Stiri 15 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 15.05.2020

1 EUR4.8390 +0.03 %

1 USD4.4768

Prognoza meteo ANM. Vremea face haos în aproape toată țara. Ce zone sunt afectate Valentina Drăgoi 15 mai 2020    

Vremea continuă să fie haotică în aproape toată țara. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis cod galben. Sunt vizate mai multe județe din țară.

Vineri, ANM a emis o atenţionare Cod galben de instabilitate atmosferică accentuată. Atenționarea este valabilă până sâmbătă dimineaţa în 13 judeţe.Potrivit prognozei, în intervalul 15 mai, ora 13:00 – 16 mai, ora 3:00, la început în nord-vestul şi centrul ţării, iar spre seară şi noaptea şi în jumătatea nordică a Moldovei, instabilitatea atmosferică se va accentua şi se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului cu rafale de peste 60 – 70 km/h.În zona înaltă de munte vântul va sufla cu peste 80 – 90 km/h, vor fi vijelii, căderi de grindină şi averse ce pot avea şi caracter torenţial. Punctiform, cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp.

Judeţele vizate de noua atenţionare Cod galben sunt: Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sălaj, Satu Mare şi Suceava.ANM precizează că astfel de fenomene se vor semnala şi în restul teritoriului, dar pe arii mai restrânse şi în intervale de timp mai scurte.

1

APIA si SUBVENTII

APIA: DE ASTĂZI, START ADEVERINȚE SUBVENȚII ÎN AVANS! Agroinfo  15 mai 2020 OFICIAL! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că de astăzi eliberează adeverinţe pentru încasarea subvențiilor în avans. Deocamdată, pe lista oficială APIA se află o singură bancă, CEC Bank SA, cu care APIA  a încheiat o convenție și de la care puteți să contractați credite pe baza adeverinței APIA.

APIA eliberează adeverințe-punte pentru beneficiarii schemelor de plată: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu şi măsurile de mediu şi climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale), implementate de Agenţie în cadrul Campaniei 2020.

Convenția încheiată de APIA cu CEC Bank SA, deocamdată singura bancă de pe lista APIA, se adresează fermierilor care intenţionează să acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13.

De asemenea, prin adeverinţă se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafaţa determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenţiei, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informaţiile existente în cererea închisă în aplicaţia IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenţiei și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinţei, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA.

2

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condiţiilor în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate de instituţia noastră în baza adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituţiile finanţatoare, APIA atrage atenţia fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanţarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităţilor curente, să analizeze cu atenţie sporită soluţiile de finanţare propuse de instituţiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalităţile de finanţare care răspund cel mai bine necesităţilor proprii.

Lista oficială convenții încheiate de APIA, publicată de APIA pe site-ul oficial!

Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură – CEC BANK SA - Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SAAgenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură – CEC BANK SA – Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii SA - IFN

APIA: 604.271 de fermieri pot primi banii de subvenție în avans! agrointeligenta.ro - 15 mai 2020

Banii în avans pentru un număr de peste 600.000 de fermieri care au solicitat subvenții agricole pentru anul în curs! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii că începând de astăzi, 15 mai 2020, eliberează adeverințe fermierilor care intenţionează să acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente, de la instituţiile bancare și non-bancare care au încheiat convenţii cu APIA, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Mai mult, pentru a respecta în continuare regulile de distanțare socială și pentru a proteja sănătatea personalului propriu și a beneficiarilor, fermierii au posibilitatea de a solicita Agenției eliberarea adeverințelor prin mijloace electronice (telecomunicații). De asemenea, cu acordul fermierului, APIA

3

transmite direct, prin mijloace electronice, instituțiilor bancare și non-bancare adeverințele eliberate.

În ce privește primirea Cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2020, informăm că se realizează în continuare prin mijloace electronice, până la acest moment fiind depuse un număr de 604.271 cereri, pentru o suprafață de 4.969.969,53 ha.

Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 iunie 2020, în conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plată aferente anului 2020.

Completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găsește în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență.

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice către Centrele județene/locale APIA de care aparțin fermierii.

PLATĂ AVANS LA SUBVENȚIILE APIA DIN 1 IULIE 2020! AJUTOR DE STAT DE 100.000 DE EURO/FERMĂ! Agroinfo 14 mai 2020 - URGENT! Demararea plăților APIA în avans de la 1 iulie, acordarea de ajutoare de stat de până la 100.000 de euro pe fermă, ajutor de stat pentru fermierii afectați de secetă! Sunt propunerile pe care le face Clubul Fermierilor Români. Fermierii spun cu putere că măsurile adoptate de Comisia Europeană nu ajută fermierii din România. Ministerul Agriculturii, Guvernul trebuie să intervină urgent cu aceste ajutoare pentru a salva agricultura

Criza cauzată de COVID-19 a demonstrat încă o dată importanța sectorului agro-alimentar pentru omenire și de aici necesitatea adoptării de măsuri menite să susțină menținerea producției agro-alimentare și a producătorilor care asigură securitatea alimentară a României.

Măsurile propuse de Comisia Europeană pentru sectorul agro-alimentar în contextul crizei COVID-19:

•Prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată cu o lună – de la 15 mai la 15 iunie;•Posibilitatea acordării plăților în avans în suma de 70% în loc de 50%, dar

4

tot de la 16 octombrie, doar pe baza controlului administrativ al documentelor (fară necesitatea efectuării controlului pe teren);•Exceptarea de la regulile ajutorului de stat cu posibilitatea acordării, din bugetul național, a până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pentru unitățile de procesare;•Măsuri de intervenție în suma de 80 milioane de Euro pentru sectoarele lactate și carne (mai puțin pentru cea de pasăre) care se traduc în: stocarea privată a laptelui praf degresat, a untului și brânzeturilor, respectiv a cărnii;•Pentru sectorul vinului: distilarea de criză, stocarea privată și recoltarea în verde;•Măsuri de flexibilizare în utilizarea fondurilor de dezvoltare rurală pentru a contracara efectele COVID-19.

Din cele menționate rezultă în mod clar că, deocamdată, sprijinul european nu este în măsură să salveze sectorul agro-alimentar din România. Din acest motiv, se impune identificarea unor soluții la nivel național, care să permită salvgardarea producției agro-alimentare românești, sens în care Clubul Fermierilor Români a propus deja stabilirea unui Grup de analiză operativa la nivelul MADR cu participarea reprezentaților producătorilor din sectorul agro-alimentar.

Propunerile Clubului Fermierilor Români privind măsurile care se pot aplica pentru a susține producătorii români:

Plata în avans chiar din luna iulie a plăților directe care în mod normal se plătesc în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie și se efectuează din bugetul național urmând a fi rambursate de Comisia Europeană în luna ianuarie a anului viitor. O astfel de măsură ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri. Dacă plățile în avans se efectuează oricum din bugetul național, trebuie reiterată această solicitare în viitorul Consiliu de miniștri ai agriculturii, având în vedere că și la precedenta videoconferință mai mulți miniștri au solicitat posibilitatea efectuării plăților în avans chiar de la 1 iulie. Mai mult, în condițiile crizei grave – forță majoră, autoritățile italiene intenționează să înceapă plățile în avans chiar și din luna mai, așa cum s-a anunțat în presa italiană. Se poate chiar solicita Comisiei Europene avansarea unor credite avantajoase statelor membre pentru plata avansurilor în agricultură;

Plata unor ajutoare de stat către producătorii cei mai afectați: adoptarea exceptării de la regulile ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană permite acordarea până la 100.000 Euro pe fermă și până la 800.000 Euro pe unitate de procesare. În acest sens trebuie efectuată o analiză care să permită identificarea clară a producătorilor cei mai afectați, cu date contabile reale, și pentru care statul român să acorde sprijin financiar. Trebuie avuți în

5

vedere acei producători care produc pentru piață și care mențin forța de muncă angajată în această perioadă dificilă;

Acordarea de ajutoare de stat fermelor celor mai afectate de secetă – în contextul crizei COVID-19, România riscă să înregistreze cea mai slabă producție agricolă din cauza secetei grave instalate încă din toamna trecută. Fermierii afectați înregistrează pierderi mari, dar mai grav este că se pune sub semnul întrebării securitatea alimentară a României, care va afecta enorm bugetul și economia naționale. De aceea, este imperios necesar să se adopte din timp măsuri pentru a salva producția agricolă – acordarea de apă pentru irigat și energie electrică cu titlu gratuit, până nu se distrug și culturile de primăvară, cele de toamnă fiind grav afectate în mai multe regiuni ale țării.

Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sistemele locale de irigații pentru fermierii din sectorul producției primare de produse agricole, afectați pe lângă răspândirea virusului COVID-19, și de lipsa acută sau fluctuația de precipitații, este subliniat în comunicatul transmis de Clubul Fermierilor Români.

Programul pentru sustinerea raselor Bazna si Mangalita se simplifica. Sprijinul este mai usor de primit Mai 15, 2020Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca programul de crestere a porcilor din rasele Bazna si Mangalita a fost schimbat in acest an, la cererea crescatorilor, si a fost simplificat, astfel incat aceste rase sa nu fie considerate unele cu risc de abandon in urmatorii ani.

„La cererea Asociatiei crescatorilor de porci din rasele Bazna si Mangalita, am schimbat acest program de sustinere, intrucat cel vechi era inaplicabil. Dupa cum stiti un crescator primea gratis un purcel din aceasta rasa, cel care dona primea 250 de lei, iar crescatorul care primea gratis purcelul respectiv trebuia sa il ingrase si sa-l vanda unui abator, iar abatorul era obligat sa il preia cu 11 lei pe kilogram. Sigur ca masura a fost inaplicabila si foarte putini dintre fermieri au recurs la aceasta schema de ajutor, pentru ca erau foarte multe lucruri care nu erau acceptate, fie de catre cel care primea, fie de cel care dona, dar in general de catre operatorul care trebuia sa ia la un anumit pret dictat. Ne-am gandit la o formula mult mai simpla, in care in trei ani de zile aceste rase sa nu fie considerate rase cu risc de abandon si sa ajungem ca in registrul genealogic al acestei rase – sectiunea principala sa fie peste 7.500 de reproducatori. Asta inseamna ca nu mai sunt in risc de abandon”, a spus Oros.

Valoarea sprijinului

6

Astfel, se va acorda un sprijin de 1.200 lei/cap scroafa/an cu conditia comercializarii a minim 4 purcei/cap de scroafa/an la o greutate de cel putin 8 kg/cap, cu conditia indeplinirii conditiilor de eligibilitate.

„Ca sa creasca efectivele de porci din aceste rase si ca sa avem convingerea ca sunt rase conform Registrului genealogic am facut aceasta schema de sprijin prin care se acorda 1.200 de lei sprijin pe cap de scroafa, care este trecuta in Registru, dupa genotipare, cu conditia de a comercializa 4 purcei in acel an, in greutate minima de 8 kilograme si purceii vor trebui certificati ca apartin acestei rase si fiscalizati, astfel incat in 3 ani de zile cele doua rase sa ajunga de a iesi din riscul de abandon”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Valoarea totala a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de un milion de lei si se asigura de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020.

Sprijin de 20.000 EURO pentru fermierii romani! Solicitarea lui Oros catre Comisia Europeana In mai 15, 2020  

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat în data de 13 mai 2020 la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE. Evenimentul a fost organizat de Președinția croată pentru a evalua măsurile adoptate în vederea limitării impactul negativ al pandemiei de coronavirus asupra sectorului agricol şi al pescuitului. La videoconferință au participat, de asemenea, cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius. Comisia a realizat o prezentare privind acțiunile întreprinse și cele planificate.

În cadrul intervenției sale, ministrul Adrian Oros a afirmat că, în contextul actual dificil în care se află sectorul agricol, este fundamental ca reglementările PAC să fie adaptate rapid pentru a permite Statelor Membre să aibă flexibilitate în asigurarea cadrului necesar astfel încât acestea să continue să-şi susțină fermierii și alte categorii de beneficiari ai PAC.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, ministrul a salutat propunerile Comisiei şi a apreciat că acestea corespund demersurilor susținute anterior de ţara noastră privind necesitatea modificării legislației PAC, în special, în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor actuale urgente ale fermierilor. Legat de revizuirea Regulamentului 1305/2013 au fost solicitate unele clarificări, precum și creșterea plafoanelor maxime de la 5.000 la 20.000 euro pentru unele categorii de fermieri și de la 50.000 la 100.000 euro pentru sectorul de procesare și comercializare.

7

În privința plăților directe, ministrul Oros a adresat Comisiei rugămintea de a lua în considerare flexibilizarea transferului între măsurile de sprijin cuplat pentru anul de cerere 2020, similar derogării acordate în anul de cerere 2019.

Ministrul şi-a exprimat aprecierea pentru efortul Comisiei de a sprijini domeniul agricol şi a subliniat oportunitatea aprobării instituirii unui sprijin financiar direct din FEGA pentru sectorul lapte, carne de porc și pasăre, similar celui acordat în Uniunea Europeană în 2015 și 2016.

De asemenea, oficialul a declarat: „O situație specială se regăsește pe piața vinului unde canalele de consum de piață s-au redus cu 90%. De aceea, sumele alocate prin programul național vie-vin, disponibile în prezent constituie o soluție imediată și la îndemână pentru supraviețuirea sectorului prin acordarea de plăți directe pe suprafață care să compenseze într-o măsură pierderile generate de criză. Această decizie va permite României și, implicit Uniunii, evitarea pierderilor din podgoriile înființate prin programe de restructurare-reconversie și conservarea calității produselor vitivinicole. Vă asigur că plata pe suprafața viticolă din Programul Naţional de Sprijin în România nu va perturba piața europeană, având în vedere nivelul scăzut al finanțărilor FEGA alocate nouă din Pilonul I pe suprafața agricolă. Contăm pe sprijinul și solidaritatea noastră ca decidenți politici, miniștrii agriculturii și Comisie pentru a aplica de îndată toate formele de ajutor cerute de fermierii din țările noastre”.

Totodată, ministrul a transmis necesitatea ca sectorul agricol să beneficieze în următoarea perioadă de programare, 2021-2027, de o finanțare superioară celei actuale, aşteptându-se în acest sens din partea Comisiei propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, inclusiv din perspectiva Pactului ecologic european.

Referitor la sectorul pescuit, România susţine măsurile adoptate de Comisie în cadrul Regulamentului Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime şi pregătește modificarea programului operațional, pe baza consultării sectorului pescăresc, în funcție de resursele financiare disponibile și de analiza în curs asupra efectelor pandemiei.

În acest sens, a fost evidenţiată necesitatea asigurării unei alocări corespunzătoare pentru noile măsuri din punct de vedere al eligibilității, dar și al sprijinului financiar efectiv. A fost propusă Comisiei posibilitatea analizei utilizării alocării financiare aferente anului 2021 pentru actualele programe operaționale.

8

În încheierea intervenției sale, ministrul Adrian Oros şi-a exprimat aprecierea faţă de eforturile prompte ale Comisiei de a aproba şi propune măsuri eficiente pentru gestionarea corectă a crizei sectorului agroalimentar şi a dat asigurări pentru întreaga disponibilitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România de a colabora cu Președinția Consiliului UE, Comisia Europeană şi celelalte State Membre în scopul continuării identificării şi adoptării, în regim de urgență, a măsurilor necesare sprijinirii sectorului agricol şi industriei alimentare.

AFIR si FINANTARI

OFICIAL Hotarare de Guvern! O singura cerere de finantare la AFIR In mai 15, 2020  

În ședința de Guvern din data de 14 mai 2020 a fost adoptată o Hotărâre ce modifică prevederile alineatului (3) al articolului 3 din HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

Modificarea instituită în actul normativ aprobat vizează ca în cadrul aceleiași submăsuri un solicitant să poată depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere de proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Această reglementare contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru îndeplinirea ţintelor stabilite la nivelul PNDR, dar va conduce totodată la o mai bună realizare a obiectivului specific de sprijinire a unui număr cât mai mare de beneficiari, în contextul organizării ultimelor sesiuni de depunere proiecte pentru măsurile de investiții din PNDR 2014-2020.

Facem precizarea că prevederile prezentului act normativ se aplică sesiunilor de depunere proiecte în cadrul submăsurilor din PNDR 2014-2020 organizate ulterior intrării în vigoare a acestuia.

9

Modificarea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 15 mai 2020 Cotidianul Agricol 

În ședința de Guvern din data de 14 mai 2020 a fost adoptată o Hotărâre ce modifică prevederile alineatului (3) al articolului 3 din HG nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat.

Modificarea instituită în actul normativ aprobat vizează ca în cadrul aceleiași submăsuri un solicitant să poată depune o singură cerere de finanțare în aceeași sesiune de depunere de proiecte, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Această reglementare contribuie la asigurarea premiselor necesare pentru îndeplinirea ţintelor stabilite la nivelul PNDR, dar va conduce totodată la o mai bună realizare a obiectivului specific de sprijinire a unui număr cât mai mare de beneficiari, în contextul organizării ultimelor sesiuni de depunere proiecte pentru măsurile de investiții din PNDR 2014-2020.

Facem precizarea că prevederile prezentului act normativ se aplică sesiunilor de depunere proiecte în cadrul submăsurilor din PNDR 2014-2020 organizate ulterior intrării în vigoare a acestuia.AFIR, fonduri pentru combaterea dezastrelor naturale. Cine poate beneficiaMai 15, 2020

AFIR anunta lansarea primei sesiuni din 2020 de depunere a Cererilor de finantare pentru 3 noi submasuri, prin care se ofera finantare europeana pentru fermierii ce au fost afectati de seceta.

Astfel, vor fi lansate submasura 5.1 „Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile” – beneficiari PUBLICI, pentru submasura 5.1 „Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile” – beneficiari PRIVATI, submasura 5.2 „Sprijin pentru investitii privind refacerea terenurilor agricole si a potentialului de productie afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente

10

catastrofale” din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Fonduri disponibile

Fondurile disponibile pentru submasura 5.1 „Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile” – beneficiari PUBLICI sunt de 4.750.000 euro din care:

– Instalatii dezinfectie 2.310.000 euro

– Autoutilitare probe si dotare laboratoare 1.700.000 euro

– Camere frigorifice 740.000 euro

Fondurile disponibile pentru submasura 5.1 „Sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile” – beneficiari PRIVATI sunt de 8.289.804 euro.

Fondurile disponibile pentru submasura 5.2 „Sprijin pentru investitii privind refacerea terenurilor agricole si a potentialului de productie afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente catastrofale” sunt de 3.677.431 euro.

Cum se pot depune cererile

Depunerea Cererilor de finantare pentru submasura 5.1 beneficiari PUBLICI, submasura 5.1 beneficiari PRIVATI si submasura 5.2, se va face on-line pe www.afir.info, conform precizarilor din Ghidurile solicitantului, incepand din data de 11 mai 2020, ora 09:00.

Solicitantul de finantare trebuie sa indeplineasca cerintele de conformitate si eligibilitate mentionate in Ghidurile solicitantului aferente acestor submasuri. Ghidurile solicitantului pentru fiecare submasura se aproba prin Ordin al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si sunt publicate pe site-ul AFIR.

Termenul limita de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferenta sM 5.1 – beneficiari PUBLICI, sM5.1 – beneficiari PRIVATI si sM 5.2 este 31 iulie 2020, ora 16:00.

11

De azi, 15 mai, liber la credite pentru finanțarea activităților curente  Mihaela Prevenda Vineri, 15 Mai 2020 13:02

Începând de azi, 15 mai 2020, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată implementate de agenție în cadrul Campaniei 2020 (schema de plată unică pe suprafață - SAPS, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și măsurile de mediu și climă, respectiv Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale). Prin urmare, fermierii care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA, pot solicita adeverințe.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cererea unică de plată pentru anul 2020 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și/sau pentru măsurile de mediu și climă – M10, M11, M13. „De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau că datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare”, se arată într-un comunicat de presă APIA. Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor. „Reamintim că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%. În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, atragem atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare

12

propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii. Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale”, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În ce mod au utilizat fermierii români fondurile europene prin PNDR (I) Vineri, 15 Mai 2020

Fermierii români nu au stat, cum s-ar spune, cu mâinile în sân. Interesul lor pentru sursele de finanțare europeană a rămas crescut în exercițiul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi măsurat prin numărul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, via Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și/sau Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (AFIR – pentru măsurile delegate), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se află efectiv în execuție, ca proiecte contractate și în execuție, e alta. La vremea la care vorbim contează ultima cifră, ce bani s-au atras la propriu și cam care este procentul real de absorbție a fondurilor europene (proiecte finalizate sau în derulare). Ne rezumăm la a prezenta situația pe principalele măsuri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea documentării articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.

Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole

Dezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiară prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 de proiecte, cu o valoare solicitată aproape triplă față de suma disponibilă, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv, 1.886, în cuantum de 1.051, 91 mil. euro. Până spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finanțare și de lucrări pentru 1.759 de proiecte, în valoare de 912,744 mil. euro (108% față de alocare). Finalizate la această oră sunt 1.227 de proiecte, în sumă de 343,93 mil. euro (40,71% din suma alocată), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de reținut că fermierii au avut o

13

restanță din exercițiul financiar trecut, transferată în actualul cadru de finanțare, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate și 27 în derulare). Separat și cei din Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării) au utilizat o parte din suma pusă la dispoziție: 48 de contracte semnate, în sumă de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezintă 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.

Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole

Pentru refacerea livezilor din România, pomicultorii au avut la dispoziție 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dunării. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dunării de proiecte, în valoare dublă comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autoritățile au selectat doar jumătate dintre acestea, respectiv 564 + 8, în sumă de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce înseamnă aproape 110% față de valoarea alocată. Contracte însă s-au încheiat pentru 478+6 ITI proiecte, în sumă de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% față de suma rezervată sectorului pomicol. Au fost finalizate, până în prezent, foarte puține investiții: 63, în valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocată), fiind totodată reziliate și 11 contracte (5,23 mil. euro).

Submăsura 6.1 –  Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Autoritățile au rezervat acestei măsuri care vizează inclusiv întinerirea forței de muncă din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamică și solicitată intervenție în agricultură. Până în aprilie 2020 au fost depuse 14.149 de dosare de finanțare, în valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro), care acoperă 97,21% din suma disponibilă. Contracte ferme de finanțare s-au încheiat pentru 10.028 proiecte, în sumă de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investiții (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dunării au contat pe 10 mil. euro, depunând 232 de solicitări de finanțare. Până acum s-au semnat contracte de finanțare pentru 201 proiecte, în valoare de 8,18 mil. euro. (Va urma)

Maria BOGDAN

14

ALTELE

Ministrul Oros a participat la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE 15 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a participat la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE. Evenimentul a fost organizat de Președinția croată pentru a evalua măsurile adoptate în vederea limitării impactul negativ al pandemiei de coronavirus asupra sectorului agricol şi al pescuitului. La videoconferință au participat, de asemenea, cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius. Comisia a realizat o prezentare privind acțiunile întreprinse și cele planificate.

În cadrul intervenției sale, ministrul Adrian Oros a afirmat că, în contextul actual dificil în care se află sectorul agricol, este fundamental ca reglementările PAC să fie adaptate rapid pentru a permite Statelor Membre să aibă flexibilitate în asigurarea cadrului necesar astfel încât acestea să continue să-şi susțină fermierii și alte categorii de beneficiari ai PAC.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, ministrul a salutat propunerile Comisiei şi a apreciat că acestea corespund demersurilor susținute anterior de ţara noastră privind necesitatea modificării legislației PAC, în special, în sensul introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor actuale urgente ale fermierilor. Legat de revizuirea Regulamentului 1305/2013 au fost solicitate unele clarificări, precum și creșterea plafoanelor maxime de la 5.000 la 20.000 euro pentru unele categorii de fermieri și de la 50.000 la 100.000 euro pentru sectorul de procesare și comercializare.

În privința plăților directe, ministrul Oros a adresat Comisiei rugămintea de a lua în considerare flexibilizarea transferului între măsurile de sprijin cuplat pentru anul de cerere 2020, similar derogării acordate în anul de cerere 2019.Ministrul şi-a exprimat aprecierea pentru efortul Comisiei de a sprijini domeniul agricol şi a subliniat oportunitatea aprobării instituirii unui sprijin

15

financiar direct din FEGA pentru sectorul lapte, carne de porc și pasăre, similar celui acordat în Uniunea Europeană în 2015 și 2016.De asemenea, oficialul a declarat: „O situație specială se regăsește pe piața vinului unde canalele de consum de piață s-au redus cu 90%. De aceea, sumele alocate prin programul național vie-vin, disponibile în prezent constituie o soluție imediată și la îndemână pentru supraviețuirea sectorului prin acordarea de plăți directe pe suprafață care să compenseze într-o măsură pierderile generate de criză. Această decizie va permite României și, implicit Uniunii, evitarea pierderilor din podgoriile înființate prin programe de restructurare-reconversie și conservarea calității produselor vitivinicole. Vă asigur că plata pe suprafața viticolă din Programul Naţional de Sprijin în România nu va perturba piața europeană, având în vedere nivelul scăzut al finanțărilor FEGA alocate nouă din Pilonul I pe suprafața agricolă. Contăm pe sprijinul și solidaritatea noastră ca decidenți politici, miniștrii agriculturii și Comisie pentru a aplica de îndată toate formele de ajutor cerute de fermierii din țările noastre”. Totodată, ministrul a transmis necesitatea ca sectorul agricol să beneficieze în următoarea perioadă de programare, 2021-2027, de o finanțare superioară celei actuale, aşteptându-se în acest sens din partea Comisiei propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, inclusiv din perspectiva Pactului ecologic european. Referitor la sectorul pescuit, România susţine măsurile adoptate de Comisie în cadrul Regulamentului Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Martime şi pregătește modificarea programului operațional, pe baza consultării sectorului pescăresc, în funcție de resursele financiare disponibile și de analiza în curs asupra efectelor pandemiei.

În acest sens, a fost evidenţiată necesitatea asigurării unei alocări corespunzătoare pentru noile măsuri din punct de vedere al eligibilității, dar și al sprijinului financiar efectiv. A fost propusă Comisiei posibilitatea analizei utilizării alocării financiare aferente anului 2021 pentru actualele programe operaționale. În încheierea intervenției sale, ministrul Adrian Oros şi-a exprimat aprecierea faţă de eforturile prompte ale Comisiei de a aproba şi propune măsuri eficiente pentru gestionarea corectă a crizei sectorului agroalimentar şi a dat asigurări pentru întreaga disponibilitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România de a colabora cu Președinția Consiliului UE, Comisia Europeană şi celelalte State Membre în scopul continuării identificării şi adoptării, în regim de urgență, a măsurilor necesare sprijinirii sectorului agricol şi industriei alimentare.

16

Antreprenori, 1.300.000 de români s-au întors acasă! Ce faceți cu ei? Constantin Rudniţchi 07 MAI 2020

1.300.000 de romani s-au întors acasă. Au șanse, o parte dintre ei, să se integreze în piața muncii?

Una din cele mai importante informații legate de pandemie este aceea că, de la apariția primelor cazuri până acum, au revenit în țară 1.279.000 de cetățeni români. Este cu adevărat spectaculos că în mai puțin de două luni în România s-au întors aproape 1,3 milioane de oameni care trăiau sau lucrau în afara granițelor. Mai exact, majoritatea românilor au revenit din Italia, Spania, Franța, Germania și Marea Britanie.

Dintr-odată, economia românească și piața forței de muncă s-au trezit că se află într-o altă paradigmă. Adică, de exemplu, în urmă cu aproape un an, un studiu privind situația forței de muncă promovat de confederația patronală Concordia avea câteva rezultate cât se poate de interesante. În sensul că se calcula că în următorii ani deficitul de forță de muncă ar fi ajuns la o jumătate de milion de persoane.

Erau și studii care avansau cifre mult mai mari estimând la un milion nevoia de locuri de muncă. Indiferent de cifre, oamenii de afaceri din toate domeniile afirmau la fiecare intervenție în mass-media că există un deficit de forță de muncă.

Exact așa stăteau lucrurile! Cele mai banale semne arătau că toată lumea căuta salariați. La o simplă plimbare prin oraș se puteau vedea foarte des afișe prin care, de exemplu, micile magazine sau localurile căutau angajați.

Ce vremuri! În doar două luni, situația s-a schimbat radical. Nu mai este o piață a angajaților, ci una a angajatorilor. Nu se mai pune problema unui deficit de forță de muncă de un milion de persoane, ci a creșterii alarmante a șomajului. Sunt doi factori care au dus la această schimbare dramatică, în afară de criza sanitară, și anume reîntoarcerea masivă a românilor din Europa și căderea economică.

17

Așadar, România s-a trezit cu 1,3 milioane de oameni reveniți în țară. Ce poate face cu ei? La modul ideal ar fi ca o parte dintre ei să intre în piața muncii. Se va întâmpla, însă, acest lucru? Este greu de spus, în acest moment. Teoretic, milionul de lucrători lipsă de anul trecut s-a întors în țară. Doar teoretic.

Să ne aducem aminte că studiile arătau că în România existau anul trecut și, cu siguranță, există și acum două milioane de oameni care nu aveau și nici nu căutau un loc de muncă. În această categorie intrau persoanele casnice, cele întreținute de familie, cele care primesc ajutoare de la stat sau care obțin venituri din chirii sau dobânzi. O parte dintre românii reveniți în țară vor intra în această categorie.

O altă parte va căuta de lucru. Problema este că economia nu mai are creșterea din anii trecuți, ci se află în pragul recesiunii.

Studiile arătau că domeniile care aveau nevoie de salariați erau industria prelucrătoare, comerțul, transporturile sau tehnologia informației. Sunt doar exemple. Pentru că existau cereri de forță de muncă și în sectorul construcțiilor, în cel al serviciilor profesionale sau în industria ospitalității.

Dintre sectoarele economice care ieri căutau asiduu angajați ce a mai rămas astăzi? Restaurantele și cafenelele sunt, deocamdată, închise, hotelurile nu au turiști, industria dă cele mai mai multe contracte de muncă suspendate, transporturile sunt încetinite la nivel european și național, managerii din comerț se întreabă cum va evolua consumul, construcțiile speră să fie demarate lucrări publice și doar companiile din domeniul tehnologiei informației au speranțe că vor traversa cu bine criza. Deci, șansele de a găsi de lucru sunt destul de mici.

În pasul al doilea, ne putem întreba în ce măsură cei care ar dori să își găsească un loc de muncă sunt calificați pentru acel job.

În concluzie, în numai două luni situația s-a răsturnat complet. Grijile sunt altele. Criza forței de muncă s-a transformat în excedent, iar antreprenorii care aveau nevoie de salariați acum caută soluții pentru a-și salva afacerile.

 Adoptat de Senat: Salariului de bază minim brut pe ţară va creşte până la 60% din salariul mediu brut pe economic  Alexandru Nanu 15.05.2020,

Senatul a adoptat la începutul acestei săptămâni, în data de 12 mai 2020, propunerea legislativă pentru completarea art.164 din Legea nr.53/2003 care prevede creşterea salariului de bază minim brut pe ţară. 

18

Propunere legislativă pentru completarea art.164 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, care prevede anumite modificări ale 164 din capitolul II care reglementează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost depusă la Senat la sfârşitul lunii februarie.  Proiectul a fost adoptat de Senat în data 12 mai 2020 cu 91 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi zero abţineri. În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

Ministrul economiei, Virgil Popescu: Din a doua jumătate a lunii iunie vom începe derularea programelor pentru sprijinirea IMM-urilor locale Ramona Cornea 15.05.2020,

Virgil Popescu, ministrul economiei: Turismul va avea o componentă specială, va fi o linie de finanţare specială dedicată turismului pentru că turismul şi HoReCa sunt printre cele mai lovite sectoare în această pandemie.

Programul pentru microindustrializare vine cu microgranturi de până la 450.000 de lei, iar programul pentru companiile din comerţ şi servicii vine cu granturi de până în 250.000 de lei. Ministerul Economiei va începe, din a doua parte a lunii iunie, derularea programelor pentru sprijinirea IMM-urilor locale, precum Start-Up Nation, programul de microindustrializare sau programul pentru companiile din comerţ şi servicii.

„La Ministerul Economiei avem în continuare programul de micro-industrializare care se adresează IMM-urilor, cu microgranturi de până la 450.000 de lei pentru investiţii, pentru echipamente tehnologice. Avem programul de comerţ şi servicii unde vorbim de granturi de până în 250.000 de lei pentru firme care au codul CAEN activitatea de comerţ sau de servicii şi programul Start-Up Nation, un program pe care vrem să îl rebranduim, să fie orientat către antreprenoriat. Acestea sunt programele pe care Ministerul Economiei vrea să le deruleze din a doua parte a lunii iunie“, a declarat Virgil Popescu în cadrul unei videoconferinţe organizate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

19

România are cea mai mare creştere economică din UE în primul trimestru din 2020 1 oră în urmă Radio Europa Liberă

PIB-ul zonei euro a scăzut cu 3,2% în primele trei luni din acest anCu un procent de 2,7%, România a înregistrat cea mai creștere economică din Uniunea Europeană, în perioada ianuarie - martie 2017, conform unei estimări preliminară publicată vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citată de Agerpres.

România este urmată Lituania (2,5%) şi Bulgaria (2,4%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Franţa (minus 5,4%), Italia (minus 4,8%), Spania şi Slovacia (ambele cu minus 4,1%).

Cea mai puternică economiei de pe continent, Germania, a înregistrat o scădere economică de 2.2%, cea mai accentuată contracție de la criza financiară din 2009.

PIB-ul zonei euro a scăzut cu 3,2% în primele trei luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, iar Uniunea Europeană a înregistrat un recul de 2,6%. Este cel mai sever declin din trimestrul trei din 2009.

PIB-ul zonei euro a scăzut cu 3,2% în primele trei luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, iar Uniunea Europeană a înregistrat un recul de 2,6%.

Este cel mai sever declin din trimestrul trei din 2009, iar economiștii se așteaptă ca scăderea economică să se adâncească în al doilea trimestru, când vor fi resimțite și mai puternic efectele epidemiei de coronavirus.

Eurostat precizează că în cazul României datele sunt provizorii şi nu există date disponibile pentru Estonia, Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta şi Slovenia. În 9 iunie, Eurostat va da publicităţii a doua estimare privind evoluţia PIB-ul zonei euro şi a UE.

Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut în primul trimestru din acest an cu 2,4%, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar faţă de trimestrul anterior creşterea este de 0,3%, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

În plus, în primele trei luni ale acestui an, PIB a avut un avans de 2,7% comparativ cu perioada similară din 2019.

20

Cu toate acestea, INS preciează că estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă.

„Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei", se arată în comunicatul INS.

Cel mai recent raport al Băncii Europene de Recontrucție și Dezvoltare (BERD) arată că economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în noiembrie 2019, arată cel mai recent raport publicat miercuri de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru 2021, BERD se aşteaptă o revenire economică care va duce la o expansiune de 4% a PIB-ului României.

Şi Comisia Europeană şi-a înrăutăţit estimările privind economia românească în acest an şi a previzionat că România va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, după mai mulţi ani de creştere robustă, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an. Potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate pe 6 mai de Comisia Europeană (CE), pentru 2021, economia României îşi va reveni, chiar dacă nu la nivelul de dinaintea crizei, graţie unui avans de 4,2%.

La rândul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, în contextul pandemiei de coronavirus, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat la jumătatea lunii aprilie de instituţia financiară internaţională.

Dacă în luna octombrie a anului trecut FMI estima că România va înregistra în 2020 un avans de 3,5%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.

21

Noile estimări ale FMI sunt mult mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care, cu o săptămână înainte, prognoza că România va înregistra o creştere economică de 0,3% în 2020, faţă de un avans de 3,8% cât estima în urmă cu trei luni. Banca Mondială mizează şi ea pe o revenire până la 4,4% în 2021.

De ce am avut totuși creștere economică în primele trei luni 15 mai 2020,  Cosmin Pam Matei 

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în primul trimestru din acest an cu 2,4%, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar faţă de trimestrul anterior creşterea este de 0,3%, conform datelor semnal publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Ca serie ajustată sezonier, în primele trei luni ale acestui an, PIB a avut un avans de 2,7% comparativ cu perioada similară din 2019. Rezultatele pot părea surprinzătoare la prima vedere având în vedere criza economică generată de pandemia de coronavirus. Însă, virusul a atins efectiv economia doar în ultima jumătate a lunii martie. Comentând aceste rezultate, analistul Adrian Câciu a afirmat că economia s-a comportat ca o mașină lăsată fără cheie de contact și a mai continuat să meargă din inerție.

”Creşterea economică de 0,3% trimestrul I 2020 la trimestrul IV 2019 ne arată ce se întâmplă când scoţi cheia din contactul unei maşini în timp ce aceasta se deplasează spre înainte. Maşina rulează în continuare din inerţie o perioadă, dar oprirea motorului anulează treptat orice impuls de înaintare. Caruţa nu sare direct în fundul gropii. Se mai rostogoleste o perioadă. Este îngrijorător faptul că aceasta „creştere economică” infimă, aflată în marja de eroare statistică (!!!) vine într-o perioadă în care economia a funcționat la parametri normali timp de 2 luni jumatate (din trei luni)”, a spus Câciu.

Potrivit acestuia, astăzi avem un semnal extrem de îngrijorător. ”Stimulii economici care nu au aparut în economie în primele două luni, deși, paradoxal am avut buget aprobat, lipsa de preocupare şi de măsuri de politică fiscal bugetară ne pun într-o poziţie extrem de vulnerabilă faţă de evoluția economică ulterioară. Să mulţumim INS că a amânat recesiunea din PIX. Nici un economist serios nu s-ar lăuda cu o creştere economică aflată în marja de eroare statistică! Dacă aş semăna cu economiştii neserioşi care au ajuns în prezent ministri de finanţe aş putea spune că datele INS sunt măsluite fiind acoperit de marja de eroare statistică.

22

Dar nu spun aşa ceva, pentru că respect această instituţie iar dacă au impins datele în sus să fie păcatul lor!” a mai spus analistul

”Cine crede că avem creştere economică reală este invitat să facă o pauză din vise şi fumuri şi să vadă realitatea din mediul economic. Să observăm că creşterea anualizată, de 2,7%, trimestrul I 2020 la trimestrul I 2019 este la jumătate faţă de creşterea anualizată înregistrată în trimestrul I 2019 față de trimestrul I 2018. Și asta în condițiile în care pe anul 2019, greaua moştenire a provocat o creştere economică de 4,1%. În locul domnului Cîţu aş adresa mulţumiri celor care au făcut posibilă creşterea economică din ultimii 3 ani (5,1% media celor trei ani) și cea inerţială din Trimestrul I 2020”, a concluzionat Câciu.

Florin Cîțu, invocat de analistul Câciu, jubilează după afișarea informațiilor de către INS. În plus, a încercat un atac la adresa lui Marcel Ciolacu și a PSD. ”Domnule Ciolacu, sper să vă găsească sănătos comunicatul INS! INS CONFIRMĂ estimările mele!Măsurile implementate de noi au avut efect și economia a crescut în termeni reali în primul trimestru din acest an. În ciuda tuturor piedicilor și a scenariilor apocaliptice venite de la PSD și de la trompetele lor din spațiul public. V-am spus că facem lucruri fantastice! Bineînțeles că în 2020 nu mai putem avea creșterea economica estimată la începutul anului. Bineînțeles că vom avea un deficit mai mare. Dar am promis că facem totul pentru a limita efectele negative ale acestei crize pentru români. Măsurile luate de noi, guvernul liberal, împreună cu cifrele pentru primul trimestru, îmi dau încrederea că economia începe să și revină din trimestrul trei și vom avea o dinamica în V. Există probabilitatea foarte mare să nu avem două trimestre consecutive de contracție a economiei. Adică să evităm recesiunea tehnică”, a spus ministrul Cîțu.

ÎN TIMP CE ADRIAN OROS SE PLÂNGE DE SECETĂ Unicul producător naţional de pompe de irigaţii, aproape de faliment George Marinescu Ziarul BURSA #Companii / 15 mai

Singura fabrică de pompe din fontă din ţară, Mecanex SA Botoşani, este pe punctul de a-şi închide porţile din cauza crizei provocată de pandemia Covid-19 şi a

23

lipsei implicării autorităţilor de la nivel central. Deşi Adrian Oros, ministrul Agriculturii, declara în urmă cu câteva zile că peste 1,1 milioane de hectare de culturi agricole sunt afectate de secetă, în special în zona de sud-est a ţării şi în sudul Moldovei, unicul producător de pompe de irigaţii pentru culturile pe suprafeţe mari nu beneficiază de comenzi din partea statului, fapt care îi agravează situaţia financiară actuală.

Lipsa comenzilor de pe plan intern este cauzată de faptul că Ministerul Agriculturii şi Guvernul nu au mai finanţat, prin bugetul stabilit în acest an, mai multe proiecte privind sistemele de irigaţii, pe măsura 4.3, lucrările fiind în multe cazuri întârziate sau blocate.

Pe fondul lipsei comenzilor de pe plan naţional şi pe fondul scăderii exporturilor, datoriile companiei botoşănene s-au acumulat şi se ridică în prezent la peste 1,5 milioane de euro, dintre care 500.000 lei reprezintă debit către gigantul E-on şi 600.000 lei sunt datorii către bugetul de stat. De altfel, compania de energie electrică a trimis mai multe preavize către Mecanex prin care ameninţă că va solicita intrarea în insolvenţă sau chiar în faliment a singurului producător de pompe industriale şi de irigaţii, ale căror produse sunt folosite de Ministerul Apărării Naţionale, de mai multe spitale din ţară, de Complexul Energetic Oltenia şi chiar de Societatea Naţională Nuclearelectrica.

Dacă producătorul botoşănean şi-ar închide porţile, situaţia ar deveni dramatică pentru mai mulţi clienţi, susţin reprezentanţii companiei.

Ciprian Bidaşcă, director general al Mecanex SA a declarat pentru Ziarul BURSA: "Suntem unicul producător naţional care poate oferi piese de schimb pentru staţiile de irigare din ţară şi care poate înlocui o parte din pompele pe care le-am montat în diferite unităţi şi care au ajuns la gradul maxim de uzură. Dacă vom închide activitatea, moare tot ce înseamnă piaţa de pompe industriale din România. Cineva trebuie să conştientizeze că pompele făcute de noi nu rezistă toată viaţa, ci trebuie înlocuite. Ce vor face unităţile din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, mai multe spitale, CE Oltenia şi Nuclearelectrica, dacă noi ne vom închide porţile? De aceea, consider că statul trebuie să se asigure că funcţionăm în continuare şi să ne ofere sprijinul necesar. Sunt de 10 ani director general al companiei, dar în

24

toată această perioadă nu am primit niciun sprijin financiar din partea statului român".

Managerul general al Mecanex susţine că a prezentat autorităţilor centrale situaţia cu care se confruntă compania, dar nu a primit niciun răspuns, nici de la premierul Ludovic Orban, nici de la Virgil Popescu - ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la scrisorile trimise în cursul lunii martie.

"Singurul care a venit la sediul companiei este Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi cred că vizita respectivă i-a fost impusă de asociaţiile fermierilor care au culturi agricole racordate la diferite sisteme de irigare. I-am prezentat situaţia şi domnia sa a promis va căuta soluţii pentru deblocarea actualei situaţii", ne-a spus Ciprian Bidaşcă.

Acesta menţionează că, în actualele condiţii de competitivitate cu producătorii din China, statul român ar trebui să ajute Mecanex SA, mai ales că firma nu poate accesa fondurile europene pentru modernizare şi retehnologizare, deoarece materialul folosit, fonta, nu este agreat de factorii decizionali de la Bruxelles.

"În piaţa internă, există proiecte finanţate din bugetul de stat, dar nu le putem accesa, deoarece se preferă pompele din import, care au un preţ mai scăzut. În piaţa externă, anii trecuţi o treime din producţie pleca la export, cel mai mult în Germania. Din cauza actualei pandemii, exportul companiei s-a redus drastic şi este la cota de avarie. Stăm în piaţa internă pentru a ajuta clienţii pe care i-am convins de-a lungul anilor de calitatea produselor şi serviciilor oferite de compania noastră, dar mentenanţa oferită acestora nu ne face decât să acumulăm datorii către furnizori. Am încercat să obţinem un credit bancar, dar băncile nu ne finanţează deoarece avem debite către alţi furnizori şi creditul necesar modernizării depăşeşte cifra de afaceri. Fără ajutor din partea statului suntem condamnaţi să închidem activitatea", ne-a spus Ciprian Bidaşcă.

El a precizat că, în opinia sa, cea mai bună soluţie în acest moment este preluarea companiei de către Ministerul Economiei pe considerente de siguranţă naţională.

"Ne confruntăm cu schimbări climatice fără precedent, care se concretizează în seceta ce a cuprins o parte din ţară şi în inundaţiile cu care probabil ne vom confrunta la un moment dat pe parcursul anului. Noi producem toată gama de pompe industriale şi pe cele de irigaţii. De ce să aducă statul pompe din China, când le poate avea, după modelul a ceea ce s-a întâmplat în domeniul medical, pe cele proprii, făcute de propria companie, la nivel

25

naţional, pe care să le poată folosi oricând, pentru evitarea sau pentru reducerea pagubelor produse de un fenomen meteo extrem?", a concluzionat Ciprian Bidaşcă.

Conform informaţiilor noastre, Mecanex nu este singurul producător unic, într-un anumit domeniu, din ţara noastră care se confruntă cu astfel de probleme. Surse politice ne-au spus că situaţia este asemănătoare şi în cazul unor companii care fabrică diferite produse necesare reţelelor de distribuţie a gazelor naturale.

STAREA DE ALERTĂ. Circulaţia fermierilor – permisă fără restricții între localități, pe baza declarației pe proprie răspundere! agrointeligenta.ro - 15 mai 2020

Pe perioada stării de alertă, circulația fermierilor rămâne liberă, inclusiv între localități, în baza unei noi declarații pe proprie răspundere. Începând de astăzi, 15 mai 2020, cetățenii nu mai trebuie să își justifice deplasările decât dacă acestea implică părăsirea localităților în care își au domiciliul.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat aseară actual normativ care instituie starea de alertă în România timp de trei zile, prin Hotărârea nr. 24 din 14.05.2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2. ”Măsurile de prevenire și control a infecțiilor, aplicabile pe timpul stării de alertă, sunt prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre”, se arată în actul normativ.

În cadrul Anexei se prevede, la punctul 17, alin 1: ”Începând cu data de 15.05.2020, este permisă circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, în interiorul localităților, cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecției și evitarea formării grupurilor pietonale mai mari de 3 persoane care nu aparțin aceleiași familii”. Urmează aliniatul 2 care prevede:

”Se instituie interdicția deplasării persoanelor în afara localității/zonei metropolitane cu următoarele excepții:

deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;

26

deplasarea pentru realizarea de activități agricole;

deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli;

deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi;

deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament;

deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie;

deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;

deplasarea pentru activități recreativ-sportive individuale desfășurate în aer liber (ciclism, drumeție, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit și altele) cu participarea a cel mult 3 persoane.

deplasarea pentru participarea la evenimente familiale, cu un număr limitat de persoane și respectarea regulilor de distanțare socială;

deplasarea pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu.

Pentru toate deplasările în scopurile de mai sus, justificarea se face în baza unei declarații pe propria răspundere, completată după un format nou față de cel utilizat pe perioada stării de urgență: ”La solicitarea instituțiilor abilitate cu exercitarea controlului respectării măsurilor stabilite pe timpul stării de alertă, situaţiile exceptate potrivit prevederilor alin (2) se justifică prin declarație pe propria răspundere”.

Pentru a descărca noul format de declarație pe proprie răspundere, valabil pe perioada stării de alertă, începând din 15 mai, click pe https://agrointel.ro/wp-content/uploads/2020/05/Declaratie-pe-propria-raspundere-Stare-de-alerta.pdf sau pe imaginea de mai jos!

……………………….

27

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1081/2020 pentru prelungirea termenului de valabilitate a Ordinului ministrului apelor şi pădurilor nr. 673/2019 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2019-14 mai 2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 389 din 14.05.2020. A intrat în vigoare la 14.05.2020

Ordinul nr. 119/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul calităţii seminţelor şi a materialului săditor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 389 din 14.05.2020. Va intra în vigoare la 01.06.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 646/2020 de aprobare a substanţei active senecioat de lavandulil, ca substanţă cu risc redus, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, precum şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 151 din 14.05.2020. Va intra în vigoare la 03.06.2020

Recomandarea nr. 648/2020 privind voucherele oferite pasagerilor şi călătorilor în locul rambursării pachetelor turistice şi serviciilor de transport anulate în contextul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 151 din 14.05.2020. A intrat în vigoare la 14.05.2020

.........................................................

Comasarea terenurilor deținute de biserici prin schimburi cu terenuri de la ADS! Legea, adoptată în Parlament! agrointeligenta.ro - 15 mai 2020

Comasarea terenurilor deținute de biserici prin schimburi cu terenuri în suprafață egală, administrate de Agenția Domeniilor Statului – ADS! Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat ieri, miercuri – 14 mai, proiectul de lege privind comasarea terenurilor agricole deţinute de asociaţiile agricole constituite de unităţile de cult, act normativ despre care deputatul USR Silviu Dehelean spune că introduce discriminări pentru biserici la retrocedarea terenurilor și anunță că îl va ataca la Curtea

28

Constituțională (CCR), arată G4media.ro.

Acest proiect reglementează cadrul juridic necesar reorganizării prin comasare a terenurilor agricole din extravilan deţinute de către asociaţiile agricole ale unităţilor de cult, organizate în scopul creării unor structuri de exploatare a suprafeţelor agricole deţinute şi creşterii potenţialului de exploatare a acestora, prin dezvoltarea unor ferme sau exploataţii agricole viabile economic.

„Terenurile agricole din extravilan, (…) aflate în proprietatea asociaţiei agricole a unităţilor de cult, precum şi cele dobândite ulterior de această asociaţie prin donaţie de la unităţile de cult, care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ce au aparţinut acestora, conform prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 (…), vor fi reorganizate prin comasare, la cererea asociaţiei agricole, prin schimburi de terenuri, de suprafeţe egale, cu Agenţia Domeniilor Statului pe amplasamente agreate. Prevederile se aplică şi terenurilor agricole din extravilan retrocedate către unităţile de cult membre ale asociaţiilor agricole prin titluri de proprietate, proces verbal de punere în posesie sau prin validarea drepturilor de proprietate”, se arată în proiectul de lege.

Acesta mai spune că transferurile drepturilor de proprietate realizate în condiţiile prezentei legi „sunt scutite de la plata impozitului pe venitul obţinut din transferul terenurilor agricole”.

Au votat „pentru” 169 de deputaţi, 125 au fost „împotrivă” şi 10 s-au abţinut.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional pentru el.

USR: Vom demara procedura de sesizate la CCR împotriva legii care crează discriminări pentru biserici la retrocedarea terenurilor

Silviu Dehelean, deputat USR de Bihor a anunțat joi, prin intermediul unui copmunicat de presă, că partidul din care face parte va demara procedura pentru sesizarea CCR împotriva actului normativ, despre care spune că instituie privilegii pentru biserici și asociațiile cultelor religioase la comasarea terenurilor, proiect susținut de toate celelalte partide parlamentare, cu excepția USR și UDMR. „Vom strânge semnături să sesizăm Curtea Constituțională. Sub masca unor intenții nobile, comasarea terenurilor și sprijin pentru micii fermieri, legea discriminează fățiș toți producătorii agricoli români, indiferent de forma de organizare, instituind privilegii doar pentru biserici (unități de cult) și pentru asociațiile inființate de acestea”, a declarat deputatul USR de Bihor, Silviu Dehelean.

29

Legea prevede că:

Terenurile fărâmițate și răspândite deținute de biserici vor putea fi trecute în proprietatea statului iar în schimb se vor primi terenuri comasate, parcele de dimensiuni mari

Nu se vor plăti diferențe de valoare între terenurile schimbate. Astfel în schimbul unor terenuri fără acces și lipsite de utilități, la distanță de așezări, biserica va putea primi terenuri extravilane de-a lungul drumurilor importante sau la marginea marilor orașe, fără să plătească nicio diferență.

Bisericile vor putea primi teren chiar și atunci când nu vor da teren la schimb, ci doar drepturi litigioase sau adeverințe – adică chiar și atunci cand nu au în proprietate terenul cu Titlu de proprietate.

Potrivit USR, România nu a finalizat nici după 30 de ani procesul de retrocedare al proprietăților, iar ceea ce e făcut, e făcut prost, în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură al României – cadastrul general – reușindu-se ”performanța” de a avea finalizate măsurătorile abia în 86 de UAT-uri din 3181.

„Cam asta este capacitatea statului roman de a genera dezvoltare funciară. În loc să sprijine agricultorii să comaseze terenuri și să dezvolte agricultura, statul se va ocupa să comaseze el terenurile, dar doar pentru biserici. Legea va lăsa Agenția domeniilor statului fără cele mai bune terenuri iar în schimb va accepta terenuri farâmițate și dispersate, în cazul bun, drepturi litigioase sau adeverințe lipsite de valoare, în cazul rău. Mai mult, prin prevederea potrivit căreia nu se plătește diferență de valoare pentru terenurile schimbate, acest proiect facilitează tunuri de genul celui care făcea carieră nu demult, avându-i ca protagoniști pe un fost parlamentar român, proprietar de club de fotbal, și Ministerul Apărării Naționale. Anul trecut Dragnea voia să dea 65.000 de ha de păduri cultelor religioase, acum au votat o lege prin care terenurile mai valoroase de la Agenția domeniilor statului trec în proprietate privată a bisericilor”, a mai declarat Silviu Dehelean.

DEPUTAT USR: TERENURILE AGRICOLE VALOROASE DE LA ADS TREC ÎN PROPRIETATEA BISERICILOR! Agroinfo 15 mai 2020 - COMASARE TERENURI AGRICOLE! Silviu Dehelean, deputat USR de Bihor, anunţă, într-un comunicat remis presei, că USR va demara procedura pentru sesizarea Curții Constituționale a României împotriva legii care instituie privilegii pentru biserici şi asociaţiile cultelor religioase la comasarea terenurilor, proiect susţinut de toate celelalte partide parlamentare, cu excepţia UDMR. Deputatul

30

spune că în defavoarea fermierilor, terenurile agricole valoroase de la Agenția Domeniilor Statului (ADS) trec în proprietatea bisericilor.

"Vom strânge semnături să sesizăm Curtea Constituţională. Sub masca unor intenţii nobile, comasarea terenurilor şi sprijin pentru micii fermieri, legea discriminează făţiş toţi producătorii agricoli români, indiferent de forma de organizare, instituind privilegii doar pentru biserici (unităţi de cult) şi pentru asociaţiile infiinţate de acestea", a declarat deputatul USR de Bihor, Silviu Dehelean.

Legea prevede că:

1. Terenurile fărâmiţate şi răspândite deţinute de biserici vor putea fi trecute în proprietatea statului iar în schimb se vor primi terenuri comasate, parcele de dimensiuni mari.

2. Nu se vor plăti diferenţe de valoare între terenurile schimbate. Astfel, în schimbul unor terenuri fără acces şi lipsite de utilităţi, la distanţă de aşezări, biserica va putea primi terenuri extravilane de-a lungul drumurilor importante sau la marginea marilor oraşe, fără să plătească nicio diferenţă.

3. Bisericile vor putea primi teren chiar şi atunci când nu vor da teren la schimb, ci doar drepturi litigioase sau adeverinţe – adică chiar şi atunci cand nu au în proprietate terenul cu Titlu de proprietate.

România nu a finalizat nici după 30 de ani procesul de retrocedare a proprietăţilor, iar ceea ce e făcut, e făcut prost. În cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură a României – cadastrul general - am reuşit performanţa de a avea finalizate măsurătorile în 86 de UAT-uri din 3181!

Una dintre legile menite să realizeze comasarea terenurilor şi să le facă cât mai eficiente agricol, Legea 17, adoptată de Parlament în 2014, nu este nici în prezent aplicată: Silviu Dehelean, deputat USR de Bihor, a întrebat Ministerul Agriculturii câte sancţiuni s-au dat în baza acestei legi. Răspunsul: niciuna. Acelaşi deputat a întrebat de câte ori a folosit statul român dreptul de preemţiune. Răspunsul: niciodată.

"Cam asta este capacitatea statului roman de a genera dezvoltare funciară. În loc să sprijine agricultorii să comaseze terenuri şi să dezvolte agricultura, statul se va ocupa să comaseze el terenurile, dar doar pentru biserici. Legea va lăsa Agenţia domeniilor statului fără cele mai bune terenuri, iar în schimb va accepta terenuri farâmiţate şi dispersate, în cazul bun, drepturi litigioase sau adeverinţe lipsite de valoare, în cazul rău.

Mai mult, prin prevederea potrivit căreia nu se plăteşte diferenţă de

31

valoare pentru terenurile schimbate, acest proiect facilitează tunuri de genul celui care făcea carieră nu demult, avându-i ca protagonişti pe un fost parlamentar român, proprietar de club de fotbal, şi Ministerul Apărării Naţionale. Anul trecut Dragnea voia să dea 65.000 de ha de păduri cultelor religioase, acum au votat o lege prin care terenurile mai valoroase de la Agenţia domeniilor statului trec în proprietate privată a bisericilor", a declarat Silviu Dehelean.

………………….

INTERNE

Dimitrios Drisis, Adama: Fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuţie mai bună, pentru a-şi putea pune în valoare produsele Florentina Niţu 14.05.2020,

Mai bine de jumătate dintre români s-au aprovizionat măcar o dată cu produse agroalimentare de la hipermaketuri în timpul pandemiei de COVID-19, iar majoritatea a pus în coşul de cumpărături fructe şi legume româneşti. Acestea sunt însă greu de găsit pe rafturile magazinelor, arată un studiu al Adama, unul dintre cei mai mari traderi de materii prime agricole din România, realizat de compania de cercetare de piaţă Unlock Research în perioada 3 - 9 aprilie 2020, pe un eşantion de 600 de persoane.

„Există o fragilitate în lanţul alimentar, care trebuie tratată cu multă respon-sabilitate de autorităţi. Criza de COVID-19 a arătat că fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuţie mult îmbunătăţită, care să poată să le pună în valoare produsele şi care să poată furniza oamenilor produse proaspete în condiţii de siguranţă. Ar fi păcat să fi trăit o asemenea criză şi să nu învăţăm nimic din ea“, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al Adama. 

 

32

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare devine primul broker din România gestionat de fermieri 15 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Clubul Fermierilor Români a finalizat procesul prin care a preluat 48,98% din acțiunile Agricover Broker de Asigurare SRL și devine astfel prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. În urma schimbării de acționariat, noul nume este Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL.

Cu peste 700 de membri dintre cei mai performanți fermieri din România, Clubul Fermierilor Români este un ONG care derulează programe la nivel național pentru a promova un model românesc de agricultură performantă și creșterea competitivității fermierilor din România pe piața globală.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, anterior Agricover Broker de Asigurare, este lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, cu experiență de peste opt ani, cu peste 10.000 de clienți și mai bine de 1.400.000 ha asigurate de la înființarea societății. Odată cu schimbarea acționariatului, 100% din profiturile Brokerului vor reveni Clubului Fermierilor Români.

Anul trecut, conform informațiilor din piață, s-au asigurat aproximativ 2.300.000 hectare de culturi agricole, dintre care 300.000 ha intermediate de Agricover Broker de Asigurare, care reprezintă un procent de 13% din piață. Brokerul a întregistrat o creștere cu 50% a numărului de hectare intermediate anul trecut față de 2018, prin colaborarea cu peste 1.000 de fermieri în 2019.

„Suntem încrezători că prin aducerea acestui broker sub coordonarea Clubului Fermierilor Români, îl susținem să devină un serviciu gestionat de fermieri, în beneficiul fermierilor. Clubul Fermierilor Români este preocupat de stimularea competitivității afacerilor din agricultură și, prin intermediul acestui broker, ne dorim să asigurăm instrumentul optim pentru managementul riscului. Fermierii au nevoie de predictibilitate când își realizează planurile de afaceri anuale, iar Brokerul Clubului le va oferi soluția ideală pentru a își asigura afacerile împotriva riscurilor relevante pentru ei. Totodată, succesul financiar al brokerului va constitui un mecanism de finanțare a programelor de responsabilitate socială dezvoltate

33

de Clubul Fermierilor Români, precum și pentru activitatea sa operațională.” – Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români.„În contextul schimbărilor climatice, asigurarea culturilor este absolut esențială: avem nevoie de un broker experimentat și conectat la nou, un broker care reflectă valorile Clubului nostru și care deservește interesele noastre. Noi, ca fermieri și antreprenori, ne asigurăm astfel mijloacele financiare de susținere a proiectelor derulate de Club, care îi ajută pe fermieri să atingă rezultatele dorite.” adaugă Nicușor Șerban, Președinte și membru fondator, Clubul Fermierilor Români.„Acum 8 ani am înființat Brokerul de Asigurare pentru a proteja afacerile fermierilor împotriva fenomenelor climatice nefavorabile și pentru a îi consilia cu privire la managementul riscurilor în afacerile agricole. Ne onorează propunerea fermierilor de a intra în acționariatul Brokerului, validând astfel încrederea lor în calitatea serviciilor oferite de compania noastră. Acest parteneriat vine ca o evoluție firească pentru acest broker prin care fermierii vor avea acces direct la expertiza noastră în domeniul asigurărilor agricole.” – Liviu Dobre, Director General Agricover Holding SA.

Obiectivul pentru anul în curs este de a întregistra o creștere cu 20% a numărului de hectare intermediate de Brokerul Clubului. În contextul în care România are aproximativ 8 milioane de hectare de teren exploatate, o provocare principală pentru broker rămâne instruirea fermierilor cu privire la soluțiile de protecție împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice, boli ale animalelor, ale culturilor sau incidentelor de mediu. Prin cunoașterea produselor oferite de companiile de asigurare și a instrumentelor puse la dispoziție de către stat, cu ajutorul Brokerului, fermierii își vor putea face propria analiză a riscurilor și vor putea decide mai informat cu privire la asigurarea culturilor și bunurilor, contribuind la dezvoltarea responsabilă a comunității agricole.

* * *Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor

34

europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România. www.cfro.ro

Despre Clubul Fermierilor Romani Broker de Asigurare SRLClubul Fermierilor Romani Broker de Asigurare SRL (anterior Agricover Broker de Asigurare SRL) este brokerul nr. 1 în asigurările agricole din România, cu o echipă de profesioniști care a dezvoltat de-a lungul timpului parteneriate solide cu companiile de asigurare. Cu o experiență de peste 8 ani în domeniul intermedierii asigurărilor agricole, Brokerul este specializat în domeniul agricol, cu un portofoliu vast și complex, de peste 10.000 de clienți și o suprafață asigurată de cel puțin 1.400.000 ha de la înființarea societății și până în prezent. Fermierii sunt în centrul activităților Brokerului și acest lucru este reconfirmat și consolidat prin intrarea Clubului Fermierilor Români, o asociație de fermeri, in actionariatul acestuia.  www.cfrobroker.roProducătorii români de brânzeturi şi lactate trebuie să se înscrie obligatoriu în ″Registrul Laptelui″ 15 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Pentru a evita falsurile în materie de brânzeturi şi lactate, Ministerul Agriculturii propune ca producătorii să se înscrie obligatoriu în ″Registrul Laptelui″ .

Astfel, produsele vor avea un cod pe etichete şi ar putea fi uşor identificate de către cumpărători. Potrivit specialiştilor, cele care nu vor prezenta acest indiciu ar trebui aşezate separat, pentru că oamenii să ştie că au tot soiul de adaosuri.

Cumpăratorii  pică adesea în capcană şi cumpăra produse cu adaosuri, fiind convinşi că pun în coş lactate şi brânzeturi din lapte sută la sută. Doar cei care citesc cu atenţie ingredientele scrise mărunt, pe spatele ambalajelor, sunt feriţi de suprize neplăcute.

În acest context, reprezentanţii Ministeruui Agriculturii au propus ca producătorii care vor să comercializeze lactate să se înscrie obligatoriu în Registrul laptelui şi să primească un cod care va apărea clar pe etichetă. Produsele care nu respectă această cerinţă trebuie să se afle pe alt raft.

35

 “Această lege vine să acopere această nevoie prin care consumatorul să fie informat corect şi să nu mai fie prejudiciat, să ştie că ia un produs sută la sută din lapte sau ia un produs care are şi alte ingrediente. Controalele realizate de Ministerul Agriculturii au demonstrat că multe patiserii, cofetarii şi restaurante folosesc produsele mai ieftine, iar clienţii habar nu au ce mănâncă. Toate acestea au, pe termen lung, efecte asupra sănătăţii ”, a precizat ministrul MADR, Adrian Oros.

Încălcarea regulilor va fi considerată infracţiune, iar amenzile vor fi cuprinse între 20.000 şi 50.000 de lei. Regulile nu se aplică şi fermierilor care vând în piaţe şi vor intra în vigoare abia după ce legea va fi adoptată şi de Cameră Deputaţilor.

Controale A.N.S.V.S.A. privind carnea de pasăre și ouăle provenite din import și comerț intracomunitar 15 mai 2020 Cotidianul Agricol 

În perioada 31.03 –30.04.2020, inspectorii din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene și a municipiului București au efectuate la nivel național o serie de controale tematice pentru verificarea modului în care sunt respectate, de către operatorii din sectorul alimentar, condițiile sanitare veterinare si pentru siguranța alimentelor referitoare la producerea, depozitarea și comercializarea cărnii de pasăre și ouălor de consum provenite din comerțul intracomunitar (cu precădere Polonia și Ungaria), dar și din țări terțe (în special Ucraina).

Verificările s-au efectuat la nivelul unităților de destinație (unități independente de depozitare a cărnii de pasăre/ouălor, unități de reambalare a cărnii de pasăre, centre de ambalare ouă, centre logistice de distribuție) și unităților de tip catering, controalele având ca scop, pe de o parte stabilirea originii cărnii și ouălor pentru a ne asigura că nu provin din zone aflate sub restricții sanitare veterinare ca urmare a evoluției influenței aviare (gripa aviară), iar pe de altă parte, cu ocazia controalelor documentare, de identitate și fizice, au fost prelevate probe în vederea verificării prin analize de laborator a respectării criteriilor microbiologice și de siguranță alimentară în carnea proaspătă de pasăre, precum și în loturile de ouă provenite din schimburi intracomunitare, posibil contaminate cu Salmonella.

36

Cu ocazia controlului tematic, au fost recoltate un număr de 138 de probe de carne de pasăre, fiind efectuate un număr de 690 de analize în vederea verificării respectării criteriillor microbiologice de siguranță alimentară. Carnea testată provenea din Polonia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franța, Slovacia, Olanda, Italia, Bulgaria, Spania, Ucraina, Brazilia. În urma analizelor de laborator au fost detectate 2 probe de carne cu rezultate nesatisfăcătoare (contaminare cu bacteria Salmonella Enteritidis), recoltate de la societăți comerciale din județele Bihor și Ilfov. În ambele cazuri carnea provenea din Polonia. Întreaga cantitate de 21 de tone (1 tonă carne pasăre din județul Bihor și 20 de tone din județul Ilfov) de carne infestată cu Salmonella a fost reținută oficial sub sechestru sanitar veterinar, urmând a fi dirijată spre neutralizare. Rezultatele analizelor de laborator în cazul celor două loturi neconforme pe criteriul microbiologic de siguranță alimentară pentru carnea proaspătă de pasăre au fost notificate de   A.N.S.V.S.A. autorităților veterinare din Polonia și producătorilor prin Sistemul Rapid de Alertă Alimente și Furaje (RASFF). Cu ocazia controalelor, au mai fost identificate în urma analizelor de laborator alte 7 loturi de carne de pasăre proaspătă provenită din schimburi intracomunitare, la care s-a detectat prezența altor serotipuri de Salmonella cu patogenitate scăzută. În cazul acestor loturi de carne reprezentanții A.N.S.V.S.A. au aplicat măsurile legale, toate aceste situații neconforme fiind notificate de A.N.S.V.S.A.  statelor membre U.E de origine și unităților producătoare prin Sistemul de Asistență și Cooperare Administrativă (AAC).

În cadrul controalelor oficiale care vizau verificarea calitații ouălelor de consum provenite din statele membre UE (Polonia și Grecia) au fost prelevate 46 de probe, fiind efectuate un număr de 92 de analize de laborator microbiologice  pentru detectarea prezenței Salmonella. Toate probele de oua analizate au fost conforme cu criteriile  microbiologice ale legislatiei in vigoare.

Mistreții au ajuns în oraș! Dimitrie Muscă: Nu s-a dat nicio dispoziție pentru vânarea porcilor sălbatici! Ramona Dascălu - 14 mai 2020 La aproape doi ani de zile de la izbucnirea pestei porcine africane pe teritoriul țării noastre, problema mistreților, care constituie un vector principal de transmitere a bolii, rămâne în continuare una nerezolvată de către autorități, susține fermierul Dimitrie Muscă. În acest sens, acesta ne-a trimis un video în care se vede clar cum porcii mistreți se plimbă nestingheriți pe malul Crișului, în mijlocul orașului Chișineu-Criș, din județul Arad. Directorul General al Combinatului Agroindustrial de la Curtici spune că atât timp cât Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul Agriculturii, nu gestionează așa cum trebuie această problemă a porcilor mistreți, România nu are cum să scape de pesta porcină africană.

37

Fermierul Dimitrie Muscă spune că nu este de ajuns că premierul Ludovic Orban a anunțat că se dă liber la vânătoare,ci trebuie dată o dispoziție care să îi oblige pe deținătorii fondurilor de vânătoare să elimine mistreții.

”Filmările acelea cu mistreții sunt din orașul Chișineu-Criș, de pe malul Crișului. Deci, mistreții stau în mijlocul orașului și noi vrem să ne păzim de pestă porcină africană. A zis Ludovic Orban că se împușcă mistreții. Cine îi împușcă? Că nu s-a stabilit niciun ordin care să îi oblige pe deținătorii fondurilor de vânătoare să scoată mistreții, să se verifice fondurile împreună cu fermierii și cu deținătorii să vedem dacă s-a ajuns la un mistreț pe doi kilometri pătrați. Deci, nu s-a venit cu niciun ordin, nu s-a dat nicio dispoziție, s-a dat drumul să se împuște, atât, dar nu-i obligă nimeni. Vânatul e al statului, ministerul Mediului este proprietarul animalelor sălbatice. Ministerului Mediului ar trebui să spună așa: „Vă ordon! Treceți la treabă”, dar nu a făcut-o. Nu se face nimic, este doar praf în ochii noștri. Eu v-am dat drumul la vânătoare, mergeți, împușcă cine vrea, cam așa se pune problema în momentul de față, fără nicio obligație, fără nicio hotărâre în baza căreia să spui că trebuie făcut asta și asta”, a declarat Dimitrie Muscă pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Proprietarul CAI Curtici consideră că Ministerul Agriculturii, care este direct responsabil de bunăstarea fermierilor români, nu face nimic pentru ca măcar această problemă a mistreților să fie eliminată din lista lungă de necazuri cu care se confruntă.

”La fel și ministerul Agriculturii, care este responsabil de agricultura României, ar trebui să participe la bunăstarea asta, să elimine măcar o problemă din câte necazuri are agricultura românească. Adică pe lângă secetă, calamități și tot ce mai întâmpinăm, să o mai avem și pe asta pe cap, problema asta cu mistreții? Nu a făcut nimic, absolut nimic nu a făcut. Ce trebuie făcut concret? Deținătorul de fonduri trebuie să-și ducă la îndeplinire sarcina astfel încât să rămână doar 0,5 mistreți pe kilometrul pătrat sau un mistreț pe doi kilometri pătrați. Este un ordin dat anul trecut de către ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și acum s-a reînoit acest ordin, din câte am înțeles. Ministerul Agriculturii împreună cu ministerul Mediului,

38

împreună, ar trebui să rezolve această problemă”, a conchis inginerul Dimitrie Muscă.

Controale A.N.S.V.S.A. la carnea de pasăre și ouăle din import și comerțul intracomunitar  meatmilk 15 mai 2020Dupa cum informeaza ANSVSA, in perioada 31.03 –30.04.2020, inspectorii din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene și a municipiului București au efectuate la nivel național o serie de controale tematice pentru verificarea modului în care sunt respectate, de către operatorii din sectorul alimentar, condițiile sanitare veterinare si pentru siguranța alimentelor referitoare la producerea, depozitarea și comercializarea cărnii de pasăre și ouălor de consum provenite din comerțul intracomunitar (cu precădere Polonia și Ungaria), dar și din țări terțe (în special Ucraina).

Verificările s-au efectuat la nivelul unităților de destinație (unități independente de depozitare a cărnii de pasăre/ouălor, unități de reambalare a cărnii de pasăre, centre de ambalare ouă, centre logistice de distribuție) și unităților de tip catering, controalele având ca scop, pe de o parte stabilirea originii cărnii și ouălor pentru a ne asigura că nu provin din zone aflate sub restricții sanitare veterinare ca urmare a evoluției influenței aviare (gripa aviară), iar pe de altă parte, cu ocazia controalelor documentare, de identitate și fizice, au fost prelevate probe în vederea verificării prin analize de laborator a respectării criteriilor microbiologice și de siguranță alimentară în carnea proaspătă de pasăre, precum și în loturile de ouă provenite din schimburi intracomunitare, posibil contaminate cu Salmonella.

Cu ocazia controlului tematic, au fost recoltate un număr de 138 de probe de carne de pasăre, fiind efectuate un număr de 690 de analize în vederea verificării respectării criteriillor microbiologice de siguranță alimentară. Carnea testată provenea din Polonia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franța, Slovacia, Olanda, Italia, Bulgaria, Spania, Ucraina, Brazilia.

În urma analizelor de laborator au fost detectate 2 probe de carne cu rezultate nesatisfăcătoare (contaminare cu bacteria Salmonella Enteritidis), recoltate de la societăți comerciale din județele Bihor și Ilfov. În ambele cazuri carnea provenea din Polonia.

Întreaga cantitate de 21 de tone (1 tonă carne pasăre din județul Bihor și 20 de tone din județul Ilfov) de carne infestată cu Salmonella a fost reținută oficial sub sechestru sanitar veterinar, urmând a fi dirijată spre neutralizare.

39

Rezultatele analizelor de laborator în cazul celor două loturi neconforme pe criteriul microbiologic de siguranță alimentară pentru carnea proaspătă de pasăre au fost notificate de   A.N.S.V.S.A. autorităților veterinare din Polonia și producătorilor prin Sistemul Rapid de Alertă Alimente și Furaje (RASFF).

Cu ocazia controalelor, au mai fost identificate în urma analizelor de laborator alte 7 loturi de carne de pasăre proaspătă provenită din schimburi intracomunitare, la care s-a detectat prezența altor serotipuri de Salmonella cu patogenitate scăzută. În cazul acestor loturi de carne reprezentanții A.N.S.V.S.A. au aplicat măsurile legale, toate aceste situații neconforme fiind notificate de A.N.S.V.S.A.  statelor membre U.E de origine și unităților producătoare prin Sistemul de Asistență și Cooperare Administrativă (AAC).

În cadrul controalelor oficiale care vizau verificarea calitații ouălelor de consum provenite din statele membre UE (Polonia și Grecia) au fost prelevate 46 de probe, fiind efectuate un număr de 92 de analize de laborator microbiologice  pentru detectarea prezenței Salmonella. Toate probele de oua analizate au fost conforme cu criteriile  microbiologice ale legislatiei in vigoare. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

O nouă platformă comunală de gunoi de grajd a fost finalizată în județul Olt  meatmilk  15 mai 2020Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor informează că nouă platformă comunală de gunoi de grajd a fost finalizată, prin finanțare de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în Dobrun, județul Olt, după ce a fost făcută recepția finală.Investiția a fost finanțată prin Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Fondurile provin de la Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială și sunt orientate în sensul îndeplinirii de către România a cerințelor Directivei Nitrați.

Platforma de la Dobrun are o capacitate de stocare de 1.512 metri cubi pe an, suficient cât să asigure nevoile de depozitare și compostare ale crescătorilor de animale din comună. Fermierii vor putea transporta singuri gunoiul de grajd la platformă sau vor putea apela la serviciile de colectare publice, realizate cu ajutorul utilajelor primite de către UAT o dată cu platforma: tractor, două remorci, încărcător frontal, mașină de împrăștiat compostul și cisternă vidanjă.

Autoritatea locală decide asupra modului în care costurile de exploatare ale platformei urmează a fi acoperite, printr-o hotărâre a Consiliului Local.

40

Compostul rezultat (mranița) va putea fi valorificat prin vânzare, împrăștiere pe terenurile agricole sau, în funcție de contractul încheiat cu fermierii, va putea fi returnat acestora pentru uz propriu.

„Avantajele pe care platformele comunale le oferă sunt multiple. Micii crescători de animale sunt scutiți de efortul de a investi în propriile platforme individuale, așa cum prevede legislația în vigoare și în plus, scapă de disconfortul produs de stocarea bălegarului în propria curte.

Mai mult, cei care primesc bani de la APIA sau AFIR pot dovedi că au capacități de stocare conforme, prin contractul încheiat cu autoritatea locală și prin procesele verbale de predare a gunoiului de grajd la platforma comunală”, a declarat Leonard Achiriloaei, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Eforturile investiționale au fost suportate în proporție de aproximativ 95% de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, contribuția locală a comunei Dobrun fiind de aproximativ 5%, constând în contravaloarea serviciilor de proiectare.

Investiția urmează să fie exploatată de către UAT și monitorizată de către MMAP, pe toată durata de viață a acesteia. Comuna Dobrun este a treia din județul Olt care beneficiază de investițiile Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, după Fărcașele și Traian. Până la finalul lunii martie 2022, vor mai fi construite, numai în județul Olt, încă patru platforme în localitățile Brastavățu, Deveselu, Dobrosloveni și Vitomirești.

O hartă completă a platformelor comunale pentru gunoiul de grajd se găsește aici: https://apanoastra.ro/platforme-de-gunoi-de-grajd .

Tot pe această pagină web se găsesc informații foarte utile pentru fermieri, cum ar fi calculatorul pentru dimensionarea unei platforme individuale pentru stocare gunoiului de grajd și indicații pentru construcția, cu costuri foarte mici, a unei platforme individuale cu folie impermeabilă, destinată depozitării temporare a bălegarului.

Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole și se află în faza a doua, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd.

Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această etapă, vor fi finanțate peste 86 de comunități locale. DIRECȚIA DE COMUNICARE

41

Căpșunile și cireșele românești au apărut pe tarabe. Cât costă trufandalele de primăvară  InCont.ro, 11 mai 2020

Încurajate de iarna neașteptat de blândă și impulsionate de soarele puternic al primăverii, cireșele de mai au apărut pe tarabe.

Mici și abia pârguite, se prezintă îndrăzneț cu prețuri de peste 30 de lei kilogramul și, deocamdată, nu au același succes ca cireșele din străinătate, care costă aproape dublu.

Între timp, s-au ieftinit și căpșunile românești, pe măsură ce în sere se coc și alte soiuri, pe lângă cele timpurii.

Imaginea oferită de acest solar este una dintre cele mai pitorești, dar trufandalele costă.

Până acum, fermierul a vândut căpșunile cu 30 de lei kilogramul. Însă vrea să mai scadă prețul, ca parfumatele fructe să fie mai accesibile.

Leo Pit, cultivator: ”Avem cantități acum un pic mai mari și de mâine o să scădem și noi prețul, până vom ajunge la un preț mai convenabil pentru toată lumea, pentru tot românul”.

Culmea e că la Oradea, unde căpșunile se vând dintr-o căpșună, oamenii stau la rând ca să cumpere.

Client: ”Fiind prima data pe an, eu zic că un pic piperat, dar încă acceptabil”.

”Reporter: Cât costă?Vânzător: 60 de lei, 2 kilograme”.

Mergând spre sudul țării, trufandalele românești sunt mult mai ieftine. Patru soiuri de căpșuni, pe aceeași tarabă, de la același producător din Zimnicea. Asia, cu fructul mare și dulce. Frăguță, mic și aromat. Alba, rezistent și parfumat. Și Clairie, o explozie de gust.

Prețul pe kilogram e între 15 și 25 de lei. De unde diferența? Producătorul spune că alege prețul în funcție de productivitate, perisabilitate și de cât de ușor se culeg de pe plantă.

”- Cumpărați?- Da. Un kilogram.- O să-mi iau doar un kilogram. La 20.- Cât e aici? 20!”.

42

Trecem la cireșe, unde clienții cer, în general, doar câteva sute de grame. Chiar și cele romanești, timpurii, nu foarte rumene, costă 35 de lei kilogramul. Mai cerute sunt însă cele grecești.

”- Săptămână trecută au fost 80-100 de lei, azi, duminică, 45 de lei.- Noi suntem 6, dați-mi 6! Dar să fie mari, grăsuțe!”.

Recoltăm așadar din lădiță 6 cireșe și le aliniem pe cântar. 

”Vânzător: 2 lei 70!Client: Ca să-ți faci pofta, ar merge, dar dacă iei o pungă întreagă, e clar că faci o investiție”.

”Client: M-ați prins!Reporter: La cireșe...Client: Dar nu le-am furat, le-am plătit!Reporter: Pentru cine sunt?Client: Pentru domnișoar asta. Prima oară anul ăsta!”.

”Reporter: Câte persoane la 400 de grame de cireșe?Client: Eu. Doar eu. Sunt fructele mele preferate”.

Nu uitați că și căpșunile, și cireșele, trebuie bine spălate. Cumpărați-le numai din locuri în care vânzătorii poartă mănuși, iar alți clienți nu au acces cu mâinile goale.

OPINIE: Producătorii cer să îi salvăm, dar ei ne salvează pe noi? Redacția15 mai 2020 https://food-retail.agrointel.ro/opinie-producatorii-cer-sa-ii-salvam-dar-ei-ne-salveaza-pe-noi/Prețurile practicate în această perioadă de unii producători de legume și fructe românești au stârnit numeroase dezbateri în online, dar și în presă, inclusiv în cea locală.

Publicația Ziar de Arad publică o opinie a Claudiie Untaru în calitate de consumator care face apel la fermierii români să dea dovadă de aceeași solidaritate pe care o cer pentru consumul produselor lor:”Voi aborda un subiect sensibil, deoarece este vorba despre munca unor oameni, dar şi despre neputinţa celorlalţi de a se hrăni sănătos. Voi aborda preţurile mărite de producători, dar nu mă voi referi doar la perioada de pandemie, ci în general. Eu înţeleg că nu e uşor să lucrezi pământul, ai ceva costuri cu răsadurile, plivitul, udatul, culesul, transportul, dar să vii şi să practici preţuri pe care trei sfert din populaţie nu şi le permite, înseamnă că nu ţii la munca şi la roadele tale. Veţi ajunge să vi se strice marfa pe masă în piaţă sau chiar în propria curte. Nu vorbesc în necunoştiinţă de cauză, ştiu cât de greu este să stai aplecat de dimineaţa până seara în holdă sau sere, ştiu cât de greu este şi când strângi roadele pământului, dar asta nu înseamnă că

43

trebuie să măreşti preţurile la nesfârşit şi săptămână de săptămână. Nu mai vorbesc de fructe, în general de cireşe la care singura muncă este să cureţi pomul din când în când iar apoi să le culegi. Costuri ai doar cu transportul. În câteva zile ai făcut munca asta şi tu ceri zeci de lei pe un kilogram, uneori chiar trece de sută kilogramul şi faci asta de ani de zile pentru că îşi găseşti pofticioşii.

Băi nene, băi, opriţi-vă şi gândiţi-vă că dacă aţi practica preţuri mai mici nu v-aţi mai plânge că rămâneţi cu marfa pe tarabe. Voi nu ştiţi cum făceau bunicii noştri cu surplusul de roade? Adică cele pe care familia nu le putea consuma. Mergeau în pieţe şi le dădeau un pic mai ieftin ca la magazin sau ca şi colegul de tarabă şi le vindeau rapid. Aşa câştigau şi timp şi bani şi nici nu rămâneau cu fructele sau legumele putrezite. Şi ştiti ce mai făceau? Le dădeau de pomană sau le donau, cum vreţi să spuneţi, şi tot reuşeau să trăiască şi să aibă ce mânca.

Dar voi? Nu generalizez. Ştiu că şi în judeţul Arad foarte mulţi producători donează. Dar ceilalţi mai ales acum pe timp de pandemie când multă lume de la bloc „moare de foame” v-aţi gândit să donaţi ceapa aia care nu aţi vândut-o, ridichii sau salata? Câtă nevoie ar fi avut unii de ele şi voi aţi aruncat-o. Ieşiţi şi spuneţi că vi s-au stricat tone. Păi ia hai voi frumuşel scădeţi preţul sau începeţi să faceţi o pomană şi să hrăniţi oamenii mai puţin norocoşi care nu au o grădină în care să îşi cultive ceva. Veţi vedea că veţi fi împăcaţi sufleteşte şi veţi avea şi bani în buzunar.

Nu veniţi la mine că munciţi mult la ele, ştiu şi eu cum este, am lucrat având bunici într-o zonă de munte, de primăvara până toamna în grădină. Ştiu că nu e o muncă uşoară, am stat şi cu vacile şi ştiu că nu e uşor nici acolo, am adunat şi am făcut sute de clăi de fân şi ştiu că transpiri muncind, dar nu atât de mult pe cât vă plângeţi voi. Bunica mea ducea lapte la blocuri tot la două zile, îl căra în desagă pe poteci prin ploaie, arşiţă, zăpadă până la genunchi şi tot nu vindea produsele la preţuri mari. A avut aceiaşi clienţi mai bine de 40 de ani. Aşa reuşea să facă un venit în plus şi nu se strica nici marfa sau lactatele.

Cel de la ţară are ce mânca, deoarece sunt puţine lucruri pe care le cumpără că totul are în grădină, sigur plăteşte curentul şi apa în anii secetoşi că trebuie udate, dar şi aşa întorc pe toate părţile munca, costurile cu răsaduri, transport şi utilităţi şi tot nu înţeleg de ce măriţi preţurile în halul ăsta, producători români? Şi mai spuneţi să mânânce lumea sănătos şi produse bio, păi cum? Chiar ieri vedeam postări pe site-ul de socializare Facebook în care spuneau arădenii că preţurile la legumele şi fructele voastre sunt de câteva ori mai mari ca la supermarket sau aprozar. Nu dau exemple că le

44

ştiţi. Oricum asta cu cireşele este de top. Profită că familiile cu copii sau pofticioşi vor cumpăra şi cer pe kilogram cât ai trăi o săpămână cu banii ăia.

Deci, dragii mei producători vă apreciz munca, am făcut şi eu ce faceţi voi: am săpat, cules şi alte cele dar fiţi şi voi umani şi nu mai jegmăniţi bietul om de la bloc care plăteşte mult mai multe utilităţi ca voi, are venituri mult mai mici ca voi, nu are casele mari şi curtea voastră, deci într-un cuvânt o duceţi mult mai bine ca el care lucrează în fabrici sau instituţii. Vă plângeţi că nu cumpără de la voi. Am văzut în perioada asta cum nu aţi fost solidari, cum nu aţi vrut să faceţi să se învârtă bine rotiţele din angrenaj. Depindem unii de alţii. Peste tot reclame şi încurajări să salvăm producătorii români, dar ei ne salvează pe noi?

Aaaa… încă ceva: jos pălăria pentru cei umani pentru cei care îşi vând marfa la preţuri decente. Îi aplaud şi îi felicit pentru munca lor şi pentru tot ce fac şi le doresc putere de muncă şi sănătate. Ei însă sunt puţini şi rar îi găseşti să cumperi deoarece îşi vând marfa rapid”.

IDEO Seceta a parjolit pasunile. Ciobanii nu stiu cum sa isi hraneasca oile In mai 15, 2020  

Seceta prelungită a afectat grav multe judete din țara şi ridică probleme mari crescătorilor de animale. Fermierii se plâng că pajiştile sunt pârjolite, iar animalele nu mai au ce mânca pe camp.

În zona Aradului ciobanii sunt nevoiţi să își hrănească oile cu proviziile rămase din iarnă. Cei care le-au terminat sunt obligați sa cheltuiască zilnic sume apreciabile, pentru a tine animalele în viața. Nicu Cioranu   se ocupă de mioare de când se ştie, și se numără printre ciobanii loviti de seceta. Baciul spune ca multi crescatori  sunt nevoiți  pentru prima data în luna mai, sa  dea de mancare cornutelor grăunte . Din cauza secetei, hrană pentru animale este tot mai scumpă. Iar pentru că furajele sunt puţine, acestea ajung în padoc cu portia. Mulți crescători nu știu ce vor face cu mioarele, când stocurile de hrană se vor epuiza.

https://youtu.be/ryekWB5Eabc

45

Tinerii fermieri cred in asociere. ”Timpul a demonstrat ca e un pariu castigator”In mai 15, 2020  

Agricultura este unul dintre sectoarele prioritare strategice ale unei țări, și asigură securitatea alimentară, mai precis buna funcționare a statului. În România, din totalul de 3.422.030 de exploatații agricole, aproape 2,5 milioane lucrează mai puțin de 2 ha, iar aproximativ 823.000 au sub 50 ha. Aceste milioane de gospodării țărănești și ferme mici de subzistență reprezintă piloni importanți pentru securitatea alimentară a României, atât din perspectiva autoconsumului care susține populația rurală în perioade de criză, dar mai ales din cea a potențialului acestora de a se integra în lanțurile de desfacere și a vinde surplusul pe piață. Dar pentru a ajunge la vânzare și la performanță, este necesar ca fermierii mici să se asocieze, considera Alexandra Toderiță, director executiv al Centrului Român de Politici Europene. Invitată în cadrul emisiunii ”Agricultura, o șansă pentru România”, aceasta a spus că tinerii fermieri sunt mult mai receptivi la tot ce înseamna model de urmat din occident.

”Din câte am observat, tinerii care au lucrat în străinătate înțeleg mai bine conceptul de cooperativă. Au mai puține temeri față de procesul de funcționare al unei cooperative. Știu că totul este foarte clar, statutar, și este o modalitate democratică de luare a deciziilor. Prin asta și-au câștigat încrederea. Timpul a demonstrat că pentru ei a fost un pariu câștigător. Mai mult, fermierii au angajat manageri de vânzări care cunoșteau foarte bine piața, oameni care știu să negocieze, care știu să încheie contracte. Aceștia au relaționat cu marile lanțuri de magazine de la noi, și așa produsele lor au ajuns în coșul consumatorilor. Pot spune că membri cooperativei au acum cifre de afaceri de sute de mii de euro”, a afirmat Alexandra Toderiță, director executiv al Centrului Român de Politici Europene.

Provocările întâmpinate de micii fermieri explică rolul formelor asociative, pentru a salva și canaliza spre desfacere producția autohtonă. Sectorul cooperatist este un actor economic şi social puternic în cadrul societăţii, atât prin cotele de piaţă deţinute şi aportul activităţii lor în economia națională, cât şi prin numărul de membrii şi prin bunăstarea oferită cetăţenilor prin locurile de muncă create.

Emisiunea  “Agricultura, o șansă pentru România”  este o inițiativă a Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Agriculturii,inițiativă susținută de AgroTv, ProfitTv și Look Pus.

ALĂTURĂ-TE  ACESTUI  PROIECT! Mai multe informații pe  asdar.ro

46

Petre Daea, atac la Oros: ”Nu se face in agricultura ceea ce trebuie!” In mai 15, 2020  

Petre Daea, fostul Ministru al Agriculturii, îl acuză pe actualul ministru Adrian Oros că a intrerupt programul pentru reabilitarea infrastructurii de irigații. În contextul unuia dintre cei mai secetoși ani, peste jumătate din culturile din România sunt compromise.

Supărările fostului șef de la MADR nu se opresc aici. Partidul din care face parte acesta a depus, zilele trecute, la Senat, moțiunea simplă împotriva ministrului Agriculturii, Adrian Oros intitulată ”Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros”. Fostul ministru al Agriculturii a afirmat că este nemulțumit de faptul că de la instalarea cabinetului Orban nimeni nu îi mai răspunde la telefon în minister.

Așadar, Petre Daea a fost invitat în emisiunea ”Agricultura la Raport” pentru a vorbi despre nemulțumirile pe care le are legate de actuala guvernare dar și despre ce măsuri ar întreprinde el în contextul crizei actuale.

”Se puteau face atâtea, chiar și pe timpul acesta de secetă, dar altele au fost preocupările, din păcate. Nu se face în agricultură ceea ce trebuie! Aveam șantierele deschise în sistemele de irigații, trebuiau continuate lucrările. În șantierele deschise s-a lucrat pentru că nu le permitea contractul să întrerupă lucrarea. Din nefericire, inclusiv prin politica bugetară pentru că au așezat în buget sume mai mici decât o reclamă executarea acestui obiectiv de investiții.

Până în 2023, programul de reabilitare a sistemului de irigații și extinderea lui până la trei milioane de hectare trebuia încheiat. De ce se opresc astfel de investiții când noi suntem sub presiunea timpului? Aceste investiții trebuie să continuie indiferent de cine vine la conducerea ministerului, indiferent de cum îl cheamă, a primit o misiune, e o răspundere ministerială”, a spus pentru Agro TV, Petre Daea.

47

De asemenea, fostul șef de la MADR a ținut să precizeze că el nu face acuzații subiective, ci își dorește ca proiectele de dezvoltare a țării la care a lucrat pe timpul guvernării sale să fie duse la bun sfârșit.

”Nu acuz pe nimeni. Dorința mea de agronom este să se continuie în țară ce trebuie pentru a avea ceea ce este necesar. Trebuie să avem hrană iar fermierii să aibă rezultate, nu să câștige ani de zile și într-un an să piardă tot. Un an pierdut în agricultură se vindecă în trei ani. Este inadmisibil ca la această oră să nu știi ce s-a întâmplat în România iar această cunoaștere era posibilă  dacă comisiile desemnate să depisteze zonele calamitate, aveau instrumentele necesare. Cum este posibil să lași un ordin care nu are etape de punere în aplicare a metodologiei ca atare?”, a mai adăugat supărat fostul ministru al Agriculturii pentru Agro TV. Redactor: Cristina Ciobanu

Studiu Adama: Romanii au cumparat mai multe fructe si legume proaspete in pandemie Agrostandard | 15 May, 2020 | 0

Un studiu Eurostat din aprilie 2019 arata ca Romania se confrunta cu un paradox: desi suntem un producator important de fructe si legume, romanii sunt codasi la consumul acestora.Un an mai tarziu, in context pandemic, consumatorii chestionati arata o realitate modificata: ei declara ca au cumparat mai mult decat inainte de criza fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe urmatoarele locuri se situeaza produsele congelate si conservele. Produsele de baza (faina, ulei, malai), apa imbuteliata si racoritoarele sunt si ele cumparate mai mult in aceasta perioada de catre 25% dintre consumatori, potrivit unui studiu derulat in luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions.

Pe de alta parte, anumite categorii de alimente sunt cumparate mai putin decat inainte – mancarea gata preparata (39%), alcoolul (35%), dar si snacks-urile (33%), produsele de panificatie/ brutarie (29%) si mezelurile (28%).

48

Apar si alte schimbari in comportament in aceasta perioada, o mare parte avand legatura cu igienizarea – 88% dintre consumatori spala fructele si legumele cu mai multa atentie decat inainte, iar 60% dezinfecteaza ambalajele produselor dupa achizitionare.

Principalele masuri asteptate de la producatori pentru garantarea sigurantei alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protectie pentru angajati – 78%, dar si la masuri sporite de igienizare a spatiului de productie – 68%. Aditional, consumatorii considera oportune si alte masuri, precum extinderea procedurii de testare a sanatatii angajatilor, dar si ca producatorii sa automatizeze cat mai mult din procesul de productie sau sa dezvolte masuri suplimentare de sterilizare a produselor.

Nu in ultimul rand, consumatorii si-ar dori ca brandurile sa comunice mai mult despre actiunile pe care le intreprind pentru a asigura siguranta alimentelor.

Frecventa de cumparare a produselor alimentare a scazut semnificativ de la declansarea crizei sanitare. Daca inainte de criza 83% dintre cei chestionati faceau cumparaturi de produse alimentare de cel putin de cateva ori pe saptamana, criza pandemica a determinat schimbari in tiparul de cumparaturi, acum 62% declara ca fac cumparaturi de produse alimentare o data pe saptamana sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumparaturi a crescut cel mai mult.

"MADARA AGRO” SRL - ISTORIE ȘI TRADIȚIEGheorghe Ghise  15 mai 2020 -

Continuând tradiţia vechii fabrici constructoare de camioane, "MADARA AGRO” SRL produce o gamă largă de maşini şi echipamente pentru agricultură.

Situată la 80 km vest de Varna (Bulgaria), vechea uzină Madara (înfiinţată în 1958) s-a transformat în societate pe acţiuni, MADARA S.A, în 1991, şi a continuat să fabrice camioane, autobuze, troleibuze, maşini agricole şi din domeniul construcţiei de drumuri. Din 2008, MADARA S.A. produce în exclusivitate maşini agricole, iar din 2013 s-a înfiinţat societatea comercială specializată în producţia şi vânzarea de maşini din domeniul agriculturii, sub denumirea “MADARA AGRO” SRL.Unitatea de producţie din Shumen are o suprafaţă de aproape 100 ha, din care 136 mii mp suprafaţă acoperită. Fabrica este utilată cu maşini unelte şi echipamente de înaltă tehnologie şi are o echipă de peste 90 de specialişti.Portofoliul de utilaje al producătorului bulgar include mașini pentru prelucrarea solului: grape cu discuri, cultivatoare, tăvălugi, tocătoari, pluguri

49

reversibile tractate, remorci, cisterne, maşini pentru fertilizat, semănători, maşini pentru colectat pietre, distribuitoare şi altele.

Combinatorul multifuncţional RaptorRaptor KMT 417 are lăţimea de lucru de 4,10 m şi este compus dintr-o baterie dublă de discuri cu diametru de 684 mm, urmată de o unitate cu două rânduri de sape şi un tăvălug cu role interschimbabile. Combinatorul poate fi folosit atât pentru pregătirea patului germinativ înainte de semănat, cât şi pentru prelucrarea miriştilor.Prelucrarea intensivă a solului se poate face până la o adâncime de 30 cm, cu o viteză de lucru de 8-15 km/oră.

Alte implemente marca Madara Agro

Tocătoarele „Grizzly”, seria RL şi seria RS, simple şi duble (2,55 m; 3,15 m; 4,20 m; 4,5 m; 5 m; 6 m; 6,5 m; 8,4 m; 10,6 m şi 12,3 m), uşor de transportat, taie, mărunţesc şi lasă resturile vegetale la suprafaţa solului, fără a distruge rădăcinile. Tocătorile sunt eficiente pentru culturile de floarea-soarelui şi rapiţă. Cuţitele sunt din oţel prelucrat termic.Un alt utilaj extraordinar, cultivatorul rotativ (sapa rotativă) „Sunrise” seria MR pentru prelucrarea superficială a solului, afânează crusta, distruge buruienile şi aeriseşte stratul superficial al solului. Organele active (roţile stelate) sunt turnate din oţel şi au diametrul de 555 mm şi protecție individuală cu arcuri non-stop. Lăţimea de lucru este de la 2,2 m până la 12

50

m.Informaţii suplimentare: www.madaraagro.com

COMBINA PENTRU LAVANDĂCombina "Lavender" Seria KL, produsă de Madara Agro, poate fi folosită pentru recoltarea lavandei şi a altor plante aromatice şi este dotată cu o cositoare rotativă cu 8 cuţite, dicuri cu "degete" pentru cules, buncăr colectare şi transportor cu lanţuri şi elevatoare pentru încărcat şi descărcat. Combina este tractată, necesită un tractor de 50-90 CP şi e controlată complet electric din cabină.  Articol publicat în revista Ferma nr. 7/256 (ediţia 15-30 aprilie 2020)

O afacere de familie care creşte pe verticalăBogdan Constantin - PR&Communication Specialist TITAN MACHINERY 15 mai 2020

Ascensiunea unei ferme de familie, de la bunic la nepot. E povestea lui Valentin Platică, tânăr care la vârsta de 35 de ani administrează cu succes ferma preluată de la bunicul său.

Agricultura din România se bucură și astăzi, la fel cum se bucura și ieri, de tinerii săi dezvoltatori. Tineri care, pe lângă puterea de muncă și spiritul întreprinzător și inovator al acestei generații, au avut și pasiunea de a face această industrie să fie productivă. Acesta este și cazul lui Valentin Platică, un tânăr fermier din comuna Glodeanu Sărat, sat Pitulicea, din județul Buzău, care la vârsta de 35 de ani administrează cu succes ferma preluată de la bunicul său.

Echipa de comunicare a Titan Machinery România a ajuns de curând în ferma Glia Prest Simion SRL, pentru a discuta deschis cu Valentin Plătică despre povestea acestei ferme de circa 700 ha. Absolvent al facultății de Management în agricultură, la USAMV București, Valentin a decis să se întoarcă acasă lângă bunicul său pentru a nu lăsa ferma de familie să se stingă.

51

Reporter: Sunteți un fermier foarte tânăr, reprezentați noua generație de femieri ai României. Ce vă atrage în agricultură?

Valentin Plătică: Pasiunea s-a născut în familie. Începuturile acestei ferme sunt legate de bunicul meu. Tataia a fost mereu un întreprinzător, chiar și înainte de revoluție avea sere cu flori și solarii cu roșii, fiind primele astfel de sisteme din comună. După 1990 a avut curajul nebunesc să facă un împrumut la bancă pentru a înființa o moară care să producă făină și mălai. La fel ca şi serele din perioada comunistă, și această moară era unică în zona noastră. Totodată, a făcut și o brutărie și s-a dedicat și culturii mari, făcând prestări de servicii prin sat cu tractorul românesc pe care îl avea. Fiind priceput, a avut succes și a mai achiziționat două tractoare U650 și o combină cu care a continuat să lucreze terenurile tuturor celor din zonă.

Aceste lucruri se întâmplau prin anii 1992-1993. În acea vreme, cei mai mulți începeau, rând pe rând, să lase pământurile pârloagă. Astfel, i-au cerut bunicului meu să le preia pământul în arendă. Bunicul meu a fost sceptic la început, nedorind să se „lege la cap”. A continuat cu prestarea de servicii până în 1994, înființând o firmă. A mai achiziționat câteva tractoare, ajungând la patru U 650, angajase și doi operatori și a continuat să lucreze pământul. Inevitabil, a luat și pământ în arendă, iar prin 1997 a mai cumpărat o combină SEMA. În 2000 lucra circa 600 ha cu 10 tractoare românești U650.

Au urmat câțiva ani dificili, 2001-2002, cu secetă mare, lucru care a dăunat destul de mult fermei, pentru că am acumulat datorii mari. Apoi am tras, așa cum s-a putut, de această afacere până în 2005-2006. În acest timp am început să mă implic și eu, ca tânăr student. În 2007, împreună cu bunicul am achiziționat două tractoare și un plug în leasing și ne-am propus să mai cumpărăm utilaje printr-un proiect european.

  Reporter: Dincolo de provocarea de a vă implica în afacerea de familie, ce anume v-a făcut să lăsați în urmă Bucureștiul, un o oraș mare și foarte dinamic, mai ales că sunteți tânăr?

52

Valentin Plătică: Îmi doream foarte mult să-l ajut pe bunicul meu. Din această dorință am ales acest domeniu de studiu (n.r. - studii agronomice), pe care l-am parcurs timp de șapte ani. În această perioadă, veneam și-l ajutam pe tataia la lucrări. Cu toate acestea, nu-mi plăcea deloc situația, tractoarele erau vechi, iar activitatea deosebit de îngreunată. În 2007, după ce am terminat facultatea, am făcut un proiect FEADR pentru a cumpăra câteva utilaje: o combină cu hedere, un disc de 4 metri, o semănătoare de prășitoare și una de păioase. Atunci tataia a fost nevoit să treacă ferma pe numele meu. S-a lăsat destul de greu convins, pentru că eram lipsit de experiență, fiind foarte tânăr. Prima dată mi-a trecut 50%, apoi, mai mult de nevoie decât de voie, a trecut ferma pe numele meu integral.

 Reporter: A riscat cu această decizie?

Valentin Plătică: A riscat mult. E adevărat că eram un tânăr absolvent care preluam o întreagă activitate. La început am făcut proiectul și, spre surprinderea noastră, s-a aprobat. Am început foarte greu cu finanțarea, pentru că atunci firma era într-o situație grea, cu datorii. Băncile m-au refuzat din prima, mi-au spus să vin peste un an, în funcție de cum evoluează firma. Am fost la vreo trei bănci în acea perioadă. Am vorbit cu contabila, am văzut ce e de făcut, iar într-un final am reușit să o scoatem pe profit în anul următor. M-am întors la bancă și am obținut un împrumut în euro, dar cu dobândă mai mare, respectiv 9%. Am început să plătim utilajele luate în leasing și să dezvoltăm activitatea.

 Reporter: Ce mărime avea în acel moment ferma și care era structura de culturi?

Valentin Plătică: Vorbim de aproximativ 700 de ha și cultivam grâu, porumb și floare. Cu utilajele noi achiziționate până în 2010, s-au văzut imediat rezultatele la productivitatea în lucru și mai ales la recoltă. Acela a fost momentul când am devenit din ce în ce mai determinat să dezvolt această fermă, să pun și mai mult suflet.

 Reporter: Și lucrurile nu s-au oprit aici. Din contră, aţi avut o traiectorie ascendentă de atunci și până în prezent.

Valentin Plătică: Da, deși suprafața agricolă a rămas aceeași, am continuat să ne dezvoltăm constant pe verticală, să exploatăm la maximum toate instrumentele de lucru. Am cumpărat în continuare utilaje și am încercat să modernizez ferma cât de mult am putut. Pe atunci aveam în jur de zece angajați, iar acum am ajuns la cinci angajați care reușesc să facă totul în fermă, fără probleme.  un articol de BOGDAN CONSTANTIN, PR & Communication Specialist, Titan Machinery România 

53

INDUSTRIE ALIMENTARA

Ioan Ladoși-Președinte APCPR: Prioritatea Zero este biosecuritatea din exploatațiile de porcine meatmilk  15 mai 2020

Ca urmare a evoluției epidemiei de Covid-19 în România, dar, mai ales, a decretării, acum două luni de zile, a Stării de Urgență, fapt care a determinat în bună măsură blocarea economiei, am dorit să vedem care ar trebui să fie strategiile adoptate de managerii companiilor care activează în sectoarele autohtone de carne și lapte.Pentru a avea o imagine cât mai apropiată de realitate, ne-am adresat președinților principalelor asociații profesionale, care ne-au împărtățit viziunea lor. Seria intervievatilor continua cu domnul Ioan Ladoși-Președinte APCPR:

”În condițiile actuale de răspândire a Pestei Porcine Africane și a pandemiei COVID-19, fermierii locali pot asigura doar 30% din necesarul de carne de porc pentru consumul intern, situație îngrijorătoare pe care am semnalat-o deja domnului Prim Ministru Ludovic Orban în scrisoarea deschisă depusă de APCPR încă din 10 aprilie.

În această perioadă sectorul creșterii suinelor de confruntă cu multe provocări precum: scăderea cererii pentru porcul românesc, fapt care determină și o diminuare semnificativă a prețului oferit fermierilor, prognoza privind scumpirea prețului la furaje din cauza secetei, incertitudinea redeschiderii activității în sectorul HoReCa etc.

Pe mulți dintre fermieri criza generată de COVID-19 i-a găsit în faliment sau în pragul falimentului, iar cei care nu se află în această situație pierd zilnic zeci de mii de euro din cauza restricțiilor de mișcare a animalelor și se află în imposibilitatea de a mai face investiții.

Cele mai vulnerabile sunt fermele integrate, care au și activitate de reproducție. Managerii sunt puși în situația de a adopta măsuri graduale, prin care să își redimensioneze producția conformcererii. Dar, tragem un semnal de alarmă deoarece aceste măsuri absolut necesare în această perioadă vor

54

avea implicații negative majore pentru următorii cinci ani, asupra efectivele de scroafe matca.

Sunt și fermieri din rândul membrilor APCPR care au putut face eforturi pentru a continua activitatea în condiții cât mai aproape de cele normale. În aceste situații a fost elaborat un protocol special care presupune ca personalul să lucreze alternativ, efectuarea termometriei tuturor angajaților precum și utilizarea obligatorie a dușului/ schimbarea hainelor la intrarea, respectiv ieșirea din și în unitateși dezinfecția mâinilor la intrarea în unitate. Angajații au fost instruiți privind măsurile și reglementările pe care trebuie să respecte pentru a evita contaminarea cu coronavirus și au primit măști de protecție.

Totuși, situația de ansamblu este deosebit de dificilă și APCPR consideră că sectorul de creștere a porcinelor trebuie desemnat Sector de Importanță Națională și trebuie adoptate măsuri excepționale care să prevină blocarea activităților în ferme, să asigure securizarea producției de carne de porc în plan național și securitatea alimentară a populației.

Pentru sector prioritatea zero este adoptarea Proiectului de ordin pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de porcine și pentru modificare și completarea unor norme sanitar-veterinare.

Reiterăm și o vom face cu fiecare prilej, că acest ordin nu interzice creșterea porcinelor în sistem tradițional ci vine în ajutorul gospodăriilor de autoconsum și exploatațiilor de toate dimensiunile pentru a se proteja de o posibilă contaminare cu virusul PPA și de a proteja întreaga comunitate, fapt confirmat și de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor în comunicări publice și solicitat în mod expres în mai multe rânduri de experții Comisiei Europene”.

1 miliard de euro - exporturile de tutun brut și prelucrat ale României în 2019 Serban Georgescu Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, valoarea totală a exporturilor de tutun brut și prelucrat în anul 2019 a fost de 948,4 milioane euro, cu 37% mai mult decât anul precedent, transmite Agerpres. British American Tobacco, cel mai mare jucător de pe piața tutunului din România, trimite la export aproximativ 60% din volumele produse la Ploiești, unde se află a doua cea mai mare fabrică din Europa a grupului, se arată într-un comunicat al grupului.

De asemenea, din datele furnizate de către Institutul Național de Statistică reiese faptul că în anul 2019 produsele din tutun au reprezentat aproximativ

55

43% din totalul exporturilor de produse alimentare, băuturi și tutun. Valoarea totală a importurilor de tutun brut și prelucrat a fost de circa 365 de milioane euro, ceea ce înseamnă că tutunul a avut o contribuție pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 de milioane de euro.

„Majoritatea produselor noastre fabricate în Ploiești pleacă la export. Fabrica British American Tobacco de la Ploiești și-a dublat în ultimii ani capacitatea de producție ca urmare a investițiilor constante” a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice British American Tobacco.

În condinţiile unei pierderi financiare de 4,67 milioane lei Profitul Purcari a scăzut cu 7%, în primul trimestru al anului Andrei Iacomi Piaţa de Capital / 15 mai

• Rezultat din exploatare de 14,07 milioane de lei, cu 18% peste cel aferent primelor trei luni din 2019  

Purcari Wineries (WINE), ultima companie listată în Piaţa Principală a Bursei de Bucureşti (BVB) a raportat, pentru primele trei luni ale acestui an, un profit net de 8,03 milioane de lei, cu 7% sub cel aferent primului trimestru, scădere cauzată de o pierdere financiară de 4,67 milioane de lei, reiese din raportul producătorului de vinuri din Republica Moldova remis, astăzi, operatorului pieţei noastre de capital.

Victor Bostan, directorul general al companiei, a spus: "Sunt momente de greacumpănăşimare incertitudine pentru toatălumea, inclusivpentru Purcari, întrucât nu suntem nici noi imuni crizei. În acest context, rezultatele puternice din primul trimestru alanului 2020, care au inclus impactul carantinei din China, precum şi colapsul în segmentele HoReCa şi DutyFree din EuropaCentralăşi de Estînlunamartie, sunt o mărturie a eforturilor extraordinare depuse de echipanoastră pentru a minimiza efectele acestei pandemii. Prognozele pentru restul anului rămânîncontinuare pline de

56

incertitudine, dar situaţiafinanciarăputernică ne poziţionează bine pentru a înfruntăaceastăfurtunăpână revenim cu toţiila normalitate".

Veniturile companiei s-au ridicat la aproape 46,36 milioane de lei, cu 10% peste cele reflectate în situaţiile financiare de la finele lunii martie a anului trecut, când Purcari a avut venituri de 42,21 milioane de lei.

"România a contribuit cel mai mult la creşterea absolută, înregistrând un avans de 39% an la an, urmată de ţările Baltice şi Polonia, cu creşteri de 66% şi12%, faţă de aceaşi perioada a anului 2019", arată compania în raport.

În ceea ce priveşte mixul de produse, segmentul premium a continuat să performeze, brandul Purcari înregistrand o creştere de 29%, determinată în principal de dinamica din ţara noastră. Veniturile dinvânzările aferente brandului Ceptura au urcat cu 31%, iar pentru Bostavan, brand-ul grupului cu preţuri medii, s-a înregistrat o scădere a veniturilor de 7%, faţă de primele trei trimestre din 2019.

Pe de altă parte, grupul a înregistrat cheltuieli de marketing şi distribuţie de 3,94 milioane de lei, cu 21% peste cele din primele trei luni ale anului trecut, în timp ce cheltuielile generale administrative au coborât cu 4%, la 5,55 milioane de lei, pentru aceeaşi perioadă de raportare.

Rezultatul din exploatare s-a ridicat la 14,07 milioane de lei, cu 18% peste cel reflectat în situaţiile financiare ale primului trimestru al anului anterior, câştig ce a fost erodat de o pierdere financiară de 4,67 milioane de lei, cu mult peste cea din primele trei luni ale lui 2019, de 1,65 milioane de lei.

"Profitul net a fost afectat semnificativ de pierderile din re-evaluare, în suma de 3,1 milioane de lei, cauzate de deprecierea leului moldovenesc şi a leului românesc faţă de euro şi dolar, la sfârşitul trimestrului. În prezent, piaţa valutară a revenit la un nivel normal, iar grupul a recuperat aproximativ 90% din deprecierea leului modovenesc şi a celui românesc, din primele trei luni ale anului. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile a crescut cu 44%, circa 10% reprezentând impactul de la adoptarea IFRS 16 pentru cifrele trimestriale din 2020, în timp ce în 2019, IFRS 16 a fost aplicat pentru întregul an financiar", explică compania.

La finele lunii martie, activele totale ale Purcari Wineries se ridicau la 341,07 milioane de lei, în scădere cu 4% faţă de cele din decembrie 2019, în timp ce datoriile totale erau de 158,29 milioane de lei, cu 11% sub cele de la finalul anului anterior.

57

Faţă de ultimul preţ din piaţă a cotaţiei WINE de ieri, de 20,2 lei, capitalizarea producătorului de vinuri din Republica Moldova la Bursa de Valori Bucureşti era de 404 milioane de lei.

Purcari, companie din prima liga bursieră, raportează venituri de 46 mil. lei în T1/2020, plus 10% şi profit net de 8 mil. lei Cristina Bellu 15.05.2020,

Producătorul de vinuri Purcari Wineries (simbol bursier WINE)  a raportat vânzări de 46,4 mil. lei în primele trei luni ale anului, în creştere cu 10% faţă de perioada similară din 2019 şi un profit net de  8 milioane lei, echivalentul unei scăderi de 7%, potrivit datelor financiare transmise de companie.

În acelaşi timp, EBIDTA companiei s-a majorat cu 25%, la 17,3 milioane lei. 

Pe pieţe de desfacere, România a contribuit cel mai mult la creştere, vânzărle inregistrand un avans de 39% faţă de T1/2019, urmata de tarile Baltice si Polonia, cu cresteri de 66% respectiv 12%. În Republica Moldova, piaţa cu cea mai mare expunere a Grupului în HoReCa şi DutyFree, s-a înregistrat o scădere cu 17% a vânzărilor în contextul restricţiilor cauzate de pandemia de COVID-19.

Segmentul premium a continuat sa performeze, brandul Purcari inregistrand o crestere de 29% faţă de T1/2019, determinata in principal de dinamica din Romania. Brandul Ceptura, comercializat local pe piata din Romania, de asemenea a demonstrat o rezistenta impresionanta provocarilor Covid-19, crescand cu 31% în timp ce. Bostavan, brandul grupului dedicat segmentului mediu, a inregistrat o scadere de 7%.

“Sunt momente de grea cumpana si mare incertitudine pentru toata lumea, inclusiv Purcari. In acest context, rezultatele puternice din primul trimestru al 2020, care au inclus impactul carantinei din China, precum si colapsul in segmentele HoReCa si DutyFree din Europa Centrala si de Est in luna martie, sunt o marturie a eforturilor extraordinare depuse de echipa noastra pentru a minimiza efectele acestei pandemii. Prognozele pentru restul anului raman in continuare pline de incertitudine, dar situatia financiara puternica ne pozitioneaza bine pentru a infrunta aceasta furtuna pana revenim cu totii la normalitate” transmite Victor Bostan, Director General al Purcari Wineries.

58

La 31 martie 2020, activele totale ale grupului însumau 341 mil. lei în scădere cu 4% faţă de finalul anului trecut, în timp ce datoriile totale se cifrau la 158,2 mil. lei, minus 11%.

Purcari are o capitalizare de 404 milioane lei pe bursa de la Bucureşti, acţiunile companiei au scăzut de la începutul anului cu 9,01%, după tranzacţii de 65,2 milioane lei.

Dan Balaban, Davino, un producător cu afaceri de 4 mil. euro pe an: Premierul a spus că HoReCa nu e atât de importantă, dar el nu se gândeşte la industriile conexe. În ansamblul ei, vorbim de un motor al economiei Cristina Roşca 14.05.2020,

Dan Balaban: Avem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare. Asta în contextul în care încasările sunt aproape zero. Vineri spre exemplu nu am încasat nimic

♦ Davino are în zona Dealu Mare 70 de hectare de viţă-de-vie în proprietate şi lucrează alte 17 hectare luate în arendă ♦ Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro  l Pentru acest an este estimat un declin de 10-15% în scenariul optimist şi 30-40% în cel pesimist ♦ În plus, compania va raporta primele pierderi din ultimii 20 de ani ♦ Producătorul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pieţei şi vinde doar în HoReCa, în magazinele specializate şi la export.

Pandemia de Covid-19 a lovit puternic industria vinului în ansamblul său, dar mai ales i-a afectat pe producătorii de licori premium care depindeau de localurile HoReCa închise deja de două luni. Davino face parte dintre aceştia din urmă.

„Businessul nu face foarte bine. Toată piaţa de vin este afectată, ca de altfel toate industriile conexe HoReCa. Industria vinului era una dintre cele mai legate de acest segment“, spune Dan Balaban, antreprenorul care deţine businessul Davino împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu.

59

Vinurile Davino se vând în România exclusiv HoReCa, cu excepţia câtorva magazine specializate. „HoReCa reprezenta clientela mea locală în proporţie de peste 90%“.

#RomâniaFuncționează. Sorin Minea: Prea mulți angajați în economie. Începe restructurarea reală De Bogdan Popovici La mai 15, 2020

Sorin Minea, hiperactiv intelectual, vânează cu pasiune informațiile din toată lumea, dar taie cu cuțite fine cocluziile. Ca să poată să elibereze și să ordoneze analiza economică foarte exactă, sudează țigările și bea cafeaua ca pe apă. Nu-i place la ce concluzii a ajuns:

Industria alimentară nu mai este la fel de funcțională Ne plângeam că nu avem angajați, acum avem prea mulți Cererea de piață prea mare și ușor falsificată a influențat producția

care era calibrată pe „acea” cerere Acum cererea este mult mai mică și probabil va fi și mai mică Scăderea cererii și a volumelor de producție duc spre o restructurare

reală

Se va munci mai mult, și va crește nivelul de calificare al forței de muncă

Mai mulți angajați te făceau să te simți mai puternic ca om de afaceri, dar asta s-a terminat

Angajații care vor ramâne vor fi plătiți puțin mai bine, dar vor munci mai mult

Mâna de lucru ieftină este costisitoare, trebuie să dispară

60

Apar normele de lucru mult mai clare

  https://youtu.be/HIyCrEc6whI https://youtu.be/8Zt1pnRJ13U

COMPANII

#RomâniaFuncționează. Danone: Lucrăm din plin  Food Biz  mai 15, 2020

Natalia Gelshtein-Kiss, Market Director pentru Danone România, Bulgaria și Țările Adriatice, afirmă că deși trecem printr-o perioadă dificilă, iar pandemia de COVID-19 a avut un puternic impact asupra economiei, compania continuă să lucreze din plin și nu a redus în niciun moment producția sau lanțul de aprovizionare către clienți.

Mai multe, însă, despre modul în care își desfășoară activitatea Danone în această perioadă aflăm din interviul acordat de Natalia Gelshtein-Kiss revistei FoodBiz.

Cum v-a afectat pandemia COVID-19?

Această pandemie a fost și este încă o perioadă dificilă din multe puncte de vedere, atât personale, cât și profesionale pentru noi toți.

Complexitatea preocupărilor și temelor de luat în considerare a fost fără precedent și, deși cu toții avem planuri și măsuri de continuitate, confruntarea cu acestea a fost o provocare în sine. Prin urmare, chiar de la început ne-am concentrat pe trei direcții:

În primul rând, pe siguranța angajaților, partenerilor și a consumatorilor noștri;

61

În al doilea rând, pe securizarea lanțului de aprovizionare: începând de la colectarea laptelui de la fermierii români, cu care lucrăm de mulți ani, în fabrică, în depozitul nostru din București și până la momentul în care livrăm produsele în magazine. Toate acestea pentru a ne asigura că oferim consumatorilor noștri produse de calitate în condiții de maximă siguranță;

Și nu în ultimul rând, să oferim sprijin comunității, prin observarea atentă a problemelor stringente, prin idenficarea nevoilor și adresarea acestora cu responsabilitate și urgență.

Ați avut probleme cu aprovizionarea cu lapte la Danone? Au fost menținute în totalitate contractele cu furnizorii de lapte sau ați renunțat la o parte dintre ele?

Laptele nu este o simpla tranzacție comercială pentru noi, ci este un parteneriat de lungă durată pe care îl avem cu fermierii cu care lucrăm. De peste 20 de ani, colaborăm cu ferme din România, mari și mici și astfel am reușit în timp să dezvoltăm relații de încredere cu aceștia.  Aș dori să menționez aici programele pe care le-am dezvoltat și prin care oferim sprijin partenerilor noștri, crescând astfel producția de lapte de calitate în România:

1. „Spre Vest” – un program pe care l-am lansat în 2006, prin care acordăm susținere fermierilor pentru dezvoltarea și modernizarea afacerilor, atât prin creșterea producției de lapte, cât și în sporirea eficienței. Există mai multe forme de suport, de la plata laptelui în avans pentru 12 luni (fară dobândă), la sprijin pentru cumpărarea a peste 5500 de vaci de lapte de rasă sau 24 de noi echipamente de muls. În prezent, colaborăm cu peste 20 de ferme mari din România.

2. „O șansă pentru familia ta” – demarat în 2012, este un program socio-economic prin care susținem dezvoltarea comunităților din zonele defavorizate și ajutăm la creșterea producției de lapte de calitate superioară în România. Alături de Fondul Internațional Ecosysteme al companiei Danone, Organizația Non-Guvernamentală Open Fields și partenerul nostru local, Polaris, am investit peste 4 milioane de euro, dezvoltându-l pas cu pas. Până în prezent, peste 140 de familii sunt implicate în program și și-au dezvoltat propria microfermă. Ne simțim norocoși să colaborăm cu acești mici fermieri extrem de dedicați, care ne sunt parteneri loiali în această călătorie de a produce lapte într-o manieră sustenabilă, astfel încât să putem continua să facem iaurturi cu lapte de calitate. Aceasta este o iniţiativă pe termen lung, care va continua şi în următorii ani, devenind o soluție socială inovatoare pentru comunități defavorizate din zone rurale sau urbane mici.

62

Relația noastră cu fermierii nu a fost afectată în niciun fel de această pandemie și am continuat să colectăm laptele exact ca înainte

Lucrați în ritmul normal sau ați redus producția? Ați trimis angajați în șomaj tehnic?

Pot să vă spun din start că DA, funcționăm în parametrii normali și nu am redus în niciun moment producția sau lantul de aprovizionare către clientii nostri. Am avut o abordare diferențiată pe zone, privind modul de operare.

Pentru producția directă, respectiv în fabrică și în depozit, am continuat activitatea ca de obicei, dar cu măsuri sporite de prevenție implementate pentru această perioadă. Am luat decizia de a fixa componența schimburilor de lucru, pentru a reduce la minimum orice risc de contaminare între colegii noștri care au program de lucru în schimburi.

Am sporit toate măsurile de dezinfecție, am introdus stații și covorașe pentru dezinfectare etc. Fabrica noastră funcționează după standarde de înaltă calitate, respectarea rigorilor privind măsurile de igienă este modul nostru obișnuit de lucru.

Toți angajații noștri care își pot desfășura activitatea la distanță, lucrează de acasă, până la noi informații în acest sens. Am înțeles imediat că acesta nu este un lucru simplu și că munca de acasă are, de asemenea, provocările sale. Așadar, ne preocupă starea de bine a colegilor noștri, iar în acest sens le oferim o serie de facilități, pentru a le ușura activitatea.

Pentru colegii noștri din echipa de vânzări care își desfășoară activitatea pe teren am pus la dispoziție echipamente de protecție (mănuși, soluție cu dezinfectant și măști de protecție) și am stabilit un set de reguli extrem de clar pentru această perioadă. De asemenea, am ajustat programul de vizitare al magazinelor, jumătate din timp fiind petrecut pe teren și cealaltă jumătate desfășurându-si activitatea de acasă. În această perioadă, ne concentrăm să asigurăm disponibilitatea produselor la raft, iar comenzile se preiau telefonic, acolo unde este posibil.

Pentru a veni în sprijinul angajaților săi, la nivel global, compania și-a luat angajamentul ferm de a garanta contractele și veniturile celor 100.000 de angajați Danone din toată lumea până la 30 iunie 2020, oferind, de asemenea, o asigurare de sănătate extinsă (pentru concediu medical, îngrijirea copiilor, carantină), precum și o primă specială pentru cei care își desfășoară activitatea la locul de muncă și în prima linie pe durata pandemiei. Așadar, nu, nu am trimis pe nimeni în șomaj tehnic.

63

Pe 26 iunie aflăm campionul Concursului de Vinuri Rose; 70 de etichete au fost degustate în preselecții mai 15, 2020 Adelina Boboc

Tradițional, așa cum se întâmplă de 8 ani, înainte de debutul sezonului estival, aflăm care sunt cele mai bune vinuri rose, la Concursul de Vinuri Rose. Soarta ne-a fost potrivnică anul acesta și mai avem de așteptat până pe 26 iunie să aflăm vinurile care au meritat să ajungă în paharele juraților, după preselecțiile făcute de organizatori. Ediția a opta a concursului ar fi trebuit să aibă loc în cadrul Wine and Street Food Festival, la Palatul Parlamentului, care a fost reprogramat, din cauza condițiilor speciale. Detalii din culisele concursului afăm de la Răzvan Stoenescu, unul dintre organizatorii concursului, fondator al Asociației Winelover și publisher al blogului vin2.ro.

Bună, Răzvan! Ne bucurăm să aflăm vești bune, ați stabilit data concursului. Deci, când și unde ne întâlnim anul acesta cu cele mai bune vinuri rose ?În condiții normale, pe 15 mai ar fi trebuit să avem a opta ediție a Concursului de Vinuri Rose. Ar fi trebuit să se desfășoare în prima zi de Wine & Street Food Festival.Tradiția acestui Concurs este ca el să fie organizat în fiecare an la mijlocul lunii mai, astfel încât publicul pasionat de vinuri rose să știe din primăvară care sunt cele mai bune vinuri rose românești, seci.S-a întamplat să nu putem susține acest Concurs așa cum ne-am planificat și să fim nevoiți să-l mutăm pe 26 Iunie. În condițiile în care normele de funcționare pentru restaurante și terase nu au fost încă reglementate, nu am hotărât locul, dar suntem în discuții cu un lanț de restaurant din București. Nu excludem însă posibilitatea să-l organizăm la Comana, la frumosul resort de acolo, care ne-a mai găzduit de două ori.

La fiecare ediție am avut noutăți din partea voastră. Ce ne aduce în plus  ediția de anul acesta? Față de ultima ediție, avem ceva noutăți. Concursul urmează să se desfășoare cu cele două secțiuni: aromate și nearomate. Toate sunt seci,  din recolta 2019, cu preț de raft între 20 și 60 RON. Am testat un număr mult mai mare decât în anii trecuți. Clar, una dintre noutăți o reprezintă necunoscutul condițiilor de desfășurare, care, desigur, vor ține

64

cont de distanțare socială, igienă sporită și multă atenție. Desigur, prezența printre cei 21 de jurați a doamnei Elizabeth Gabay – Master of Wine, o personalitate în domeniul vinurilor rose în lume. În decursul vizitei în Romania va avea mai multe întâlniri și câteva vizite la crame în Dealu Mare.Ați făcut o serie de preselecții, la care au participat specialiști din domeniul vinului. Câte etichete au fost înscrise și câte au ajuns în etapa finală?

Anul acesta am ajuns la 70 de vinuri la preselecții – vinuri noi, îmbuteliate, etichetate și parțial lansate pe piață. Concursul din 26 Iunie va reuni o selecție de 16 vinuri nearomate și 5 vinuri aromate, seci. Selecția lor a fost făcută în urma a 5 sesiuni, la care au participat buni cunoscători ai vinurilor, vânzători de vin, bloggeri de vin, membri ADAR și  atestați WSET.Ce obține premiantul, în afară de felicitările noastre și de promisiunea că îl vom consuma responsabil ?

Premiile! Aici suntem în lucru, încă discutăm cu sponsorii noștri pentru acordarea acestor premii, desigur locul întâi va primi ‘bulinele’ clasării pe locul câștigător. Le anunțăm în curând pe toate.Ce feedback ați avut de la cramele câștigătoare ale edițiilor anterioare ? După cum știi, cramele se manifestă foarte ‘discret’ după un asemenea Concurs. Se bucură puțin, pun pe rețelele sociale câteva zile, dar se potolesc repede. Doar pasionații de vinuri duc prin dialogul lor vestea și comentează făcând clasamente, făcând degustări comparative etc. Lucrurile încep să se schimbe în momentul în care marii retaileri încep  să-și aplece atenția spre acest fenomen: Vinul Rose.

De pildă, unul din sponsorii noștri, Carrefour, a avut încă de anul trecut un program special de încurajare a consumului de vinuri de calitate, atât la nivel național, cât și local. Și în acest an, clasamentul Concursului de Vinuri Rose va fi un criteriu important pentru definirea portofoliului de vinuri premim pentru ei.

Ne poți dezvălui sponsorii/partenerii acestei ediții ?Cei 3 organizatori, Răzvan Stoenescu (vin2.ro), Laurențiu Horodnic (oenolog.ro) și Iulian Grigorescu le sunt recunoscători:Sponsorilor: Carrefour Romania, Dagmar – distribuitor băuturi, Asociația Premium Wines of Romania, Carpathian Springs (Aqua Carpatica), cât și Partenerilor: Vinmag, Asociația Blessing Hearts, Eximtur, Premium Wines Distribution și Asociația Winelover Romania – ca integrator al conceptului, la care trebuie adaugat Vinul.ro ca tradițional partener media.Aș lăsa, însă, deschisă pentru că sigur ni se vor alătura și alți parteneri.

65

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Răsturnare totală de situație. Raed a făcut anunțul. Ce se întâmplă cu terasele  Leonard Bădilă 15 mai 2020

    Raed Arafat, a anunţat, joi seara, măsurile ce trebuie luate de operatorii economici publici şi privaţi începând cu data de 15 mai. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a spus că operatorii economici care desfăşoară activităţi cu publicul trebuie să asigure o suprafaţă minimă de 4 metri pătraţi pentru fiecare client.

„Autorităţile publice, precum şi operatorii economici publici şi privaţi au obligaţia organizării activităţii astfel încât munca să se desfăşoare de la domiciliul angajaţilor, iar dacă activitatea desfăşurată nu permite acest lucru, se iau măsuri pentru: asigurarea triajului epidemiologic, dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în spaţiile de lucru, respectarea regulilor privind desfăşurarea activităţii din birourile cu spaţii comune, decalarea programului de lucru pentru entităţile cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, astfel încât începerea şi terminarea programului de lucru să se realizez la intervale de minimum o oră pe parcursul de minimum trei ore, în tranşe de minimum 20% din personal”, a declarat Raed Arafat, la sediul Ministerului Afacerilor Interne.

Activităţi comerciale de lucru cu publicul

„Instituţiile publice şi operatorii economici care desfăşoară activităţi comerciale de lucru cu publicul ce implică accesul persoanelor în interiorul clădirilor iau măsuri pentru organizarea activităţii astfel: accesul trebuie să fie organizat astfel încât să fie asigurată o suprafaţă minimă de 4 metri pătraţi pentru fiecare client sau persoană şi o distanţă minimă de 2 metri între oricare două persoane apropiate, să nu permită accesul persoanelor a căror temperatură corporală măsurată la intrare în incintă depăşeşte 37,3 grade Celsius, referinţa fiind luată de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi să asigure dezinfectarea suprafeţelor expuse şi evitarea aglomerării de persoane, în special în zonele caselor de marcat şi ghişeelor”, a precizat Arafat.Potrivit acestuia, rămân suspendate servirea şi consumul produselor în spaţiile comune de servire a mesei din interior.„Este suspendată temporar activitatea de servire şi consum al produselor în spaţiile comune de servire a mesei din interiorul restaurantelor, hotelurilor, motelurilor, pensiunilor, cafenelelor sau altor localuri publice, precum şi la terasele din exteriorul acestor locaţii, deci rămân închise terasele şi alte zone de servire a mesei. Sunt exceptate, cum erau exceptate şi înainte, activităţile de preparare a hranei, precum şi de comercializare a produselor alimentare şi

66

băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu presupun rămânerea clienţilor în spaţiile destinate acestui scop, precum şi cele de tip drive in, room service, livrare la client, take away”, a informat secretarul de stat în MAI.

Daniel Mischie, City Grill: Criza actuală e diferită de toate celelalte pentru că avem tot ce ne trebuie, avem resurse, infrastructură, bani. Singurul lucru care ne lipseşte e încrederea Cristina Roşca 15.05.2020,

Daniel Mischie, CEO City Grill: Această criză ne-a învăţat cum să transformăm criza într-o oportunitate şi tragedia într-o strategie. Industria noastră îşi va reveni cu adevărat abia când va exista tratament sau vaccin, sperăm în 2021.

Grupul City Grill, unul dintre cei mai puternici jucători din industria restaurantelor din România, are 18 localuri sub mai multe branduri şi o platformă de livrări. În portofoliul grupului se află brandurile Hanu’ Berarilor, City Grill şi City Cafe, Trattoria Buongiorno, Caru’ cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruş şi Becker Brau. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori din industrie cu 1.350 de salariaţi. Grupul City Grill a încheiat anul 2019 cu o creştere de 13% a cifrei de afaceri, la 187 milioane lei. Pentru acest an e bugetat un nivel al businessului de doar 60% din cel din 2019.

„Vrem să încheiem 2020 cu 60% din cifra de afaceri de afaceri de anul trecut. Va fi un an dificil în care doar companiile bune vor fi pe break even“, spune Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill, cel mai mare jucător cu acţionariat local.

El adaugă că industria HoReCa a aterizat forţat şi acum se pregăteşte să decoleze din nou, dar va fi un proces lent, la început vânzările vor fi de doar 30% din cele obişnuite, urmând a urca apoi spre 50-70%.

„Criza actuală e diferită de toate celelalte pentru că avem tot ce ne trebuie, avem resurse, infrastructură, bani. Singurul lucru care ne lipseşte e încrederea.“

67

McDonald’s România şi-a majorat afacerile în 2019 cu aproape 20%, la peste 900 mil. lei Cristina Roşca 15.05.2020

Lanţul de restaurante de tip fast-food McDonald’s, prezent pe plan local cu peste 80 de unităţi în 26 de oraşe din ţără, şi-a majorat afacerile anul trecut cu 18,7%. McDonald’s este liderul pieţei locale de restaurante cu afaceri de circa 765 mil. lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice. După creşterea anunţată de oficialii companiei businessul a sărit de 900 mil. lei anul trecut, conform calculelor ZF.

„Planurile ambiţioase implementate încă de la începutul lui 2019 ne-au permis să avem un an excelent din punct de vedere al businessului. Pentru noi, 2019 a însemnat 500 de colegi noi, inaugurarea a şapte noi restaurante şi peste 230.000 de oaspeţi care ne-au trecut pragul zilnic“, spune Daniel Boaje, cel care conduce operaţiunile McDonald’s în România.

Închiderile de malluri trimit Sphera Group, administratorul KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, pe pierdere de 9,5 mil. lei în T1/2020   Cristina Bellu 15.05.2020, Călin Ionescu, CEO interimar: În prezent lucrăm pentru a recupera din pierderi.Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat pentru T1/2020 o pierdere netă de 9,5 milioane lei (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de profitul de 5,1 mil. lei obţinut în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările s-au cifrat la 198,3 mil. lei, echivalentul unei scăderi de 7,6%.

„Vânzările consolidate ale Sphera au atins în T1/2020 nivelul de 198,3 mil. lei, reprezentând o descreştere de 7,6% faţă de perioada comparabilă a anului trecut, în special datorită crizei COVID-19, urmare a măsurilor de izolare implementate global“, menţionează raportul financiar al grupului.

Primii pași pentru redresarea industriei HoReCa din România. Ministrul Economiei: “Turismul va avea o linie de finanţare dedicată” : InCont.ro, 14 mai 2020 Prima măsură care poate fi luată pentru

68

redresarea sectorului HoReCa este deschiderea treptată a teraselor, atunci când acest lucru va fi permis de Ministerul Sănătăţii, a declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu.

Ministrul consideră, totodată, că turismul nu va putea fi reluat atât timp cât turistul nu se va simţi în siguranţă să plece de acasă, să se ducă în vacanţă.

"Cred că primul lucru care se poate face pe zona de Horeca este să începem treptat deschiderea teraselor când cei de la Ministerul Sănătăţii vor permite - şi eu sper cât mai repede pentru că, spun sincer, cred că tuturor de aici şi tuturor celor care ne ascultă ne este dor să mergem să bem şi noi o cafea la o terasă, să ne mai uităm la lumea cum trece pe stradă - după care vor urma restaurantele în interior. Hotelurile nu sunt închise, dar turiştii nu se duc. Poate turismul de business, dacă este nevoie cu adevărat să se circule dintr-o parte în alta", a menţionat Virgil Popescu, într-o videoconferinţă organizată de CNIPMMR.

Acesta a subliniat că turismul va avea "o componentă specială, o linie de finanţare specială dedicată" pentru că atât acest sector, cât şi cel HoReCa, reprezintă două dintre cele mai lovite sectoare în această pandemie.

"Eu am spus tot timpul că turismul este pe timp de pandemie foarte sensibil. Eu nu cred că va putea fi reluat turismul atât timp cât turistul, consumatorul de turism, nu se va simţi în siguranţă să plece de acasă, să se ducă în vacanţă. Nu putem spune că facem turism introducând nişte reguli care sperie turiştii să se ducă să se relaxeze. De aceea, cred că trebuie toţi să avem răbdare ca lucrurile să se liniştească şi, evident, împreună cu hotelierii, împreună cu agenţiile de turism, să găsim cele mai bune soluţii pentru a reporni turismul", a mai spus ministrul Economiei.

DIVERSE

Oi moarte după ce fiul primarului a dat peste ele cu mașina! Crescătorul de animale își caută dreptatea! Angelica Lefter - 14 mai 2020

69

Război între crescătorii de animale din localitatea brăileană Ulmu și primarul localității, Marian Iconaru. O familie de oieri acuză fiul primarului că i-ar fi călcat și omorât cu mașina mai multe oi. La rândul său, primarul localității îi acuză pe crescătorii de animale că intră cu oile în culturile oamenilor, potrivit obiectivbr.ro.

Familia Moise din Ulmu îl acuză pe Dănuţ Iconaru, fiului primarului Marian Iconaru, că ar fi intrat cu maşina în oile sale, pe care le ducea spre Călmăţui, în data de 7 mai. Astfel, cerscătorii de ovine susțin că 7 oi au fost lovite, dintre care 4 au murit.

La rândul său, primarul din Ulmu a spus că nu ar avea informaţii despre un astfel de incident și a adus acuzații la adresa familiei Moise, că ar umbla cu oile prin culturile oamenilor

O anchetă a Poliției este acum în curs, iar un dosar penal a fost întocmit în cauză pentru infracţiunea de distrugere, fără a se face precizări cu privire la vreun animal decedat. Cu toate acestea, primarul localității Ulmu, Marian Iconaru, spune că localnicii intră cu animalele în culturile oamenilor, iar poliţiştii ar avea înregistrate numeroase plângeri în acest sens.

Tatiana Moise, soția ciobanului în a cărui turmă a intrat cu mașina fiul primarului, a explicat situația din punctul său de vedere:

„Noi avem oile pe islaz şi ciobanul mergea cu ele la Călmăţui – Buzăel, îi spunem noi, la canal, că este apă curgătoare. Băiatul primarului, Dănuţ Iconaru a venit cu maşina şi a dat peste oi. A lovit 7 oi, 4 au murit sigur, una a salvat-o medicul veterinar. Ciobanul Costică, în vârstă de vreo 26 de ani, era cu oile. Nu a fost din greşeală…intenţionat a dat peste oi. Băiatul primarul a coborât apoi şi chiar l-a lovit cu pumnii pe cioban. Nu s-au certat înainte, nu ştiu ce s-a întâmplat. A venit apoi poliţia, a găsit oile moarte, au făcut fotografii poliţiştii de la criminalistică. Primarul a zis că oile au murit de la grâu, dar nu avea cum, că acolo pe câmp este uscat. Este un gest urât, nu faci aşa ceva, nu poţi să omori oile oamenilor. Noi avem 500 de oi în total, cu asta ne ocupăm”.

Femeia a spus că şoferul care conducea un Jeep ar fi alergat oile cu mașina, unele au fugit pe câmp, dar pe altele le-a lovit. Mai mult, fiul primarului ar fi coborât din autoturism şi l-ar fi lovit pe ciobanul Costică. Un alt cioban, minor, care se afla în zonă, a intrat în apă de teamă să nu fie și el lovit.

„A fost soţul cu oile moarte şi le-a dus la primar, cică s-au umflat, ne-a dat pe toţi afară că cică avem Covid 19, a spus primarul că se face legea ca în Germania. Noi nu am avut probleme cu primarul, când l-am rugat ceva, a fost serviabil mereu”, a spus soţia lui Tonel Moise, oierul care a încercat să îi ceară explicaţii primarului.

70

Primarul comunei Ulmu, Marian Iconaru, nu a recunoscut incidentul și susține că fiul său nu avea cum să intre cu maşina în animale şi să le omoare. Primarul a spus că l-ar fi căutat Tonel Moise şi că i-ar fi spus că a găsit nişte oi moarte, însă l-a direcţionat către poliţie.

„Dacă oile au murit, poliţiştii vor stabili ce s-a întâmplat. Ei nu stau cu oile pe islaz, intră cu animalele în culturile oamenilor, o fi mâncat ceva boabe. Pe islazul lor nu a călcat nimeni, unde este concesionat, fiul meu nu intra cu maşina acolo, dar ei nu stau cu oile acolo. Ajung în culturile oamenilor, ei spun că au scăpat oile în cultură. Eu o să vorbesc şi cu poliţistul, avem mereu plângeri de la ei. Ei au făcut numai stricăciuni, dar acum reclamă băiatul primarului, că are mai multe terenuri. Nu am nicio informaţie, însă poliţiştii sunt cei care vor stabili ce s-a întâmplat. Eu le-am spus că nu îi primesc la primărie fără mască, au plecat nervoşi”, a declarat primarul.

Inspectoratul Judeţean de Poliție Brăila a făcut mențiuni, într-un comunicat, despre incidentul reclamat.

”În dimineața zilei de 07 mai , un cioban, din localitatea Ulmu, ar fi pătruns, fără drept, cu ovinele, pe cultura de grâu ce aparține unei societăți. Administratorul societății a surprins ovinele în timp ce păşunau pe cultura de cereale, iar în încercarea de a scoate animalele din cultura de grâu, acesta ar fi rănit 5 dintre ele. În cauză a fost întocmit dosar penal și se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere”, au transmis reprezentanţii IPJ Brăila.

Primarul Marian Iconaru (PSD) este unul dintre cei mai bogați primari din județ și se află la al cincilea mandat. Are mai multe proprietăți și utileaje agricole: terenuri intravilane (6.230 mp); terenuri extravilane (198,5 ha); o casă și un apartament; trei tractoare, două pluguri și trei remorci; venit anual din arendă și alte activități agricole: 136.500 lei. Presa locală a menționat în numeroase rânduri că fiul primarului se ocupă cu agricultura, fiind considerat un mare fermier, care nu discută cu oricine, după cum arată obiectivbr.ro.

GLOBAL

Demisie la vârful   Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Ce reacţie a avut Trump 15 mai 2020, 08:24 de Afrodita Cicovschi

Şeful Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), Roberto Azevedo, şi-a anunţat demisia, precizând că îşi va încheia mandatul cu un an mai devreme, „în interesul organizaţiei”, acţiune care nu a trecut neobservată de preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.

71

Brazilianul de 62 de ani este director al OMC din 2013 şi se află la al doilea mandat, care ar fi trebuit să se încheie în august 2021.   Azevedo a spus că a luat ”decizia personală” după ce a discutat cu familia şi că aceasta nu este legată de sănătate sau de ambiţii politice.   Potrivit unui text adresat membrilor OMC, Azevedo a afirmat că decizia sa este şi în interesul organizaţiei.  

”În timp ce membrii încearcă să contureze agenda OMC pentru noile realităţi post-COVID, ar trebui să facă acest lucru cu un nou director general”, a afirmat Azevedo joi după-amiază, într-o conferinţă video cu reprezentanţii statelor membre.  

Plecarea sa vine într-o perioadă dificilă pentru organizaţia veche de 25 de ani, al cărei rol de rezolvare a disputelor a fost subminat de decizia Statelor Unite de a bloca numirea de judecători în instanţa care judecă disputele comerciale.   Întrebat despre plecarea lui Azevedo, preşedintele american Donald Trump a afirmat că ”este OK”, el spunând că OMC este ”oribilă”.   ”Am fost trataţi foarte prost. Tratează China ca o naţiune în curs de dezvoltare. De aceea China primeşte foarte multe beneficii de care Statele Unite nu beneficiază”, a spus Trump.   De la declanşarea crizei COVID-19, Azevedo a cerut guvernelor să nu impună restricţii pe exporturile de alimente şi echipamente medicale.  

OMC, care reuneşte 164 de membri şi are rolul să stabilească reglementări comerciale globale, nu a mai convenit un acord internaţional important de când a abandonat negocierile din cadrul Rundei de la Doha, în 2015.

UNIUNEA EUROPEANA

413 de cazuri de fraudă alimentară cu produse din carne de vită meatmilk  15 mai 2020Într-o analiză a fraudei alimentare raportate în lanțul de aprovizionare cu carne de vită, din ultimii 20 de ani, specialiștii de la Food Control au descoperit că falsificarea cărnii de vită este cel mai frecvent tip de fraudă, în această perioadă înregistrându-se peste 400 de cazuri grave.2013, un an negru

”Prin înțelegerea mai bună a fraudei care are loc, putem viza prevenirea, detectarea și atenuarea actului infracțional”, a declarat pentru FoodNavigator Kelsey Robson, de la Queen’s University Belfast.

72

Frauda alimentară în lanțul de aprovizionare cu carne de vită a determinat titluri globale în presa anului 2013, când a fost identificată carnea de cal în produsele preparate congelate și din carne despre care se spune că conțin carne de vită.

Scandalul cărnii de cal a expus vulnerabilități în lanțul european de aprovizionare cu carne de vită și au provocat efecte negative asupra celor din sector. Acestea au inclus reamintirile de produse în masă, o scădere a vânzărilor de carne de vită și pierderi economice pentru mulți fără legătură cu scandalul.

Cercetătorii de la Queen’s University Belfast cred că vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare cu carne de vită ar putea și ar trebui să fie mai bine înțelese. Pentru a face acest lucru, au analizat fraude alimentare raportate în lanțul de aprovizionare cu carne de vită pe o perioadă de 20 de ani, între 1997 și 2017.

”Am sperat că această cercetare va ajuta la crearea unei mai bune înțelegeri a tipurilor de fraude alimentare care se produc efectiv în lanțul de aprovizionare cu carne de vită și ce tipuri de fraude sunt în creștere”, a declarat Kelsey Robson, de la Institutul universitar pentru securitatea alimentară globală, la FoodNavigator, care a adăugat:

”Înțelegând mai bine frauda care are loc, putem viza prevenirea, detectarea și atenuarea fraudei și, prin urmare, să protejăm mai bine aprovizionarea cu alimente”.

S-au găsit peste 400 de rapoarte de fraudă a cărnii de vită

Revizuirea a analizat înregistrările istorice ale fraudei alimentare utilizând sistemul de alertă rapidă și feed-uri (RASFF) și HorizonScan. Cercetătorii au extras apoi și au analizat datele relevante pentru a determina modelul lor general.

”Am găsit 413 rapoarte de fraudă alimentară în lanțul de aprovizionare cu carne de vită între 1997-2017”, a spus Robson.

Rezultatele au relevat că prelucrarea primară este cea mai vulnerabilă zonă, reprezentând 35,8% din rapoarte. „Prelucrarea primară se referă la punctul din lanțul de aprovizionare cu carne de vită în care animalul este sacrificat și al cincilea trimestru eliminat”, a explicat cercetătorul.

Contrafacerea=42,9 % din fraude

73

Și contrafacerea s-a dovedit a fi cel mai frecvent tip de fraudă în industria cărnii de vită, reprezentând 42,9% din frauda identificată.

”Falsificarea se referă la produse care au fost produse în mod ilegal cu intenția de a imita sau copia omologul său legitim”, a elaborat Robson.

”Aceasta include produse provenite din spații neaprobate, produse fără inspecție sau care s-au dovedit că au documente frauduloase sau lipsă, cum ar fi certificate de intrare sau certificate de sănătate (documente falsificate sau frauduloase), ceea ce sugerează că producția ilegală a reprezentat o majoritate de fraude identificate în acest sens. Revizuire”.

Unii raportează, alții…

În timp ce au analizat rezultatele, cercetătorii au observat că cea mai mare proporție a rapoartelor de fraudă pentru un an dat a avut loc în 2013 – același an cu Scandalul Călării.

Cu toate acestea, mai multe fraude au fost raportate înainte de criza cărnii din 2013 decât după. ”Acest lucru este probabil, deoarece au existat mai puțini ani în studiu după 2013 decât înainte, nu din cauza scăderii fraudei”, a subliniat Robson.

În ceea ce privește geografiile, cercetătorii nu au putut identifica o zonă din lume care este mai probabil să aibă un număr crescut de rapoarte de fraudă decât altele, din cauza numărului mare de factori care afectează frauda.

”De exemplu, există multe țări care se auto-raportează mai multe fraude decât altele, și, prin urmare, poate părea că în aceste țări se produce mai multă fraudă. Cu toate acestea, este mai probabil ca aceste țări să testeze mai mult și să aibă mai multe reglementări decât alte țări”, a explicat Robson.

Criza Covid-19, oportunitate pentru infractori

FoodNavigator a întrebat autorul studiului dacă a observat o tendință ascendentă a fraudei alimentare în perioada 1997-2017 și dacă se așteaptă ca aceasta să continue. Cu toate acestea, Robson a spus că este dificil de spus dacă frauda este în creștere, în mare parte din cauza lipsei de informații disponibile cu privire la câtă fraudă alimentară are loc în prezent și la cât de multe s-au întâmplat în trecut.

”Sper că, mai ales acum, conștientizarea și detectarea fraudei alimentare să crească, vom avea date mai bune pentru a evalua ce tipuri de fraude apar.

Continuând, cred că vom vedea mai multe fraude alimentare, nu în special în aprovizionarea cu carne de vită, ci în toate produsele alimentare, dar asta nu

74

înseamnă că vor avea loc mai multe, dar că industria, guvernul și mediul academic sunt mai conștienți de frauda alimentară și mai capabil să-l detecteze.

În al doilea rând, cu situația actuală a COVID, oferta alimentară a fost afectată, iar frauda va crește din cauza numărului mai mic de verificări și audituri în timpul pandemiei”.

PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN, SEMNAT SI DE ROMANIA Agroromania.ro 14 Mai 2020

Romania va semna Pactul Ecologic European1, anunta Ministerul Mediului. Costel Alexe a fost nominalizat de Guvern pentru a reprezenta tara noastra.

Desemnarea lui Alexe a fost decisa de Guvern in sedinta de joi, iar Declaratia va fi semnata de Romania ca urmare a Memorandumului initiat de Ministerul Mediului.

 "Sunt onorat sa semnez cea mai importanta declaratie a viitorului economic al tarii. Practic, Pactul Ecologic va deveni pentru Romania un motor durabil de crestere economica post-COVID. Prin aceasta decizie vom putea creste mai repede si mai usor eficienta energetica a tarii si, implicit, vom putea reduce facturile populatiei la utilitati. Pactul ecologic european isi propune sa mobilizeze cel putin 1.000 de miliarde de euro in urmatorii 10 ani. Aceste fonduri pot fi folosite inclusiv pentru dezvoltarea surselor nepoluante de energie dar si pentru a face tranzitia ecologica, in energie, fara suferinte sociale. Nu in ultimul rand, Romania va avea sansa de a dezvolta industrii si locuri de munca noi. COVID ne-a adus acasa peste 1 milion de romani. Banii din Pactul ecologic european ne pot ajuta sa cream conditiile prin care romanii intorsi acasa sa ramana in tara, langa familiile lor", a declarat Alexe.

 Pactul Ecologic European este vazut ca o strategie de crestere pentru UE, in masura sa mobilizeze resurse financiare, sa stimuleze economiile si sa creeze noi locuri de munca in perioada post-criza accelerand, in acelasi timp,

1 https://ec.europa.eu/romania/news/20191211_pactul_ecologic_european_ro ; https://europedirect-tm.ro/stiri-ue/ce-este-pactul-ecologic-european ;

75

tranzitia la neutralitatea climatica, intr-un mod eficient din punct de vedere al costurilor.

 Grupul celor 18 state membre semnatare a Declaratiei considera ca obiectivul neutralitatii climatice, pana in 2050, precum si un cadru puternic de politici, pot asigura un mediu investitional stabil si orientat spre viitor pentru economia UE, ca o conditie prealabila esentiala pentru stimularea economica si crearea de locuri de munca.

 Aceleasi state membre sustin, in continuare, cresterea obiectivului 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de la cel putin 40% la 50 - 55%.

Comisia Europeană îşi va prezenta planul de relansare a economiei în data de 27 mai 14 mai, 2020 | Agerpres

Comisia Europeană intenţionează să prezinte în data de 27 mai propunerea sa pentru un plan de relansare a economiei europene, care este în prezent în recesiune din cauza pandemiei de coronavirus, au declarat joi pentru AFP mai multe surse implicate în acest proiect, scrie Agerpres.

Acestea au precizat că preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a convocat pentru ziua de joi o reuniune cu toţii comisarii europeni, care au fost rugaţi să fie prezenţi fizic la sediul de la Bruxelles al Executivului comunitar. Prezentare acestui plan, al cărui obiectiv este mobilizarea a cel puţin 1.000 de miliarde de euro, a fost anunţată iniţial de Ursula von der Leyen pentru data de 6 mai. Însă preşedintele Executivului comunitar a fost constrâns să revină asupra datei iniţiale iar în prezent biroul său evocă în prezent ultima săptămână a lunii mai. Sursele citate de AFP menţionează data de 27 sau 28 mai. Aceasta cu atât mai mult cu cât Parlamentul Europeană ameninţă să voteze împotriva proiectul de buget european multianual, căruia ar urma să îi fie ataşat planul de relansare. "Comisia are nevoie de timp" a mărturisit joi reprezentantul unuia dintre marile grupuri politice din Parlamentul European, care este foarte critic când vine vorba de maniera în care Ursula von der Leyen a supervizat pregătirea acestui plan, acuzând-o că încearcă să ţină departe Parlamentul. "Aleşii europeni vin din toate regiunile Uniunii şi cunosc mai bine decât funcţionarii Comisiei care sunt necesităţile de pe teren", a susţinut sursa citată de AFP. "Vrem să fim implicaţi în conceperea sa şi, dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu vom vota bugetul multianual asupra căruia Parlamentul European trebuie să se pronunţe. Nu vom ceda cu privire la acest punct", a avertizat europarlamentarul. Cele cinci mari grupuri politice din Parlamentul European, popularii, socialiştii, liberalii de la Renew Europe, conservatorii şi reformiştii, au ajuns la o poziţie comună într-o rezoluţie care va fi votat vineri dimineaţa. În această rezoluţie, grupurile politice avertizează Comisia

76

Europeană să nu recurgă la "magie financiară şi la multiplicatori îndoielnici pentru a anunţa cifra ambiţioase". "Fondul de relansare va fi elementul principal al unui set de măsuri care vor da un impuls investiţiilor, inclusiv printr-un apel la investiţiile private, până la o sumă de 2.000 de miliarde euro", se precizează în proiectul de rezoluţie. Un prim pachet de măsuri în valoare de 540 miliarde euro a fost deja elaborat.

https://www.economica.net/comisia-europeana-isi-va-prezenta-planul-de-relansare-a-economiei-in-data-de-27-mai_184459.html

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii doar în limita a 500 de caractere, cu două link-uri active către sursă, din care unul în lead. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

.............................

BULGARIA

Bulgaria va redeschide mall-urile începând de luni  ADELINA SAHLEAN | 15.05.2020

Bulgaria va permite redeschiderea mall-urilor începând de luni în cadrul efortului de a relaxa restricţiile impuse în urmă cu două luni pentru a opri răspândirea noului coronavirus, a anunţat vineri premierul Boiko Borissov, potrivit Reuters.

La 14 martie, guvernul a introdus starea de urgenţă, care a impus interdicţii de călătorie, închiderea şcolilor, restaurantelor şi a centrelor comerciale şi a determinat numeroase firme să-şi limiteze sau să-şi oprească operaţiunile din cauza restricţiilor sau a cererii reduse.

77

Autorităţile bulgare au început să relaxeze din restricţii la sfârşitul lunii aprilie, însă au continuat să implementeze măsuri sociale stricte pentru a preveni răspândirea comunitară extinsă a SARS-CoV-2.

Bulgaria, o ţară cu o populaţie de sub 7 milioane de locuitori, va menţine măsura distanţării sociale în spaţiile publice şi va continua să îşi ţină graniţele închise.

După întâlnirea cu Asociaţia retailerilor din Bulgaria, premierul a fost de acord ca toate magazinele din centrele comerciale din întreaga ţară îşi reia operaţiunile începând de luni.

Decizia vine la o zi după ce Asociaţia patronatelor din domeniul industriei (BIA) îşi exprimase îngrijorarea că nu a fost stabilită nicio dată pentru redeschiderea centrelor comerciale.

Potrivit BIA, circa 300.000 de persoane lucrează în sectorul de retail din Bulgaria. Vineri, ţara înregistra 2.138 de cazuri confirmate de COVID-19, dintre care 102 s-au soldat cu decese.

ITALIA

De ce a izbucnit în lacrimi ministrul Agriculturii   Georgeta Petrovici 14 mai 2020   

Scenă cu maxim impact emoțional în Italia, unde ministrul agriculturii, Teresa Bellanova, a început să plângă anunțând că migranții ilegali vor fi ajutați să obțină acte ca să se angajeze în agricultură.

Acest sector se bazează în principal pe forță de muncă din țările est-europene, care, în conul context pandemic, nu au mai putut ajunge în țară. acum, autoritățile italiene au anunţat decizia privind regularizarea situaţiei migranţilor ilegali pentru ca aceştia să poată obţine contracte de muncă în agricultură şi ca îngrijitori.Teresa Bellanova şi-a motivat reacţia prin faptul că şi ea a participat la muncile câmpului. ”Pentru mine, pentru ceea ce am fost, este o chestiune fundamentală (…) Începând de astăzi, odată cu alegerea făcută de acest

78

guvern, cei invizibili vor deveni mai puţin invizibili, cei exploataţi brutal (…) vor putea avea un permis de muncă”, a spus ea la conferinţa de presă în timpul care a izbucnit în lacrimi.

Decizia guvernului italian de a acorda permise de muncă valabile şase luni migranţilor ilegali care lucrează în agricultură sau ca personal de îngrijire face parte din pachetul de măsuri economice de sprijin în urma pandemiei evaluat la circa 55 de miliarde de euro. Actul normativ a fost adoptat miercuri seara.Odată cu restricţiile de circulaţie şi cu blocajele la frontiere, lucrătorii europeni care înainte veneau în Italia pentru a munci ca zilieri în agricultură, majoritatea români, bulgari şi polonezi, nu mai pot călători, context în care sectorul agricol italian se confruntă cu riscul unei crize majore de forţă de muncă în plin sezon de recoltare. Teresa Bellanova a propus ca soluţie legalizarea şederii în Italia pentru migranţii ilegali aflaţi în această ţară fără – al căror număr este estimat la circa 560.000.Sindicatul agricol Coldiretti consideră că această măsură nu este suficientă și a cerut guvernului de la Roma să discute ”cu ţări precum România” pentru organizarea de coridoare sigure pentru transportul lucrătorilor sezonieri, dând ca exemplu plecarea lucrătorilor sezonieri români în Germania. Potrivit sindicatului Coldiretti, Italia are în prezent un deficit de circa 200.000 de lucrători agricoli pentru sezonul recoltei de primăvară. Sursa: Agerpres.ro

GERMANIA

Germania va interzice subcontractarea în industria de prelucrare a cărnii, după scandalul infecţiilor cu noul coronavirus în rândul muncitorilor din abatoare ARTICOLE • 15 MAI 2020 • 

79

Germania va ordona fabricilor de prelucrare a cărnii să nu mai folosească subcontractori şi să îmbunătăţească standardele de igienă la locul de muncă şi la facilităţile de cazare, după ce mai mult de 600 de lucrători din această industrie sunt infectaţi cu noul coronavirus, arată un proiect ce ar urma să fie prezentat luni în şedinţa de Guvern, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Cabinetul german urmează să aibă luni o reuniune dedicată impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19), iar ministrul Muncii, Hubertus Heil, intenţionează să prezinte propunerile din acest proiect, consultat de Reuters.

Recentele focare cu noul coronavirus au atras atenţia asupra unui sector dependent de muncitorii din Europa de Est, în special din România, angajaţi deseori de subcontractori şi locuind în spaţii de cazare înghesuite, în apropierea unităţilor de procesare.

„Igiena insuficientă şi lipsa măsurilor de siguranţă, în special în spaţiile de cazare şi în timpul transportului, ar putea duce la infecţii în rândul angajaţilor şi prin urmare la focare periculoase”. Infecţiile raportate la abatoarele din câteva landuri germane au fost însoţite de rapoarte care precizau că au fost ignorate standardele de igienă şi măsurile de distanţare socială, se arată în proiect.

Cel mai recent focar a fost înregistrat la fabrica din Coesfeld, landul Renania de Nord-Westfalia, după ce testarea în masă a relevat că mai mult de un sfert dintre cei 1.000 de angajaţi erau infectaţi cu noul coronavirus. Infecţii cu noul coronavirus au apărut şi în abatoare şi facilităţi de procesare a cărnii din alte landuri germane, printre care şi Schleswig-Holstein din nord-vest.

BELGIA

Una dintre cele mai exclusiviste beri din lume, din nou pe mesele clienților, după criza COVID-19. Călugării trapişti din Belgia au reluat vânzările de bere Westvleteren , pe care o produc din 1839  InCont.ro, 15 mai 2020

Călugării trapişti de la Mănăstirea Sfântul Sixtus din Westvleteren, Belgia, unde se produce una dintre cele mai renumite beri din lume, au reluat vânzările după o pauză de două luni.

Din cauza restricţiilor impuse de criza COVID-19 pot aproviziona, deocamdată, numai piaţa locală, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

80

Mănăstirea Sfântul Sixtus din Westvleteren, care adăposteşte 19 călugări, a reluat joi seara vânzările online cu un lot de 6.000 de lăzi, iar livrările au început vineri. În mod cu totul excepţional, clienţi pot cumpăra câte trei lăzi de bere fiecare, în loc de două cum este de obicei.

Clienţii pot veni să îşi ridice berea cu autoturismul, dar li se cere să nu iasă din vehicul în timp ce stau la coadă pentru a ajunge la punctul de ridicare. Acolo, un muncitor echipat cu mască şi mănuşi le înmânează cele 24 de sticle de bere printr-o mică fantă într-un ecran de plastic. Plata trebuie să se facă electronic şi nu cu numerar.

Cererea nu este o problemă. Fratele Godfried spune că numai miercuri şi joi au fost create 5.000 de noi conturi online, ceea ce duce numărul total la 35.000.

"Pentru moment imaginea est un pic distorsionată pentru că nu putem oferi decât pentru piaţa belgiană. Graniţele sunt închise, chiar dacă berea se bucură de un interes internaţional", a declarat călugărul pentru Reuters.

Mănăstirea Sfântul Sixtus produce berea sa Westvleteren începând din 1839, pe care o vinde şi publicului începând din 1878, însă producţia şi vânzarea sunt limitate pentru a se asigura că aceste activităţi nu dobândesc o prioritate faţă de viaţa monastică iar călugării nu câştigă mai mult decât au nevoie.

După cel de al doilea război mondial, călugării trapişti au decis să îşi vândă berea doar la porţile mănăstirii, însă traficul rutier pe străzile liniştite din localitate a început să se aglomereze după ce berea Westvleteren XII a fost declarată de site-urile de specialitate drept una din cele mai bune beri din lume.

În consecinţă, călugării au introdus în 2005 un sistem de rezervare prin telefon, pe care l-au înlocuit anul trecut cu comenzile pe Internet. Chiar şi aşa, clienţii pot aştepta timp de mai multe ore înainte de a putea face o comandă online.

81

SPANIA

Agricultura irigată, de 6 ori mai eficientă

De Food Biz La mai 15, 2020  Articol editat de Dan Manolache Sursă articol: El diario ABC Economia

Agricultura irigată produce de șase ori mai mult decât agricultura bazată pe ploaie

După prelungirea starii de urgneță din Spania, irigatorii vor putea semna un contract sezonier pentru lunile de consum maxim și un altul, cu o putere minimă, pentru restul anului cu care să întrețină echipamentele. Conform statisticilor actuale privind suprafețele  și producțiile de culturi agricole, peste 76% din suprafața irigată, aproape 3 milioane de hectare este deja modernizată.

A avea două contracte de electricitate pe an contribuie la reducerea costurilor fixe reglementate, care reprezintă mai mult de 60% din factura de energie electrică, facilitând de această formă modernizarea a 902 000 ha și cresterea competititivității sectorului agricol.

Irigarea este minuțioasă și chiar dificilă, dar este esențială pentru a hrăni peste 265 milioane de oameni amenințați de efectele coronavirusului.

Soluțiile globale pentru prevenirea malnutriției constau în biotehnologie și agricultura irigată, care produce de șase ori mai mult decât agricultură bazată pe ploaie. Ca urmare, excepția de astăzi ar trebui să confirme regulă și posibilitatea semnării a două contracte de enegie electrică pentru agricultori, dintre care cel pentru irigare subvenționat, dincolo de starea de urgență.

SANATATE si GASTRONOMIE

BBC: De ce beau oamenii mai mult în perioada de izolare OCTAVIA CONSTANTINESCU | 15.05.2020

Consumul de alcool , conform unei analize BBC, a crescut semnificativ în ultima perioadă în care omenirea s-a confruntat cu izolarea la domiciliu. În Marea Britanie, vânzările de alcool au crescut în luna martie cu 22%, iar în SUA cu 55%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Astfel, multe persoane, pentru a umple golul lăsat de momentele de socializare la cârciumă, de dinainte de pandemie, socializează acum în spaţiul online, unde „ciocnesc” virtual pahare de alcool în faţa monitoarelor.

82

Dincolo de voia bună asociată cu consumul de alcool, psihologii arată că există şi un motiv mai sumbru care-i determină pe oameni să se simtă mai atraşi de băutură în această perioadă. O perioadă caracterizată de multă anxietate şi cu multe necunoscute referitoare la momentul în care vom reuşi să punem capăt acestei crize.

Stresul şi anxietatea sporesc tentaţia 

Oamenii apelează la alcool din mai multe motive. Iar atunci când eşti stresat - indiferent că te afli „în prima linie” în lupta contra bolii Covid-19 sau lucrezi de acasă, ai copii ori eşti singur sau îngrijorat că-ţi vei pierde slujba (sau pe cineva drag) - alcoolul ajută la relaxare. Dar este vorba de o relaxare de scurtă durată.

„În momentul când bei, ai un sentiment de uşurare, te simţi mai relaxat, mai bine”, explică Annie Grace, autoare a volumului  „This Naked Mind: Control Alcohol”. „Cu cât bei mai mult, creşte nivelul de alcool în sânge, iar lucrurile din jur par să se deruleze cu încetinitorul. Mintea se relaxează, devenim mai dezorientaţi, dar şi mai euforici”, spune Grace.

Toată această stare durează însă doar în jur de 20-30 de minute, după care corpul nostru începe să găsească tot felul de metode pentru a elimina alcoolul consumat: este un mecanism firesc de acţiune prin care organismului nostru încearcă să elimine orice fel de substanţă toxică (aşa cum e, de pildă, alcoolul). 

Din acest moment, devenim şi mai stresaţi decât eram înainte de a ne apuca de băut, iar senzaţia de disconfort va spori şi mai mult.

Alcoolul are efect de bumerang asupra organismului

Conform lui Michael Farell, directorul National Drug and Alcohol Research Centre al universităţii New South Wales din Sidney, „oamenii apelează la alcool ca să elimine stresul imediat şi să se relaxeze pe termen scurt”.

83

Pe termen mediu, însă, alcoolul nu face decât să sporească şi mai mult nivelul de anxietate. „Practic, are efect de bumerang”, spune specialistul, conform digi24.ro .

Consumul unei cantităţi mari de usturoi poate irita mucoasa stomacului şi poate determina arsuri stomacale, dureri abdominale, flatulenţă, diaree sau constipaţie. Şi cei care au probleme stomacale trebuie să fie precauţi în utilizarea usturoiului.

Dacă se aplica direct pe piele, usturoiul poate provoca arsuri, iar acest lucru este valabil mai ales în cazul copiilor.  

Proprietăţi antibiotice  

Proprietăţile sale antibiotice fac util usturoiul în infecţiile de la nivelul gâtului şi în amigdalită. Sucul de usturoi proaspăt inhibă dezvoltarea fungiilor şi are capacitatea de a îmbunătăţi funcţia ficatului, esenţială, de altfel,  în menţinerea sănătoasă atât a colesterolului, cât şi a trigliceridelor, în organism.  

Usturoiul îşi datorează majoritatea proprietăţilor sale medicinale compusilor sulfurici alicină şi ajoena.

Alicina, un compus organosulfuros, este cel mai benefic organismului, oferind usturoiul  aroma sa distinctivă  şi acţiunea sa antibacteriană şi antifungică. Ajoena, derivat din alicină, are rolul de a subtia  sângele  şi  de scădere a lipidelor din organism.

Alţi compuşi semnificativi găsiţi în usturoi, ar fi  glicozidul, coenzima Q10, alil propil disulfid, dialilul, trisulfidul şi salilcisteina.   De asemenea, la  nivel nutriţional, usturoiul are cantităţi semnificative de vitamina C, potasiu şi fosfor.

Alicina este capabilă să inhibe complet sinteza ARN-ului, care împiedică efectiv reproducerea viruşilor şi a bacteriilor. Atunci când alicina se combină cu ajoena, acţiunea comună a acestora reduce conţinutul de lipide de pe pereţii arteriali, determinând depuneri de LDL - sau "colesterol rău" -  să fie oxidate  şi eliminate din corp.  

84

Spanacul, plantă legumicolă şi medicinală 15 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Primăvara este sezonul ideal pentru a adopta o dietă cât mai verde, iar una din vegetalele care trebuie introduse neapărat în alimentație este spanacul.Spanacul este o plantă perenă de origine persană, care s-a răspândit pe teritoriul Europei în secolul al XII-lea. În foarte scurt timp, a devenit cunoscută și apreciată pentru proprietățile curative și versatilitatea sa.Spanacul aparține familiei Chenopodiacee, asemenea sfeclei și pseudo-cerealei quinoa. Există mai multe varietăți de spanac, dar proprietățile lor sunt similare: un conținut ridicat de vitamina A, vitamina C, vitaminele D, E, K, dar și de fier, calciu, mangan și magneziu.Spanacul protejează sănătatea oculară, reglează tensiunea arterială, energizează și îmbunătățește calitatea sângelui. Este recomandat persoanelor care vor să slăbească, întrucât are un aport caloric scăzut, o cantitate mare de fibre care reglează digestia și abundă în antioxidanți. Spanacul este un aliment minunat, folosit preparat sau crud.

DOSAR

Agricultura viitorului, studiată și testată la IașiAndreea Orosz 04 MAI 2020

Machetă Stațiunea Didactică Ferma Vasile Adamachi Iași. Foto: Violeta Cincu

85

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași încearcă să țină pasul cu timpurile, ba chiar să o ia înaintea lor. Cu ajutorul fondurilor europene, Universitatea și-a modernizat bazele de practică astfel încât să fie aptă să facă față provocărilor. Indiferent de specializare, studenții sunt încurajați să învețe în aceste baze cu un mare accent pe partea practică, pentru că testând vor învăța să fie buni specialiști într-un domeniu esențial pentru viitorul omenirii."Bine ați venit la cea mai veche bază de practică pentru studenți din România, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Este cea mai veche universitate agronomică din România, ne întâmpină Eugen Ulea, șeful Stațiunii Didactice Ferma Vasile Adamachi.

Acesta ne amintește că "aici a fost eliberată prima diplomă de inginer agronom în  1912. Și baza de practică pentru studenți este cea mai veche din România datorită faptului că nucleul acestei baze este reprezentat de o fermă situată într-o comună apropiată universității. Este vorba despre comuna Miroslava, care face parte din zona metropolitană a orașului Iași, unde universitatea noastră a obținut la începuturi o suprafață de 112 hectare de teren din domeniile regale.

Această suprafață a fost pusă la dispoziția viitorilor studenți ai Facultății de Agricultură. Acesta a fost nucleul. În jurul acestui nucleu ulterior s-a construit stațiunea didactică, înființată oficial sub această denumire abia în anul 1973, cu trei ferme pentru cele patru facultăți, Facultatea de Agricultură cu ferma de cultură mare, Facultatea de Horticultură cu ferma de plante horticole și Facultatea de Zootehnie și Medicină Veterinară cu ferma zootehnică. 

Nu aș putea merge mai departe fără să spun că în acest moment ne aflăm în cel mai vechi loc de practică pentru studenți, o donație făcută în anul 1892. Marele profesor Vasile Adamache de la Universitatea Cuza a lăsat moștenire studenților moldoveni această bază de practică care ființează și astăzi în aceeași suprafață și în aceeași locație. Este printre puținele din România care a rezistat atât de mult timp și nu și-a schimbat obiectul de activitate" subliniază Eugen Ulea, șeful Stațiunii Didactice Ferma Vasile Adamachi (foto).

86

Activitatea practică, esențială pentru formarea viitorilor specialiști din agricultură

Profesorul Samuil Costel, decanul Facultății de Agricultură, explică de ce e important ca studenții să fie la curent cu agricultura modernă. 

"Dacă discutăm de tehnologii de cultivare la culturi agricole de câmp nu mai putem discuta de tehnici de semănat care se practicau acum 30 de ani. Trebuie să le aducem la ce se întâmplă astăzi.

Nu mai putem discuta de parametri tehnologici de acum 40 de ani. Mă refer la distanța dintre rânduri, la desime, la adâncimea de semănat. Trebuie să le aducem la momentul de astăzi.

Cerințele pieței muncii sunt foarte presante și foarte complexe. De multe ori se întâmplă ca ce facem noi în baza de practică să nu fie suficient și complet. Am găsit alte două soluții. 

Una este să completăm pregătirea practică prin accesarea unor fonduri europene. Universitatea și Facultatea de Agricultură au avut de-a lungul timpului trei astfel de programe finanțate fie prin POSDRU, fie prin POCU, prin care am urmărit completarea abilităților practice ale studenților făcând practică cu aceștia în diverse unități de profil de top din sfera noatsră de activitate, din zona noastră de influență.

Dar nu a fost suficient. Foarte mulți dintre studenții noștri din anii II, III, IV fac practică desfășurată. Câte doi, trei studenți merg la unități de profil, unde stau o perioadă mai indelungată și văd zi de zi ce se întâmplă în cadrul acelei unități. 

Avem și practica pe care o facem la Făcăieni, un centru de practică propriu, unde avem posibilități de cazare și de masă. Acolo îi ducem de două ori pe an, în toamnă și în primăvară. Ideea este să prindem campania agricolă și în perioada de recoltare, dar și în perioada de înființarea  culturii. Studenții stau acolo una sau două săptămâni și participă la toate lucrările din fermă. Iau contact cât mai îndeaproape cu realitatea din teren. Altminteri, termină facultatea, au niște abilități mai mici sau mai mari, în funcție de cât interes

87

există din partea lor, merg în producție și constată că nu știu foarte multe. Noi încercăm să fim cu un pas înainte, să anticipăm, să facem lucrurile pe care ei le vor face ulterior singuri în unitățile agricole de profil.

Rep. Trendul pentru următorii ani este agricultura bio. Se pune accent pe agricultură responsabilă. La un moment dat se discuta chiar de condiționarea acordării de fonduri europene de respectarea anumitor criterii. Cât de pregătiți suntem să facem o astfel de agricultură?

Problema este să separăm destul de clar ce înseamnă agricultura ecologică de ce înseamnă agricultură sustenabilă. Agricultura ecologică este agricultura în care nu folosim inputuri chimice de sinteză în diverse verigi tehnologice de la acea cultură, nu folosim organisme modificate genetic. În zootehnie nu folosim transfer de embrioni, nu folosim antibiotice. Iar produsul nostru este foarte sănătos și 100% ecologic. Ideea e că practicând acest tip de agricultură, nu se pot compara aceste produse cu produsele obținute în sistemul convențional, clasic. Atunci, diferența, costurile, ne obligă să fim sustenabili și creștem prețurile.

Ca atare, prețul produselor ecologice este mult mai mare decât al celor convenționale. În toată Europa și în lume agricultura ecologică este agricultură de nișă. În Europa nu depășește 2.5% ca medie. România nu atinge pragul de 2% din total cu agricultură ecologică. Însă, cealaltă variantă, agricultura sustenabilă, este mult mai ok.

Este o agricutură care permite și obținerea de producții mult mai mari, fără să fim dăunători mediului, fără să poluăm solul, fără să poluăm apa freatică, de adâncime, de suprafață și fără să avem în produsele finale reziduri toxice pentru consumatori. Cred că este mai important pentru că imediat, în 2025, se pare, conform statisticilor, vom atinge 8 miliarde de locuitori. În 2050 vom ajuge la pragul de 9 miliarde de locuitori. Aceștia au nevoie de resurse alimentare.

Ca să nu fim în situația de a valida teoria lui Malthus, va trebui să creștem producțiile agricole. Nu toate culturile, ci agricole, horticole și culturile zootehnice. Asta este soluția. Agricultura ecologică este bună doar pentru un segment foarte îngust, de nișă, pentru cei care vor să mănânce sănătos și care vor să plătească.

Pământul este analizat, bucată cu bucată, în laboratoarele Stațiunii Didactice Ferma Vasile Adamachi. Analize chimice și fizice care îi ajută pe tinerii cercetători să-și aprofundeze studiile. În același timp, cercetările au și o parte practică, după cum ne explică cei pe care i-am întâlnit în laboratoare (AUDIO)

88

Fitotronul, unic în învățământul agronomic din România

Fitotronul este, cu siguranță, piesa de rezistență a staţiunii didactice experimentale "Vasile Adamachi". Cum a apărut el și ce face? Denis Țopa, conferențiar la Facultatea de Agricultură, Departamentul de Pedotehnică, din cadrul USAMV Iași ne povestește: "Am construit fitotronul cu vreo cinci ani în urmă. La acel moment era cel mai mare din sud estul Europei, conform celor spuse de producător. 

În fitotron putem crește plante în condiții foarte diversificate. Putem simula condiții deșertice cu temperaturi foarte scăzute, cu umiditate scăzută sau, la extremă, condiții din pădurile tropicale, cu temperaturi constante și umiditate foarte ridicată sau din zonele alpine.  Putem simula aceste condiții și putem face experimente în diverse domenii ale agronomiei, cum ar fi fitotehnia.

  https://youtu.be/56DyUm9zxvE

Noi facem experimente de agrotehnică în ameliorare. Este ceva unic pentru învățământul agroniomic din România. La dimensiunea și capacitatea asta și la cât este de modern este unic în învățământul agronomic și este o oportunitate pentru toți cercetătorii din universitate să se dezvolte din punct de vedere profesional.

Rep: Schimbările climatice schimbă lucrurile pe teren foarte repede. Puteți să țineți pasul cu acest proces, care este și el în derulare?

Denis Țopa: Este destul de dificil. Practic, trăim aceste vremuri de schimbări climatice. De la un an la altul observăm modificările. Fermierii se lovesc de această problemă. Noi încercăm să adoptăm diverse soluții. Facem cercetări vis-a-vis de conservarea apei în sol. În permanență discutăm cu fermierii și le oferim aceste soluții.

Dar cred că suntem un pic surprinși de amploarea fenomenului momentan. S-ar putea să ne îndreptăm spre un alt fel de agricultură. Deja în sud estul țării, în zona Olteniei, fermierii cultivă cu totul și cu totul alte specii față de ce se cultiva cu 20 de ani în urmă, specii mai exotice, adaptate climei mediteraneene.

89

Rep: Suntem pregătiți să ne adaptăm?

Denis Țopa: Trebuie să fim pregătiți. Altceva nu avem ce face. Suntem puși la zid și trebuie să ne adaptăm din mers acestor schimbări".

Zootehnia, "un minerit la suprafață"

O altă bază importantă pentru practică o reprezintă ferma didactică Rediu, o fermă model pentru cei care doresc să experimenteze creșterea vacilor într-o fermă de familie.

O fermă cu un centru pentru monitorizarea calitativă și cantitativă a producțiilor bovine modernizat cu fonduri europene.

Concret, sunt două laboratoare pentru analiza și controlul calității cărnii, a produselor lactate și a altor alimente de origine animală, ne explică Răzvan Radu Rusu, conferențiar doctor în cadrul Universității Agronomice Iași (VIDEO). 

  https://youtu.be/0Gv-kfvv5Mw

"Acest laborator conține echipamente care testează calitatea chimică și apoi pe cea nutrițională a laptelui și a produselor lactate, dar în același timp și calitatea igienică a laptelui. Putem vedea dacă laptele provine de la niște animale sănătoase, fie că sunt vaci, oi sau capre. Vedem dacă animalele au fost sănătoase sau nu, dacă laptele este sigur pentru consum, dacă animalele au avut probleme ale ugerului sau dacă încărcătura microbiană este în parametrii. 

Un specialist, fie că este zootehnist sau inspector de alimente, trebuie să vadă și dacă produsul este autentic. Sunt unii producători, sperăm noi cât mai puțini, care pot frauda produsele, în sensul că doresc să își crească cantitativ producția de lapte și adaugă apă în lapte sau mențin în condiții improprii laptele, care tinde să se altereze. 

Pot fi adăugați în mod fraudulos o serie de reactivi chimici în lapte pentru a-i asigura o conservabilitate pe o durată mai lungă. În acest laborator putem detecta și aceste eventuale fraude. Studenții noștri se antrenează, se formează și pentru această detecție a fraudei" mai explică Răzvan Radu Rusu, conferențiar doctor în cadrul Universității Agronomice Iași. 

90

Încă din primii ani, studenții sunt învățați să facă aceste probe și să le înțeleagă importanța (VIDEO)

  https://youtu.be/Ut9mdu75o64

În urma acestor experiențe, studenții conștientizează importanța vitală a unor materii precum biologia, chimia.  Sunt tineri veniți cu precădere din zona Moldovei, dornici să afle cât mai multe, unii pentru că știu că inginerul zootehnist reprezintă viitorul, alții pentru că pur și simplu vor să fie apți să preia afacerea de familie. Pasiunea îi unește în laborator, dar și în afara lui, pe aleile fermei de la Rediu.

Zootehnia nu e un domeniu ușor. Unii spun că te solicită sută la sută. Printre ei se numără și Paul Boișteanu, decanul Facultății de Zoothenie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară. 

"Noi, în zootehnie, mai suferim de încă o sincopă a sistemului educațional, faptul că nu există clase de zootehnie în învățământul agricol. Am o veche experiență în a lucra în producție și pot să vă spun cu toată tăria că e necesar să ai și veterinari cu pregătire de preuniversitar, cu absolvenți de licee de profil, dar și zootehniști.

Noi spunem că e o meserie mai mult decât grea. Îi spunem că e un minerit de suprafață. E o activitate care începe de la începutul anului și se termină cu o secundă înainte de a intra în anul următor. Nu ține cont de vreme, de weekend, de sărbători. Trebuie să fii acolo în fermă. Trebuie să fii dedicat profesiei, ne explică ne explică Paul Boișteanu.

"Să îi întrebați pe studenți când ajungeți în ferma Rediu la ce oră este mulsul de dimineață și să vedeți ce efort reprezintă să introduci vaca în standul de muls la ora cinci dimineața. Și mulsul de după-amiază, care se face la cinci după-amiaza. E o meserie care te ține în priză 24 din 24.

91

  https://youtu.be/EluM9UCMaUw

 Rep: Pentru că ați spus că e un fel de minerit la suprafață. De ce ar vrea cineva să facă această meserie?

Paul Boișteanu: E o meserie cu foarte mari satisfacții. Eu am lucrat 16 ani în fermă zootehnică. Pot să vă spun că rezultatele și satisfacțiile sunt pe măsură. Produci și ești acolo. Ești un pion important oriunde în lumea asta, un pion important în structura societății. Ferma Rediu exista și acum suficienți ani, când erau eu student. Toată activitatea din fermă era asigurată de către studenți de al 1 ianuarie la 31 decembrie. Trăgeau la sorți cei care făceau ture de revelion sau de crăciun pentru că așa era programul. Așa trebuie să fie programul. 

Așa trebuie să fie educația în sfera zootehnică. Materia primă de origine animală, după părerea mea și nu numai, este privită la nivel mondial ca un obiectiv strategic. Vă dau un exemplu sugestiv. Japonia are resurse să își cumpere tot laptele de care are nevoie pentru consumul intern, dar nu o face. Subvenționează laptele pentru că are convingerea că laptele este un produs strategic și nu trebuie să fie supus niciunei interferențe economice mondiale. Nu poți renunța la lapte. Nu poți renunța la carne. 

Noi spunem că valorificarea superioară a produselor vegetale este să obții produse de origine animală. Valoarea lor biologică pe baza producțiilor vegetale este net superioară. Asta nu înseamnă că celelalte trebuie să lipsească. Dar asta arată cum suntem într-un lanț de interdependență în practicarea profesiei noastre" spune decanul Facultății de Zootehnie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară. 

Ferma didactică de la Rediu a fost gândită să funcționeze ca o fermă de familie, o fermă model. Animalele sunt crescute potrivit normelor europene. Pentru cei care au gândit proiectul, lucrurile nu se opresc aici. Umătorul pas: înființarea unui spital veterinar pentru animale mari, de rentă. Un spital școală pentru studenți, dar în același timp atât de necesar celor care cresc animale mari.

  https://youtu.be/djWsjoTEXcI

92

 Cât timp pot rezista românii fără salariu? Constantin Rudniţchi11 MAI 2020

Una din temele importante ale momentului este cum rezistă populația în fața provocărilor financiare care au venit și care probabil se vor acutiza în următoarea perioadă. Sau, cu alte cuvinte, cei care își vor vedea veniturile micșorate sau se vor găsi în situația de a rămâne o perioadă fără venituri, pot să se descurce din economiile acumulate?Pentru a găsi răspunsuri la o întrebare ce pare simplă trebuie analizate informațiile cu privire la avuția românilor și la structura economiilor populației.

Astfel, un studiu anual care analizează evoluția averii cetățenilor din statele lumii, realizat de banca Credit Suisse, oferă repere importante. Structura averii românilor arată în felul următor: 4,6 milioane de persoane (30%) au o avuție sub 10.000 dolari, 9,7 milioane (63%) au o avere cuprinsă între 10.000 și 100.000 dolari, 1 milion de persoane (7%) se află în intervalul cuprins între 100.000 dolari și un milion de dolari, iar o avere estimată la peste un milion de dolari dețin numai 31.000 de români, adică 0,2%.

Dar, uneori, cifrele pot și înșelătoare. Este vorba despre faptul că specificul societății românești este acela că averea populației este formată într-o proporție covârșitoare din așa-numite active nefinanciare, adică din bunuri imobiliare (locuințe și terenuri).

O arată atât analiza băncii elvețiene, dar și alte studii. De exemplu, Credit Suisse a calculat un raport de 21% la 79% între activele financiare și cele nefinanciare. Alte studii arată că avuția românilor este formată în proporție de 76% din imobile. Este rezultatul unei politici din anii '90, când locuințele au fost vândute chiriașilor la prețuri relativ modice.

Dar, proporția este evident dezechilibrată, în sensul că diferența dintre activele imobiliare și cele financiare este foarte mare. Pentru comparație, în zona euro activele imobiliare aflate în avuția populației sunt în proporție de 58%, iar în Statele Unite de doar aproximativ 27%. Cifrele indică obiceiurile diferite de investiții.

Raportul dintre activele financiare și cele nefinanciare este important într-o situație de criză, pentru că arată capacitatea unei persoane sau a unei familii de a avea și de a folosi bani cash.

Evident că în fața unei recesiuni, care vine cu un întreg cortegiu de probleme sociale, cei care au o avuție de sub 10.000 dolari sunt vulnerabili. De asemenea, gospodăriile cu o avuție mai mică de 100.000 dolari, dar cu o pondere redusă a lichidităților pot fi în dificultate. Ceea ce înseamnă că 90% din populația României s-ar putea confrunta cu probleme financiare.

93

Într-o proporție importantă, activele financiare, deci lichide, reprezintă pentru români depozitele bancare. Urmate la o diferență considerabilă de plasamente în fonduri de investiții. În ceea ce privește depozitele bancare, o analiză din anul 2016 a prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, arată inegalitățile care există în materie de economisire.

Astfel, valoarea medie a unui depozit bancar era de 9.100 lei, majoritatea deponenţilor români, respectiv 66%, deţin numai 1% din totalul depozitelor, în timp ce 2% dintre deponenţi au mai mult de jumătate din sumele totale economisite în bănci de populaţie.

În fine, un sondaj de opinie realizat recent sub coordonarea Asociației pentru Pensii Administrate Privat arată că doar o treime dintre români economisesc în mod constant, iar 60% din cei intervievați spun că nu pot pune niciun ban deoparte.

Statistica nu este deloc încurajatoare. O bună parte dintre români sunt fi expuși din punct de vedere financiar în fața unei crize. Morala este că românii trebuie să nu uite să strângă bani albi pentru zile negre.

* * *

Vinul de azi: Cuvee IX 2016 Profit.ro scris astăzi, 09:05

Lacerta Winery a luat naștere în 2003, printr-o investiție serioasă în regiunea Dealu Mare, județul Buzău. În prezent, investiția, evaluată la peste 8 milioane de euro, cuprinde 82 de hectare de podgorie, o cramă modernă și Conacul Dorobanțu.

Vinurile obținute aici se aliniază, prin caracteristici, vinurilor din alte zone viticole renumite, Bordeaux, Saint-Emilion și Toscana, toate fiind situate de-a lungul paralelei 45. Cuvee IX este un cupaj de Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră și Shiraz. Bucură privirea cu un roșu intens,

94

strălucitor, iar palatul îl alintă cu arome de fructe de pădure, vișine, coacăze și condimente verzi. Nuanțe de vanilie, cafea și condimente datorate maturării în baric își fac simțită prezența. Temperatura recomandată de consum este 17-19°C, după o decantare de minim 30 de minute. Vinul va complimenta preparatele din vânat, brânzeturile foarte aromate și deserturile cu ciocolată. 

* * *

Serbia vrea să construiască o autostradă spre România, investiție de 800 milioane euro

Zorana Mihajlovic (C) Foto: www.mgsi.gov.rs

Florentina Dragu scris astăzi, 07:30 Serbia va investi aproximativ 800 milioane de euro în construcția unei autostrăzi de la Sombor până la granița cu România, a anunțat ministrul Transportului din această țară, Zorana Mihajlovic.

“Un drum foarte important, nu doar pentru această regiune (Sombor – n.r.), dar și pentru întreaga Serbie. Se estimează că proiectul va costa în jur de 800 milioane de euro, aproape la fel de mult precum Coridorul 10”, a declarat Mihajlovic într-un comunicat. Autoritățile sârbe pregătesc la acest moment documentația proiectului.

Potrivit ministrului Mihajlovic, guvernul sârb “a pus deoparte miliarde de dinari” pentru proiecte de întreținere a drumurilor și va continua să aloce bani de la buget, “în pofida problemelor cauzate de epidemia de coronavirus”.

În noiembrie anul trecut, președintele țării, Aleksandar Vucic, a declarat că guvernul intenționează să înceapă construcția unui drum de mare viteză care să lege Sombor de orașul Kikinda, situat în apropierea punctului de trecere Nakovo, de la granița cu România, scrie SeeNews. La acel moment, Vucic estima că lucrările la autostradă vor începe în 3-4 ani.

* * *

95

Legea prin care se interzice pe 10 ani exportul de buştean din România în spaţiul din afara Uniunii Europene a fost promulgată de președintele Iohannis ARTICOLE • 15 MAI 2020 •

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea prin care se interzice, începând cu data de 1 ianuarie 2021, pe o perioadă de 10 ani, exportul de buştean în spaţiul extracomunitar, transmite Agerpres.

„Se interzice exportul de buştean, cu sau fără coajă, sau lemn rotund, pentru o perioadă de 10 ani, în spaţiul extracomunitar începând cu data de 1 ianuarie 2021. (…) Nerespectarea interdicţiei de export a masei lemnoase se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă în cuantum de 100.000 lei”, prevede Legea privind gospodărirea durabilă a pădurilor României, iniţiată de mai mulţi deputaţi PSD.

Actul normativ reglementează instituirea Registrului naţional de evidenţă informatizată a proprietăţilor forestiere la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în vederea aplicării regimului silvic şi gestionării durabile a fondului forestier.

„Realizarea cadastrului aferent fondului forestier proprietate publică a statului este finanţată de la bugetul de stat sau din surse proprii ale administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului. În vederea asigurării transparenţei recoltării masei lemnoase din fondul forestier naţional se instituie Catalogul naţional al masei lemnoase la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură prin utilizarea bazelor de date informatice existente la nivelul acesteia. Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va publica Catalogul naţional al masei lemnoase de site-ul propriu, al cărui model se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură vor verifica prin sondaj actele de punere în valoare în baza unor criterii de risc”, mai prevede legea.

96

Din 15 mai, liber la pescuit! Cum și unde poți să pescuiești la șalău DE NEWSWEEK ROMÂNIA | 15.05.2020

Andi Arif

Chiar dacă suntem în perioada de prohibiție, puteți merge la pescuit de șalău pe apele private. Nu o să îi deranjați prea tare, deoarece șalăii și-au depus deja icrele și au părăsite cuiburile de reproducere. Deci, sunt activi și va așteaptă să va îndoaie lansetele.

ABC-ul pescuitului la șalău

Lanseta: Pentru pescuitul pe baltă, folosește o lansetă de 2,10-2,40 m (lungimea trebuie să fie mai mare pentru pescuitul de pe mal), cu o putere de aruncare care să cuprindă o plajă de 5-21 grame. Aceasta trebuie să aibă o acțiune rapidă (să se îndoaie în primul sfert al lansetei de la vârf spre coadă) pentru a putea înțepa prompt.

Mulineta: O mulinetă de capacitate 2000-2500 este potrivită pentru majoritatea lansetelor.

Fir recomandat: multifilament (textil), cu diametrul între 0,14 mm şi 0,18 mm (4-10 kg forță de rupere). Poți pescui și cu fir monofilament (0,18-0,22 mm), dar atacul șalăului nu se va mai simți atât de pronunțat în lansetă.

Năluci: la capitolul năluci, lucrurile par un pic mai complicate. Totuși, pentru început, folosește năluci suple, din silicon, de culori convenționale (alb, alb cu spate negru, alb perlat, verde sau galben fluorescent), paleta care va fi mai mult decât suficientă. Încearcă-le atât pe cele în formă de peștișor (shad), cât și pe cele care seamănă cu un vierme (grub).

Cârlige/Jiguri: folosește jiguri cu bilă de 5-14 g și cârlig de la nr. 2 până la nr. 4/0 pentru fixarea nălucilor din silicon, în funcție de mărimea acestora 5-10 cm.

Localizare: caută șalăul pe pragurile abrupte, în zonele cu agățături (copaci scufundați, tulpini de plante pe fundul apei/cocioc, bolovani, alte structuri),

97

pe praguri, în zonele nisipoase și platourile scufundate. În funcție de fluctuațiile meteo, caută-l în zone cu apă mică (1-2 m), atunci când este cald, și la adâncime (4-5 m), când vremea este capricioasă, cu temperaturi scăzute, ploaie și vânt. Urmărește unde stau peștișorii mici, pradă preferată a șalăului. Acolo îl vei găși și pe el.

5 locații bune de pescuit la șalău în jurul Bucureștiului

Valea Argovei, Pescuit la șalău, biban, știucă, somn Taxa: 50 lei C&R Taxa: 100 lei “Cu reținere” + 15 lei/1kg șalău reținut Contact: 0767266176 – Nicu Bosniacu

Tâncăbești 1 Pescuit la șalău, biban, știucă, somn, bassTaxa pescuit: 70 lei (exclusiv C&R) Taxa barcă: 50 Ron Taxa motor electric + baterie: 50 Ron Număr contact: 0766428026 - Vlad Parfene

Tâncăbești 2 Pescuit la șalău, biban, știucă, somnTaxa C&R: 50 lei/pescar Taxa cu reținere de somn: 100 lei (5 kg)/pescarTaxa barcă: 50 lei Taxa motor + baterie: 50 lei Contact: 0766056759 - Gabriel Rizea

Sărulești Pescuit la șalău, biban, știucă, somn, sturion Taxa: 100 lei C&R (pescuit din barcă proprie) Contact: 0769917382 – Dan

Dârvari Pescuit la biban și șalău Taxa: 100 lei (se pot reține 2 șalăi minimum 40 cm și biban nelimitat minimum 20cm) Taxa barcă: inclusă Contact: 0744630226 – Victor Oana

Autorul acestui articol, Andy Arif, este jurnalist specializat în pescuitul sportiv, cu o activitate neîntreruptă de 17 ani în acest domeniu.

 De asemenea, este pescar de competiție, participă la Campionatul național de pescuit la răpitori din barcă LRS și concursuri internaționale. Pentru mai multe articole, fotografii, videoclipuri, sfaturi, informații și articole de pescuit, accesați canalul său de Youtube.

Vineri, 15 mai, orele 21.00 fix, accesând acest link, veți putea trimite întrebări live pe chatul canalului și veți putea viziona în premieră un 360 de grade cu o partidă de pescuit de excepție pe Valea Argovei.

* * *

98

Studiu: România, destinația principală pentru vacanțele românilor de anul acesta Posted by: Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE 15 May 2020Un studiu realizat de o agenție online de turism din România a arătat că aproape 50% din respondenți vor alege destinații din țară pentru vacanța din acest an. 38% dintre aceștia optează pentru cazări în zone izolate.

Studiul, realizat de Travelminit.ro, a inclus un eșantion de 2.038 de respondenți din toată România, care au participat online la completarea unui chestionar în perioada 29.04.2020 – 06.05.2020.Aproape jumătate dintre aceștia au declarat că România va fi principala destinație de vacanță pentru acest an. Spre deosebire de alți ani – în care prețul avea întâietate în luarea deciziei de cumpărare, anul acesta siguranța și locația proprietății se află printre principalele motive de rezervare a unei vacanțe. Astfel, 38% dintre respondenți optează pentru cazări în zone izolate, iar 31% pun accent pe curățenie și igienizare în vederea rezervării unei cazări.Din evoluția rezervărilor pe platformă, dar și din răspunsurile oferite chestionarului Travelminit.ro reiese că turiștii români urmează două mari trenduri: pe deoparte caută pensiuni și spații de cazare izolate, pe de altă parte caută hoteluri cu standarde ridicate de igienă și respectare a tuturor normelor ce vor impuse de autorități.31% dintre respondenți au declarat că aveau deja planificat concediul de anul acesta și aveau această cheltuială deja programată. Bugetul total al vacanței este așteptat să scadă cu câteva procente, diferența fiind mai mică în cazul serviciilor de cazare și mai semnificativă în cazul activităților conexe, cum ar fi masaj, tur ghidat și altele.„Pentru prima lună după redeschidere am încurajat hotelierii să vină cu reduceri și pachete atractive care să convingă turiștii să călătorească. Astfel,

99

primii români care vor dori să călătorească pot beneficia la anumite proprietăți de reduceri cuprinse între 10 si 20% din pachetul rezervat” a declarat Rita Szilveszter, online marketing expert Travelminit.ro.Printre motivele pentru care românii se tem să călătorească în viitorul apropiat se numără: riscul de contaminare cu coronavirus (55%), teama de a pierde avansul achitat la unitatea de cazare (39.7%), teama de a servi mese la restaurant (12%), lipsa banilor, restricțiile de distanțare socială și alte măsuri restrictive de prevenire a contaminării.Peste 50% dintre respondenți și-au amânat vacanța pentru o perioadă ulterioară, în special în lunile de vară sau toamnă, în timp ce 20% dintre respondenți și-au păstrat rezervarea activă, iar 26% și-au anulat rezervările.

* * *

Soluțiile Syngenta pentru combaterea manei la tomate!15 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Mana este una dintre cele mai grave și frecvente boli ale tomatelor, fiind prezentă în toate tipurile de cultură (sere, solarii și culturi de câmp).

Pierderile de recoltă sunt deosebit de ridicate, procentul de fructe atacate situându-se între 1-15% în culturile tratate, ajungând la 30-60% în cele netratate.

Dacă nu sunt efectuate tratamente de protecție, cultura poate fi compromisă în totalitate.

Sunt atacate toate organele aeriene. Pe frunze apar pete mari, de culoare verde-cenuşie, cu puf albicios pe faţa inferioară a frunzei. Ţesuturile atacate se brunifică şi se usucă.

La inflorescenţe, infecţia apare pe părţile verzi (pedunculi şi sepale), ducând la brunificarea şi căderea florilor.

Atacul pe fructe este, de asemenea, frecvent şi grav. Se manifestă de la legarea fructului şi până la coacere. De obicei, în jurul pedunculului apar pete mari de culoare verde-gălbuie, care apoi devin brun-cenuşii. Suprafaţa

100

petei este denivelată, tare şi uscată (prezintă „brazde” concentrice). Petele se extind, brunificarea cuprinde pulpa fructului, infecţia putând ajunge până la seminţe, care, de asemenea, se brunifică. O bună parte din fructele atacate se desprind şi cad.

Riscurile sunt mai mari la primul ciclu de cultură, datorită condițiilor prielnice din solar și seră – umiditate crescută și condens, iar în câmp se adaugă și roua.

Boala se dezvoltă cu repeziciune la temperaturi între 15-18°C și când pe frunze sunt prezente picături de apă, iar umiditatea atmosferică este ridicată (>85%).

Pentru combaterea manei recomandăm utilizarea strategiei Syngenta testată și verificată în țara noastră.

Produsele Syngenta controlează eficient această boală, chiar și în condiții de umiditate.Strategia Syngenta cuprinde utilizarea produsului sistemic Ridomil Gold® MZ atunci când, după plantare, avem creșteri intense ale plantelor și este necesară protecția noilor creșteri apărute după tratament.În perioada critică de creștere a fructelor, când se poate produce direct infecția acestora cu mană, se recomandă utilizarea produsului Revus® care protejează excelent fructele, deoarece intră în stratul de pruină (ceară). Revus® are acțiune puternic preventivă împotriva manei, dar și curativă 24-48 de ore după instalarea infecției.Revus® previne infecția fructelor datorită acțiunii sale unice de a penetra rapid în stratul de pruină și de a se extinde în aceasta odată cu creșterea fructelor.După tratamentul cu Revus® se recomandă utilizarea produselor Ortiva® Top sau Amistar®, care pe lângă spectrul larg de boli controlate (mană, făinare, alternarioză, antracnoză, pătare cafenie) prezintă și un efect fiziologic deosebit asupra plantelor.Toate acestea se datorează efectelor vitalizante ale produsului Amistar® care se pot observa la 2-3 zile după tratament și care se manifestă astfel: menține frunzele verzi și tinere mai mult timp (green effect) stimulează absorbția de CO2, a apei și a elementelor nutritive crește rezistența la stres a plantelor plantele cresc mai rapid și sunt mai viguroase mărește randamentul procesului de fotosinteză control foarte bun al bolilor

101

O protecție corectă a culturii se reflectă întodeauna în calitatea producției obținute. Pentru mai multe detalii despre tehnologia Syngenta pentru cultura de tomate, accesați https://www.syngenta.ro/ program-tehnologic-tomateprogramul tehnologic conceput de specialiștii noștri. Sursa: www.syngenta.ro

* * *

Lansăm cu entuziasm catalogul de rapiță Rapool pentru anul 2020!15 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Pentru că an de an specialiştii Rapool şi-au obișnuit partenerii cu produse noi, performante și adaptate nevoilor actuale din agricultură, iată că și anul acesta echipa vine în întâmpinarea producătorilor agricoli cu noi hibrizi de rapiță din categoria Clearfield, un hibrid gata să vă ofere producții ridicate, sănătoase și stabile. Noul hibrid Clavier CL combină un pachet agronomic de excepție și dă dovadă de o dezvoltare rapidă și viguroasă după semănat, precum și de o toleranță ridicată la iernare.

„Noi, Rapool Ring România, susținem producția de rapiță și punem la dispoziția fermierilor genetică, semințe de o calitate dar și o performanță ridicată. An de an, echipa de amelioratori muncește asiduu pentru a răspunde nevoilor fermierilor, ajutându-ne să aducem pe piață hibrizi toleranți la secetă, cu rezistență la boli și cu un potențial de producție ridicat. Considerăm cultura de rapiță mai mult decât o simplă cultură sau o simplă producție. Pentru noi, rapița este un tot unitar, oferindu-ne numeroase beneficii. Așadar, anul acesta ne întregim portofoliul cu încă 2 hibrizi: Clavier Cl și Dax CL”, a precizat Alina Petrea, director de marketing Saaten Union şi director produs Rapool Ring.

Cum pot ajuta fermierii în lupta cu ambrozia 15 mai 2020 Cotidianul Agricol 

102

Folosirea unor produse inovatoare de protecția plantelor în culturile agricole va reduce la minimum răspândirea alergenilor periculoși în zonele populate

Ambrosia artemisiifolia (ambrozia) este una dintre cele mai periculoase și invazive buruieni, răspândită inclusiv în România, care, în perioada de înflorire, cauzează boli alergice severe.

Este o plantă de origine nord-americană, a cărei prezență se face simțită în Europa ȋncă din anul 1860, remarcată ȋn primul rând prin alergiile cunoscute de către majoritatea locuitorilor, sub denumirea de “febra fânului”.

In România, ambrozia a fost descoperită încă din anul 1908 în oraşul Orşova, dar in ultimii 20 de ani a cunoscut o răspândire accelerată. Cunoscută sub denumirea populară de “iarba pârloagelor”, este prezentă pe terenurile abandonate, pe marginea drumurilor, pe câmpurile însorite și calde sau pe malurile râurilor de câmpie. Planta produce peste 3000 de seminţe anual, având un potenţial enorm de răspândire. Ambrozia este o adevărată ameninţare pentru agricultură, mediu şi sănătate publică. Statistic, peste 15% din populaţie este sensibilă la polenul acestei plante care determină, ȋn fazele uşoare, un strănut repetat şi ȋnroşirea ochilor, iar la persoanele hipersensibile poate provoca rinită alergică, astm şi chiar şoc anafilactic la o expunere prelungită.

Cercetările din cadrul proiectului european Atopic, care evaluează riscurile bolilor alergice în viitorul apropiat, dezvăluie că sensibilizarea la polenul de ambrozie va fi mai mult decât dublu în următorii 20-40 de ani, în timp ce numărul de persoane afectate de această boală va crește de la 33 la 77 milioane.

Această buruiană periculoasă infestează aproape toate culturile de câmp și are un impact negativ asupra fertilității solului. Oamenii de știință de la Centrul tehnic francez pentru culturi oleaginoase estimează o pierdere medie de producție în culturile de floarea soarelui de 300 de kg/ha, la o densitate de

103

10 plante de ambrozie/m², în timp ce potentialul de productie poate fi redus cu 20-70%.

Fermierii joacă un rol important în reducerea impactului ambroziei, prin menținerea terenurilor curate cu ajutorul metodelor agrotehnologice. Utilizarea erbicidelor pe terenurile agricole va permite eliminarea substanțială a ambroziei, dar trebuie să fie foarte precisă, fără impact negativ asupra mediului. Mai mult,  ambrozia dezvoltă, în timp, rezistență la erbicide și astfel, produsele de protecție a plantelor folosite de ani de zile devin ineficiente.

Fermierii primesc ajutor din partea oamenilor de știință, care examinează comportamentul buruienilor și pot descoperi soluții care funcționează eficient și rapid și controlează dezvoltarea buruienilor periculoase, atât pentru oameni, cât și pentru randamentul culturilor. La nivel mondial, marile companii au investit sute de milioane de dolari pentru cercetările efectuate în ultimii ani pentru a inventa noi molecule, care vor sta la baza produselor de protecție cu eficiență ridicată.

Incepând cu anul 2019, fermierii români au fost printre primii din lume care au avut acces la cea mai nouă soluție cu acțiune unică, bazată pe molecula inovativă Arylex™ Active, dezvoltată de cercetătorii companiei R&D Corteva Agriscience, presentă în mai mult de 130 de țări, inclusiv România. Erbicidul Pixxaro™, pe bază de Arylex™ Active, este deja folosit de către fermierii români în cultura de cereale păioase, împiedicând răspândirea ambroziei în câmp, reducând în același timp, posibilitatea răspândirii acestei buruieni către orașe.

Folosit în mod corespunzător, acest produs nu are un impact negativ asupra mediului. Utilizarea la scară largă a unor astfel de produse inovative de către fermieri, va ajuta la protejarea oamenilor față de impactul unor alergeni puternici, așa cum este ambrozia.

Să trăim în siguranță este una dintre valorile majore ale companiei Corteva Agriscience, iar în munca noastră de zi cu zi respectăm acest principiu. Inovam în continuu, pentru a ajuta societatea să trăiască mai bine si protejăm mediul în același timp. Toate produsele Corteva sunt dezvoltate pentru a asigura o agricultură sustenabilă, atât pentru generațiile de acum, cât și pentru generațiile următoare.

#   #   #

Despre Corteva Agriscience

104

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.roUrmăriţi Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter şi YouTube.

* * *

Marian Olteanu (Gramma Wines) crede că actuala criză trebuie să ducă la inovare și se pregătește de oenoturism mai 15, 2020 Cezar Ioan

Marian Olteanu, de la Gramma Wines din Bârnova, la o margine de Iași, a scandalizat o bună parte din “establishmentul” vinului când a anunțat – în vremuri de abominabilă pandemie – că lor le-a mers mai bine decât anul trecut pe vremea asta. M-am bucurat să aud ast și n-am ratat ocazia să-l întreb mai multe despre prezent și viitor.

Am protejat partenerii din HoReCa, retail și distribuție – Marian, ești mulțumit, “te-ai dat jos să vezi ce-ai făcut”?

Există peste tot o tendință de a compara perioada asta cu aceeași perioadă a anului trecut și – da! – am reușit cumva să compensăm vânzările pierdute în HoReCa, ba chiar să depășim. Dar asta nu înseamnă că am devenit milionari peste noapte. Pentru un producător mic, chiar și două săptămâni de vânzări slabe pot da peste cap toate calculele. Aici a fost vorba și de instinct de conservare.

Pe de altă parte, în cei zece ani de când suntem pe piață, drumul nostru a fost unul greu și presărat cu tot felul de provocări, dar ne-am făcut un obicei din a cădea din puț în lac.

105

Rezultatele pe termen scurt sunt clare: vânzări bune, încasări instant (nu la termen), margini mai mari – întrucât am practicat prețuri care să ne protejeze partenerii din HoReCa, wine shopuri și distribuție.

Mai mult, am construit o linie directă de comunicare cu consumatorul, și asta ni se pare cel mai important.

Pe termen lung, este posibil ca acest virus să fi modificat modelul de business în interesul consumatorului, punând presiune pe celelalte verigi ale lanțului până la producator, dar asta într-un sens constructiv. 

Suntem prea mici să fim relevanți ca model de business, dar se pot extrage niște elemente din experiența noastră– De ce ți-a mers bine, ce ți-a mers bine? Poți să spui în procente, dar aș prefera în cifre nominale – fiindcă mulți vor spune “biine, băii, dar el vinde oricum foarte puțin, ce mare lucru să-i meargă o lună mai bine”. Adică ai fi, cu alte cuvinte, atât de mic încât experiența ta ar fi irelevantă și imposibil de repetat la o scară mai mare. Ce ai de spus la asta?

 Cu siguranță rețeta asta online nu se aplică tuturor și nici nu aș face o împărțire între producătorii mici și mari. Poți să fii și un producător mic și să nu iasă. Online-ul trebuie tratat ca orice alt canal de vânzare: atât în retailul modern, cât și în HoReCa, îți trebuie un punct de plecare care de cele mai multe ori nu coincide cu momentul în care vin rezultatele. Noi de zece ani ne concentrăm pe online ca principal canal de comunicare. Tot ce înseamnă social media am folosit pentru comunicare și brand awareness, construind o comunitate în jurul Gramma – care acum, când a fost greu, ne-a susținut. 

Cu siguranță suntem prea mici ca să fim relevanți ca model, dar se pot extrage elemente care pot fi adaptate.

Ne-a mers bine onlineul, dar nu ar fi fost de ajuns dacă nu ar mai fi fost și componenta de retail – și aici mă refer la proiectul Hanul Boieresc al lui Penny pe care îl susține și Vinul.ro, din care facem parte cu mândrie și care a picat perfect în perioada asta.

Strict pe cifre, țintim pentru 2020 o cifră de afaceri de 350.000 euro, iar în astea două luni am vândut de 50.000 euro.

Inovația va avea legătură cu modul în care se comunică și se vinde vinul– Ce părere ai despre inovație în vin? Ești tânăr, ce fel de “jucător” te consideri – înclinat spre inovație sau tradiționalist? Vezi ce spui, fiindcă o să te întreb și cum înțelegi tu inovația în vin – la nivel de compoziție a portofoliului, la prețuri, la gusturi, nu neapărat la nivel de mijloace de comunicare și public țintă.

106

Cred că am cel mai mare apetit pentru inovație și abordări “disruptive”, în general. Dacă vorbim despre vin, aici mă consider mai tradiționalist, adică vinul e vin pe care trebuie să să-l lăsăm să se exprime cât mai autentic.

Consider că inovația în momentul ăsta reprezintă  tocmai regândirea modului în care vom comunica și vinde vinul.

Pe fondul presiunilor de stocuri din industrie, am anticipat – și deja se văd primele semnale – o “discountare puternică” din partea producătorilor de bugetele prevăzute inițial în prețuri. Gramma nu o să se înscrie în programul ăsta de relansare. Pentru noi va reprezenta un posibil client – fie el consumator final sau restaurant – cel care va cumpăra Gramma pentru că și-l dorește sau pentru că este unul dintre cele mai populare branduri de vin pe unul dintre cele mai folosite canale de comunicare și consideră că îl va bea cu plăcere sau vinde mai ușor – și nu pentru că dăm cine știe ce ce discounturi, nu cred că se aplică la vin.

Adică avem șansa să facem să fie win-win, iar asta e ceea ce numesc eu inovație.

– Dacă tot am pomenit portofoliu, ai ceva nou în pregătire?

Cum petrecerea de un deceniu de la lansarea Gramma pe piață nu s-a putut ține, avem o Fetească neagră sălbatică, cu o etichetă inspirată de o ilustrație găsită pe un vas de lut din cultura Cucuteni, acolo unde s-au găsit primele urme din acest soi. Va fi cel mai scump vin al nostru, într-o ediție limitată de 6.000 sticle. 

Secrete ale comunicării de succes: autenticitate și adaptare la canalul folosit– Chiar așa, ne spui două dintre secretele succesului de comunicare despre care mi-ai povestit? Dacă mă uit pe pagina ta personală, ai câteva zeci de like-uri la o postare, dacă mă uit pe profilul Gramma Wines – cam la fel. Unde ai comunicat, cum?

107

Două? Cred că cel mai important lucru, de departe, este comunicarea autentică, atitudinea de la egal la egal. Noi la Gramma comuniăam pe un ton lejer, optimist, postăm întâmplări din viața de zi cu zi din vie, de la cramă sau din piață. Consumatorii simt emoția și reacționează. Al doilea este adaptarea comunicării în funcție de platformă: pe Facebook avem o atitudine mai responsabilă / serioasă, pe Instagram mai lejer, iar pe tik-tok nu ținem cont de nimic.

Vizitatorii la cramă sunt foarte importanți. Gândim deja spații de degustare outdoor și vom pune mese în vie

– Cât de importanți sunt clienții care te vizitează la cramă? Ești, după câte știu, crama cea mai apropiată de un mare oraș din România. Ar trebui să fiți asaltați de oenoturiști și să vindeți cu lăzile – lucru care totuși nu cred că se întâmplă. Povestește-mi un pic!

Foarte importanți. Deja ne pregătim în sensul ăsta – adaptăm, de fapt. Dacă în urmă cu câteva luni mă gândeam cum să redimensionez sala de degustare astfel încât să încapă cât mai mulți oameni și în același timp să se bucure toți de priveliște, acum focusul este pe spațiile exerioare și ne gândim ce pontoane sau igloo-uri transparente să punem astfel încât oamenii să aibă parte de o experiență cât mai relaxantă fără să se simtă expuși vreunui risc.

Nu suntem asaltați încă, dar din datele pe care le avem din Google analytics orașul Iași este în top vânzări online, ceea ce mă face să cred că lucrurile s-au schimbat de când îți povesteam că nu reușesc să fiu profet în țara mea – în sfârșit, în Iași se pune tot mai mult accent pe producătorii locali. Ce-i drept, majoritatea clienților noștri sunt millenials.

– Mai găzduiești la toamnă festivalul Vin la vie sau cum se chema? Ce așteptări ai?

Din fericire, plantăm Fetească neagră în toamnă în locul unde avea loc Festivalul, așa că ne gândim la alte surprize.

Una dintre ele pot să o dezvălui acum: avem un hectar în fața cramei pe care o să îl plantăm cu o distanță mai mare între rânduri și pe sistem de susținere înalt, astfel încât să încapă mese de câte 8-10 persoane între rânduri, care sa fie înconjurate de vie. Exact ca pe Pinterest 🙂

* * *

108

15 Mai - Ziua Națională a Medicului Veterinar Vineri, 15 Mai 2020

În fiecare an, la data de 15 Mai, se sărbătorește Ziua Națională a Medicului Veterinar, aniversare, care a devenit începând cu luna mai 1995, o manifestare profesională emoționantă, constituind un bun prilej de schimburi de opinii și de solidaritate profesională.

15 mai a fost stabilită ca Ziua Națională a Medicului Veterinar la Congresul Național de Medicină Veterinară din anul 1994, deoarece de această dată sunt legate o serie de evenimente foarte importante pentru medicina veterinară românească.

Pe 15 mai 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a început să funcționeze Școala de Medicină Veterinară, în cadrul Scolii de Medicină şi Farmacii, înființată și condusă de Carol Davilla. Zece ani mai târziu, tot pe 15 mai, un colectiv de 14 medici veterinari au semnat o «Declarațiune», care a stat la baza înființării Societății de Medicină Veterinară. Aceasta a fost desființată în 1949, pentru ca pe 15 mai 1971 să se reînființeze, iar ulterior să fie denumită Asociația Medicilor Veterinari din România.

Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală și independentă, cu organizare autonomă reglementată. Este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari,

Primul Colegiu al Medicilor Veterinari s-a înființat prin Decretul – Lege nr. 3594 din 30 septembrie 1939, semnat de Regele Carol al II-lea. Colegiul a fost condus de Dr. Gheorghe Ionescu – Brăila, primul său Decan, fiind organizat în 11 secțiuni corespunzătoare celor 10 Ținuturi administrative ale țării și Municipiul București. Activitatea s-a întrerupt în anul 1948, reluându-se în anul 1998, odată cu adoptarea Legii 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, ca formă de organizare autonomă, non-guvernamentală, apolitică şi non-profit,

109

Colegiul Medicilor Veterinari, are în evidentă medici veterinari, care profesează în sectorul de stat, medici veterinari cu liberă practică organizați în unități medicale veterinare private de asistentă (cabinete, spitale, clinici) depozite si farmacii veterinare, precum si un număr însemnat de medici veterinari care sunt angajați în unități economice sau în învățământ, cercetare, etc.

O parte din această categorie profesională, cu liberă practică, au concesionat cu A.N.S.V.S.A. prin D.S.V.S.A. Județene, efectuarea unor acțiuni de prevenire și combatere a bolilor transmisibile la animale și de la animale la om cuprinse în programul strategic național, asigurând prin aceasta statusul de sănătate animalelor și crearea de locuri de muncă.

Anual personalul sanitar veterinar în activitate, gestionează din punct de vedere sanitar veterinar si pentru siguranța alimentelor efectivele de animale crescute în scop economic (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine, păsări) animale de companie, precum si alte specii (animale de blană, iepuri, familii de albine, pești, animale existente în zona silvatică, etc)

Sunt supravegheate pe traseul lanțului de siguranță alimentară, sute de mii de obiective care cuprind unității de procesare materii prime de origine animală si vegetală, depozite alimentare, unități de comercializare, unități de alimentație publică, cantine școlare si sociale, laboratoare de cofetărie, patiserie, alte unități specifice de procesare si comercializare a produselor de origine animală si non animală.

De asemenea sunt monitorizați și supravegheați producători individuali, înregistrați, care valorifică direct producția primară de lapte, miere si ouă, peste, produse vegetale, precum si alte unități cu profil zootehnic si prestatoare de servicii în domeniu.

Medicii veterinari își propun permanent să își organizeze mai bine activitatea, să sprijine si să răspundă eficient si profesional la solicitările celor mai apropiați parteneri, crescătorii de animale si operatorii din domeniul alimentar, segmente care contribuie prioritar la dezvoltarea si stabilitatea economică a localităților unde aceștia activează, pentru a impune respectarea legii, a normelor tehnice ale Comisiei Europene, să acționeze prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor si să garante prin analize si examene de laborator salubritatea produselor de origine

110

animală si non animală, destinate consumului uman, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice precum si în derularea schimburilor comerciale intracomunitare si import-export, în protejarea mediului si alte priorități actuale.

Pentru ca profesia noastră să-și urmeze calea cea mai bună se impune ca organizarea și funcționarea profesiei de medic veterinar, care este bine definită prin acte normative legiferate de Parlamentul României, sa fie sprijinita concret si eficient material si financiar de către autoritățile statului, cu responsabilități în acest domeniu, în conformitate cu prevederile și termenele de implementare a actelor normative în vigoare.

Cu această ocazie medicii veterinari din județul Sibiu doresc să transmită populației, mesajul că sunt pregătiți să acționeze  corect prin mijloace profilactice sau de combatere, pentru implementarea legislației din domeniul creșterii animalelor și pentru siguranța lanțului alimentar, ca verigă importantă în dezvoltarea  economică și socială, că există toate premisele precum și dorința de colaborare cu factorii responsabili pentru realizarea programelor impuse de legislația din domeniu,

Se impune, acum mai mult ca niciodată, pentru ca profesia noastră să-si realizeze ținta finală, apărarea sănătății animalelor și a sănătății publice, să fim uniți, activi, încrezători în noi și în forțele noastre.

La mulți ani dragi colegi !  

Dr. Pentea Ioan Viorel — Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

* * *

111

Zilele Muzeului Satului

La 84 de ani după Dimitrie Gusti, împreună, începem în spațiul virtual “Istoria Muzeului Satului în imagini”

„În anul 1936, la 10 Mai, sub domnia Regelui Carol al II-lea, își deschidea porțile Muzeul Satului, unul dintre primele muzee în aer liber ale Europei.Dimitrie Gusti, sprijinit de Regele Carol al II-lea și având alături o pleiadă de cărturari și artiști români interbelici, a reușit performanța de a crea în România o instituție științifică și de artă ce a crescut în importanță și influență an de an.Situat înproximitatea Palatului Elisabeta, a Arcului de Triumf și a Parcului „Regele Mihai I”, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” este un simbol al Bucureștiuluiși al României.Grație viziunii regale, politice și științifice a României anilor 1930, acest

112

perimetru din București a devenit, în numai câțiva ani, dintr-o periferie un centru vital.Cu iubire, cu dăruire, cu încredere și cu simț al datoriei, Muzeul Satului a fost păstrat și îmbogățit necontenit, ajungând astăzi, un loc vizitat de sute de mii de oameni pe an.

La mulți ani!”-Mesajul Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române cu prilejul Zilelor Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”

„Sire,După treizeci de ani de când marele Vostru unchiu şi întemeietorul Dinastiei, Regele Carol I, a adunat, într-o măreaţă Expoziţie tot ceea ce putuse să împlinească România sub Domnia Lui, avem astăzi nemăsurata bucurie să întâmpinăm pe Maestatea Voastră în acest MUZEU AL SATULUI, de gospodării ţărăneşti, aduse din toate unghiurile ţării, ca să dea înfăţişarea adevărată a vieţii acelei pături din Neamul nostru, pe care cu toţii ne rezemăm.Este aici casa de piatră şi de grinzi de lemn a Românului de la munte, din Argeş şi Neamţu, ca şi din Şanţul Năsăudului, din Ţara Oaşului, de la Moţi, din Bihor şi de pe plaiurile Sibiului; este locuinţa mai revărsată şi mai zâmbitoare, de cărămidă arsă sau chirpici, a omului de la şes, din marginea Bărăganului până-n părţile basarabene şi-n câmpia Banatului; este aşezarea de pe malurile Dunării, cu prispe ascunse sub stuf, între biserici cu turn ascuţit din Maramureş, moară de apă de pe Siret, mori de vânt din Basarabia, văiagă din Banat, cherhanea de peşte din Deltă, hanul din Ilfov, şi tot ce dă înţeles şi farmec satului românesc.Ele au crescut ca din pământ, în luna din urmă, sub ochii Maestăţii Voastre, care Aţi venit de mai multe ori să le vedeţi, pe când lemnarii şi zidarii, meşteri aduşi fiecare din satul lor, erau căţăraţi încă pe schele şi acoperişuri şi nici nu puteau visa că Însuş Regele Tării se află între ei şi-i urmărea la lucru. Parcă satele româneşti se grăbeau de pretutindeni încoace, ca să se aşeze în jurul Maestăţii Voastre şi să vă îmbrăţişeze cu aceeaşi credinţă şi iubire pe care Maestatea Voastră le-o arată.Binevoiţi, Maestate, să priviţi şi să primiţi MUZEUL SATULUI ca un semn al acestei credinţe şi iubiri”- Dimitrie Gusti, discurs la inaugurarea Muzeului Satului, 1936

 ,,În ziua de 10 Mai 1936 se deschidea la Șosea, Muzeul Satului Românesc – un muzeu special, un document de identitate crescut în inima celui mai important oraş al României. Muzeul era deschis în prezența regelui Carol al II-lea, patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, ambasadori acreditați la București, oameni de cultură și oameni politici și nu în ultimul rând, reprezentanții Școlii Sociologice de la București, condusă de Dimitrie

113

Gusti, toți cei care au contribuit prin munca lor la realizarea acestei instituții a cărei anvergură, în prezent, a depășit cu mult planurile lui Dimitrie Gusti însuși.

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” împlinește venerabila vârstă de 84 de ani. El este un remember pentru tot ceea ce a însemnat munca monografiştilor Şcolii Sociologice şi a echipelor studenţeşti conduse de Dimitrie Gusti şi susţinute de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, echipe care, după aproape un deceniu de campanii în satele României, au desăvârşit munca de cercetare a satului şi ţăranului român, prin această operă fundamentală care este Muzeul Satului.

Anul 2020 a fost proclamat de Academia Română ca „Anul omagial Dimitrie Gusti”. Privim, în acest context, al unui an zbuciumat de pandemie dar în același timp dedicat unei mari valori a culturii românești, către Muzeul Satului ca la creația Scolii sociologice de la București, care a intrat în peisajul capitalei ca o instituție de mare importanţă dar mai ales el face parte din sufletul bucureștenilor care îşi regăsesc aici rădăcinile şi uneori pierduta puritate a lumii de miracol care a fost satul românesc – adică acel loc în care se află, pentru cei mai mulți dintre noi, casa bunicilor şi implicit casa poveștilor frumoase ale copilăriei. Muzeul satului este o frescă a timpului dar şi un muzeu viu. A fost construit treaptă cu treaptă de multe generații de muzeografi, restauratori, cercetători dar şi de multe generații de țărani. Unii au dispărut, alții vor urma. Oricât de mult s-ar schimba el este o lecție pentru noi, epigoni ai marelui Fondator, Dimitrie Gusti şi anume că nu trebuie să lăsam să se piardă ce e al nostru – creația, obiectele dar mai ales oamenii. De fapt identitatea noastră are două rădăcini de care nu ne putem lipsi dacă vrem să nu fim cu totul topiți în creuzetul globalizării: satul şi ortodoxia.

Prețuirea pe care au acordat-o Dimitrie Gusti şi Școala Sociologică de la București satului românesc ar trebui să ne pună pe gânduri şi să ne oblige la a face mai mult pentru ţăranul român pierdut astăzi la confluenţa dintre lumi. Ar trebui să știm ceea ce Dimitrie Gusti ne-a transmis prin opera sa: ţăranul român şi civilizația tradițională, creată de el, este baza modernizării dar şi a purităţii noastre. Nu putem deveni mai mult dacă nu știm cine suntem.În Muzeul Satului (paradoxal ar spune unii) îţi dai seama că aparţii Europei din illo tempore, iar istoria recentă a muzeului nostru (adică al nostru, al bucureștenilor şi al nostru, al românilor) ne arată marele interes pe care l-au manifestat faţă de acest colţ deosebit al capitalei, marile personalităţi ale lumii – regi, diplomați şi președinți ai unor puternice ţări – care l-au vizitat

114

şi au scris în Cartea de Onoare cuvinte de admiraţie pentru unicitatea monumentelor şi pentru atmosfera negăsită niciunde în alte muzee, poate mai mari şi poate mai bogate decât al nostru.

Drumul de la Gusti până în prezent a fost parcurs, cu relele şi mai ales cu bunele, directorii şi-au predate ştafeta unii altora şi indiferent de formația lor profesională au dus mai departe o idee generoasă, un gând frumos – acela de a păstra comoara şi de a o preda îmbogăţită generaţiilor următoare.Din octombrie 2005, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul României, Muzeul a fost sfinţit şi se află sub ocrotirea Sfântului Dimitrie. Am ales acest Patron Spiritual în semn de omagiu faţă de cel care l-a visat şi l-a întemeiat cu multă dragoste pe care a inspirat-o apoi multor generaţii – până astăzi, căci nu poţi fi lucrător în Muzeul Satului dacă nu ești animat de pasiunea meseriei tale.

La 84 de ani de la înfiinţare, Muzeul Naţional al Satului a rămas singura instituţie rezultată din strădaniile Școlii Sociologice de la Bucureşti, care se bucură de apreciere şi succes. Emoţiile stârnite în toată ţara în urma ultimului incendiu, manifestările de simpatie, ajutoarele materiale venite de la instituţii sau de la persoane anonime, dovedesc că ideea înfiinţării unui muzeu în aer liber a fost inspirată şi continuă să fie viabilă.MULȚUMIM, DOMNULE PROFESOR DIMITRIE GUSTI !

conf.univ.dr. Paula Popoiu, Managerul General al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”

* * *

Drumul spectaculos din Alba modernizat cu fonduri europene. Rolul comunei Ciugud pentru un sat cu 100 de locuitori 14 mai 2020, 18:56de Dorin Ţimonea

Drumul traversează o zonă spectaculoasă. Foto: Cătălin Cădan Asfaltarea unui drum comunal aflat pe teritoriile comunelor Ciugud şi Sântimbru din Alba deschide noi posibilităţi de petrecere a timpului liber pentru locuitorii din zona metropolitană a municipiului Alba Iulia.

Drumul comunal 40 asigură accesul din drumul judeţean 107 spre satul Dumitra al comunei Sântimbru.   Drumul are o lungime de aproximativ 4,5 kilometri şi străbate o pădure, înainte de a ajunge în satul Dumitra.   Pentru finanţarea lucrărilor, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ciugud-Sântimbru a obţinut o finanţare europeană.    ”Am asortat un verde crud cu

115

asfaltul proaspăt turnat pe noul drum care va lega Ciugudul de Sântimbru. Este un proiect care demonstrează cum pot colabora perfect două administraţii locale pentru atragerea fondurilor europene.    

Drumul Comunal 40 va fi asfaltat pe o distanţă de circa 4,5 kilometri şi va fi cu siguranţă şi o atracţie pentru iubitorii de natură deoarece tranzitează o zonă împădurită cu o frumuseţe unică. Finanţarea europeană a fost obţinută de ADI Ciugud – Sântimbru prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală”, a transmis Primăria comunei Ciugud.   

Satul Dumitra, comuna Sântimbru. Foto: ziarulunirea.ro  

116

Proiectul are o valoare totală de circa 4 milioane de euro şi se referă la derularea unor investiţii publice pe teritoriul celor două comune. Dumitra are circa 100 de locuitori şi este situat între dealurile podişului Transilvaniei, într-o zonă cu mare potenţial turistic.  

Satul Hăpria, comuna Ciugud  

Proiectul ”Modernizarea infrastructurii rutiere în comunele Ciugud şi Sîntimbru, judeţul Alba”, depus în cadrul sub-măsurii 7.2 ”Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, parte integrantă din PNDR 2014-2020, asigură asfaltarea DC 40 (drumul către Dumitra) care leagă comuna Ciugud de comuna Sîntimbru, pe o distanţă de 4,395 km. În acelaşi context, este prevăzută asfaltarea unor străzi din cele două comune. Ca un beneficiu conex, prin implementarea proiectului, va fi asigurat accesul direct la instituţii sociale şi de interes public, precum şi la investiţii private din fonduri europene.    

În ceea ce priveşte comuna Ciugud, străzile care se asfaltează în cadrul proiectului finanţat prin PNDR 2014-2020 sunt următoarele: strada L1 (Cimitir) din Limba,  străzile C1 (C.A.P.),  C2 (Biserica de Sus), C3 (Drişcanu), C4 (Trandafirilor), C5 (Luminii), C6 (Parcului) din Ciugud, străzile S1 (După Grădini), S2 (Iuliu Maniu), S3 (Azil), S4 (Principală) din Şeuşa, străzile D1 (Zona Industrială) şi D2 (Haţegan) din Drîmbar; strada T1 (C.A.P.) din Teleac şi străzile H1 (Moara), H2 (Cabanei), H3 (Intravilan) şi H4 (Mânăstire) din Hăpria.   În Sîntimbru vor fi asfaltate străzile Şcolii, Garoafelor, Fabricii, Brutăriei, Orizont, Bisericii, Stadionului, Carierei şi Gării din satul Sîntimbru Fabrică, iar în localitatea Totoi vor fi asfaltate

117

străzile Dumitra, Izvorului, Viilor, Spicului, Viilor, Spicului, Ciocârliei, Dealului, Mureşului, Gladiolelor, Lalelelor, Vlădeşti, Vadu Fetelor, Liliacului, Fermierilor, Viitorului şi Narciselor.    

* * *

118