nu vor mai putea veni la muncă. Pot spune că angajații mei nu au avut până acum contact cu persoane străine”, a declarat Nicolae Ardeleanu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Ferma din Însurăței asigură angajaților toate condițiile de cazare

La Brăila nu sunt cazuri confirmate, dar sunt bolnavi de coronavirus în județele limitrofe

Inițitiva fermierului Nicolae Ardeleanu este una demnă de lăudat fiind o măsură preventivă. La acest moment nu există cazuri de coronavirus confirmate la nivelul județului Brăila, dar la nivel național, numărul celor care s-au infectat cu COVID-19 a ajuns deja la 48, dintre care două persoane sunt din județe limitrofe: Galați și Buzău. ”La noi, în județul Brăila, nu este niciun caz confirmat, momentan nu este niciun pericol. Tocmai de  aceea m-am gândit să nu stăm să așteptăm să se întâmple pentru că dacă se întâmplă va fi foarte greu. Și acum este un pic greu, că a trebuit să facem aprovizionări, sunt cheltuieli, oamenii trebuie plătiți că stau în plus, nu este asta însă o problemă pentru că ei au fost foarte înțelegători. Se doarme la fermă, avem toate condițiile, dușuri, mâncare, căldură”, ne-a declarat fermierul.

Crescătorul îi îndeamnă pe toți românii să își ia măsuri și, dacă au posibilitatea, să se autoizoleze pentru a nu mai răspândi virusul: ”Îi îndemn pe toți să ia măsuri. Izolează-te ca fermă pentru că dacă, Doamne-ferește, ai un om depistat cu coronavirus ți-i închide pe toți acasă și ce ai făcut? Guvernul a luat ce măsuri erau de luat, dar trebuie să-i ajutăm și noi. I-am explicat și familiei mele să stea mai izolată, să nu dea mâna la salut, să nu aibă contact direct cu nimeni. Sunt mulți care se dau de ceasul morții, dar nu știu ce așteaptă. Statul a luat măsuri, dar dacă lumea nu-l ajută. Oamenii trebuie să stea pe loc că altfel se împrăștie virusul și nu mai scăpăm de el. Se transmite de la unul la altul și la un moment dat o să ne trezim toți că stăm în casă. Trebuie să evităm și pentru noi, și pentru cei de lângă noi și pentru a stopa”.

DSVSA a fost anunțat de planurile fermierului din Brăila

36

Înainte de a lua decizia autoizolării fermei sale, Nicolae Ardeleanu a anunțat și Direcția Sanitar Veterinară Brăila: ”I-am anunțat de decizia mea și pe cei de la DSV, au zis că e foarte bine. Suntem prima fermă din țară care a luat măsurile astea. Aș vrea să înțeleagă toată lumea că nu avem altceva ce să facem”.

Nicolae Ardeleanu spune că și în cazul în care s-ar fi întâmplat ca unul dintre angajați să contracteze virusul COVID-19, ar fi avut cu cine să-l înlocuiască, dar din start a refuzat să aștepte să se ajungă la o astfel de situație, care i-ar fi îngreunat activitatea fermei pe partea de vegetal.

”Dacă Doamne-ferește se întâmplă la mine să fie depistat un angajat cu coronavirus, eu pot aduce din altă parte oameni, de pe vegetal, dacă acolo nu vor fi probleme. Am oameni care cunosc și mulsul pentru că eu pe parcursul timpului am mai făcut schimbarea cadrului, am mai luat pe unul de la vegetal și l-am pus la fermă și invers că să aibă habar în caz că se întâmplă ceva să nu rămânem descoperiți. Deci aș avea cu cine să fac treabă, dar nu vreau să ajung la lucrul ăsta, mai ales că urmează să intrăm la semănat la porumb”, explică fermierul.

Sala de muls cu 24 de posturi

O fermă cu viitor bine planificat

37

Dacă va trece cu bine și de această perioadă mai agitată, fermierul din Brăila are în plan să-și mărească efectivul de animale astfel încât să ajungă la 400 de vaci la muls: ”Ferma o am din 2000, atunci am început cu prima vacă și am crescut efectivul pe parcurs până am ajuns la efectivul de îl am acum de 750 de capete de vaci din rasa Holstein, și cu roșu și cu negru. Acum suntem din matca noastră, avem rezultate foarte bune. Cu efectivul vreau să ajung la 400 de mulgătoare, adică un efectiv total de 900 de capete și acolo o să mă opresc. Deci, efectivul eu îl măresc continuu pentru că mai sunt și reforme. Am de asemenea și două vaci recordiste, care dau 80 de litri de lapte pe zi de o lună de zile”.

Și planurile acestuia nu se opresc aici întrucât în scurt timp vrea să producă și lapte bio: ”Am 200 de hectare la bio, dintre care 100 de hectare de porumb siloz, am și rapiță, grâu, lucernă, în anul doi de conversie, adică în ultimul an, după care urmează 6 luni de conversie la vacă. După ce am făcut furajul bio, îl administrez și după 6 luni de administrare bio va fi laptele bio. Am vorbit cu beneficiarul, i-am explicat și a fost interesat de laptele bio, adică el poate prelucra și bio. Prețul va fi mai mare”.

Pe lângă ferma de vaci, brăileanul Nicolae Ardeleanu mai lucrează și 1.700 de hectare de pământ: ”Lucrez 1700 de hectare de teren. Avem vreo 320 de hectare lot semincer porumb, vreo 200 de hectare de grâu, care arată foarte frumos la momentul ăsta, cele 200 de hectare bio. Zona în care lucrez este irigabilă, am cerut deja apă pentru că tot am așteptat ploile, dar văd că nu au mai venit. Dacă vremea o va ține tot așa, vom băga și grâul la irigat”.

CUM se ORGANIZEAZĂ FERMIERII ROMÂNI sub AMENINŢAREA PANDEMIEI de CORONAVIRUS! Ferma 13 martie 2020 Lăsaţi baltă de autorităţi, crescătorii de vaci din România caută soluţii pentru a-şi menţine activitatea în ferme, în condiţiile răspândirii tot mai rapide a coronavirusului Covid-19 pe teritoriul ţării noastre.

„CUM SE VA REZOLVA?CĂTRE AUTORITĂŢILE COMPETENTEFermierii din fermele de vaci de lapte vor avea de luat decizii extreme şi au

38

nevoie urgentă de poziţia dumneavoastră oficială, fără poveşti, faţă de următoarea situaţie: într-o fermă de 100 – 1.000 de vaci unul dintre angajaţi contractează coronavirus COVID-19 şi este izolat. Restul angajaţilor din fermă intră în carantină la domiciliu pentru 14 zile. Cum se rezolvă problema mulsului, a hranei, a asistenţei sanitar - veterinare etc.? După 14 zile se constată că şi restul angajaţilor au contractat boala şi nu mai pot veni la muncă. Cum am putea găsi rezolvare la această situaţie? Noi nu vedem niciuna. Dumneavoastră?Există vreo celulă de criză undeva, exista cineva de specialitate în statul român care să vină cu o soluţie într-o astfel de situaţie? Că s-au închis şcolile e bine, că funcţionarii lucrează de-acasă e bine, (...) că nu trebuie să mai ieşim pe drum e corect, dar aici cum rezolvăm? E obligatoriu, prin lege şi moral, ca vacile să mănânce, să fie îngrijite, asistate sanitar-veterinar şi neapărat să fie mulse. Care ar fi soluţia?”, a scris fermierul Costel Caraş, pe pagina sa de Facebook.

„Carantina în fermă trebuie lamurită din mai multe puncte de vedere: 1. în carantină omul mai poate munci? 2. carantina este colectivă sau individuală? 3. dacă institui carantina colectivă, nu vei fi acuzat că îmbolnăveşti oamenii? Sunt mai multe aspecte pe care trebuie să le lamurească instiţutiile statului. Angajaţii vor accepta sau îşi vor băga picioarele în vacile tale?”, mai întreabă fermierul.

„ASTEA SUNT PROBLEME CARE AR FI TREBUIT SĂ AIBĂ PROCEDURI CLARE DE REZOLVARE LA ACEASTĂ ORĂ!”, subliniază Caraş.

Fermierul a ridicat aceste probleme şi i-a adresat aceste întrebări şi secretarului de stat din Ministerul Agriculturii Emil Dumitru, într-un grup de pe o reţea de socializare.

„Nu am primit nici un răspuns. Emil Dumitru mi-a spus că a făcut o cerere către ANSVSA şi astăzi (12 martie –n.red.) am văzut o declaraţie a ANSVSA-ului în care spune ceva şi despre fermele comerciale, că asigură cele mai bune măsuri de biosecuritate, dar nu legat de ce am spus eu.

Eu mă aşteptam, şi un om înţelept aşa ar fi făcut, convocam preşedinţii de asociaţii, băi, fraţilor, ziceţi de propuneri aveţi, ca să îi învăţăm şi pe alţii, că aţi discutat cu oamenii, hai să facem un plan cu ce se poate face dacă întră Covid-19 într-o fermă de câteva sute de vaci, cum procedăm. Că dacă tu blochezi toţi oamenii în carantină acasă, ce se întâmplă cu animalele, cine le dă de mâncare, cine le mulge, cine gestionează lucrurile acolo?

E o situaţie foarte complicată, dar pe cei din instituţii îi doare în cot, la ei salariul merge!”, a declarat Costel Caraş pentru FERMA.

39

Abandonaţi de autorităţi, fermierii români se organizează singuri„Am sunat la Latteria Soresina (o cooperativă a producătorilor de lapte din Italia, cu aproape 200 de membri şi 48.000 de vaci de lapte - n.red.), la un amic, şi am întrebat despre situaţia fermierilor referitor la COVID-19. Situaţia este gravă, fermierii sunt „pe marginea prăpastiei”. Fermele mari au adoptat acelaşi sistem de autoizolare, cu echipe de schimb, la care ne-am gândit şi noi, iar fermele de familie lucrează astfel: s-a împărţit familia în două, o parte s-a izolat în fermă cu vacile, hrănesc şi mulg, iar restul preiau laptele într-un spaţiu tampon, unde îl lasă cei din fermă, îl prelucrează şi vând sau îl predau către procesare. Cele două echipe nu au contact. Lucrează numai prin schimb în spaţiul tampon. Sunt multe ferme mari şi mici care lucrează ca până acum, dar au luat măsuri drastice de securitate”, spune Caraş.

La fel ca fermierii italieni au început să se organizeze şi fermierii români. „Acum o săptămână, fermierii îmi spuneau că nu ştiu ce o să facă cu animalele, o să le dea drumul pe câmp, între timp oameni s-au organizat. Am vorbit cu ceva fermieri din ţară, unii dintre ei au creat nişte grupuri şi şi-au izolat ferma, deci nu mai intră şi nu mai iese nimeni, oamenii stau o perioadă în fermă, fiecare va vedea cât, urmând ca după o perioadă, să plece unii şi să aducă pe alţii, care sunt verificaţi că nu sunt infectaţi şi să încerce astfel să ducă înainte activitatea până se mai limpezesc lucrurile. Am vorbit în principal cu ferme mari şi am vorbit şi cu ferme mai mici. Fermierii mai mici nu prea au ce să facă, pentru că sunt soţ şi soţie şi poate un copil, doi. Au spus că ne-am luat şi noi toate măsurile, nu mai primim pe nimeni pe aici, am dezinfectat, ne spălăm pe mâini, dar nu avem ce să facem. Fermierii mai mari au început să se organizeze astfel încât să aibă cu cine să mulgă vacile, în cazul în care se întâmplă ceva. Aici e marea problemă, lucrând cu oameni angajaţi, e o mare problemă dacă apare la unul coronavirusul, pentru că toţi din fermă vor trebui să fie izolaţi”, a detaliat Caraş, pentru FERMA.Ce măsuri urgente ar trebui să ia Ministerul Agriculturii pentru fermele ameninţate de coronavirus!„Așteptarea mea, la momentul ăsta, este următoarea: spre exemplu, în fermele mari, dacă se izolează nişte angajaţi pentru o perioadă în fermă, aceştia trebuie plătiţi substanţial. Patronul o să facă eforturi, dar cred că fiecare fermă în situaţia asta, ca să poată să treacă momentul, ar trebui să primească un fel de ajutor de stat, pentru că nu e o treabă simplă, cresc foarte mult cheltuielile cu dezinfectanţi, trebuie să le dai mâncare oamenilor pe care îi izolezi în fermă, sunt nişte costuri suplimentare foarte mari, plus că nu ştii cât ţine treaba asta.Cred că MADR, alături de proprietarii de ferme, trebuie să găsească soluţii de compensare pentru angajaţii care fac astfel de sacrificii. Poate organizăm urgent o întâlnire pe această temă. Până la urmă, vacile nu sunt numai

40

proprietatea fermierilor, sunt şi o avuţie a ţării care asigură o siguranţă alimentară. Cred că trebuie urgent creată o procedură clară cu angajamente solide din partea tuturor. Nu ştim cât ţine situatia asta, nimeni nu ştie şi trebuie să fim pregătiţi pentru orice variantă”, mai spune Costel Caraş. 

 Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar. În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.roCUM NE PUTEŢI CONTACTA. În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo şi prin WhatsApp la telefon 0722814021.

Efectele interzicerii neonicotinoidelor! Ce nu stiu apicultorii In mart. 13, 2020

Interzicerea utilizării pesticidelor pe bază de neonicotinoide, în urma confirmării pericolului pe care îl reprezintă pentru populația de albine, a dus la o serie de dispute între apicultori și fermierii.

Apicultorii au afirmat că substanțele chimice folosite în agricultură sunt responsabile pentru declinul populației de albine. Un fermier din Slobozia crede că odată ce aceste substanțe au fost interzise, lucrurile nu se vor

41

îndrepta, ba chiar va fi mai rău.

https://youtu.be/VZYOUJ7P67M

Produsul pe bază de extract de urzică cu care îți protejezi culturile bio Redacția12 martie 2020

Un produs cu extract de urzică pe care agricultorii se pot baza în fermele bio. Se numește Ortimag și acționează ca biofungicid, insecticid și acaricid, fiind omologat de compania Agro-Est Muntenia în România pentru agricultura ecologică! Alături de Ortimag, în portofoliul companiei se mai găsește și Prev-Am, un insecticid și fungicid pentru fermele bio.

Ortimag: fungicid, insecticid și acaricid pentru culturile bio Prev-Am: insecticid și fungicid pentru fermele bio

Urzica este una din cele mai cunoscute plante și are și o mulțime de calități. Conține substanțe proteice și glucidice, acid acetic, acid formic, vitaminele A, B2, C și K, săruri minerale, histamină. Este un cocktail care le-a atras atenția specialiștilor din agricultură, care s-au gândit că pot folosi urzica pentru a crea un produs pentru agricultura ecologică. Astfel, extractul de urzică este substanța activă din Ortimag, un produs al Agro-Est Muntenia.

Ortimag: fungicid, insecticid și acaricid pentru culturile bio

Ortimag este un biofungicid, insecticid și acaricid omologat pentru agricultura ecologică. Iar gândindu-ne la condițiile meteo din această iarnă, care au fost foarte blânde, fără prea multă zăpadă, fermierii se așteaptă la atacuri importante de dăunători în scurt timp. Aplicarea Ortimag are efecte în combaterea mai multor dăunători: păduchele verde al piersicului, păduchele trandafirului, păduchele lânos, păduchele negru al cireșului, viermele mărului, mucegaiul frunzelor, monilioza sâmburoaselor, putregaiul

42

cenușiu, mucegaiul negru, afide, puricele vărgat al rapiței, molia verzei, acarianul roșu comun și mana.

Ortimag, cu un conținut important de microelemente, sulf, siliciu și magneziu, are un rol în creșterea producției de clorofilă în plante, ajută dezvoltarea sistemului radicular și favorizează descompunerea materiei organice.

Doza recomandată de aplicare a produsului Ortimag este de 50-100 cc / l la culturile de prun, cireș, piersic, cais, măr, păr, alun, coacăz, viță de vie, mazăre, cartof, castravete, salată, varză, tomate, rapiță și grâu.

Prev-Am: insecticid și fungicid pentru fermele bio

Agro-Est Muntenia pune lângă Ortimag un alt produs pentru agricultura ecologică, de data aceasta pe bază de ulei de portocale. Este vorba de Prev-Am, care combate moliile, fluturii, musculița albă, afidele, tripșii, puricii și păianjenul roșu. Prev-Am acționează în prin desicare, prin distrugerea tensiunii aripii, prin sufocare și prin fecunditate. Folosit ca fungicid, Prev-Am combate foarte bine făinarea, mana, rugina, alternarioza și mucegaiul.

Doza recomandată de Agro-Est Muntenia pentru Prev-Am este de 1.6 litri pe hectar la vița de vie, 2-6 litri / ha la legume și 2-5 litri / ha la pomii fructiferi. La aplicarea Prev-Am, pentru fungi ectoparaziți și stagii ale insectelor cu piele moale, doza trebuie să fie mai mare de 400 cc / 100 litri de apă. Pentru stagiile cu piele dură la insecte, ouă și condiții grele de aplicare, această doză este de 600 cc / 100 litri de apă.

Anunt ANSVSA! Detalii despre nava esuata plina cu oi moarte In mart. 13, 2020

Sursa foto: Animals International

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor informează că astăzi a fost finalizată operațiunea de recuperare a oilor moarte din nava Queen Hind.

43

În cadrul acțiunii au fost extrase din epava navei 14.230 de cadavre. În primele zile după eșuarea ambarcațiuii au fost recuperate 252 de oi și 173 de cadavre. Dintre animalele salvate, 180 au supraviețuit și au fost tranferate la un adăpost din localitatea Burias, județul Ilfov, aparținând asociației „ARCA – ANIMAL RESCUE AND CARE”, asociație care le are în custodie. 

Medicii veterinari din cadrul DSVSA Constanța și DSVSA Tulcea au supravegheat operațiunea din acvatoriul portului Midia desfășurată de către reprezentanții firmei Grup Servicii Petroliere, coordonată de Instituția Prefectului Constanța la care au participat și reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență Dobrogea, Agenției de Protecția Mediului, Administrația Bazinală de Apa Dobrogea Litoral, Poliția Română.

Cadavrele de animale, împreună cu resturile de SNCU (subproduse nedestinate consumului uman), de fân și de furaje grosiere s-au descărcat manual și mecanizat de către personalul specializat în astfel de lucrări, de pe fiecare nivel al navei, precum și din fiecare compartiment. Materialul a fost manipulat și colectat în saci din material impremeabil și introdus în containere închise etanș, care la rândul lor au fost încărcate cu ajutorul unei macarale în mijlocul de transport autorizat sanitar-veterinar și dirijate la o unitate de neutralizare SNCU, în vederea incinerării.

A fost inventariat numărul de capete de animale, precum și crotaliile de identificare, fiind  întocmit un registru de evidență a transporturilor de SNCU. Mijloacele de transport a SNCU au fost autorizate sanitar veterinar, dezinfectate după fiecare transport de către unitatea de neutralizare din județul Tulcea.

Acțiunea de incinerare a cadavrelor de oi din nava eșuată în portul Midia a început în data de 28 februarie și se va încheia în cursul zilei de astăzi.

Fermieri disperati! Ce facem cu fermele? Lasam animalele sa moara daca ne contaminam? In mart. 13, 2020

Bilanțul îmbolnăvirilor cu noul coronavirus a ajuns la 75, după ce autoritățile au confirmat mai multe cazuri în ultmele ore. În acest context, fermierii caută disperați soluții, pentru a-și putea gestiona fermele în cazul unei eventuale îmbolnăviri cu virusul COVID-19.

Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), a lansat pe pagina sa de Facebook un apel disperat către autorități:

44

”Autoritațile nu transmit proceduri pentru fermele de vaci si fabricile de lapte in caz de contaminarea angajaților!Urgență!!Ce facem cu fermele de vaci lapte daca băgăm îngrijitorii in carantină????Vrem carantină in fermă!Omorâm animalele? Le lăsăm ne hrănite, nu mulgem vacile?Unde sunteti reprezentanți ai fermierilor? Unde esti stimate consilier care doar mă înjuri?Cum rezolvăm fluxul ? Asigurăm continuitatea alimentelor?”, a scris președintele APRIL.

Problemele nu sunt numai în fermele de vaci, ci în toate sectoarele. Crescătorii de pui, spre exemplu, care au fermele pline, pregătite pentru vânzările sezoniere și pentru abatoare, se întreabă care sunt soluțiile și cum ar trebui să procedeze cu distribuția de ouă.

Scrieți-ne pe adresa de e-mail a redacției stiri@agro-tv.ro sau pe pagina de Facebook AGRO TV, cu ce probleme vă confruntați în ferme în contextul noii pandemii de coronavirus.

Se inchid pietele si targurile de teama coronavirusului? In mart. 13, 2020

În ultimele zile, multe zvonuri circulă în spațiul public, în contextul pandemiei de coronavirus. În urmă cu doar câteva zile, Raed Arafat, șeful DSU, a anunțat interzicerea tuturor evenimentelor desfășurate în spații închise la care participa peste 100 de persoane. Multe voci consideră însă că ar trebui luate măsuri și mai radicale.

Totuși, în contextul actual, mai multe piețe și târguri vor rămâne deschise. Spre exemplu, conducerea SC Piețe Sibiu SA anunță că nu va închide în

45

perioada imediat următoare Târgul Obor și piețele Sibiului, de tema coronavirusului

Reprezentanții societății au explicat pentru Turnul Sfatului că au urmărit cu atenție recomandările oficiale și aplică toate măsurile care se impun, însă nu vor închide târgul și piețele.

”Respectăm în detaliu toate recomandările oficiale pentru ceea ce înseamnă prevenție, însă am luat decizia de a nu le închide pentru că nu este un eveniment organizat doar o dată, sunt organizate în aer liber și am igienizat absolut toate lucrurile pe care oamenii pot pune mâna. În toalete am montat uscătoare pentru mâini, soluții dezinfectante, evident prosoape din hârtie. Suprafețele folosite de comercianți sunt dezinfectate zilnic, clanțele și zonele de acces, în hală spre exemplu, sunt dezinfectate de mai multe ori pe zi. Am pus afișe informative în spații vizibile și am făcut fluturași pe care i-am împărțit tuturor comercianților. Mai mult de atât nu știu ce să fac că eu aș face. Acestea sunt recomandările, le urmăm. Gândiți-vă și la aspectul economic, sunt mulți oameni care depind în totalitate de aceste activități. Și apoi, dacă nu se închide un mall, unde spațiul este închis și oamenii stau mult mai înghesuiți, ce am închide noi?”, a declarar Teodor Birț, directorul Piețe Sibiu SA.

Pe de altă parte, Consiliul Județean Sibiu a anunțat joi că în data de 14 martie Piața Transilvania va fi închisă, urmând ca producătorii și cumpărătorii să fie informați pe parcurs despre funcționarea pieței.

Decizia a fost luată de conducerea Consiliului Județean Sibiu în conformitate cu măsurile dispuse la nivel național pentru prevenirea îmbolnăvirii cu virusul COVID-19.

PIEȚELE rămân deschise în toată țara! ”Produsele românești sunt ABSOLUT NECESARE!”Agrointeligența 13 martie 2020 Veste importantă pentru toți românii, dar mai ales pentru micii fermieri care își comercializează produsele direct, în piețele agroalimentare. Aceste centre de vânzare rămân deschise și până la acest moment nu s-a pus problema închiderii lor, mai ales că ele funcționează în spații deschise, a declarat pentru Agrointeligența FOOD&RETAIL Teodor Birț, Asociației Administratorilor de Piețe din România.

Teodor Birț de află la Sibiu, acolo unde este și sediul Asociației pe care o conduce și care reunește administratorii de piețe la nivel național. ”Țin legătura cu toți colegii mei din țară. La nivelul membrilor asociației nu s-a pus problema de a se închide piețele agroalimentare. Sunt cazuri, cum este și

46

la Sibiu, unde s-a hotărât închiderea târgului de mașini, a oborului, practic genul acesta de activitate. Și mai sunt în țară cazuri unde genul acest tip de manifestări s-a decis să se închidă, pentru că acolo venea foarte multă lume. Vizavi de piețele agroalimentare nu s-a pus problema…părerea noastră este că nu trebuie să se închidă. Mai mult decât atât, vă dau exemplul meu personal: astăzi am participat la ședința Comitetului Local pentru situațiile de acest gen și am susținut ideea de a nu se închide. Am scos în evidență măsurile pe care le-am luat eu, măsuri pe care le-au luat și colegii mei în țară, respectiv: asigurarea dezinfecției și a curățeniei în toate spațiile, dotarea spațiilor cu soluții, așa cum am spus, curățirea suprafețelor și a plantelor, afișe, fluturași și tot ceea ce ține de măsurile de prevenție menționate în hotărârea de guvern”, a declarat pentru Agrointeligența FOOD&RETAIL Teodor Birț.

Liderul Asociației Adminitratorilor de Piețe arată că este în contact cu Guvernul și din comunicările avute nu crede că se va ajunge la suspendarea activităților comerciale în piețele agroalimentare. ”Dacă Guvernul hotărăște să ne închidem, atunci nu avem ce face, dar nu cred că se va ajunge acolo, având în vedere că până la urmă produsele românești sunt absolut necesare. Mai repede s-ar putea să nu ajungă produsele din import, produsele noastre trebuie să fie în piețe pentru a ajunge pe mesele românilor. Mi se pare o chestiune obligatorie. Ceeea ce ține de noi, să asigurăm toate condițiile, facem. Și ieri și astăzi au fost controale în majoritatea piețelor din țară. Controale din partea DSP, DSV, polițiile locale și așa mai departe. Nu s-au dat amenzi, producătorii respectă regulile, toată lumea a luat problema aceasta a prezenței coronavirusului în serios. Noi asta putem să facem, să ne asigurăm că se respectă tot ceea ce apare în hotărârea de guvern”, a mai spus Teodor Birț.România se confruntă zilele acestea cu o epidemie de infecții cu noul coronavirus. La momentul publicării acestui articol, numărul pacienților confirmați cu COVID-19 a ajuns la 73 de persoane la nivel național.Partea superioară a machetei

Mai multe primării au pus deja LACĂT PIEŢELOR AGROALIMENTARE! Asociaţia Administratorilor de Pieţe: ESTE O GREŞEALĂ! Nicoleta Dragomir  13 martie 2020 UPDATE. Revenim cu un răspuns la întrebările venite din partea producătorilor agricoli care ne-au contactat îngrijoraţi că nu vor mai avea unde să-şi vândă produsele, dacă sunt închise pieţele.

"Încercăm să convingem autorităţile că nu există motive pentru închiderea pieţelor agroalimentare. La nivel guvernamental nu a fost luată o decizie în acest sens. Dar am auzit şi noi că mai multe autorităţi locale au decis, în

47

baza măsurilor impuse de Guvern, să închidă pieţele. Este o greşeală, mai ales în această perioadă, cu importurile care riscă să fie blocate, să nu dai acces în piaţă producătorilor autohtoni, care pot asigura fără probleme necesarul de produse agroalimentare pentru populaţie. Pieţele şi spaţiile comerciale pe care le reprezentăm sunt deschise la ora actuală şi funcţionează fără probleme. Am luat măsuri speciale de igienizare şi decontaminare periodică a spaţiilor, avem stocuri suficiente de substanţe dezinfectante şi distribuim în permanenţă fluturaşi cu recomandări de autoprotecţie", ne-a spus Teodor Birţ, preşedinte Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România.

Fermier: CE FACEM CU LAPTELE?!"Sunt la piaţă, deocamdată este deschisă. Noi oricum respectăm un program strict de igienizare, dar acum suntem şi mai atenţi, avem dezinfectanţi, mănuşi de unică folosinţă şi tot ceea ce este necesar pentru a ne feri de infectare şi noi, ca producători, dar şi clienţii noştri. Nu ştim ce vom face dacă se închid pieţele. Nu putem să aruncăm laptele şi brânza şi nici să ne lăsăm clienţii fără produse. Probabil ne vom deplasa noi la casele oamenilor, să le ducem comenzile!", spune Mariana Lucan (foto), crescător de vaci cu lapte din judeţul Hunedoara.

Zeci de pieţe agroalimentare din comune şi oraşe au fost deja închise, prin decizii ale Consiliilor locale. Teodor Birţ spune că din moment ce majoritatea pieţelor sunt în aer liber şi nu intră sub incidenţa prevederilor gurvenamentale, nu există motive pentru suspendarea activităţii.

"Dacă situaţia actuală se precipită, fermele de familie vor juca un rol esenţial în aprovizionarea cu hrană a populaţiei. În perioada imediat următoare, asociaţiile tinerilor fermieri şi cooperativele legumicultorilor, apicultorilor şi crescătorilor de animale, vor construi un program de intervenţie cu produse româneşti către comunităţile din urban, în contextul blocării importurilor din alte ţări. Vom deschide şi canale de comunicare cu autorităţile locale şi judeţene pentru identificarea de soluţii rapide de aprovizionare, în caz de forţă majoră, a oraşelor", spune Florin Ciobanu, preşedinte Asociaţia Tinerilor Fermieri Olt.

48

Aprovizionarea cu alimente a populaţiei este o problemă de securitate alimentară. Rugăm autorităţile locale să nu ia decizii pripite ci mai degrabă să asigure dezinfectarea corespunzătoare a spaţiilor din incintele destinate pieţelor agroalimentare, pentru siguranţa producătorilor agricoli şi a consumatorilor.

Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România are 32 de entităţi membre (instituţii şi societăţi comerciale), de pe întreg teritoriul României, toate având atribuţii în domeniul administrării pieţelor şi oboarelor din localităţile de provenienţă. AAPR este membră din anul 2013 în cadrul WUWM – Uniunii Mondiale a Piețelor cu Amănuntul și En-gros. Parteneri: peste 10.000 de locuri de vânzare, peste 5.000 de spații comerciale, 260 de piețe agroalimentare în 32 de județe din România.

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

„Rafturi goale…”, reactia fermierilor: Politica agricola, la pamant! In mart. 13, 2020

În contextul pandemiei Coronavirus, apar tot mai multe reacții de nemulțumire din partea fermierilor față de autoritățile publice și atenția acordată politicii agricole. „Rafturile goale din magazine arata politica agricola din ultimii 30 de ani. Distrugerea fermierului local”, și-a expus nemulțumirea un cunoscut fermier român. Virusul COVID-19 a creat panică în România. Se fac cozi uriașe la casele de marcat din supermarketuri și hipermarketuri, lasând în urmă rafturi goale, care ar putut fi suplinite de producția locală.

Este vorba despre un fermier din județul Călărași, Puiu Ilisei, fondatorul unui brand de carne de pui, care a criticat politicile publice ale României. El a precizat că guvernul nu a alocat fonduri financiare pentru creșterea animalelor în România așa cum era stabilit, iar banii au fost transferați în bugetul SRI.

49

„Rafturile goale din magazine arata politica agricola din ultimii 30 de ani. Distrugerea fermierului local. Daca în urma cu o luna se importa masiv, acum avem pe rafturi producția locală, adică nimic. Când stabilisem să se aloce fonduri pentru a ne produce animalele în țară, guvernul a hotărât să transfere aceste fonduri către SRI?!?!? Rezultatul se vede acum pe rafturi. Fermierul e de vina ca dintotdeauna”, a scris pe pagina sa de Facebook fermierul Puiu Ilisei. Reacțiile nu au întârziat să apară! Mai mulți fermieri l-au susținut și au criticat dur politica dusă de autoritățile publice, care nu acordă atenție suficientă domeniului agricol sau ia decizii care nu susțin deloc fermierii locali. „Rezultatul se vede și în satele românești. Multe ferme de familie au dispărut și sate depopulate”, este mesajul unui apicultor român. Un alt fermier a susținut că din magazine lipsesc foarte multe produse care se produc la noi. „Problema este lipsa capacităților de producție, a spațiilor de stocare și politica idioată a centrelor de distribuție de a nu ține stocuri. Stocurile sunt, dar la producător. Că ăla e fraierul”, a afirmat fermierul ieșean Bogdan Dordea. Potrivit ultimelor date statistice Eurostat, publicate în 2019, numărul de ferme din UE a înregistrat o scădere vertiginoasă, în special în rândul tinerilor fermieri. Mai exact, dacă în 2010, un număr de 280.440 de exploatații agricole erau deținute de tineri sub 35 de ani, ceea reprezenta 7,3% din totalul fermelor din România, doar după șase ani, numărul acestora a scăzut la 105.590. 

Tot un raport recent realizat de Eurostat arată că  din 844.480 de fermieri români care solicită subvenții 712.340, peste 84% din fermieri, beneficiază de sume mici de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), până la maxim 1.250 de euro/beneficiar. La polul opus sunt doar 120 de fermieri români care încasează sume uriașe din subvențiile APIA, peste 500.000 de euro/beneficiar.  

Antreprenori locali. Agroland din Timişoara, brandul dezvoltat de Horia Cardoş, a ajuns la o reţea de 250 de magazine cu furaje şi la afaceri de 30 mil. euro Florentina Niţu 13.03.2020,

„Strategia de achiziţii pe 2020 se concentrează pe o creştere a numărului de articole marcă proprie, precum şi alte mărci de la producători români.“

Compania Agroland din Timişoara, controlată de antreprenorul Horia Cardoş, care distribuie furaje, pui de-o zi sau seminţe, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro, în creştere cu 3,4% faţă de anul anterior, potrivit reprezentanţilor firmei.

50

Horia Cardoş

„Suntem dedicaţi furnizării de produse de calitate, locale şi sănătoase (...)“, a declarat  Horia Cardoş, proprietarul Agroland.

Agrobusiness. Cooperativa agricolă Dobrogea Sud din Constanţa: Anul 2019 a fost unul atipic, cu producţii mai mici cu 25-30%. Am rămas la acelaşi nivel de venituri şi profitabilitate Florentina Niţu 13.03.2020,

Ionuţ Lungoci, directorul executiv al cooperativei Dobrogea Sud

Membrii cooperativei Dobrogea Sud tranzacţionează anual circa 100.000 de tone de cereale şi oleaginoase.

Reprezentanţii cooperativei agricole Dobrogea Sud din Techirghiol, formată din 44 de membri cooperatori care exploatează împreună peste 20.000 de hectare în judeţul Constanţa, spune că anul 2019 a fost unul provocator, din cauza secetei prelungite, motiv pentru care cifra de afaceri şi profitul au fost similare cu cele din anul precedent.

„Anul agricol 2019 a fost unul atipic, cu producţii mai mici cu 25-30%. Culturile de toamnă au răsărit târziu, din cauza secetei prelungite. La grâu, orz şi rapiţă am avut scăderi substanţiale, porumbul a fost şi el afectat, doar la floarea-soarelui am avut o producţie normală. (…) Am rămăs la acelaşi nivel de venituri şi profitabilitate ca în 2018“, a spus pentru ZF Ionuţ Lungoci, directorul executiv al cooperativei Dobrogea Sud.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Analiză ZF. Industria alimentară: Suntem pregătiţi să suplinim importurile pentru o perioadă. Putem să creştem capacitatea de producţie Florentina Niţu 13.03.2020,

51

Fabricile de lapte, de carne, de mezeluri din industria alimentară românească, un sector cu afaceri de 45 mld. lei, 150.000 de angajaţi şi peste11.000 de firme active, au capacitatea să crească producţia în condiţiile în care piaţa o va cere, deşi unii jucători din industrie se aşteaptă ca după această frenezie cu „golirea rafturilor“ din supermar-keturi să urmeze un declin în consum.

„Creşterea păsărilor şi producţia de ouă sunt activităţi pe care le cunosc bine şi care pot susţine consumul intern fără probleme. Unele probleme ar putea apărea în industria procesatoare de carne, în special referindu-ne la produsele obţinute din carne de porc“, a spus Grigore Horoi, preşedintele Agricola din Bacău.

Totodată, Sorin Minea, proprietarul producătorului de mezeluri Angst, spune că „România şi Uniunea Europeană pot susţine cererea de produse alimentare“. Acesta susţine că în prezent „românii doar golesc rafturile“, iar ulterior „consumul va scădea“.

Adrian Cocan, administratorul fabricii de lactate Lăptăria cu Caimac, spune că ar putea să dubleze producţia, dar pe termen scurt, iar Mircea Todoran, cofondator al Telemea de Ibăneşti, spune că în prezent ar putea creşte capa-citatea de producţie cu 15%, „dar peste două luni, când vom începe să producem în noua fabrică, putem să creştem capacitatea cu 100%, dacă vom avea materie primă“.

Criza coronavirus. Antreprenorii din industria alimentară: Suntem pregătiţi să suplinim importurile pentru o perioadă. Putem să creştem capacitatea de producţie Florentina Niţu 13.03.2020,

Grigore Horoi, Agricola din Bacău: Creşterea păsărilor şi producţia de ouă sunt activităţi pe care le cunosc bine şi care pot susţine consumul intern fără probleme. Unele probleme ar putea apărea în industria procesatoare de carne, în special referindu-ne la produsele obţinute din carne de porc.

„Brandurile româneşti sunt responsabile şi au capacitatea de a trece peste crize.“

52

Fabricile de lapte, de carne, de mezeluri din industria alimentară românească, un sector cu afaceri de 45 mld. lei, 150.000 de angajaţi şi peste 11.000 de firme active, au capacitatea să crească producţia în condiţiile în care piaţa o va cere, deşi unii jucători din industrie se aşteaptă ca după această frenezie cu „golirea rafturilor“ din supermarketuri să urmeze un declin în consum.

În ultimii doi ani, consumul a crescut cu marje de 8-10%, dar mare parte din avans a fost susţinut de produse din import, în condiţiile în care România este exportator de cereale, dar importator de produse procesate.

Guvernul nu a spus industriei alimentare ce să facă în caz de Covid-19. Asociațiile cer de urgență proceduri ca să își continue activitatea Mai multe asociații ce reprezintă interesele producătorilor din industria alimentară au solicitat Guvernului, ANSVSA și Comitetului Național pentru Situații de Urgență să elaboreze de urgență o serie de proceduri clare pe care fermele să le aplice în cazul în care depistează angajați cu coronavirus sau dacă se declară cod roșu în zona în care activează. 13 mar, 2020 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

În momentul de față, fermele din România nu știu ce măsuri ar trebui să implementeze în cazul în care vreun angajat este infestat cu covid-19 și nici ce se întâmplă în situația în care zona în care se află intră sub cod roșu. În acest context, mai multe asociații de profil au solicitat autorităților să elaboreze de urgență o serie de proceduri care să permită, pe de o parte, continuare activității, iar pe de altă parte siguranța personală și alimentară.

"Prioritatea fermelor este să își asigure funcționarea, pentru că activitatea lor nu se poate opri. Dacă apar situații deosebite, trebuie să avem niște proceduri care să ne permită să ne continuăm activitatea în ferme și abatoare. De aceea, în urmă cu două zile, am transmis Guvernului, Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Ministerului Agriculturii și ANSVSA solicitarea de a elabora o serie de norme și proceduri clare pentru ferme. Fiecare companie își gândește propriul program de prevenție și acțiune (în caz de infestare n.red),  dar acestea nu sunt în acord cu nimic, nu știm dacă autoritățile sunt de acord cu ele", a explicat pentru ECONOMICA.NET Stanca Tudor, director executiv la Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România.

Potrivit acesteia, pot apărea probleme cu transportul angajaților la ferme, majoritatea fiind adusi din alte localități, cu transportul animalelor vii sau al cărnii de porc către abatoare. "Este nevoie ca în programul Guvernului, care trebuie să fie însoțit de norme de aplicare clare, să se facă referire și la sprijinul financiar. Ar putea fi nevoie de susținere pentru transportul

53

individual al angajaților sau în caz de izolare într-o anumită zonă. Dacă apare un caz de coronavirus cu izolare la domiciliu sau carantina trebuie sa stim clar cum putem realiza continuarea  activității în  ferma rspectivă", a mai explicat Stanca care atrage atenția că România nu se poate baza doar pe importuri. Mai ales în condițiile în care răspândirea virusului are efecte negative asupra transporturilor și asupra statelor de unde România cumpără carne.

Ce se întîmăplă cu fermele în caz de Covid-19. Modelul italian

Situația este similară și în cazul fermelor de păsări care vor să se pregătească pentru următoarele scenarii, dar nu știu exact cum. "Ne trebuie proceduri care să protejeze fermele și oamenii pentru a putea aproviziona ritmic piața națională. Ne aflăm în situația în care trebuie să pregătim proceduri pentru eventualitatea unui cod roșu pe anumite zone și de aceea am solicitat autorităților să le elaboreze", a declarat pentru ECONOMICA.NET Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România. Acesta a trimis autorităților, spre model, procedurile implementate de Italia și cere elaborarea unora în regim de urgență.

"Spre exemplu, conform procedurii din Italia, nu se pot amâna transporturile de furaje, animale vii, carne și deșeuri. Toate acestea sunt activități zilnice și, dacă nu se realizează, pot bloca întreaga activitatea. Aceasta ne dorim și noi. Să putem tăia animalele,să procespăm, să livrăm furaje și să transportăm deșeuri", a mai spus Van. În ceea ce privește aprovizionarea cu carne de pui, Van susține că în momentul de față nu există nicio problemă de acest gen. "Totul decurge în mod normal", a asigurat acesta.

Proiect de milioane: Producerea laptelui dupa un model danez In mart. 13, 2020

Cinci fermieri din judeţele Galaţi şi Bacău și-au propus să reînvie tehnologiile clasice şi să pună la punct o cooperativă de producţie, Agrolact Moldova, care să readucă pe mesele românilor lactate la sticlă. Este vorba despre o cooperativă agricolă făcută după un model danez, precizează adevarul.ro.

54

Proiectul prevede o investiţie de 4 milioane de euro și este deja în curs de realizare de către cooperativa agricolă menționată. Fabrica de lapte va fi la Sascut, Bacău, iar membrii cooperativei vor furniza acolo laptele din fermele lor. Se planifică ca noua fabrică de lapte să înceapă producţia în cursul acestui an. Aceasta va avea o capacitate de procesare de 70.000 de litri de lapte pe zi, iar produsul va purta eticheta unui nou brand: Huzur. Fabrica va surprinde cu ambalajul din sticlă, nu din carton sau plastic, iar în viitorul apropiat se va trece şi la producţia de brânzeturi, după reţete tradiţionale.

„Din laptele pe care îl producem tot noi, în fermele noastre, vrem să obţinem produse foarte bune, pentru că populaţia din România are nevoie şi de calitate, nu doar de cantitate. O să venim către consumator cu laptele cel mai bun, la un preţ accesibil. Vrem să readucem românilor laptele copilăriei. Se va găsi pe rafturile multor supermarketuri şi vom ajunge cu distribuţia până în cel din urmă sat al ţării”, spune inginerul agronom Gavrilă Tuchiluş, membru al cooperativei, citat de adevarul.ro.Valoarea proiectului este de 4 milioane de euro (cu TVA), 39% fiind o finanţare europeană nerambursabilă obţinută în 2017, iar diferenţa fiind acoperită de membrii cooperativei din fonduri proprii. Tehnologia folosită presupune ca laptele să fie într-un circuit închis pe toată perioada de procesare, adică din clipa din care este muls şi până când clientul desface sticla. Practic, nu este nicio secundă expus aerului sau contactului cu omul, ci este permanent într-o instalaţie etanşă, care respectă cele mai înalte standarde de igienă şi de carantină sanitară, precizează adevarul.ro. Producătorul de dulciuri Kandia: Exodul românilor în afara ţării ne face să ne uităm cu atenţie la export. Kandia Dulce este cel mai mare producător român de dulciuri şi exportă, conform ultimelor date, sub 10% din producţie Mădălina Panaete 13.03.2020,

Gabriela Munteanu, marketing director al Kandia Dulce

Gabriela Munteanu, marketing director al Kandia Dulce, cel mai mare producător local de dulciuri, spune că în ultimii ani compania şi-a

55

consolidat businessul şi la export în ultimii ani, mizând pe ţările cu comunităţi mari de români, dar nu numai.

„Având în vedere exodul masiv de români în afara ţării, este o realitate care ne face să privim pieţele externe chiar şi pentru noi care avem un portofoliu, branduri tradiţionale, există un număr de 4-5 milioane de români care trăiesc în afara ţării şi sunt foarte nostalgici după gusturile de acasă, ne-am consolidat businessul şi la export în ultimii ani“, a declarat Gabriela Mun-teanu. Ea spune că până acum la export a mers cu brandurile Rom şi Măgura sub denumirea originală şi nu a schimbat numele produsele cu unele mai uşor de pronunţat în alte limbi. 

Marcel Vulpoi, Gramofon Wine: “Oamenii din business-ul cu vin? Majoritatea, niște triști! Se iau prea în serios” martie 13, 2020 Cezar Ioan

Marcel Vulpoi (foto sus, în mijloc) – cel de-al doilea Marcel de la Gramofon Wine după fondatorul cramei din Dealu Mare, muzicianul Marcel Pascu (foto sus, stânga) – este genul de profesor universitar care chiar “mănâncă ceea ce predică”.

El îmbină teoria pe care o predă studenților de la ASE cu practica, administrând una dintre cele mai de succes companii de contabilitate, consultanță fiscală și financiară din România – Vulpoi & Toader Management. Una dintre puținele (dacă nu cumva singura) firmă românească de profil care se poate bate de la egal la egal cu “internaționalele” intrate în ultimele decenii pe piața noastră.

Educat, relaxat și afabil, Marcel Vulpoi e decis să investească și să muncească serios în vin, astfel încât să-și asigure toate șansele de a transforma Gramofon Wine într-un nume de referință în rândul cramelor din Dealu Mare (premizele sunt deja acolo, judecând după Marea Medalie de Aur de la Premiile de Excelență Vinul.ro 2017). În plus, este un veritabil rezervor de umor, a cărui personalitate (și repertoriu) i-ar putea asigura un loc în “luminile rampei” la orice reprezentație publică. N-am putut rata să încep interviul cu o glumă – mai ales că știam că încearcă să nu se ia prea în serios cu vinul. Dar am vorbit și serios.

56

“Asemănarea dintre vin și contabil? Dacă îți iei unul ieftin, a doua zi te doare capul!”

– Se spune că, dacă vrei să devii milionar din vin, secretul e să începi ca miliardar. Te dădeau banii afară din casă? Spune-mi un banc bun despre vinuri… sau crame… sau băutori “de elită”!

Un interviu care începe cu un banc și mi se cere să spun și eu unul nu am mai avut, așa că tocmai ți-ai găsit răspunsul la motivul pentru care am decis să investim în Gramofon Wine.  Vinul nu este despre bani și decizii bazate exclusiv pe cifre, cred eu: ci despre adăugarea de poezie și noblețe businessului actual – anume cel de contabilitate. 

Și dacă tot activăm acum în cele două domenii, te întreb care este asemănarea dintre vin și contabil? … “Dacă îți iei unul ieftin, a doua zi te doare capul!” 😊

– Mergea așa bine business-ul cu producția de vin încât nu ai putut rezista tentației? Doar te pricepi la cifre…Și în businessul cu vin, ca de altfel în orice business, pentru a îl face să meargă trebuie să ai niște ingrediente de bază:

1. pasiune – trebuie chiar să iubești ceea ce faci;2. relaxare – dacă ești relaxat, deciziile pe care le iei sunt ale tale;3. umor – te ajută să rezolvi orice situație.

Din păcate, în businessul cu vinul am văzut mulți oameni care fac acest business pentru că este la modă, nu pentru că ar avea vreo mare pasiune, foarte mulți încordați toată ziua (ba că nu vând, ba că poate nu plouă etc) și majoritatea niște triști. Oamenii se iau prea în serios și uită că mai importantă este călătoria decât destinația.

“Deciziile în industria vinului sunt luate de niște <guru> ai managementului, care sunt de obicei și proprietarii cramelor. De aici și rezultatele”

– Cum se vede business-ul cu vin din perspectivă contabilă?Sunt probleme cu privire la recunoașterea și evaluarea producției în curs de execuție, calculația de cost este făcută prin metoda “găleată” cum o numesc eu, în loc să se aplice metoda pe faze – din astea. Lăsând gluma la o 😊parte, deciziile în industria vinurilor sunt de multe ori luate de niște “guru” ai managementului, care sunt de obicei proprietarii cramelor, fără a se baza însă pe informațiile venite din contabilitate. Și de aici și rezultatele.

57

– Ce sfat ai da pe bani – ca profesor în domeniul economic, dar și ca practician de succes în activitatea de consultanță, contabilitate șamd – unor antreprenori din domeniul producerii vinurilor? Dar pe gratis?De obicei doar prima întrebare este gratis la mine, iar tu ai pus deja trei, dar am să fac o excepție. A scris un cetățean o carte care se numește “Connaisseur fără ifose”, deci sfatul meu ar fi să mai lase ifosele cu “vinul nostru este cel mai bun”, “noi știm tot” etc și să se apuce de învățat. La orice vârstă se poate învăța despre orice, fie că este vorba despre finanțe, fie că este vorba despre vin. Nu s-a descoperit apa caldă în România, motiv pentru care sfatul meu este tot din domeniul contabil: “Surround yourself with assets, not liabilities”. “2020 e anul în care s-a relansat producția la capacitate maximă. Dar tot ce ne-am propus în primii trei ani cu Gramofon Wine e să ne simțim bine: dacă nu se vinde vinul, îl bem!”– Care-s indicatorii economici pe care ai proiectat viitorul cramei în primul an după intrarea în acționariat? Poți să detaliezi? Cu ce cifre ați încheiat anul 2019, cu ce cifre speri să încheiați 2020? Dar 2025? Și pe ce vă bazați?Anul 2020 a fost anul în care s-a relansat producția la capacitate maximă, via este plantată în 2013, iar oamenii de care ne-am înconjurat sunt de o mare calitate, pornind de la asociatul nostru Marcel Pascu, cel căruia îi curge vin prin vene, oenologul cramei, Gabi Lăcureanu, cu care am degustat într-un an mai mult decât în precedenții 40, viticultorul Ovidiu Cojocaru, care stă de vorbă cu vița-de-vie, precum și toți oamenii din comuna Iordăcheanu care muncesc mereu cu zâmbetul pe buze să iasă vinul bun. Tot ce ne-am propus în primii trei ani este sa ne simțim bine și, așa cum le-am spus și colegilor: “dacă nu se vinde vinul, îl bem”. Despre 2025 vorbim peste trei ani.

– Cât valorează Gramofon azi și cât va valora peste 5 ani? Ai de gând să vinzi?Surprinzător sau nu am avut două propuneri de a vinde, asta în condițiile în care am intrat în acest business de 7 luni. Nu intenționez să vând, deoarece – așa cum v-am spus și anterior – este o investiție din pasiune sau un lovely business, cum îi spun eu. Și știți cum se spune: banii pot cumpăra multe, dar nu totul este de vânzare. 

“Am avantajul că nu sunt din această industrie și nu știu <cum se face>. Și nu mi-e frică să greșesc”

– Ce diferență crezi că vei aduce tu în business-ul Gramofon Wine? Cred că, la fel ca în antreprenoriatul clasic, oamenii fac lucruri după un anumit tipar, fie mânati de faptul că toată lumea face la fel, fie că știu ei mai bine. Eu cred că am avantajul că nu sunt din această industrie și nu știu “cum se face”. Și încă ceva: nu îmi e frică să greșesc.

58

– Te pricepi la vin? Cum o să știi cât de bun e al vostru?Eu așa credeam, până am început să mă mai întâlnesc cu oameni care chiar se pricep, oameni de la care învăț în fiecare zi câte ceva, fie că este vorba despre industria Horeca de la Silvia, despre cum se promovează vinuri de la Cezar și ce înseamnă vinul de la Virgil și Sergiu.  – Ce crezi că are Gramofon Wine și n-au alte crame? De ce ai ales această – și nu altă – investiție?Gramofon are muzică (Marcel Pascu este saxofonist), are pasiune și oameni care muncesc cu zâmbetul pe buze. Cât despre motivul pentru care am ales Gramofon, aici este meritul contabilității – bat-o vina! – crama Gramofon fiindu-mi client, inițial. Apoi mi-am dat seama că Bilanțul merge de minune cu Sauvignon Blanc, Contul de Profit și Pierdere cu Chardonnay-ul și Tabloul Fluxurilor de Trezorerie cu Feteasca Neagră and here we are…  

Compania Cotnari a donat 50.000 de lei Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi pentru achiziţionarea de echipamente de protecţie

Ilinca Nazarie 13.03.2020,

O companie vini-viticolă a donat 50 000 de mii de lei Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi. Banii vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de echipamente de protecţie, a anunţat managerul spitalului.  „E surpriza bună a zilei de astăzi (n. r. vineri). Spun asta pentru că nu am mai primit donaţii de la firme private care se ocupă cu totul şi cu totul altceva decât domeniul medical. A venit de această dată în întâmpinarea nevoilor noastre, pentru că Spitalul de Boli Infecţioase este o unitate medicală care până acum nu a avut probleme, dar în condiţiile izbucnirii acestei pandemii am avut un consum deosebit de mare, din punct de vedere financiar, pentru dezinfectanţi şi materiale sanitare şi de protecţie”, a declarat, vineri, Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi. „În aceste condiţii o astfel de sumă ne ajută să ne păstrăm echilibrul şi să putem în continuare să cumpărăm astfel de materiale în special pentru protecţia personalului şi, implicit, binele pacienţilor. Pacienţilor ca să le fie bine trebuie să fie un personal care trebuie să aibă o stare de sănătate bună, măcar să nu fie bolnav", a adăugat managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi.Din această sumă vor fi achiziţionate materiale de protecţie şi dezinfectanţi.

59

„Este vorba de măşti, de ochelari, combinezoane, cizmuliţe de unică ultilizare, mănuşi şi dezinfectanţi. Bineînţeles, materiale sanitare, mă refer la catetere pentru pacienţii gravi şi tot ce se foloseşte în activitatea medicală", a explicat Carmen Dorobăţ.

Decizia de a dona această sumă a fost luată de reprezentanţii companiei Cotnari în cursul zilei de vineri.

„Noi dacă suntem mai norocoşi considerăm că trebuie să îi ajutăm pe alţii. Suma poate fi mare pentru unii, pentru alţii poate e mică. Noi doar am vrut să ajutăm spitalul în vederea cumpărării de materiale şi dezinfectanţi. România trece printr-o criză cum nu a mai avut până acum. Noi ne bucurăm dacă putem să ajutăm să salvăm sau să prelungim viaţa altor semeni", a declarat Constantin Deleanu, preşedintele companiei.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Laurenţiu Duică, Colliers: Nu avem probleme cu stocurile de alimente. Depozitele retailerilor au milioane de tone de produse alimentare  Bogdan Alecu 13.03.2020,

♦ Problemele din transporturi cauzate de restricţiile din cauza coronavirusului vor determina tot mai multe companii să mizeze pe unităţi locale de producţie, în defavoarea unora mari, regionale ♦ Pe acest fond, România poate atrage mai multe investiţii.

Laurenţiu Duică, partner & head of industrial agency în cadrul companiei de consultanţă Colliers International, spune că stocurile de alimente din marile depozite ale României sunt ridicate în acest moment şi suficiente pentru a traversa cererea mare din această perioadă, determinată de criza coronavirusului.

„În România nu există probleme cu stocurile de mărfuri în acest timp deoarece retailerii de food au depozite logistice foarte mari, care pot găzdui milioane de tone de produse alimentare“, a spus Laurenţiu Duică.

El a subliniat că printre avantajele României se numără şi prezenţa mai multor unităţi de producţie din industria alimentară, care au mărit producţia pentru a face faţă cererii. „Datorită structurii produselor alimentare şi faptului că românii au investit în ultimii 30 de ani foarte mulţi bani în industria alimentară, alături de amprenta veche lăsată de lipsurile din comunism, s-a facilitat dezvoltarea mare a multor producţii, de unde şi riscul mai mic în această perioadă. Dincolo de Fox, Cris-Tim, Agricola, Transavia,

60

avem şi Scandia sau Orkla cu mai multe linii de producţie de conserve“, a spus Laurenţiu Duică.

De partea cealaltă, vom observa lipsa produselor din China, însă China a reînceput producţia, deci şi această etapă va fi depăşită în curând. Problemele din transporturi cauzate de restricţiile din cauza coronavirusului vor determina tot mai multe companii să mizeze pe unităţi locale de producţie, în defavoarea unora mari, regionale. Pe acest fond, România poate atrage mai multe investiţii.

„Pe termen lung, această criză va fi benefică pentru România şi vom vedea din ce în ce mai multe companii care vor dori să producă local, pentru că avem şi forţă de muncă, şi locaţie ideală pentru a livra în Europa. Aşa cum am prezis acum cinci ani, viitorul pieţei de industrial şi logistică în România este bun şi prezic şi un viitor bun pentru producţii. Avem deja discuţii şi tatonări deocamdată pe această temă“, a subliniat Laurenţiu Duică.

În 2019, în România au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de peste 400.000 de metri pătraţi, reprezentând 1 din fiecare 11 metri pătraţi din stocul industrial şi logistic existent. Capitala a bifat peste 62% sau aproximativ 284.000 de metri pătraţi, potrivit datelor Colliers International, care arată că încă jumatate de milion de metri pătraţi vor fi livraţi în 2020, cu posibilitatea ca această prognoză să se dovedească mai redusă decât realitatea la final de an. Anul trecut, cea mai mare parte a cererii a venit  din industria auto, cu aproximativ 141.000 de metri pătraţi, urmată de retail. Cel mai important proiect de anul trecut a fost cel al grupului Pirelli, care şi-a extins capacităţile logistice de la Slatina cu 62.000 de metri pătraţi. În ceea ce priveşte zona de retail, o tendinţă importantă este interesul tot mai mare al jucătorilor din domeniul comerţului online de a-şi îmbunătăţi logistica pentru a accelera livrările către cumpărători, ceea ce creşte şi potenţialul dezvoltarii unor unităţi logistice de tip „last mile“ (unităţi destinate ultimelor etape din procesul de distribuţie către clienţii finali).

De altfel, Bucureştiul - în special zonele de nord şi de vest ale oraşului, care asigură conexiuni bune cu şoseaua de centură şi cu autostrăzile - şi Slatina au atras anul trecut cea mai mare parte a cererii de spaţii industriale şi de logistică, urmate de Timişoara şi Sibiu. În general, dezvoltările sunt con-centrate în apropierea Coridorului IV de Transport Pan-European.

 Retailerii dau asigurări că noul coronavirus nu va închide granițele pentru alimente, dar se pregătesc pentru scenarii sombre 3 ore în urmă Cristina Dobreanu România este, de ani buni, dependentă în mare măsură de importurile de produse agroalimentare, dar o eventuală închidere a granițelor nu va

61

lăsa magazinele cu rafturile goale, spun reprezentanții retailerilor și ai patronatelor din industria alimentară.

„Eu dacă vreau să mă duc în Bulgaria să cumpăr un tir de margarină și să vin cu el aici, e liber. Au fost închise granițele pentru omul de rând, nu pentru transporturile alimentare. Transporturile alimentare perisabile au prioritate și au avut prioritate întotdeauna”, a explicat, pentru Europa Liberă, Sorin Minea, președințele Romalimenta, federația patronatelor din industria alimentară, și proprietarul unui producător de mezeluri.

El subliniază că nicio țară nu va permite să oprească la graniță transporturile de alimente, dând exemplul Italiei, cea mai afectată țară europeană de coronavirus, unde magazinele alimentare și farmaciile sunt singurele unități care continuă să fie deschise.

Pe de altă parte, George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) argumentează că în cazul în care se va ajunge la situația închiderii granițelor, nu va fi afectată doar România, de aceea, la nivel european se discută ce trasee pot fi folosite pentru ca statele să nu rămână neaprovizionate.

Pentru acest lucru „există un grup de lucru la nivel european și, dacă se vor lua astfel de măsuri, prin decizia comună, trebuie să se stabilească în continuare care vor fi rutele și rețelele de aprovizionare. Ce vă pot spune este că, în acest moment, nu există aceste obstacole”, spune George Bădescu, pentru Europa Liberă, explicând că aprovizionarea va continua să fie făcută, chiar dacă, probabil, condițiile vor fi mai restrictive.

Retailerii se gândesc și la scenarii mai sumbre în care accesul populației la magazine va fi mai redus, după modelul Italiei.

În această situație, „se va merge pe cumpărăturile online. Vor fi adoptate și formule alternative, care însă vor asigura în continuare, chiar dacă într-o măsură mai redusă, accesul la mărfurile de primă necesitate pentru populație și aprovizionare”, dă asigurări George Bădescu.

Pentru comunitățile unde nu vor fi posibile cumpărăturile online, este luată în calcul fie varianta ca un membru al familiei să fie cel care se ocupă de aceste cumpărături, care să fie făcute de la cel mai apropiat magazin, fie o persoană desemnată să meargă la cumpărături pentru mai multe familii, fie chiar vânzarea anumitor alimente să fie reglementată, astfel încât să nu poate fi achiziționate decât anumite cantități.

62

„Există astfel de scenarii, s-a lucrat la ele, totul va depinde și de decizia autorităților. Într-un astfel de scenariu, vor avea un control mult mai mare asupra libertății de mișcare și pot să decidă anumite restricții, care totuși să ofere în final posibilitatea de a avea acces la aprovizionare”, mai spune reprezentantul marilor retaileri, referindu-se la varianta în care autoritățile vor decide declararea stării de urgență sau de necesitate.

Deja, în Capitală și în țară, mai multe mall-uri au anunțat ajustarea programului de funcționare la doar opt ore și anularea evenimentelor. Singurele care vor funcționa cu program normal sunt hipermarketurile și farmaciile.

Deocamdată, retailerii se luptă să nu mai rămână cu rafturile goale și dau asigurări că există stocuri suficiente de marfă, însă au fost depășiți de cererea foarte mare, care o depăște chiar pe cea din perioada sărbătorilor.

„În cele mai multe cazuri, ritmul aprovizionării nu a ținut pasul cu cererea respectivă pentru că și aici e o problemă legată de transport – pe lângă magaziile din incinta magazinelor, există și platforme logistice aflate în afara localităților, de acolo se face transportul cu mașini. Acestea au și ele o capacitate și nu s-a făcut transportul pentru câteva pachete sau baxuri, în general, având în vedere că numai unele produse au fost solicitate. A fost această problemă a calibrarii și, de aceea, aprovizionarea, nu a tinut ritmul cu cererea. Dar eu cred că deja, lucrurile au început să se desfășoare din nou într-un ritm normal”, mai precizează George Bădescu.

Despre problema calibrării producției ne-a povestit și Sorin Minea.

„Eu sunt planificat de exemplu, să fac 15 tone pe zi, dar în doua zile am avut comenzi mai mari decât de obicei, nu era planificat. Am dat cât am putut. Faptul că nu am suficient nu înseamnă că nu am de unde să iau, că am fost luat prin surpindere cu cantități mai mari. Dar ce vând acum, nu voi mai vinde mâine”, atrage atenția Sorin Minea, care adaugă că teama cea mai mare este că, în cazul în care românii vor fi forțați să stea în casă, iar stocurile sunt gata făcute, producătorii nu vor mai avea, pentru o perioadă, o piață de desfacere.

De asemenea, cu toate că în piață este posibil să apară speculanții, este la fel de posibil ca prețurile unor bunuri să crească, estimează Minea: „Preturile vor crește la produsele care sunt deficitare – plastic, hârtie, care vin din China. La mâncare, când crește cererea, fiecare încearcă să își maximieze

63

câștigul. Dar, la carne, niciun procesator nu ridică prețurile într-o perioadă ca aceasta decât dacă este nebun”.

Centrele comerciale Auchan, Aushopping, Drumul Taberelor şi Coresi Shopping Resort îşi reduc temporar programul de funcţionare. Ce se întâmplă cu programul hipermarketurilor Auchan  Alex Ciutacu 13.03.2020,

Compania imobiliara Ceetrus, fosta Immochan, a anunţat că centrele comerciale Auchan, Aushopping, Drumul Taberelor şi Coresi Shopping Resort îşi reduc temporar programul de funcţionare.

„Având în vedere evoluţia recentă a epidemiei de coronavirus în România şi din dorinţa de a lua toate măsurile necesare protejării clienţilor şi angajaţilor, Ceetrus România decide reducerea temporară a programului de funcţionare a celor 23 de centre comerciale din ţară”, a transmis dezvoltatorul.

Astfel, programul magazinelor din Centrele Comerciale Auchan, Aushopping, Drumul Taberelor şi Coresi Shopping Resort vor fi deschise temporar doar în intervalul 12.00 – 20.00, începând de luni, 16 martie.

Ceetrus atrage atenţia că programul hupermarketurilor Auchan rămâne neschimbat momentan.

Singurele excepţii în centrele comerciale vor fi în cazul locaţiilor de tip farmacie, drogherie, plafar şi sedii ale companiilor de utilităţi.

Evitaţi cumpărăturile în pieţe la ore de vârf. Târgul Municipal Craiova îşi restrânge activitatea 13 martie 2020

În contextul actual, SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL a decis să restricţioneze în anumite zile o parte a activităţii Târgului Municipal Craiova, situat în str. Dimitrie Gerota, nr.7. Măsura este luată pentru a evita aglomeraţia de la sfârşitul fiecărei săptămâni, ca măsură pentru prevenirea contaminării cu coronavirus.

La propunerea Celulei de Urgenţă constituită la nivelul societăţii şi ţinând cont de prevederile Hotărârilor 6-7 ale Grupului de Suport Tehnico-Ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, conducerea SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL a decis că, în perioada 13-15

64

martie, 20-22 martie şi 27-29 martie 2020, nu se vor desfăşura activităţi de comercializare îmbrăcăminte şi încălţăminte, noi sau second-hand, în Târgul Municipal Craiova, se arată în comunicatul dat de administrarea pieţelor.

Nu este vorba despre închiderea Târgului Municipal Craiova, ci doar despre suspendarea activităţii în anumite sectoare ale acestuia, în cele mai aglomerate zile din săptămână. Astfel, în următoarele săptămâni, Târgul Municipal Craiova va funcţiona normal de luni până joi, inclusiv cu partea de haine şi încălţăminte second-hand.

În zilele de vineri, sâmbătă şi duminică va funcţiona doar Sectorul de legume şi fructe en-gros, necesar pentru asigurarea aprovizionării cetăţenilor. SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL a impus şi alte restricţii în vederea prevenirii contaminării cu coronavirus. Pentru perioada 13-31 martie 2020, au fost sistate audienţele la sediul şi punctele de lucru ale societăţii, recomandându-se clienţilor interacţionarea de la distanţă cu reprezentanţii instituţiei, prin e-mail la adresa pietecraiova@yahoo.com sau telefonic la numărul 0251/410696. Persoanele care prezintă simptome de răceală sau gripă sunt rugate să nu se prezinte la casieria societăţii sau la punctele de lucru, având posibilitatea de a-şi achita contravaloarea chiriei lunare atât prin ordin de plată, cât şi online, în contul RO22UGBI0000322015610RON.

Pentru evitarea aglomeraţiei din pieţe, li se recomandă cetăţenilor să evite cumpărăturile la orele de vârf, amintindu-li-se că pieţele au program zilnic, de luni până vineri, între orele 7-20, iar sâmbăta şi duminica între orele 7-16. În perioada următoare, în toate pieţele pe care societatea le administrează, inclusiv în Târgul Municipal Craiova, sunt programate activităţi ample de curăţenie şi igienizare.

UPDATE. Coronavirus. Măsuri fără precedent în marile magazine. La Lidl, oamenii așteaptă în fața ușii de la intrare, păzită de gardieni (FOTO). Lidl, unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine din România, a instituit măsuri speciale de siguranță în contextul crizei Coronavirus. La magazinul de pe Morarilor, din zona Pantelimon, accesul clienților este limitat, după cum se poate vedea și în imaginile obținute de reporterii ECONOMICA.NET.

Din discuțiile cu angajații, am aflat că este permis accesul a 50-100 de persoane în același timp, în magazin, semnalul de închidere al ușilor fiind prezența a mai mult de 5 persoane la fiecare dintre casele deschise.  Reprezentanții lanțului au transmis, pentru

65

ECONOMICA.NET explicații privind măsurile luate. 13 mar, 2020 | Şerban Buşcu |

ECONOMICA.net UPDATE. Lidl a confirmat, pentru # economica#, faptul că a luat măsuri speciale de protecție, în circa 70 de magazine. Redăm mai nos mesajul companiei .

  " Din dorinta de a proteja sanatatea clientilor si angajatilor nostri, am luat o serie de masuri care sa limiteze aglomeratia pentru a preveni raspandirea virsului Covid19. Printre aceste masuri se numara si limitarea numarului de clienti prezenti in acelasi timp in anumite magazine Lidl. Astfel, in aproximativ 70 de magazine cu flux mare de clienti, accesul in magazin se face dirijat. Potrivit celor declarate de paznicul care se asigură că nu intră în magazin mai multă lume decât este stabilit, un coleg de-al său din interior îl anunță când este timpul să deschidă ușile. Este o măsură fără precedent pentru Lild și pentru comerțul modern din România." ADVERTISING   Lidl este unul dintre cele mai mari lanțuri de retaileri din România, cu aproximativ 300 de magazine, în toată țara.   Mai jos, imagini luate în urmă cu doar câteva minute, la Lidl Morarilor.

Auchan România anunță că vânzările sale din ultimele zile s-au dublat, iar 120 de camioane de marfă aprovizionează zilnic lanțul de magazine Conducerea retailerului Auchan România transmite, pe lângă un apel la calm şi responsabilitate, un mesaj de mulţumire angajaţilor din magazinele proprii, care depun eforturi considerabile pentru a asigura clienţilor produsele necesare, în condiţiile în care vânzările s-au dublat în ultima perioadă, iar zilnic 120 de camioane cu marfă sunt trimise către magazinele din reţea. 13 mar, 2020 | Agerpres

"În aceste zile de escaladare a situaţiei medicale, de agitaţie, teamă, ştiri în flux - interne şi internaţionale, pe lângă apelul la calm, la responsabilitate şi încredere, pe care îl facem de mai bine de două săptămâni, doresc să exprim public sincere mulţumiri tuturor angajaţilor din magazinele şi serviciile Auchan şi, la o scară mai largă, tuturor angajaţilor din comerţ, oameni simpli care, în fiecare zi, prin eforturi importante, vin în sprijinul dumneavoastră pentru a vă asigura cele necesare. Numai de la începutul acestei săptămâni trimitem zilnic 120 de camioane pe zi către magazinele noastre, vânzările au crescut foarte mult, chiar cu 100% de

66

câteva zile, numărul de clienţi la fel, se lucrează în condiţii destul de grele, iar aceşti oameni fac faţă cât pot de bine comenzilor crescute, paleţilor de marfă, umplerii rafturilor, totul în condiţiile asigurării igienei şi siguranţei pentru clienţi. Mă înclin în faţa tuturor pentru munca responsabilă pe care o fac, pentru solidaritatea de care dau dovada şi îi asigur că toate eforturile lor vor fi recompensate. Sunt mândru că avem asemenea echipe!", a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul general Auchan Retail Romania, Ionuţ Ardeleanu.

Nu în ultimul rând, şeful Auchan România a adresat mulţumiri şi clienţilor care, în ciuda perioadei pe care o traversăm, au dat dovadă de "multă înţelegere, de înţelepciune, de maturitate", dar şi furnizorilor care depun eforturi importante, pentru a suplimenta producţia şi stocurile. "Aş vrea sa le transmit un salut de mulţumire furnizorilor noştri, care depun eforturi la fel de importante, pentru a suplimenta producţia şi stocurile, transportatorilor, partenerilor logistici, partenerilor de servicii instore, dar şi autorităţilor, tuturor cu care colaboram îndeaproape în acţiunile de prevenire şi menţinere a unui climat sigur în magazinele noastre", subliniază Ardeleanu.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat, joi, că magazinele membre ale Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) nu au probleme cu stocurile de alimente de bază şi cu stocurile de produse dezinfectante, deşi cererea pentru acestea din urmă continuă să fie foarte mare. De asemenea, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dat asigurări că stocurile de produse alimentare sunt suficiente pentru a satisface nevoile cetăţenilor.

"Discuţii referitoare la stocurile de produse alimentare au avut loc şi cu reprezentanţii Marilor Reţele Comerciale, care au asigurat, la rândul lor, că există stocuri suficiente de produse alimentare şi că magazinele se aprovizionează în permanenţă. Marile magazine funcţionează cu un stoc de rulaj, iar, în funcţie de cererea zilnică, îşi ajustează stocurile şi producţia. În momentul de faţă, la operatorii economici din domeniul alimentar şi pe platformele logistice ale marilor magazine, există cantităţile necesare acoperirii solicitărilor de alimente din ultima perioadă", spun reprezentanţii ANSVSA.

Supermarketurile şi hypermarketurile din Capitală au fost luate cu asalt în aceste zile în contextul pandemiei de coronavirus, clienţii golind pe repede înainte rafturile magazinelor. Panica a debutat în urmă cu două săptămâni cu produse de igienă şi dezinfectante, dar a atins apogeul în aceste zile cu produsele alimentare şi medicamente.

67

Cum afectează criza industria ospitalităţii. Dragoş Petrescu, preşedintele HORA, asociaţia patronală a restaurantelor din România: „În HoReCa sunt în pericol 300.000 – 400.000 de locuri de muncă” Răzvan Botea 13.03.2020,

Criza afectează grav zona de restaurante şi întreaga industrie a ospitalităţii este în picaj. Acest lucru presupune scăderea vânzărilor până la zero pentru foarte multe restaurante, spune Dragoş Petrescu, preşedintele HORA, asociaţia patronală a restaurantelor din România.

„Vor fi unii în situaţia de a închide porţile, iar cei care vor supravieţui vor fi pe cotă de avarie. Sunt în pericol 300 – 400.000 de locuri de muncă, dacă luăm în considerare şi lanţul de aprovizionare.”

Acţiunile Sphera (Pizza Hut şi KFC): Extinderea pe piaţa din Italia este incertă. Criza generată de coronavirus va afecta negativ operaţiunile şi rezultatele din 2020 : Roxana Rosu 13.03.2020,

Sphera Franchise Group (simbol bursier - SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a anunţat că planurile de extindere pe piaţa de Italia, unde compania are deja 16 restaurante, vor fi impactate de epidemia de coronavirus. 

„Grupul Sphera şi-a propus o expansiune importantă a brandului KFC în Italia. În prezent operăm 16 restaurante, marea majoritate localizate în partea de nord a ţării, şi plănuim să deschidem alte 9 unităţi în cursul acestui an.

68

Criza generată de epidemia de coronavirus va afecta negativ operaţiunile şi rezultatele noastre din acest an. Suntem în curs de revizuire a proiecţiilor pe baza celor mai recente informaţii disponibile şi vom informa investitorii la momentul oportun“, precizează compania într-un anunţ publicat la BVB. 

Planurile Sweet Ela pentru 2020: urmărim să ne menţinem pe piaţa produselor naturale, care sunt şi cele mai solicitate de către clienţi Georgiana Mihalache 13.03.2020,

Cristina Voicu, fondatoarea cofetăriei Sweet Ela: Vrem să ne dezvoltăm pe zona de nişă cu evenimente corporate, dar şi pe cea online, magazinul online este în lucru.

Sweet Ela, un brand pus pe piaţă de antreprenoarea Cristina Voicu, sub care produce torturi şi prăjituri, a generat afaceri de peste 700.000 de lei în 2019 doar din comenzile corporate, pentru evenimente şi candy baruri, potrivit calculelor ZF, în contextul în care 70% din businessul companiei vine din partea corporate.

În 2019, afacerile companiei au crescut peste nivelul de 1 mil. lei, potrivit antreprenoarei care a creat brandul.

„Anul 2019 a fost unul bun, am avut evenimente, au mers bine. Anul acesta încă nu ştim ce va fi, dar toţi clienţii se îndreaptă spre zona de produse naturale.

Valentin Hristu, Pâine şi Vin: Suntem în discuţii pentru francizarea restaurantului Pâine şi Vin. În prezent, există un singur restaurant Pâine şi Vin în Bucureşti, cu o capacitate de 90 de locuri şi cu un maxim de 250 de clienţi pe zi. Ramona Cornea 13.03.2020,

Raluca şi Andrei Şoşa, proprietarii restaurantului Pâine şi Vin din Bucureşti, cu o capacitate de 90 de locuri şi vizitat de circa 250 de clienţi pe zi, sunt în discuţii pentru francizarea localului, după cum spune Valentin Hristu, managerul restaurantului.

69

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-valentin-hristu-paine-vin-discutii-francizarea-restaurantului-paine-vin-prezent-exista-singur-restaurant-paine-vin-bucuresti-capacitate-90-locuri-maxim-250-clienti-zi-18934590

„Suntem întrebaţi aproape zilnic când mai deschidem un local. În Bucureşti mai este loc pentru un restaurant Pâine şi Vin. Depinde de discuţiile pe care le vom avea cu anumiţi viitori parteneri dacă vom deschide un nou restaurant în Bucureşti. Dacă nu va fi aici, categoric va fi în unul dintre oraşele mari, cu un număr mare de turişti şi de locuitori, cu o cultură a ieşitului în oraş, precum Braşov, Cluj. Pentru că este vorba de francizare, trebuie ca actualii furnizori să poată să livreze ceea ce livrează şi în Bucureşti“, a declarat Valentin Hristu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Grupul croat Orbico aduce un manager din Bulgaria la conducerea distribuitorului Interbrands Mădălina Panaete 13.03.2020,

Alexandrina Marinova, director general Interbrands Marketing & Distribution

Orbico a preluat anul trecut pachetul majoritar de acţiuni în cadrul distribuitorului de bunuri de larg consum Interbrands.

Alexandrina Marinova, un manager bulgar care lucrează din 2015 pentru grupul croat Orbico în Bulgaria, a fost numită director general al distribuitorului de bunuri de larg consum Interbrands Marketing & Distribution, conform datelor din Monitorul Oficial. De asemenea, ea fost numită preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei până în 28 august 2023.

70

Alexandrina Marinova are o experienţă de 25 de ani în industria bunurilor de larg consum, începându-şi cariera în cadrul Nestlé. Ea a mai lucrat pentru Procter & Gamble, unde a ocupat chiar funcţia de country manager pentru România şi Bulgaria în perioada 2007-2009, conform LinkedIn.

Reţeaua de magazine naturiste Vitamix a ajuns la 40 de unităţi şi continuă dezvoltarea după o creştere de 30% a afacerilor în 2019 Georgiana Mihalache 13.03.2020,

Magazinele Vitamix sunt prezente în general în centrele comerciale, iar numărul acestora a ajuns la 40 de unităţi în total, în urma preluării şi a deschiderilor de noi magazine.

Creşterea vânzărilor în 2019 a dus afacerile Vitamix la 26 mil. lei după ce anul trecut a însemnat şi integrarea unei  reţele de magazine din zona Dobrogei

Antreprenorul Zsolt Benedekt, fondatorul şi acţionarul magazinelor Vitamix, unul dintre cele mai puternice branduri româneşti din zona magazinelor cu produse naturiste, plănuieşte dezvoltarea capacităţii logistice a companiei, dar şi deschideri de noi magazine, în funcţie de oportunitate.

„Anul 2019 a fost unul bun, am avut o creştere de 30% a cifrei de afaceri, profitul a crescut şi el cu circa 35%. Anul trecut am mai deschis opt magazine proprii, doar în centre comerciale, astfel că avem în prezent 40 de magazine Vitamix. Vor urma încă trei deschideri în perioada următoare“, a spus Zsolt Benedekt, care a pus în urmă cu 14 ani bazele companiei.

Miruna Tohăneanu, gelateria Mövenpick: Plănuim ca în următorii trei ani să deschidem mai multe buticuri în Cluj, Timişoara, Iaşi, iar lista rămâne deschisă Alexandra Cepăreanu 13.03.2020, Gelateria Mövenpick, deschisă în sistem de franciză la finalul anului trecut în

71

centrul comercial Băneasa Shopping City, de Miruna Tohăneanu, înregistrează un trafic între 200 şi 220 de clienţi în medie pe zi.„Am deschis la sfârşitul lunii noiembrie 2019, iar media zilnică fluctuează. Produsul în sine are un statut special, dacă ne gândim că numărul clienţilor se raportează la lunile de iarnă, până în acest moment, perioadă când îngheţata nu reprezintă un produs cu prioritate pentru consumator. Cu toate că nu suntem singurul comerciant de acest gen din mall, media zilnică cu plusuri spre weekend oscilează între 200 şi 220 clienţi“, a spus pentru ZF Miruna Tohăneanu, care a adus în România, în sistem de franciză, brandul elveţian de îngheţată Mövenpick.

DIVERSE

Berăria H din București va fi închisă SOCIAL Profit.ro scris astăzi, 18:44

Berăria H din București, care găzduiește săptămânal concerte și petreceri, a anunțat că, începând de sâmbătă, va fi închisă. „Dată fiind situația actuală din București și din țară, vom sta acasă în următoarea perioadă, ca și voi.

Vom reveni aici cu informații în funcție de evoluția lucrurilor”, a fost mesajul publicat de echipa localului. Toate evenimentele din luna martie programate aici, între care concerte Azur, Queen Tribute și Ștefan Bănică Jr, au fost amânate.

După ce autoritățile române au anunțat mai multe măsuri în încercarea de a stopa răspândirea rapidă a Covid-19, activitatea mai multor localuri din Capitală și din alte orașe a fost redusă sau suspendată și pentru faptul că oamenii au renunțat să petreacă timp în oraș.

Înainte de Paşti, ANSVSA şi Poliţia vor derula controale în trafic pentru prevenirea răspândirii PPA   meatmilk  13 martie 2020

În vederea prevenirii propagării peste porcine africane (PPA) pe teritoriul României, în perioada 30.03.2020 – 18.04.2020 vor fi organizate

72

controale oficiale pentru verificarea modului de respectare de către operatorii din sectoarele creșterii animalelor și alimentar a prevederilor legale.

În acest sens, la nivelul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, vor fi constituite echipe mixte care, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, vor efectua controale oficiale pentru verificarea modului de respectare a cerințelor legislației Uniunii Europene aplicabile comerţului cu porcine vii.

Acestea vor viza în special măsurile privind restricționarea mișcărilor de porci, ca urmare a apariției și evoluției unor focare de PPA. Controale oficiale vor avea un caracter nediscriminatoriu şi se vor desfăşura în trafic, în vederea verificării mijloacelor de transport a porcinelor vii. În timpul acțiunii de control, inspectorii DSVSA vor verifica următoarele aspecte:

documentele însoţitoare (certificate sanitare veterinare de transport, documente cu informații despre lanțul alimentar, formularele de mișcare pentru suine vii, registrul transportatorului, avize interjudețene), care trebuie să ateste originea loturilor de porci vii, rutele de deplasare prestabilite;

autorizarea sau înregistrarea mijloacelor de transport, starea de igienă a acestora și daca a fost efectuată dezinfecția lor.

Tot în cadrul acestei acțiuni vor fi verificate în trafic mijloacele auto proprietate personală, în vederea verificării mișcării porcinelor vii, proveniți din gospodăriile populației, precum și a cărnii proaspete de porc, a cărnii tocate, a cărnii preparate și a produselor din carne de porc, destinate consumului propriu și care au fost obținute de la porcii vii  proveniți din  exploatațiile non-profesionale. (Serviciul Comunicare și Logistică Documentară)

UNIUNEA EUROPEANA

Oamenii de știință apelează la acțiuni pentru politica agricolă comună a UE pentru a rezolva provocările de sustenabilitate 14 noiembrie 2019 , Secretariat

Action needed for the EU Common Agricultural Policy to address sustainability challenges https://besjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/pan3.10080

73

Oamenii de știință s-au gândit la viabilitatea agricolă și la rolul PAC au demarat o nouă petiție care solicită o politică agricolă comună comună a UE, bazată pe dovezi.

Scurt rezumatul declarației comune scrie:

„Creșterea sustenabilității agriculturii este o provocare globală. În Uniunea Europeană (UE), politica agricolă comună (PAC) nu reușește în ceea ce privește biodiversitatea, climatul, solul, degradarea terenurilor, precum și provocările socio-economice, în special în zonele rurale. Propunerea Comisiei Europene pentru o PAC după 2020 permite statelor membre să aleagă punerea în aplicare cu ambiție scăzută. Cu un nou Parlament și o Comisie în vigoare, procesul de reformă a început acum. Prin urmare, este timpul să acționăm asupra provocărilor urgente și să abordăm solicitările cetățenilor pentru o agricultură durabilă, folosind toată gama de dovezi și cunoștințe științifice disponibile. Îngrijorat de încercările de a dilua ambiția de mediu a viitoarei PAC, solicităm Parlamentului European, statelor membre ale UE și Comisiei Europene să adopte zece puncte de acțiune urgentă pentru furnizarea unei producții durabile de alimente, conservarea biodiversității și atenuarea climei spre o dovadă. agricultura europeană bazată pe probe viitoare. "

PAC după 2020, propusă de Comisia Europeană (Comisia Europeană, 2018), abordează în mod inadecvat provocările de mediu și sustenabilitate (CEJA și colab., 2019; Pe'er și colab., 2019; WBAE, 2019), propunerea Comisiei având următoarele deficiențe majore:

• Continuarea subvențiilor prin „Plăți directe în baza suprafeței lucrate” (Pilon I) cu cerințe de mediu scăzute, în ciuda faptului că acestea abordează ineficient obiectivele propuse și sunt adesea virate către proprietarii de terenuri neagricole. Limitarea și redistribuirea plăților directe probabil nu va fi capabilă de a obțină o distribuție mai echitabilă a resurselor financiare (Matthews, 2018a) și nici să justifice existența continuă a plăților directe.

• Reducerile bugetare pentru programele de dezvoltare rurală (Pilon II), inclusiv a celor pentru măsuri de agromediu-climatice. De fiecare dată când au bine proiectate bine și puse în aplicare într-un mod eficient, instrumentele de politici din cadrul programelor de dezvoltare rurală s-au dovedit a fi eficiente pentru a sprijini atât practicile agricole favorabile mediului (Pe’er și colab., 2017), cât și dezvoltarea rurală. Reducerile bugetare propuse sunt, prin urmare, contraproductive (CEJA și colab., 2019).

74

• Revendicări înșelătoare și eforturi insuficiente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Comisia etichetează ca „ecologice” 40% din cheltuielile pentru plățile directe și plățile pentru „constrângeri specifice zonei naturale sau geografice”. Cu toate acestea, aceste instrumente nu sunt legate sistematic de nicio măsură eficientă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În schimb, aceștia susțin parțial practicile și sectoarele responsabile de emisii semnificative de gaze cu efect de seră (Pe´er și colab., 2017; Comisia Europeană, 2019).

• O „arhitectură verde” cu cerințe vagi, care va permite statelor membre și fermierilor să aleagă opțiuni neambițioase („verde deschis”). Propunerea Comisiei prezintă un instrument nou, bazat pe accedere voluntară la „scheme ecologice” și un set ușor extins de condiții de mediu pentru plățile directe. Cu toate acestea, propunerea nu conține măsuri concrete, esențiale pentru beneficiul biodiversității și a mediului (de exemplu, terenuri arabile extinse, pajiști cu diversitate ridicată și, la scara de peisaj, terenuri agricole de înaltă valoare naturală și peisaje mozaicate) și cerințele de gestionare pentru opțiunile neproductibile (de exemplu, terenuri nelucrate sau benzi de tampon) sunt prea vagi. Deși flexibilitatea de a aborda provocările specifice contextului este rezonabilă, experiența 3 ciclurilor financiare anterioare și actuale ale PAC este aceea că vagitudinea încurajează o „cursă” între statele membre pentru cele mai mici cerințe pentru plățile directe pentru fermierii lor. Statele membre pot fi încurajate în această cursă să stabilească obiective ușor de realizat încă de la început.

• Set insuficient de indicatori (Anexa I a Comisiei Europene, 2018). Indicatorii planificați pentru cuantificarea „rezultatelor” monitorizează în principal buna implementare administrativă și financiară, în timp ce indicatorii de impact propuși sunt în mare parte vagi, tautologici sau incompleți. Lipsesc indicatori în ceea ce privește gestionarea fermelor, modificările de utilizare a terenurilor, parametrii de mediu și performanța economică a gospodăriilor agricole, pentru a enumera doar câțiva. Aceasta este în contradicție accentuată cu principiile bazate pe rezultate pe care următoarea PAC susține că le va urma. Mai mult, forma simplistă a celor mai mulți indicatori propuși și sarcinile administrative complexe aferente au constituit obstacole majore pentru o implementare politicilor de mediu ambițioase de către statele membre (WBAE, 2019).

• Nicio obligație prevăzută de a investi în gestionarea și atenuarea riscurilor. Extinderea instrumentelor de gestionare a riscurilor (de exemplu, asigurarea conform Art. 70 din Comisia Europeană, 2018) pare rezonabilă, având în vedere riscurile crescute la care sunt expuși fermieri la expunerea pe piață, datorită schimbărilor climatice (în special evenimentele meteorologice

75

extreme, cum ar fi căldura, secetele și incendiile) și pericolele sanitare sau fitosanitare. Cu toate acestea, fără a necesita măsuri adecvate de atenuare a riscurilor, o astfel de asigurare poate promova un comportament predispus la risc, adică ignorarea riscurilor evitabile (Müller, Johnson, & Kreuer, 2017).

• Lipsa consecvenței politicii. PAC propusă după 2020 repetă procedura puternic criticată de restructurare și redenumire a elementelor PAC, întrun mod care împiedică învățarea și limitează transparența și legitimitatea (Rutz, Dwyer și & Schramek, 2014; Erjavec și Erjavec, 2015; WBAE, 2019).

Lucrarea propune Zece puncte urgente de acțiune

1. Utilizați mai multe funcționalități, precum bunurile și servicii publice ca principii directoare pentru proiectarea PAC. Pe lângă consensul public, numeroase angajamente ale UE și internaționale obligă agricultura să contribuie la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, la protejarea și restaurarea solului și a biodiversității și la protecția apei. Aceasta necesită eliminarea subvențiilor dăunătoare (în special a plăților directe cuplate pentru sistemele de producție intensivă), extinderea suportului pentru prac-ticile pro-ecologice în ambii piloni ai PAC și îmbunătățirea instrumentelor pentru îmbunătățirea viabilității sistemelor agricole cu valoare ridicata (Oppermann, Beaufoy și Jones, 2012; Keenleyside și colab., 2014; EIP-AGRI Focus Group, 2016).

2. Efectuați plățile directe doar până în 2030, având în vedere performanțele scăzute ale acestora atât din punct de vedere al veniturilor, cât și al durabi-lității. Toate plățile ar trebui să fie condiționate de standarde de mediu mai ridicate; ar trebui sporită flexibilitatea pentru transferul bugetelor în Pilonul 2; iar cel puțin 30% din plățile directe ar trebui asigurate doar pentru măsuri eficiente în cadrul schemelor ecologice, pentru a asigura furnizarea de bu-nuri publice (a se vedea, de asemenea, punctul 5 de mai jos).

3. Măriți bugetele necesare instrumentelor eficiente de contracarare a schimbărilor climatice. Sursele agricole de gaze cu efect de seră trebuie reduse, în special cele legate creșterea animalelor, de aplicarea îngrășă-mintelor cu azot și de utilizarea neadaptată a terenurilor cu suprafețe mlăștinoase, turbării și soluri organice. Asigurarea împotriva riscurilor legate de climă ar trebui condiționate de măsuri concrete de atenuare a riscurilor contra secetă, incendii, inundații, pierderi de sol și degajări de carbon. Conectarea asigurărilor la soluțiile naturale poate fi obținută doar prin combinarea gestionării riscurilor cu politicile de agromediu, pentru a încuraja fermierii să adopte practici mai bune.

76

4. Solicitați statelor membre să stabilească obiective clare, adecvate, măsu-rabile și limitate în timp în planurile lor strategice pentru a îndeplini toate obiectivele PAC, inclusiv protecția biodiversității, acțiunea climatică și dez-voltarea zonelor rurale. Statele membre ar trebui să fie obligate să demon-streze modul în care abordează compensările dintre aceste obiective (a se vedea Materialul suplimentar Pe'er și colab., 2019). Acest lucru va necesita îndrumare din partea Comisiei, precum și o monitorizare atentă a imple-menttării și a evaluării rezultatelor.

5. Oferiți suficient sprijin pentru protecția eficientă a biodiversitatea și a climei, de ex. prin menținerea suprafețelor neproductive (cel puțin 10% conform cerințelor de până în 2008), susținerea pășunatului extensiv, ali-mentarea cu apă a turbăriilor desecate și a solurilor organice, și susținerea agriculturii fără îngrășăminte chimice sau pesticide. În acest scop, este esențial să alocăm un buget suficient, atât în Pilonul 1 (pentru ecosisteme), cât și în Pilonul 2 (pentru măsurile de agromediu-climă), pentru a îndeplini obligațiile legale și țintele politice asumate privind mediul, resursele, clima și protecția sănătății publice. Acest lucru necesită o concentrare pe susține-rea măsurilor eficiente (așa-numitele măsuri „verde închis”) și o elaborare de politici coerente și sinergice pe piloni (de exemplu Lakner și colab., 2018). 5

6. Susțineți metodele de sprijin inovatoare din punct de vedere agro-mediu, cum ar fi remunerarea în baza rezultatelor din urma implementării măsurilor de agro-mediu benefice speciilor sau habitatelor vizate (Herzon și colab., 2018), implementarea de măsuri colective pentru susținerea gestionării la nivel de peisaj (a se vedea mai jos) sau introducerea unui sistem de punctaj pentru creșterea beneficiilor agricultorilor, proporționale cu ambiția și/sau investițiile acestora, astfel cum sunt propuse de mai multe organizații de fermieri (de exemplu, Neumann, Dierking și Taube, 2017).

7. Aplicați o perspectivă la nivel de peisaj. Mai multe metode de gestionare integrată a peisajului de către fermieri s-au dovedit a fi de succes, atunci când acestea au fost implementarea în colaborare cu măsurile de agro-mediu (Westerink și colab., 2017). Există o continuă necesitate urgentă pentru ex-perimente politice de adoptare a programelor care să vizeze gestionarea in-tegrată a peisajului și a resurselor în ambii piloni. Astfel de abordări ar tre-bui să implice contracte pe termen lung cu fermierii pentru a îmbunătăți securitatea veniturilor și beneficiile ecologice. O perspectivă la nivel de peisaj ar permite direcționarea măsurilor implementate pe plan local, care pot realiza o livrare mai eficientă a bunurilor publice, cum ar fi menținerea calității apei (Jones și colab., 2017) și reducerea pericolului de incendiu (Moreira & Pe'er, 2018).

77

8. Revizuiți setului de indicatori. Implementarea unei abordări bazate pe rezultate necesită ca indicatorii de rezultat și de impact să fie adecvați și semnificativi., Indicatorul de înaltă valoare naturală trebuie reintrodus și îmbunătățit în mod critic. Pentru a reduce complexitatea raportării, rapor-tarea financiară și cea a indicatorilor de sustenabilitate ar trebui să fie se-parate.

9. Consolidați monitorizarea și aplicarea legislației de mediului. Este necesară o monitorizare anuală (de exemplu, prin utilizarea sistemului de raportare a UE pentru a ține cont de schimbările anuale în utilizarea/aco-perirea și gestionarea terenului) pentru a permite factorilor de decizie și proprietarilor să reacționeze prompt la evoluții, să ofere stimulente și să aplice eficient sancțiunile, pentru evitarea plăților făcute fără o evaluare adecvată a eficacității și eficienței.

10. Integrați mai puternic principiul „Coerența politicilor pentru dezvoltare” al UE (PCD), luând în considerare efectele utilizării a terenurilor în afara UE (Matthews, 2018b). Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin susținerea unei auto-suficiențe mai mari șiprin comunicare despre nivelurile de con-sum durabil, care reflectă capacitatea Europei dar și cea globală. UE trebuie să depună eforturi pentru o mai bună înțelegere a impacturilor conexe asupra capacității țărilor în curs de dezvoltare de a face față obiectivelor de dezvol-tare sustenabilă, în prisma plăților agricole (Yang și colab., 2018) și a im-porturilor nesustenabile, în special de produse derivate din animale, furaje și biocombustibili care contribuie la defrișarea tropicală, la pierderea bio-di-versității și la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, în țările în curs de dezvoltare sau în tranziție (Barthel et al., 2018; Schulmeister, 2015; Matthews, 2018b).

Dincolo de aceste zece puncte de acțiune, în interesul transparenței și al legitimității, este esențial să se permită controlul public al negocierilor și punerii în aplicare a reformei PAC, pe toată durata ciclului politic. Aceasta presupune publicarea , pentru evaluare, a documentelor de negociere și de implementare, și permiterea accesului la informații despre modul de utilizare a banului public.

UE duce drepturile consumatorilor la un nou nivel: dreptul de a putea repara produsul cumpărat : Catalina Apostoiu 13.03.2020, Comisia Europeană a adoptat un nou plan de acţiune pentru economia circulară cu măsuri pentru întregul ciclu de viaţă al produselor, despre care oficialii spun că vor întări economia Uniunii Europene, drepturile consumatorilor şi va proteja mediul, scrie EUObserver.

78

Pachetul de măsuri prevede o serie de acţiuni în acele sectoare economice unde circularitatea ar putea avea un efect mai puternic, incluzând produsele electronice şi ICT, materialele plastice şi textile, ambalajele, bateriile, construcţiile şi clădirile şi sectorul alimentar.

Planul va cere producătorilor din numeroase sectoare să ofere reparaţii, potrivit Bloomberg. “Majoritatea dispozitivelor, de la telefoane mobile la maşini de spălat ajung la gunoi, a declarat comisarul european pentru mediu, Virhinijus Sinkevicius. “Doi din trei cetăţeni europeni declară foarte clar că vor ca dispozitivele lor, produse electronice, să funcţioneze o perioadă mai lungă. Aceasta înseamnă că trebuie să le oferim dreptul la reparaţii. Iniţiativa este parte a unei ample campanii europene de reducere a poluării terestre şi a aerului. Campania, supranumită Acordul Verde, prevede măsuri ce includ limite mai stricte privitoare la emisii, standarde mai stricte de sustenabilitate pentru bunuri vândute pe piaţă şi mai multe informaţii pe etichetele produselor.

Comisia Europeană, care desfăşoară întreaga campanie, spune că o protecţie sporită a mediului presupune mai multe oportunităţi economice decât riscuri. Întărirea drepturilor consumatorilor este vitală, iar principiul dreptului la reparaţii este central în acest sens, potrivit lui Sinkevicius, care vine din Lituania.

“Ne vom asigura că acest drept, care le aparţine este implementat în întregime”, a declarat comisarul european. “Încercăm să ajungem la o percepţie uşor diferită a modelului economic”. Europa are nevoie de o transformare economică în care producătorii să se concentreze din ce în ce mai mult pe servicii, potrivit lui Sinkevicius.

Ca parte a noul plan anunţat, Comisia Europeană va lansa o serie de proiecte de lege pentru a se asigura că Europa utilizează un mai mare procent din fibrele, metalele şi materialele plastice uzate.

Numai 12% din materialele utilizate în prezent de industrie provin din reciclare, potrivit datelor Comisiei.

...........................................

SANATATE si GASTRONOMIE

FARMACIA VERDE – Salcia, un leac impotriva virusurilor In mart. 13, 2020 Simbol al nemuririi și purității, salcia a fost folosită încă din timpuri străvechi în numeroase practici terapeutice. De-a lungul timpului,

79

calitățile ei au fost recunoscute de către oamenii de știință, astăzi fiind folosită pentru tratarea sau ameliorarea mai multor afecțiuni. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, inginerul horticol Petre Biolan ne aduce la cunoștință câteva dintre proprietățile acestei plante, un important remediu în lupta contra virusurilor.

Amentii au fitoextrogeni asemănători hormonilor femeiesti ; sunt utili atât tinerelor cu dureri premenstruale cât mai ales doamnelor la menopauza. In magazinele naturiste există gemoderivate. Se poate face infuzie din o lingură la cană se beau doua cani pe zi. Coaja de salcie conține foarte multe substanțe utile printre care SALICINA între 4 -8 la sută. Decoctul din o lingura la cană este util în reumatism , stări febrile, dureri ovariene ,hemoragii , insomnii. Previne infarctul miocardic mai ales la bărbații de peste 50 de ani. Frunzele sunt utile contra frigurilor. Mugurii ajută la formarea imobilelor roșii în tulburări nervoase de origine sexuală.Sunt produse gemoderivate în mag.naturiste.Salcia, fiind o adevărată aspirină, putem să o folosim extern în boli mai ales reumatice.

Cea mai căutată este salcia albă. Pot fi utilizate și alte specii de salcie, dar se va evita răchita. Ca să fie eficientă, scoarța trebuie să conțină cel puțin unu la sută derivați de acid salicilic. De la salcie sunt folosite atât ramurile tinere, cât și frunzele sau florile (mâțișorii). Au efecte tonice, astringente, antitermice şi antireumatice. În acelaşi timp, infuzia, tinctura şi decoctul, preparate din scoarţă de salcie, calmează durerile cauzate de crizele biliare, dar şi starea de agitaţie provocată de abstinenţă în cazul alcoolicilor.

DOSAR

Nouă ani de cercetare pentru Amylis Redacția12 martie 2020 Nouă ani de zile. Nouă ani de zile a durat drumul de la primii pași până la lansarea Amylis, unul din produsele Agro-Est Muntenia destinate agriculturii ecologice. De ce atât de mult? Pentru că este nevoie de timp și de precizie pentru a pune pe piață un produs care să-i ajute pe fermieri.

80

„Nouă ani am cercetat solul și capacitățile naturale ale produsului de a izola, caracteriza și selecționa bacteriile care ne interesează”, a declarat șefa echipei de cercetători care a dezvoltat Amylis.

Această echipă este formată din specialiști care au cele mai bune condiții. Sunt trei laboratoare specializate în Chimie Minerală, Chimie Organo-minerală și Biotehnologia solului, situate în Franța. În plus, de aproape 50 de ani se colaborează strâns cu cele mai bune universități și organisme de cercetare din Hexagon pentru a pune pe roate proiectele care să ducă la inovarea unor produse revoluționare. Fiecare produs este și testat. Fie că este aplicat pe spații închise (Phytotron) ori microparcele, fie că se utilizează pe câmpuri mari, produsul își arată rezultatele.

Urmează faza de aprobare pentru produse și abia apoi este promovat și trimis către fermieri. Așa s-a întâmplat și în cazul Amylis, care este o combinație perfectă de două bacterii care fixează azotul în sol. Este o tehnologie inovativă, pentru că bacteriile, deși au proprietăți similare, acționează în mod diferit, pentru un efect cât mai puternic asupra culturii. Astfel, o bacterie captează azotul din nitrații de sol, iar cealaltă azotul din aer.

Prin aceste proprietăți, beneficiile aduse culturii sunt duble. Aplicarea Amylis activează solul, fixează azotul, solubilizează fosforul, stimulează producerea fitohormonilor, dezvoltă sistemul radicular, reduce levigarea azotului în sol. În plus, procesul de germinație este îmbunătățit, răsărirea este accentuată, iar asimilarea microelementelor, precum fosfor, fier, bor și magneziu, este optimizată.

Specialiștii Agro-Est Muntenia au recomandări pentru fermieri în cazul folosirii Amylis. Acest produs se poate aplica pe resturile vegetale din câmp, însă doar dimineața sau seara. La o zi după aplicarea Amylis trebuie arat, discuit sau semănat. O calitate a acestui produs este că se poate folosi împreună cu fungicide, insecticide și fertilizanți foliari. În acest caz, Amylis trebuie aplicat la final. Doza recomandată este de 0,5 litri pe hectar într-un volum de apă de 200 de litri pe hectar.

*  *  *

Ghid practic despre mană în cultura de floarea-soarelui. Recomandarea specialiștilor Syngenta agrointeligenta.ro - 12 martie 2020 Mana florii-soarelui este una din cele mai dăunătoare boli în această cultură, fiind prezentă în majoritatea țărilor în care se cultivă floarea-soarelui, inclusiv România. Boala poate determina pierderi de producție

81

însemnate, ajungând și la compromiterea în totalitate a culturii în condiții favorabile bolii și în câmpurile cu infestare mare.

Agentul patogen, Plasmopara halstedii, poate produce două tipuri de infecție în plantele de floare-soarelui: o infecție primară, produsă în perioada răsăritului de inoculul din sol, și o infecție secundară, produsă la începutul sau pe parcursul perioadei de vegetație, urmare a răspândirii prin vânt a fructificațiilor ciupercii. Chiar dacă infecția cu mană se poate produce în toate fazele de vegetație, trebuie reținut că, pagubele sunt mai însemnate cu cât atacul se produce mai timpuriu.

Astfel că, infecția primară cu mană provoacă cele mai mari daune. Aceasta se produce prin infectarea rădăcinilor plantelor în timpul răsăririi, de către zoosporii existenți în sol, proveniți din resturile vegetale. Infecția primară cu mană este una sistemică și poate determina căderea și moartea plantelor aflate în curs de răsărire, adesea plantele fiind distruse înainte de a ajunge la suprafața solului. Un alt simptom tipic pentru infecția primară cu mană îl reprezintă piticirea plantelor, acestea prezentând o distanță mică între internodii și un capitul erect.

Infecția secundară cu mană se poate produce atât la începutul perioadei de vegetație cât și mai târziu. La începutul perioadei de vegetație, vorbim despre o infecție sistemică, ce se transmite prin prin mugurii apicali până la stadiul de 8 frunze. Sursa infecției în această etapă este data de răspândirea secundară prin vânt, pe distanțe chiar și de 1,5 km de focar, și provoacă piticirea plantelor de floarea-soarelui, similar cu infecția primară. Mai târziu, în vegetație, infecția cu mană provoacă doar leziuni locale, însă reprezintă o sursă pentru creșterea inoculului din sol.

Condițiile optime pentru producerea infecției cu mană sunt reprezentate de umiditate ridicată însoțită de temperaturi cuprinse între 12ºC și 18ºC. În fermă, este foarte important să cunoaștem factorii care favorizează apariția

82

infecțiilor cu mană pentru a putea lua măsuri elementare de prevenție. Astfel că, este bine de știut că un sol compactat, cu un drenaj redus, care reține apa în zona creșterii rădăcinilor, constituie mediul ideal pentru deplasarea zoosporilor către rădăcini. De asemenea, semănatul devreme în areale cu risc major, duce la creșterea incidenței manei în câmpul cu floarea-soarelui.

Mana este o problemă care s-a agravat pe parcursul anilor, odată cu evoluția patogenului, prin formarea de rase noi capabile să infecteze cultivarurile rezistente. Astfel că, dacă în anul 1980 era cunoscută doar o rasă de mană în Europa și una în SUA, în anul 2015 se cunoșteau deja 24 de rase în Europa și 40 în SUA. În România, observăm că mana devine o problemă din ce în ce mai mare în cultura de floarea-soarelui, mai ales în anii și în condițiile tehnologice favorabile, însă din perspectiva raselor existente, nu avem disponibile date oficiale care să evidentieze aceste rase.

Aplicând aceste aspecte teoretice în practică, pentru un control eficient al manei în cultura de floarea-soarelui, cel mai recomandat model este cel de gestionare integrată a patogenului. Acesta presupune utilizarea concomitentă a:

Rezistenței genetice – prin folosirea hibrizilor cu toleranță genetică ridicată, ce determină limitarea apariției de rase noi;

Tartamentului la sămânță – ce previne introducerea patogenului în câmpurile neinfestate;

și aplicarea bunelor practici agricole – ce ajută la reducerea inoculului din sol.

Rezistența genetică oferă protecție împotriva patogenului pe toată perioada de vegetație, având o contribuție importantă la reducerea pagubelor în anii cu presiune ridicată de infecție. Pentru compania Syngenta, toleranța genetică la mană reprezintă o prioritate de cercetare, și drept urmare, avem în portofoliul nostru, cea mai avansată genetică, cu toleranța la toate rasele de mană cunoscute în România (hibrizii toleranți M9). În condițiile din sezonul 2019, și chiar în parcele cu atac de mană sever manifestat la alte varietăți de floarea-soarelui, hibrizii M9 Syngenta nu au manifestat simptome de boală.

Singura protecție chimică omologată în România, împotriva infecției primare cu mană este asigurată de tratamentul semințelor cu Mefenoxam, Apron XL 350 ES fiind produsul omologat pentru cultura de floarea-soarelui. Acesta conține 339 g/l Metalaxil-M (cunoscut și sub denumirea de Mefenoxam). Ca mod de acțiune, substanţa activă Metalaxil-M pătrunde

83

prin învelişul seminţei şi este translocată sistemic în toate părţile plantei, prin germinaţie. Aceasta actionează selectiv prin inhibarea sintezei ARN-ului ribozomial, determinând oprirea creșterii miceliului ciupercii și formarea sporilor. Marile avantaje pe care această substanță activă le aduce în combaterea manei sunt: sistemia superioară, modul de acțiune rapid și de lungă durată. Mai trebuie menționat și faptul că, în acest moment, nu există nici un produs fungicid omologat pentru controlul manei pe perioada de vegetație în cultura de floarea-soarelui.

Aplicarea bunelor practici în cultură sunt esențiale în lupta cu acest patogen. Unele dintre aceste practici sunt comune, cum ar fi utilizarea de semințe certificate, respectarea unui asolament care să prevină o rotație scurtă a culturii, curățarea mașinilor agricole de la o solă la alta sau eliminarea samulastrei. Specific controlului manei, unele dintre cele mai importante măsuri de prevenție sunt evitarea semănatului devreme în areale cu risc major și evitarea semănatului în soluri cu drenaj slab, compactate. Astfel că, pentru solele cu un istoric de infecție cu mană, se recomandă semănatul în epoca optimă iar pe solele cu teren compactat, se recomandă efectuarea de lucrări mecanice pentru creșterea permeabilității solului.

Sfatul specialiștilor Syngenta pentru fermierii cultivatori de floarea-soarelui este o corectă și atentă evaluare a riscului de mană în parcelele lor, iar pentru solele cu risc mare de mană recomandăm:

Cultivarea hibrizilor Syngenta cu toleranță la toate rasele de mană cunoscute în România (hibrizii M9). Aceștia sunt: hibrizii high oleic Talento și SY Experto sau hibrizii linoleici NX82214 (SY Onestar CLP), NX82212 (SY Nexus CLP) pentru tehnologia Clearfield Plus® sau Sumiko HTS și Subaro HTS pentru tehnologia Express®. Utilizarea de semințe tratate cu fungicidul Apron XL 350 ES. Implementarea măsurilor de prevenție. Echipa Syngenta

* * *

Când și cum se face fertilizarea foliară de primăvară la culturile de grâu și orz agrointeligenta.ro - 12 martie 2020 Aplicarea îngrășămintelor foliare contribuie la dezvoltarea elementelor productivității, mai ales a elementelor productivității spicului. Foarte mulți fermieri au introdus fertilizarea foliară în tehnologia lor, însă foarte puțini iau în calcul faptul că grâul și orzul de toamnă răspund foarte bine la administrarea foliară de mangan, cupru și zinc.,

Cerințele cerealelor privind aprovizionarea cu microelemente

84

Cerealele păioase (grâu, orz, secară, triticale, ovăz etc.) au, pe lângă cerințele de macroelemente (azot, fosfor, potasiu, sulf, magneziu) și o sensibilitate deosebită la gradul de aprovizionare cu microelemente. La o producție de 8 t/ha, consumul este de: 600-1000 g mangan, 50-150 g cupru, 250-350 g zinc și 50-100 g bor.

Din rezultatele analizelor foliare efectuate de Lebosol®, plantele au suferit de carență în unul sau mai multe elemente, pe perioada de vegetație a grâului. Cauzele acestor carențe pot fi foarte multe, dar sunt cel mai adesea legate de lipsa de mobilitate a elementelor nutritive în sol.

Combinația de mangan, cupru și zinc la cultura cerealelor

După cum s-a menționat anterior, manganul, cuprul și zincul sunt printre cele mai importante microelemente pentru culturile de cereale. Această combinație de trei microeelemente este întâlnită în produsele Lebosol®-Mix Cereale SC (183 g/l Mn, 25 g/l Cu, 78 g/l Zn) sau Lebosol®-QuadroS SC (200 g/l Mn, 80 g/l Cu, 100 g/l Zn). Ideală este aplicarea unui tratament foliar în toamnă și a unuia în primăvară, cu oricare dintre aceste două produse. Necesarul de microelemente este astfel acoperit. În anumite condiții, de exemplu pe solurile cu pH mai mare de 6,5 unde trebuie acordată o atenție specială aprovizionării cu mangan, se recomandă creșterea gradului de aprovizionare a plantelor printr-o aplicare separată cu mangan.

Magneziul și sulful pentru creșterea conținutului de proteină brută

În ultimii ani se observă frecvent o carență clară de sulf, manifestată mai ales în cultura orzului. Scăderea conținutului de sulf din atmosferă și diminuarea continuă a rezervelor de sulf din sol au dus la îngălbenirea frunzelor tinere ale plantelor. Există o diferență clară față de carența de azot, pentru că aceasta din urmă apare pe frunzele mature, sub formă de pete de decolorare. Pentru a compensa carența sulfului la cereale, este recomandată fie aplicarea la sol de îngrășăminte cu sulf fie aplicarea foliară a produselelor Lebosol®-Sulf800 SC sau Lebosol®-MagS SC, la BBCH 31/32.

O bună aprovizionare cu sulf ajută și la absorbția azotului, de aceea sulful este atât de important pentru creșterea producției. Administrarea de magneziu și sulf în faza de burduf a plantelor, ambele în cantitate mare în produsul Lebosol®-MagS SC, favorizează creșterea conținutului de proteină al boabelor.

Formularea sub formă de suspensie concentrată a produsului Lebosol®-MagS SC este special concepută pentru aplicarea în a doua parte a perioadei

85

de vegetație a cerealelor, deoarece nu există pericolul de a produce arsuri pe frunză, așa cum se întâmplă în cazul utilizării produselor foliare pe bază de săruri sau sulfați. Experiențele au arătat în mod frecvent creșterea eficienței elementelor nutritive din suspensiile concentrate comparativ cu situația utilizării sărurilor neformulate. Prin urmare, aplicarea suspensiilor concentrate constituie un avantaj de ordin economic și agronomic pentru fermier.

Datorită influenței factorilor climatici și antropici (locali), se întâlnesc frecvent situații când N, și nu numai, este insuficient, chiar dacă dozele au fost bine calculate. Cerințele plantei de grâu față de N sunt cele mai ridicate în perioada de la înspicat până la formarea boabelor. Cercetările au demonstrat că prin corectarea foliară cu N în această perioadă sporurile de producție sunt semnificative. Lebosol®-Nutriplant 36 are o concentrație ridicată de azot, și mai conține Mg, element foarte important în a menține planta verde.

Recomandări de aplicare de la începerea vegetației până la formarea primului internod (BBCH 32):

● Lebosol®-Mix Cereale SC este un amestec lichid de microelemente (cupru, mangan, zinc) și magneziu. Se aplică în doză de 1,5-2 l/ha, iar ca urmare a tratamentului, vă puteți aștepta la un nivel mai ridicat de producție, la plante mai sănătoase, la aprovizionarea cu microelementele necesare și la creșterea conținutului de proteine.

● O altă posibilitate este fertilizarea cu Lebosol®-QuadroS SC – amestec lichid de microelementele cupru (Cu), mangan (Mn) și zinc (Zn) cu sulf (S). Aplicând foliar o doză cuprinsă între 0,75 și 1,5 l/ha, asigurați aprovizionarea plantelor cu sulf pentru a absorbi mai bine îngrășămintele de bază și, ca rezultat, vă veți bucura de plante sănătoase, producții ridicate și de calitate.

● Aminosol® – un hidrolizat de proteină cu cel mai mare conținut de aminoacizi liberi (58%) în doză de 1-2 l/ha, simplu sau în amestec cu produsele de mai sus, contribuie la recuperarea culturilor, stimularea înfrățirii și a numărului de boabe în spice, cu efecte pozitive asupra producției.

Recomandări de aplicare după apariția frunzei stindard:

● Aveți încredere în următoarele soluții de înaltă performanță în fazele de până la înspicat: Lebosol®-Amonium TS200 – soluție de îngrășământ foliar cu azot și sulf. Se aplică în doză de 2-3 l/ha.

86

● VITALoSol Gold SC este un amestec lichid de microelementele cupru (Cu) și mangan (Mn) având și un conținut ridicat de sulf (S). Aplicat în doză de 1,5-3 l/ha, crește producția și calitatea acesteia.

● Cu Lebosol®-Nutriplant 36, la o doză de 5 l/ha, puteți crește indicii de calitate ai grâului pentru panificație și conținutul de proteine.

● Lebosol®-Sulf800 SC – o suspensie concentrată cu cel mai ridicat conținut de sulf elementar. Tratamentele foliare cu sulf, în doză de 3-5 l/ha contribuie la absorbția eficientă a azotului, cu efecte pozitive asupra sporului de producție.

ATENȚIE! Produsele pe bază de săruri sau sulfați, nu pot fi aplicate în timpul înfloritului, deoarece pot provoca arsuri organelor florale. Spre deosebire de acestea, suspensiile concentrate marca Lebosol® (Lebosol®-MagS SC, VITALoSol Gold SC, Lebosol®-Sulf800 SC etc.) nu au restricții de aplicare în perioada înfloritului, fiind formulări prietenoase cu plantele.

Aveți încredere în gama de produse Lebosol® și în sfaturile competente ale specialiștilor noștri. Asigurați-vă rezultate previzibile încă din timpul campaniei de primăvară!

* * *

Reteta succesului! Cel mai bun ingrasamant pentru tomate In mart. 13, 2020

Cultivarea roșiilor în sere sau în câmp deschis nu este deloc simplă, însă dacă le fertilizați în timpul transplantării, adăugând îngrășământul în gropi, atunci răsadurile se adaptează și încep a crește rapid. Folosind metoda descrisă în pașii de mai jos, veți obține o recoltă de roșii bogată și gustoasă, cu ajutorul îngrășământului organic.

1. De îndată ce răsadurile au cel puțin 4 frunze adevărate, acestea pot fi sădite în seră. Important este ca să fie călite, iar acest lucru se verifică foarte simplu: tulpina trebuie să fie de o nuanță albastru-violetă.

Perioada de plantare: în seră – începând cu 1 mai, dacă vă permit răsadurile, iar în câmp deschis – începând cu mijlocul lunii mai și până la mijlocul lunii iunie, când nu mai există riscul de îngheț pe parcursul nopții.

2. Gropile trebuie să fie mai adânci decât ghiveciul cu răsad. De preferat ca adâncime lor să ajungă până la primele frunze adevărate, deoarece mai jos vor începe să se formeze rădăcini noi, iar cu cât sistemul radicular este mai

87

dezvoltat, cu atât mai repede crește tufa de tomate. Frunzele cotiledonate le puteți îndepărta, dacă veți planta răsadurile până la prima frunză adevărată.

3. Pregătiți un amestec de cenușă de lemn, care conține potasiu, fosfor și multe alte micro și macro elemente, care influențează pozitiv creșterea și dezvoltarea sistemului radicular, și coji mărunțite de ouă crude, aproximativ 1/3 sau 1/2 din volumul folosit de cenușă. Cojile îndeplinesc în primul rând funcția de afânare a solului și sunt o sursă de calciu. Cojile putrezesc foarte greu în pământ, eliminând astfel calciu treptat, în timpul irigărilor, și nu permite solului să se compacteze. Sunt un fel de perlit organic.

4. Cantitatea necesară, care trebuie adăugată în fiecare groapă, este de aproximativ jumătate de pahar de 100 gr.

5. Adăugați îngrășământul de cenușă și îl amestecați foarte bine cu solul de la baza gropii.

Sfat: Îngrășământul de fosfor și potasiu face tufele viguroase, recolta va fi timpurie, iar legumele mari, pe când îngrășămintele cu azot duc doar la dezvoltarea frunzelor, nu și a legumelor.

6. Turnați apă și așteptați până se îmbibă în sol (măcar puțin).

7. Apoi scoateți răsadul din ghiveci împreună cu balotul de pământ, îl introduceți vertical în groapă și adăugați pământ.

Sfat. Dacă veți introduce răsadul în groapa uscată și veți uda solul de la suprafață, atunci se va forma o crustă tare, care nu va permite aerului și umidității să pătrundă spre rădăcini.

Țineți cont de aceste sfaturi simple, utilizați îngrășământul accesibil și fiți siguri că veți avea o recoltă bogată.

* * *

Corteva Agriscience susține că ameliorarea avansată deschide calea către o mai bună rezistență la schimbările climatice și siguranța alimentară 13 martie 2020 Cotidianul Agricol  Liderul global Corteva Agriscience în domeniul ameliorării plantelor, Geoff Graham, vorbește despre inovația în agricultură în cadrul evenimentului USDA Outlook Forum 2020

Liderul global Corteva Agriscience în domeniul ameliorării plantelor, Geoff Graham, le-a făcut cunoscut participanților de la evenimentul USDA Ag

88

Outlook Forum 2020 faptul că tehnicile avansate de ameliorare a plantelor și succesul dovedit în sporirea productivității culturilor în regiunile dezvoltate asigură pașii ce trebuie urmați în gestionarea riscurilor legate de securitatea alimentară și caracterul imprevizibil al climei din întreaga lume. Forumul USDA este axat pe Inovația în Agricultură, iar de curând, actualul secretar american al agriculturii,  Sonny Perdue, a anunțat Agenda pentru inovație în agricultură.

Comentariile lui Geoff Graham au făcut parte din sesiunea de monitorizare în gestionarea riscurilor și de asigurare a sustenabilității în producția agricolă. ”Nu numai că productivitatea agricolă riscă să nu poată acoperi cerințele unei populații în creștere, dar este și un instrument vital pentru combaterea schimbărilor climatice. Am dovedit că tehnologiile inovatoare de ameliorare, precum markerii moleculari, fenotipizarea cu precizie, analiza predictivă, biotehnologia, CRISPR și instrumentele digitale pot ajuta agricultura să gestioneze mai bine provocările vremii extreme”, a spus Graham.

Administratorul Agenției de Management al Riscului USDA, Martin Barbre, a prezidat dezbaterea ”Reducerea Riscurilor de producție” în cadrul forumului, discuțiile fiind axate pe provocările cu care se confruntă fermierii și autoritățile în timpul perioadelor de vegetație cu condiții climatice extreme. El a menționat că 2019 a fost unul dintre cei mai ploioși ani înregistrați în agricultură, în timp ce 2012 a fost unul dintre cei mai secetoși. Totuși, în ciuda variațiilor meteorologice ridicate, productivitatea la nivel global continuă să crească.

Graham susține că această creștere, de aproape șapte ori, a producției medii de porumb obținută în America de Nord începând cu anul 1920 denotă că am produs milioane de cereale în plus, fără să creștem suprafața în producția agricolă. Îmbunătățirea randamentului înregistrat în ultimul secol a crescut productivitatea de la o medie de 25 bushels pe acru (1,68 tone/ha) la 170 bushels pe acru (11,43 t/ha). Mai mult, acesta a menționat că dacă primele 20 de țări producătoare de porumb din lume și-ar îmbunătăți nivelul de producție față de cel înregistrat în U.S. cu 20 de ani în urmă, acest lucru ar fi echivalentul suplimentării terenului agricol cu 100 de milioane de acri.

Grafic:

89

”Obținem rezultate mai bune cu mai puține resurse, dar insecuritatea alimentară și schimbările climatice nu afectează uniform globul, astfel încât trebuie să lucrăm la dezvoltarea unor sisteme noi de cultură, adaptate condițiilor locale. Acest lucru va necesita utilizarea tuturor instrumentelor de care dispunem, precum și o comunicare deschisă și transparentă între public, mediul academic, guverne și companii private”, a afirmat Graham.

”În mod independent, aceste tehnologii sunt doar niște instrumente, dar în colaborare, ele devin soluțiile unora dintre cele mai mari provocări ale lumii”, a explicat Graham.

Panelul a inclus de asemenea și observații ale fostului specialist climatolog din Illinois, dar și ale lui Lance Honig, USDA-National Agricultural Statistics Service Crops Branch Chief. Materialele din cadrul sesiunii sunt disponibile pe site-ul USDA.Despre Corteva AgriscienceCorteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe  bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro.

90

Urmăriţi Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter şi YouTube.

* * *

Pixxaro™ Super – Inovaţia cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale şi perene combătute în cultura de cereale păioase13 martie 2020 Cotidianul Agricol 

Compania Corteva Agriscience este liderul detaşat pe segmentul de erbicide la cereale păioase, cu o cotă de piaţă de 33%.

Corteva are un portofoliu complet de erbicide, acoperind atât segmentul de toamnă prin erbicidul Bizon™, cât şi segmentul de primăvară prin erbicidele: Pixxaro™ Super, Pallas™, Floramix™, Mustang™ şi Cerlit™ Super.

În România, cerealele de toamnă ocupă locul 2 ca suprafaţă, după cultura porumbului. Chiar şi în anii foarte dificili din punct de vedere agricol, cum a fost anul agricol 2018/2019 (secetă extremă, cerealele au răsărit în iarnă-primăvară), producţiile au fost relativ bune, iar acest fapt a condus la creşterea suprafeţei cu cereale păioase în sezonul agricol 2019/2020.

Dacă buruienile graminee afectează doar o parte din suprafaţa agricolă a ţării, buruienile dicotile anuale şi perene afectează culturile de cereale păioase de pe întreg teritoriul României.

Cea mai utilizată practică în România este erbicidarea de primăvară împotriva buruienilor dicotile anuale şi perene, erbicidare care rezolvă inclusiv pălămida şi volbura, buruieni care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamnă.

Pachetul Pixxaro™ Super conţine 1 l Pixxaro (12 g/l halauxifen metil, 280 g/l fluroxipir, 12 g/l safener) şi 80 g Frontal 75 GD (75% tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafaţă de 4 hectare în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene.

91

Substanţa activă halauxifen metil, cunoscută sub denumirea de brand Arylex™ active, este prima moleculă care aparţine noii clase Arylpicolinates.

Buruienile dicotiledonate anuale şi perene combătute de pachetul Pixxaro™ Super sunt unele dintre cele mai păgubitoare: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), loboda (Chenopodium album), fumăriţa (Fumaria officinalis), hrişca urcătoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoina (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turiţa (Galium aparine), pălămida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).Din soluţiile existente în piată, pachetul Pixxaro™ Super are eficacitatea cea mai ridicată pe turiţă (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare.Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai sigură soluţie pentru combaterea macului din cultura de cereale păioase, inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice (Papaver rhoeas).Pachetul Pixxaro™ Super este cea mai de încredere soluţie în combaterea buruienilor perene: volbura (Convolvulus arvensis) şi pălămida (Cirsium arvense).

Arylex™ active este substanţa activă cu un mod foarte rapid de acţiune, începând de la temperaturi de 2-3 grade Celsius. Are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) până la faza de burduf a culturilor de cereale (BBCH 45).

Pe lângă avantajele menţionate, pachetul Pixxaro™ Super, aplicat în conformitate cu recomandările din etichetă şi materialele de promovare, are o selectivitate foarte bună pentru cereale şi nu afectează culturile ce urmează în asolament, chiar în condiţii de secetă extremă şi în situaţiile în care s-au efectuat lucrări minime ale solului.În concluzie, Pixxaro™ Super este inovaţia cu cel mai larg spectru de combatere a  buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din cultura de cereale păioase, cu acţiune foarte rapidă, foarte selectiv pentru cultura de cereale, putându-se aplica până la faza de burduf, fără a crea probleme pentru culturile succesive.

Ion Mutafa – Category Marketing Manager Herbicides Corteva Agriscience

Specialiștii Syngenta vă garantează că Arcade® asigură culturi curate și producții de cartof ridicate! 13 martie 2020 Cotidianul Agricol 

92

Cu Arcade®, aveți mai mult control al buruienilor, mai multă flexibilitate în aplicare și protecție îndelungată pentru un profit mai mare în cultura de cartof.

Arcade® este un erbicid selectiv, pelicular, flexibil până în postemergență timpurie, recomandat în cultura cartofului pentru controlul preemergent al gramineelor anuale şi al dicotilelor.

Sigur pentru cultură, erbicidul este preluat din sol și previne germinarea și creşterea buruienilor sensibile. Acțiunea sa este întărită de o bună pregătire a terenului și o bună umiditate în sol. Câștigă din start lupta împotriva buruienilor cu erbicidul Arcade®: bit.ly/Syngenta-Arcade

* * *

De ce ar fi o Feteasca Neagra mai prejos decat un Merlot? Agrostandard | 12 March, 2020 |

Producatorii romani ar trebui sa acorde o atentie mai mare soiurilor autohtone de vita de vie, daca vor ca vinurile lor sa aiba succes pe piata mondiala. Pana la urma, o Feteasca Neagra nu este cu nimic mai prejos decat un Merlot, sustine Gabriel Radulescu, managerul Domeniile Urlati, o plantatie situata in renumita podgorie Dealu Mare. Un adevar de care devin constienti tot mai multi producatori romani, in incercarea lor de a-si gasi piete noi de desfacere. Mai multe, insa, despre cum sunt percepute vinurile romanesti si ce sansa au la

93

extern aflam din interviul acordat FoodBiz de catre Gabriel Radulescu, general manager Domeniile Urlati.

• Cum ar putea vinurile romanesti sa aiba succes pe piata internationala?

Este clar ca sansa vinurilor romanesti sa se afirme peste granite o reprezinta soiurile autohtone, in principal, Feteasca Neagra, un soi autohton foarte cunoscut deja la nivel international, dar si putem vorbi si de Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca sau Babeasca Neagra (desi avem plantatii reduse). Feteasca Neagra a ajuns pana in Asia, mai ales in China. Soiurile autohtone trebuie sa fie motorul exporturilor noastre.

Asa cum am remarcat in absolut toate discutiile avute cu partenerii externi, acestia sunt interesati de soiuri autohtone. Ma repet, dar sunt nevoit sa o fac, acesta este adevarul, este singura sansa sa ne afirmam. De ce ar cumpara cei din Vest de la noi Cabernet Sauvignon sau Sauvignon Blanc cand sunt soiuri frantuzesti arhicunoscute produse de producatori din intreaga lume, nu doar din Franta. De altfel, si in Romania exista foarte multe vinuri produse din aceste sortimente. Tocmai de aceea, clientii din Vest sunt foarte tentati sa incerce si sa educe clientela din tarile lor sa deguste si sa inteleaga soiurile autohtone. Un exemplu este Georgia, care s-a afirmat pe piata externa cu Saperavi. Doar soiurile autohtone sunt sansa noastra.

• Pe ce piete am putea avea succes?

Vinurile romanesti, in general, au scos capul in lume, sa spunem asa, sunt recunoscute. Intr-adevar, mai avem mult de lucrat la brandul de tara, este un lucru care ne lipseste pe partea de export si care poate fi rezolvat printr-o unitate a producatorilor. Putem sa luam drept exemplu, desi multora nu le place, dar acesta este adevarul, Republica Moldova care prin conceptul sustinut de programul guvernamental „Wine of Moldova” a reusit sa atinga un nivel de notorietate destul de ridicat in strainatate.

Ei stau mai bine ca noi ca si notorietate, vinurile sunt si ele calitative, dar si noi avem clar o calitate buna a vinurilor care este recunoscuta prin numeroasele premii obínute de vinurile romanesti la concursurile internationale. Avem foarte multi producatori si noi si multi altii care obtin medalii an de an la concursuri internationale.

Eu consider ca ambele zone geografice sunt de interes, atat partea de Est, tot ce inseamna cat mai aproape spre Asia unde deja sunt prezente branduri, cat si zona de Vest. Consider ca ar trebui privite in mod egal, nu trebuie sa avem un target numai intr-o anumita directie, este necesar sa ne extindem la nivel global, inclusiv peste Ocean, in SUA.

94

• Ce vinuri credeti ca se vor incadra in preferintele consumatorilor peste 20-30 ani?

Eu cred totusi ca vinul in sine are un caracter conservator, in principiu, si desi consumatorilor le place sa guste si vinuri inedite, pana la urma soiurile clasice precum Chardonnay sau Sauvignon Blanc au rezistat pe piata si o vor face in continuare. Si de ce nu, in viitor isi vor face loc incet-incet in mentalitatea si consumul de zi cu zi al consumatorului si soiurile noastre autohtone care sunt inedite. Pana la urma, o Feteasca Neagra nu este cu mult mai prejos decat un Merlot, ca si tipicitate. Un soi autohton este identitatea tarii. In ceea ce ma priveste, eu prefer Feteasca Neagra, Tamaioasa Romaneasca si Feteasca Alba. Daca ar fi sa pariez pe un soi in urmatoarele 2-3 decenii, as alege Feteasca Neagra.

* * *

Plantatiile de afini din Romania s-au extins de patru ori in patru ani Agrostandard | 12 March, 2020 |

Suprafata ocupata de plantatiile de afini a crescut de patru ori in ultimii patru ani, in Romania, cu ajutorul fondurilor europene, dar si pentru ca a devenit o moda printre romani sa consume aceste fructe. Daca in 2016, cand s-au depus primele cereri de finantare la AFIR pe programul PNDR 2014-2020, Romania avea doar 300-400 ha, potrivit datelor din piață, in prezent exista circa 1.500 ha de plantații pe rod. „Suprafetele ar fi putut sa fie, insa, si mai mari, daca ultimele proiecte depuse la AFIR ar fi avut finantare”, a declarat Mihai Ciobanu, consultant fonduri europene.Nu mai putin de 221 proiecte au fost declarate eligibile, dar fara bani, cu toata ca au obtinut un punctaj superior celor depuse anterior.

Plantatiile de afini s-au numarat printre cele mai atractive investitii din programul PNDR 2014-2020. Au starnit un mare interes si plantatiile de nuci, aluni sau capsuni.„Cat timp exista cerere pe piata, in crestere, oricum, trebuie sa existe si oferta”, afirma Ionel Simion, director de productie la Planasa Romania. Pentru a acoperi cererea europeana, de exemplu, ar trebui ca productia sa creasca de cateva ori.

95

Planasa detine o plantatie de circa 70 de hectare in Romania, fiind unul din principalii jucatori pe piata.

In Romania, plantatiile de afini au inceput sa apara in urma cu 7-8 ani, pana atunci productia fiind asigurata din flora spontana. Infiintarea unui hectar de afini costa circa 25.000 de euro. Prima recolta se obtine dupa trei ani, productia maxima fiind atinsa dupa 7 ani, in jur de 15 tone/ha.

Forta de munca constituie o mare problema pentru acest sector nu doar in Romania, ci si in strainatate. Recoltarea se realizeaza manual, numai pentru un singur hectar fiind nevoie de 50-60 de muncitori care sa culeaga fructele.

Pretul poate ajunge si la 8 euro pe kilogramul de afine (fara transport inclus), din care 4 euro reprezinta castig. Un astfel de pret se obtine pe piata engleza, de exemplu. Englezii sunt cei mai mari consumatori de afine la nivel european, cu o medie de 0,86 kg pe cap de locuitor anual. Principalele piete de livrare pentru afinele romanesti sunt Anglia si Germania.

La intern, pretul mediu este de 4 euro/kg, producatorii romani fiind, insa, concurati puternic de marfa venita din Polonia chiar si cu 2 euro/kg. Un pret incredibil de mic, datorat, insa, subventiilor mai mult sau mai putin mascate acordate de statul polonez.Polonia este cel mai mare producator la nivel european, cu o suprafata estimata la 11.000 ha. Un alt jucator important este Spania, numai in regiunea Huelva existand plantatii ce se intind pe aproximativ 3.000 ha.

* * *

Vinul de azi: Enira Grande Cuvee 2015 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Bessa Valley Grande Cuvee 2015 este un vin elegant și echilibrat, realizat dintr-un mix interesant de struguri din soiurile Merlot, Syrah, Cabernet Sauvignon și Petit Verdot. Maturat în butoaie noi, realizate din stejar franțuzesc, Grande Cuvee 2015 are o culoare vibrantă și intensă. Buchetul scoate în evidența tentele de

96

fructe de pădure, prune, nuci și stejar, în vreme ce gustul este bine definit, zemos și puțin condimentat, perfect echilibrat de taninurile catifelate. Postgustul este lung și memorabil, cu ceva arome de ciocolată și vanilie. Se recomandă degustarea acestui vin la 13-15 grade Celsius, alături de preparate ceva mai consistente, cu carne sau cu mâncăruri condimentate.  Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

AFM ANUNTA UN BUGET MAI MARE PENTRU RPE 2020 Agroromania.ro 13 Mar. 2020

Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) anunta un buget mai mare pentru RpE 2020. Cei care aplica vor putea inlocui mai multe aparate.Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) a anuntat vineri ca in acest an va lansa Programul national de inlocuire a echipamentelor electrice si electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic (Rabla pentru Electrocasnice), ce va avea un buget total de 30 milioane lei.

 Astfel, prin bugetul de venituri si cheltuieli, AFM va asigura resursele financiare pentru sustinerea si realizarea mai multor proiecte prioritare si programe pentru protectia mediului.

 ”Un alt program ce urmeaza sa fie lansat in anul 2020 este Programul national de inlocuire a echipamentelor electrice si electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic (Rabla pentru  Electrocasnice) cu un buget total de 30 milioane lei, buget ce va permite inlocuirea a aproximativ 100.000 de electrocasnice vechi, uzate din punct de vedere fizic si moral cu unele mai performante din perspectiva consumului energetic”, arata AFM intr-un comunicat.

Astfel, pentru Programul privind gestionarea deseurilor s-au alocat credite de angajament in valoare de 527 milioane lei destinate pentru investitii privind infrastructura de colectare a deseurilor, precum si pentru instalatii de tratare/reciclare.

Programul de stimulare a innoirii Parcului auto national (Programul Rabla Clasic) va avea o alocare de credite de angajament de 405 milioane lei, ceea ce reprezinta echivalentul a aproximativ 60.000 de masini uzate scoase din uz.

Pentru Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus) au fost alocate credite de

97

angajament in valoare de 140 milioane lei. Incepand de anul acesta, in cadrul programului vor putea fi achizitionate si motociclete cu propulsie electrica.

Un alt program vizeaza educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului, pentru care au fost alocate credite de angajament in valoare de 45 milioane lei pentru derularea campaniei nationale de informare si constientizare a cetatenilor in ceea ce priveste colectarea separata si reciclarea deseurilor demarata anul trecut, precum si pentru lansarea unei noi sesiuni de finantare in anul 2020.

Programul privind imbunatatirea calitatii aerului si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, utilizand autovehicule mai putin poluante in transportul public local de persoane – autobuze si troleibuze electrice/GNC, tramvaie si troleibuze va avea o alocare de credite de angajament in valoare de 480 milioane lei, program ce se adreseaza autoritatilor publice locale in vederea extinderii retelei de transport in comun electrificat in orasele din Romania.

* * *

Campanie de educare și informare a consumatorilor privind reducerea risipei alimentare Vineri, 13 Martie 2020 10:44

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că în conformitate cu prerogativele conferite de legislația națională specifică în domeniul prevenirii și combaterii risipei de alimente, autoritățile publice cu atribuții de reglementare şi control în domeniul agroalimentar pot desfășura acțiuni de informare şi educare a consumatorilor finali cu privire la prevenirea şi diminuarea risipei alimentare prin campanii de informare media, campanii de informare în şcoli, campanii online, organizarea de seminarii, conferinţe, forumuri, organizarea de manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, tipărirea de materiale publicitare şi de informare.

 În acest context, MADR se bucură de colaborarea și susținerea forurilor/autorităților de specialitate, respectiv a FAO, cu care a încheiat un acord, în data de 17 februarie 2020, conform căruia, poate utiliza în programele de informare și educare un pachet educațional publicat în 2019, numit: Do Good: Save Food! Educating future generations for a zero food waste world! (Salvează alimente! Educarea generațiilor viitoare pentru o lume cu zero deșeuri alimentare). 

98

Acesta cuprinde patru cărți, pe grupe de vârstă, respectiv, 5-7 ani, 8-9 ani, 10-13 ani și , 14 +. Educarea și informarea privind importanța și beneficiile prevenirii și diminuării risipei de alimente constituie un instrument care va conduce în viitor la o schimbare a comportamentului societății, în general și care va contribui la atingerea obiectivelor globale privind reducerea risipei alimentare, fiind necesar ca aceste măsuri să fie susținute și conjugate.

MADR a încheiat cu Ministerul Educației Naționale un Protocol de colaborare privind Campania de informare și educare a consumatorilor din unitățile de învățământ preuniversitar privind prevenirea și diminuarea risipei de alimente ”Și tu poți proteja planeta! Împreună dăm startul la reducerea risipei de alimente”, menit să conștientizeze elevii și cadrele didactice asupra impactului risipei alimentare la nivel economic, social cât și asupra mediului.

În derularea acestei campanii de informare, MADR se bucură de suportul și colaborarea ASOCIAȚIEI INFOCONS, în baza Protocolului de colaborare (și a actului adițional la acest protocol), care se angajează să traducă gratuit, să multiplice și să distribuie pachetul educațional publicat și pus la dispoziția MADR de către FAO, precum și afișele informative.

    MADR a aprobat și finanțat, în cadrul Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală, începând cu anul 2015, proiecte ADER, ale căror rezultate vor sta la baza fundamentării unor politici publice de prevenire și reducere a impactului socio-economic a risipei alimentare, până în anul 2030, actualizării legislației, politici de educație, informare și conștientizare și elaborării unui pachet integrat de susținere a metodelor inovative de reducere a risipei, cu implementarea unei atitudini responsabile față de resursele alimentare folosite.

 Informații suplimentare privind proiectele ADER finanțate de MADR

1. Activitățile și rezultatele obținute în perioada 2015 - 2018

În perioada 2014 – 2015 s-au întreprins activități privind elaborarea cerințelor (termenilor de referință), contractarea și lansarea primului proiect sectorial dedicat cunoașterii amplorii fenomenului risipei alimentare în România - ADER 15.1.1 - Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice. Activitățile și rezultatele obținute în perioada 2015 - 2018 sunt:

99

ADER 15.1.1 - Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice

2015 - Determinarea impactului și cauzelor determinante în generarea risipei alimentare

Documente elaborate:

Determinarea principalelor sectoare din lanțul alimentar cu risc crescut în generarea de deșeuri alimentare

Determinarea principalelor probleme de risipă alimentară care apar pe lanțul produselor alimentare

2016 - Identificarea determinanților socio-economici și culturali ai consumului alimentar în gospodăriile populației

Documente elaborate:

Cercetare privind factorii socio-economici care influențează obiceiurile de consum în gospodăriile din România

Cercetare privind bune practici în valorificarea deșeurilor din gospodăriile populației la nivel european și național

2017 - Identificarea potențialului de adaptare a verigilor lanțului alimentar din România la principiile dezvoltării circulare, cu impact de minimizare a risipei alimentare

Documente elaborate:

Un ghid privind bune practici, modele și sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate

Cercetare privind bune practici în fluidizarea managementului lanțului alimentar cu efect în coordonarea superioară între procesatori, angrosiști, retaileri

2018 - Generarea unei strategii integrate de măsuri privind reducerea risipei pe lanțul alimentar

Documente elaborate:

Cercetări privind elaborarea unor strategii pentru reducerea risipei alimentare în alimentația publică

100

Compendiu privind elaborarea unor strategii pentru managementul integrat al lanțului alimentar (lanțuri frigorifice, porționare, sisteme de servire/autoservire)

Metodologie privind elaborarea unor strategii de marketing cu impact pozitiv asupra risipei pe lanțul alimentar

Bune practici europene privind elaborarea unei strategii de comunicare publică privind educarea consumatorilor în spiritul unui consum alimentar sustenabil

Propunere de strategie de formare a unor specialisti in managementul risipei alimentare - Curricula orientativă pentru formare in specialitatea „Specialist în managementul deşeurilor în producția agro-alimentară și alimentație publica”

Propunere de promovare publica a principiilor unui consum responsabil – dezvoltarea unui draft cadru de proiect în parteneriat MADR – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Ministerul Educației și Cercetării Științifice, privind o campanie publică de informare și conștientizare cu privire la importanța și necesitatea unui consum alimentar responsabil

În anul 2019 s-au întreprins activități privind elaborarea cerințelor (termenilor de referință), contractarea și lansarea a 2 proiecte complementare în parteneriat, pentru asigurarea continuității acțiunilor privind diminuarea risipei alimentare în România:

ADER 18.1.2 - Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030

ADER 18.1.1. - Cercetări privind identificarea potențialului de constituire a unor clustere regionale de economie circulară – studii de caz

2. Activitățile și rezultatele obținute in 2019 sunt: 

ADER 18.1.2 - Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030

2019 - Dezvoltarea unei metodologii privind cercetarea impactului risipei alimentare pe întregul lanț alimentar

Documente elaborate:

Raport privind stadiului cunoașterii problematicii risipei alimentare pe plan internațional și național

101

Raport documentar al instrumentelor și metodologiilor folosite în reducerea risipei alimentare în România

Metodologie de cercetare privind evoluția risipei alimentare din România din 2016 și tendințe pentru anul 2030

ADER 18.1.1. - Cercetări privind identificarea potențialului de constituire a unor clustere regionale de economie circulară – studii de caz

2019 – Evaluarea potențialului de economie circulară la nivelul unei entități geografice

Documente elaborate:

Analiza unor studii de caz de economie circulara în regiunile istorice, Moldova, Ardeal, Oltenia, Dobrogea

Elaborarea unei monografii multi regionale a nivelului de implementare a principiilor de economie circulară

Dezvoltarea unei metodologii de diagnoză a potențialului de economie circulară la nivelul unei entități geografice - regiune, județ

3. Ce este programat in continuare (perioada 2020 – 2022) în cadrul celor două programe:

ADER 18.1.2 - Metode de reducere a risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, la nivel național, în vederea prevenirii și reducerii impactului socio-economic, până în anul 2030

2020 – Cunoașterea evoluției fenomenului risipei alimentare în România

Activități propuse:

Realizarea unei cercetări asupra atitudinii față de risipa alimentară pe întregul lanț alimentar

Analiza evoluției rezultatelor față de 2016 Realizarea unei prognoze privind risipa alimentară în perspectiva

anului 2030

Termen limită 31.10.2020

2021 - Fundamentarea unor politici publice de prevenire și reducere a impactului socio-economic până în anul 2030, actualizare legislație, politici de educație, informare și conștientizare

Activități propuse:

102

Elaborarea unor metode și modele tehnico-economice de prevenire și diminuare a risipei alimentare, pe toate verigile lanțului agroalimentar: producție – depozitare – transport – distribuție și comercializare – rețele de alimentație publică - HORECA – consumatori, în vederea fundamentării unor politici publice

Analiză privind actualizarea legislației, politici de educație, informare și conștientizare, cu propuneri de politici publice care sa contracareze fenomenul risipei alimentare

Termen limită 31.10.2021

2022 - Analiza prospectivă a evoluției fenomenului de risipă alimentară, în urma promovării politicilor publice identificate în modelele tehnico – economice propuse și calcularea costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte

Activități propuse:

Analiza prospectivă a evoluției fenomenului de risipă alimentară, în urma promovării politicilor publice identificate in modelele tehnico-economice propuse in etapa anterioara (analiza de impact ex ante)

Evaluarea economică a costurilor pentru implementarea unor scenarii până în 2030, în mod independent sau prin asocierea unor concepte

Termen limită 31.10.2022

ADER 18.1.1. - Cercetări privind identificarea potențialului de constituire a unor clustere regionale de economie circulară – studii de caz

2020 - Generarea unui cadru metodologic național privind implementarea unor sisteme de economie circulară în domeniul agroalimentar 

Dezvoltarea unei metodologii de implementare și transfer tehnologic a principiilor (Studiu metodologic  de implementare și transfer tehnologic a principiilor economiei circulare la nivelul unui operator economic sau grupuri operaționale economiei circulare la nivelul unui operator economic sau grupuri operaționale)

Realizarea unui îndrumar de bune practici pentru clusterele regionale de economie circulară, în domeniul agroalimentar (Ghid de bune practici privind funcționarea operatorilor din domeniul agroalimentar în cluster)

Sprijinirea accesului unor entități interesate la informare și conștientizare privind posibilitatea practică de a forma clustere de economie circulară în domeniul agroalimentar (Campanie de

103

conștientizare în cel puțin 2 regiuni; Cel puțin 2 sesiuni de diseminare a rezultatelor; Cel puțin 50 entități informate/ conștientizate; Cel puțin 50 seturi suport tipărite)

Termen limită 31.10.2020

2021 - Generarea unui pilot de economie circulară în domeniul agroalimentar 

Proiect pilot privind constituirea și dezvoltarea unui cluster agroalimentar regional, prin exploatarea unor resurse alimentare în sistem de economie circulară și demonstrarea fezabilității și sustenabilității funcționării în clustere, a entităților din domeniul agroalimentar

Elaborarea de bune practici pentru clustere regionale de economie circulară, în domeniul agroalimentar

Termen limită: 31.10.2021 

2022 - Sprijinirea entităților economice interesate în asumarea tehnologiilor inovative, cu implementarea unei atitudini responsabile față de mediu și față de resursele folosite

Realizarea unui cadru de propuneri privind susținerea tehnologiilor inovative, cu implementarea unei atitudini responsabile față de mediu 

Diseminarea  rezultatelor proiectului către entități interesate din lanțul agroalimentar

Termen limită: 31.10.2022

* * *

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele VINARIUM IWCB | 13 martie 2020

13.03.2020, 17:53 113

Eheeii, am ajuns s-o trăim şi pe asta... Suntem cu toţii afectaţi de bombordamentul informaţional cu subiectul COVID-19. Nu spun decât atât: haideţi să pregătim, de pe acum, epoca „post-corona”. Pentru că va fi un restart complicat.

Îmi doresc ca producătorii şi importatorii de vin să facă faţă până atunci. Să fie deştepţi, inventivi şi să se menţină în atenţia publicului. E greu în HORECA, consumul din restaurante (şi aşa mic) se va comprima.

104

Reinventarea e cuvântul cheie dar, din păcate, lupta e pe mai multe fronturi şi nu toate business-urile vor apuca să se „reinventeze”.

Dacă apar noutăţi, iniţiative notabile, voi face tot ce se poate pentru a vi le aduce la cunoştinţă.

VINARIUM 2020 este programat la sfârşitul lunii mai.

Avem 180 de nopţi de cazare şi zeci de zboruri internaţionale achitate.

Sper ca până atunci nebunia asta să se domolească, iar VINARIUM să reuşească să menţină aprinse reflectoarele pe vinurile de calitate, în condiţiile în care, mai toate evenimentele de vizibilitate au fost anulate, obturând canalele de comunicare pentru majoritatea producătorilor.

Personal, chiar dacă în aceste zile am renunţat voluntar la unele „acţiuni” (altele, au „picat” de la sine), îmi păstrez angajamentul ca, prin VINARIUM, să emitem toate semnalele posibile pentru atragerea atenţiei şi simpatiei către vinurile valoroase, ierarhizate de profesionişti.

Epoca „post-corona” va veni!

Astăzi, în mulţimea de noi reguli, angoase şi frustrări, nu avem cum să ne simţim cel mai bine.

Şi totuşi... tonusul psihic, confortul pe care ni-l dorim asigurat acasă, pot veni şi prin păstrarea unor obiceiuri bune. Consumul raţional şi de plăcere al vinurilor bune. De ce „raţional” şi „de plăcere”?

Pentru că suprapunerea chiar parte peste parte. Raţional poate însemna, mai ales astăzi, un consum „obligatoriu” de un pahar pe zi, iar de plăcere – este aventura continuată a celor care vor să descopere noi şi noi gusturi, a celor care îşi permit clipa de reverie şi extaz.

Pentru ambele categorii, rândurile de mai jos.

Sănătate!

1. Crama Gîrboiu, Bacanta – Şarba 2019, barrique

2. Crama Oprişor, Caloian – Pinot Grigio 2019

3. Aurelia Vişinescu, Promessa – Chardonnay 2019

 

105

1. Crama Gîrboiu, Bacanta – Şarba 2019, barrique

Ciorogârla. Dimineaţa, ora 7,30, vineri 13 martie 2020. Caisul dinspre sud dă semne că vrea să înflorească.

Ora 14,30 (momentul în care vă adresez aceste gânduri) – caisul este o explozie de flori.

Nu pot merge să mă aşez sub el şi să mă bucur de mirosul florilor pentru că trebuie să termin articolul de faţă. Dar încerc să-mi aduc aminte de mireasma de anul trecut. Şi-mi aduc aminte, aşa cum îmi aduc aminte de toate primăverile, de pe la vârsta de când aveam 4-5 ani şi până astăzi.

În paharul de Şarbă dau de gustul primăverii.

Dau de o parte lemnul şi mă opresc la verde şi floare. Un vin baricat (performanţă pentru Şarbă sa se ţină piept atât de bine lemnului) cu o asemenea exuberanţă tinerească?! Winemaker-ul a făcut o demonstraţie de curaj şi abilitate. Cred (nu ştiu sigur!) că a pus la un loc Şarbă baricată şi Şarbă neatinsă de lemn. Altfel, nu pot explica amalgamul de arome primare şi secundare: flori de măceş, nectarine, fructe exotice (are felicitările mele cine a pus pe contraetichetă papaya şi mango!) şi... aici e aici... tarte, unt de arahide, extrase cel mai probabil din tehnica „sur lie” şi din stejarul franţuzesc. Gustul primăverii de astăzi.

 2. Crama Oprişor, Caloian – Pinot Grigio 2019

Se apropie Paştele. La catolici începe pe 12 aprilie (ziua mea!) şi la ortodocşi pe 19 aprilie. „Caloianul este un ritual ce are loc in a treia zi de joi după Paşte şi este menit sa aducă ploaie şi fertilitate pentru belşugul recoltelor. Originile se pierd în vremurile precreştine.”

106

Ce-mi plac textele nesofisticate! Dar şi mai mult îmi place vinul din Pinot Grigio de la Oprişor.

Revigorant (o coajă de portocală se insinuează pe acolo) şi relaxant (iată, nu e la limita dihotomiei!), vinul trece prin pere verzi, pere coapte, pere mici, pere sălbatice, pere... , pere...

Nu miroase a suc de pere, ceea ce e de bine, altfel ar fi un „nas” greu de gestionat.

E o bucurie de vin. Îl iau şi pe el cu mine sub caisul înflorit. Până la urmă, nu de asta ne întâlnim cu vinurile bune, să ne însoţească când vrem să respirăm aerul vieţii mai din plin?!

Ştiu, e un „loc bătătorit”, dar îmi place: „Vremurile or fi cum or fi, dar... vremea e frumoasă!”

  3. Aurelia Vişinescu, Promessa – Chardonnay 2019

Doriţi Chardonnay? Aveţi Chardonnay.

Poate nu atât de conservator ca Montrachet-urile, dar foarte potrivit anului 2020!

Orice preparat de peşte care are o undă de fum, o urmă de grătar (intră şi caracatiţa mare aici, ca să nu mai spun de langustine şi homari!) dacă e însoţit de acest vin, ne face viaţa nu mai frumoasă, ci mult mai frumoasă (o fi corect să spunem... „gustoasă”?).

Nu am întrebat-o pe Aurelia Vişinescu la ce „Promessa” s-o fi gândit, dar promisiunea oenologică este împlinită. Cineva care cumpără un Chardonnay are deja setate câteva repere în zona aşteptărilor: vreţi să simţiţi fructe deschise la culoare, coapte (producătorul ne indică unele albe... galbene - ananas, pepene galben, pere), aşteptaţi caché-ul de unt (fermentaţia malolactică) şi nu vă veţi da deoparte dacă de vă-ntâlniţi cu notele de vanilie.

Dacă toate sunt susţinute şi de o bună aciditate, e perfect. Şi, la vinul de faţă, sunt.

* * *

107

* * *

108

109