Stiri 23 decembrie 2019 , prima parte

CURSUL DE SCHIMB 23.12.2019

1 EUR 4.7716 1 USD 4.3036

România va fi lovită de un ciclon mediteranean uriaș. ANM a anunțat ce se întâmplă cu vremea de Crăciun Ștefan R. Apostol - 15:46, 21 dec. 2019

România va fi lovită de un ciclon mediteranean uriaș. ANM a anunțat ce se întâmplă cu vremea de Crăciun. Conform unui comunicat dat de ANM, sunt prognozate, în perioada 16-29 decembrie, temperaturi maxime şi minime, imediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

România va fi lovită de un ciclon mediteranean uriaș

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade la nivelul întregii țări, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile extracarpatice, spun cei de la ANM. România va fi lovită de un ciclon mediteranean uriaș. ANM a anunțat ce se întâmplă cu vremea de Crăciun

1

Regimul pluviometric va fi excedentar în jumătatea nordică a țării, dar mai ales în zonele montane, iar în rest se va situa în jurul celui normal pentru acest interval.

România va fi lovită de un ciclon mediteranean uriaș. ANM a anunțat ce se întâmplă cu vremea de Crăciun

Dar, cu toate astea, ANM anunță că, în intervalul 23 – 27 decembrie va fi marcat de sosirea unui ciclon de mărime semnificativă.

Acesta va aduce ninsori, lapoviță și frig în zonele montane și submontane. În sud, în zilele de 23 și de 24 decembrie, se anunță intensificări ale vântului, în timp ce zonele joase vor avea parte de precipitații sub formă de ploi. Astfel, vremea se va schimba radical în zonele de munte, în perioada Crăciunului și nu numai.ANM a anunțat ce se întâmplă cu vremea de Crăciun

După 25 decembrie, blocajul anticiclonic care afectează estul și sud-estul Europei va devia toate depresiunile atlantice către nordul extrem al Europei. Asta înseamnă că estul și sud-estul Europei, inclusiv România, vor fi afectat de un frig care, spunem noi, s-a lăsat mult așteptat. CNinsorile își vor face simțită prezența, în cantități semnificative, la munte. Este posibil să avem parte de surprize și în alte zone din țară. Specialiștii meteo anunță că în Ajun și în primele două zile ale Crăciunului s-ar putea ca precipitațiile să se extindă dincolo de zonele montane și submontane.

https://www.comedymall.ro/deja-fu/game-of-thrones-romanian-version-18481666

2

ANM: SCHIMBARE RADICALĂ A VREMII! UN CICLON ADUCE IARNA ÎN TOATE REGIUNILE! agrointeligenta.ro23 decembrie 2019

Vremea rea pune stăpânire pe toate regiunile, iar la munte se anunţă ninsori şi viscol, începând de luni seară. Conform adevarul.ro, după temperaturi de primăvară, vremea intră într-un proces de răcire. Un ciclon peiculos va lovi ţara noastră şi va aduce iarna în toate regiunile. Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 7 şi 14 grade.

Luni şi marţi se vor înregistra precipitaţii, iar de luni seara vor predomina ninsoarea şi viscolul la munte. În Ajun de Crăciun meteologii anunţă vreme rece şi precipitaţii în majoritatea regiunilor. Precipitaţiile vor fi sub formă de ploaie, cu excepţia zonei de munte unde cu precădere la altitudini mari va ninge şi se va depune strat nou de zăpadă.

În a doua parte a intervalului, cu o probabilitate mai mare în zonele mai joase de relief în special din centru şi nord-vest, pe arii restrânse ploile se vor transforma treptat în lapoviţă şi ninsoare. Pe suprafeţe mici, cu precădere în vest şi nord-vest precum şi în zona montană aferentă, se vor acumula cantităţile de apă mai însemnate. Local şi temporar vor fi intensificări ale vântului în vestul şi sudul ţării, iar la munte, în special în zona înaltă a Carpaţilor Meridionali va sufla tare, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada. Temperaturile maxime se vor încadra între 3 şi 14 grade, iar cele minime între -1 şi 7 grade.

Şi marţi, 24 decembrie, vremea se va menţine în general închisă, iar local şi temporar se vor semnala precipitaţii – ninsori la munte, mixte îndeosebi în centrul ţării şi ploi în rest. Vântul va mai avea intensificări la munte, cu precădere în zona înaltă a Carpaţilor Meridionali, dar la cote mai reduse şi în vestul, sud-vestul, centru şi nordul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 3 şi 10 grade, iar cele minime între -3 şi 5 grade.

Estimări meteorologice pentru intervalul 23.12.2019 – 20.01.2020 Săptămâna 23.12.2019 – 30.12.2019 Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade la nivelul întregii ţări, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile extracarpatice. Regimul pluviometric va fi excedentar în

3

jumătatea nordică a ţării, dar mai ales în zonele montane, iar în rest se va situa în jurul celui normal pentru acest interval.

Săptămâna 30.12.2019 – 06.01.2020 Temperatura aerului va avea valori în general apropiate de mediile multianuale ale săptămânii, posibil uşor mai coborâte în regiunile centrale şi la munte, dar şi uşor mai ridicate în regiunile extracarpatice. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această săptămână vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Săptămâna 06.01.2020 – 13.01.2020 Temperaturile medii ale aerului vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în regiunile extracarpatice şi apropiate de cele specifice în rest. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României.

Anunț de ultimă oră de la ANM: S-a anunțat cod galben! Ce județe sunt afectate  Iulian Luca 22 decembrie 2019

Meteorologii au emis un Cod galben de fenomene periculoase pentru mai multe județe din țară. Avertizarea nowcasting emisă este valabilă până la orele 19:00-20:00.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, o serie de avertizări nowcasting Cod galben de vânt, valabile în opt judeţe, informează Agerpres.Astfel, până la ora 20:00, în zona de munte a judeţelor Braşov, Sibiu, Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Gorj şi Vâlcea se vor semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală, în general, 90 – 100 km/h.De asemenea, până la ora 19, în judeţul Caraş-Severin se vor semnala intensificări temporare şi locale ale vântului cu viteze de 55-65 km/h, iar izolat la rafală vor depăşi 70 km/h.Avertizările de fenomene periculoase imediate se emit pentru o perioadă de cel mult 6 ore.......................................................

ROMÂNIA, SLABE ȘANSE pentru O NOUĂ DEROGARE LA NEONICOTINOIDE! Agroinfo 20 decembrie 2019 - DIRECT DE LA PARLAMENTUL EUROPEAN. Eurodeputații solicită urgent Comisiei Europene reducerea utilizării pesticidelor pentru a salva albinele din Europa!

Anunță Parlamentul European într-un comunicat transmis pentru AGROINFO. Inițiativa UE privind polenizatorii pentru salvarea albinelor, fluturilor și a altor insecte insuficiente. Program de acțiune și măsuri mai

4

direcționate pentru protejarea polenizatorilor necesare. Apel la obiective obligatorii de reducere a consumului de pesticide.

România a solicitat o nouă derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor în agricultură. Momentul este unul cât se poate de nefavorabil pentru un răspuns pozitiv de la Bruxelles. Dealtfel, sursele noastre din Parlamentul European ne-au spus că Ministerului Agriculturii din România i s-ar fi atras atenția că nu ar fi șanse pentru obținerea unei noi derogări la neonicotinoide. Ultimele informații oficiale, transmise nouă de Parlamentul European, confirmă că România are șanse minime, dacă nu cumva zero șanse, de a obține această derogare.

Eurodeputații cer de urgență Comisiei Europene reducerea utilizării pesticidelor în agricultură pentru a salva viața albinelor.

Eurodeputații fac apel la Comisia Europeană să își consolideze inițiativa privind polenizatorii și să vină cu noi măsuri pentru protejarea albinelor și a altor polenizatori.

Într-o rezoluție adoptată miercuri, 18 decembrie 2019, Parlamentul salută Inițiativa privind polenizatorii UE, dar subliniază că, așa cum este, nu reușește să protejeze albinele și alți polenizatori de unele dintre numeroasele cauze ale declinului lor, inclusiv agricultura intensivă, pesticidele, schimbările climatice, pierdere de habitat și specii invazive.

Întrucât polenizatorii sunt esențiali pentru biodiversitate, agricultură și reproducere în multe specii de plante, europarlamentarii îndeamnă Comisia să prezinte un program de acțiune la scară largă, cu resurse suficiente.

Reduceri de pesticide necesare

Pentru a ajuta la reducerea în continuare a reziduurilor de pesticide în habitatele de albine, reducerea utilizării pesticidelor trebuie să devină un obiectiv esențial al viitoarei politici agricole comune (PAC), insistă europarlamentarii.

De asemenea, eurodeputații solicită ca obiectivele de reducere obligatorie la nivelul întregii UE să fie incluse în viitoarea revizuire a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor

Parlamentul solicită în sfârșit mai multe fonduri pentru a sprijini cercetarea cauzelor declinului albinelor și pentru a proteja diversitatea speciilor polenizatoare.

În aprilie 2018, UE a fost de acord să interzică pe deplin utilizarea în exterior a imidaclopridului, clotianidinului și a tiametoxamului, cunoscute sub numele de neonicotinoizi. Cu toate acestea, mai multe state membre au

5

notificat scutiri de urgență cu privire la utilizarea lor pe teritoriul lor. Printre aceste state se află și România.

După apelurile Parlamentului și ale Consiliului pentru acțiuni pentru protejarea albinelor și a altor polenizatori, Comisia a prezentat Comunicarea sa privind inițiativa UE privind polenizatorii la 1 iunie 2018.

Potrivit Comisiei, aproximativ 84% din speciile de culturi și 78% din speciile de flori sălbatice din UE depind, cel puțin parțial, de polenizarea albinelor. Până la aproape 15 miliarde EUR din producția agricolă anuală a UE este atribuită direct insectelor polenizatoare.

Adrian Oros, despre neonicotinoide: ”Aceasta va fi ultima derogare” In dec. 23, 2019 

Derogarea cerută de România pentru folosirea neonicotinoidelor în 2020 ar putea fi ultima, anunță ministrul Adrian Oros într-un interviu pentru Gândul. Potrivit acestuia, cultivatorii vor trebui să găsească altă soluție până anul viitor, dacă vor să nu le fie afectate culturile.

”Dacă mă întrebaţi pe mine, ca şi toxicolog, eu ar trebui să zic fără nicio substanţă în agricultură. Eu asta predau. Sunt profesor de toxicologie. Ştiu că orice substanţă în plus care apare în viaţa noastră, nu are cum să nu facă rău. Norocul nostru, al vieţuitoarelor, indiferent ce poziţie ocupăm în ecosistem, este că reuşim să ne adaptăm foarte bine.

Pe mine, ca ministru, m-a prins această decizie la jumătate, vorbind aici de derogarea privind utilizarea neonicotinoidelor la tratament sămânţă. Derogarea s-a făcut în fiecare an. Din câte am putut observa, acest demers s-a făcut fără a fi fundamentat ştiinţific, să demonstreze că noi suntem mai afectaţi de Tanymecus dilaticollis (răţişoara porumbului sau gărgăriţa frunzelor de porumb), Agriotessp. (viermii sârmă), Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb), Athalia rosae L. (viespea rapiţei), Phylotreta spp., respectiv Phylloides spp. (purici depământ) faţă de alte ţări UE. Ar fi trebuit să facem nişte cartări ale terenurilor, să zonăm suprafeţele arabile şi să identificăm exact locurile unde atacurile acestor dăunători sunt masive. Să încercăm astfel să le arătăm

6

decidenţilor de la Bruxelles că tratăm exact zonele infestate, să dăm dovadă de profesionalism”, a declarat Adrian Oros.

Șeful MADR a mai precizat că a fost pus în fața faptului împlinit când a trebuit să aleagă între a cere derogare sau nu, modivându-și decizia prin dorința de a nu afecta producția de porumb și floarea soarelui.

”Am fost pus în faţa deciziei de a cere derogare. Eu trebuia să iau decizia. Puteam să n-o cer şi să mă supun deciziei Executivului de la Bruxelles. Eram astfel văzut bine la Comisie, dar era în pericol producţia de porumb şi de floarea soarelui, în mare parte. Apoi, mă condamnau cei din agricultură că fac jocul străinilor. Eu le-am transmis producătorilor agricoli că aceasta va fi ultima derogare. Acum am fost obligat să cer această derogare, cu toate consecinţele. N-am ce face. Nu-i pot lăsa aşa pe fermieri. Aceasta este însă ultimul astfel de demers, dacă eu voi mai fi aici. Cu siguranţă va fi ultima. Până anul viitor, agricultorii vor trebui să găsească altă soluţie. Va începe probabil procedura de infringement, dar până în momentul în care se finalizează, noi, dacă renunţăm, vom scăpa”, a mai subliniat Adrian Oros.

APIA si SUBVENTII

Premierul Orban, mesaj pentru Oros! Ce se intampla cu platile directe in agricultura In dec. 23, 2019  

Ludovic Orban i-a semnalat, luni, ministrului Agriculturii Adrian Oros că există primării care nu eliberează adeverinţe pentru plăţile directe din fonduri europene ale agriultorilor. Premierul a caracterizat acest fapt drept un abuz şi a solicitat ministrului să se ia toate măsurile care se impun, informează Gândul.    

„Domnule Oros, în ce priveşte plăţile directe din fonduri europene, avansul de 70%, am primit informaţii că există probleme legate de adeverinţele emise de primării. Există astfel de probleme? Aici vreau să vă spun foarte limpede, dacă există primării care nu eliberează adeverinţele necesare pentru

7

ca beneficiarii să beneficieze de plată, vreau să luaţi toate măsurile care se impun în astfel de situaţii, pentru că după părerea mea este un abuz dacă un primar refuză să acorde adeverinţa către un proprietar de teren agricol care are dreptul să beneficieze de plăţi directe la hectar”, a subliniat prim-ministrul Ludovic Orban, luni, în şedinţa de Guvern.

Adrian Oros a admis că există probleme cu eliberarea adeverinţelor, precizând că până la finele anului, sumele plătite către agricultori se ridică la valoarea de 1,9 miliarde de euro.

„Da există şi astfel de probleme .Oricum, sumele plătite anul acesta, din ce îmi spun colegii de la APIA, până la finele anului, sunt cele mai mari. S-au plătit până acum 1,9 miliarde le euro, dintre care 254 de milioane FADR, 50 de milioane buget naţional, 1,6 miliarde prin APIA. Am primit de la Comisia Europeană, vineri, decizia prin care ne anunţă că în 5 ianuarie 2020 ne va fi rambursată suma de 1,25 miliarde de euro. Plăţile avansului s-au plătit în toatlitate, la resturi suntem undeva la 87% şi vom continua la începutul anului viitor(…) Am avut unele situaţii în care unele direcţii judeţene pentru agricultură au făcut plăţile cu întârziere, deşi noi am virat banii pentru Programul Tomata. În Galaţi, Brăila şi cred că şi în Teleorman, dar o să verific”, a răspuns ministrul Agriculturii Adrian Oros.

Premierul Orban a adăugat că Ministerul Agriculturii trebuie să intervină acolo unde sunt „tălpi puse e la nivelul administraţiei locale” şi i-a solicitat ministrului să identifice localităţile cu întârzieri la plată.

PLĂȚI APIA: ZILELE ÎN CARE SE MAI VIREAZĂ SUBVENȚIILE ÎN CONTURILE FERMIERILOR! agrointeligenta.ro22 decembrie 2019 6:16

Campania de plăți finale pentru subvențiile agricole din 2019 ia o pauză la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – APIA. Guvernul României a aprobat vineri, 20 decembrie, ca zilele de 27 decembrie și 3 ianuarie să fie libere pentru bugetari astfel ca angajații de la stat să aibă parte de o ”punte” între restul liberelor de Sărbători. Până la finele anului rămân însă câteva zile lucrătoare

8

în care funcționarii APIA mai pot autoriza la plată subvențiile fermierilor, iar după Sărbători, programul normal de plăți se va relua din data de 6 ianuarie.

Guvernul a aprobat hotărârea prin care vor fi acordate pentru angajații din sistemul public două zile libere în plus în 2019, în 27 decembrie și 3 ianuarie. Prin Codul Muncii, zilele de 25 și 26 decembrie și de 1 și 2 ianuarie sunt nelucrătoare pentru toți angajații.

Adoptarea hotărârii va face ca bugetarii să aibă câte 5 zile libere atât de Crăciun, cât și de Revelion. După ce Guvernul a aprobat ca și zilele de 27 decembrie și de 3 ianuarie să fie libere în sistemul bugetar, ar trebui ca funcționarii să fie ”la datorie” în zilele de 23 decembrie, 30 și 31 decembrie, arată Agrointeligența. În plus, Trezoreria va lucra și pe 27 decembrie, astfel că atunci va fi ultima zi în care banii mai pot pleca către fermieri în acest an.

”Aici va trebui comunicat că şi în cazul în care sunt acordate libere, Trezoreria va lucra pe 27 (decembrie –  n.r). Deci nu închidem trezoreria, așa cum au făcut alții”, a declarat premierul Ludovic Orban în ședința de Guvern. Ministrul de Finanţe a precizat că Trezoreria nu va fi închisă, fiindcă sistemul bancar lucrează. Pentru fermierii care au de completat sau depus documente la APIA, dar și la AFIR, Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) sau Direcțiile Agricole este important să cunoască și să ia în calcule aceste date când funcționarii nu se vor afla la lucru, arată Agrointeligența. Mai mult, agricultorii ”pierd” în acesta zile și eventuale autorizări la plata pentru subvenții!

Cele două zile libere nou acordate de Guvern în acest an vor fi recuperate ulterior.

DECIZIE pentru SUBVENȚIILE FERMIERILOR!Agroinfo  23 decembrie 2019 -

OFICIAL! Parlamentul European a votat pentru flexibilitatea între piloni, Pilonul 1 plăți directe și Pilonul 2 dezvoltare rurală, în anul calendaristic 2020, în vederea garantării sprijinului fermierilor europeni! Decizia este una importantă și în avantajul fermierilor, astfel că bani europeni care nu sunt accesați pentru dezvoltare rurală, de exemplu, vor putea fi transferați către plățile directe, subvenții.

Decizia a fost luată pe data de 19 decembrie 2019 și anunțată fermierilor români de europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte al Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Parlamentul European a adoptat raportul privind disciplina financiară începând cu exercițiul financiar 2021 și flexibilitatea între piloni în anul

9

calendaristic 2020. Flexibilitatea între piloni este un transfer opțional de fonduri între plățile directe și dezvoltarea rurală.

Scopul acestei propuneri este de a oferi certitudine și continuitate în ceea ce privește acordarea de sprijin fermierilor europeni în anul 2020 și de a asigura respectarea plafoanelor bugetare ale FEGA, prin adaptarea a două acte legislative ale politicii agricole comune (PAC). În ceea ce privește plățile directe, a fost prelungită la anul calendaristic 2020/exercițiul financiar 2021 flexibilitatea între piloni prevăzută pentru anii calendaristici 2015-2019. Cuantumul disponibil pentru plățile directe are un impact asupra opțiunilor alese de statele membre în privința sprijinului cuplat facultativ, comunicate în august 2019. Totuși, statele membre pot reveni asupra deciziilor referitoare la sprijinul cuplat facultativ.

Până la 31 decembrie 2019, statele membre trebuie să notifice procentajul din propriul pachet financiar pentru plăți directe pe care își propun să îl transfere la pachetul financiar pentru dezvoltare rurală pentru anul calendaristic 2020 (adică exercițiul financiar 2021). Nu mult după aceea, statele membre vor trebui să notifice procentajul din propriul pachet financiar pentru dezvoltare rurală pe care își propun să îl transfere la pachetul financiar pentru plăți directe pentru anul calendaristic 2020. Astfel, prin adoptarea acestui raport, se oferă certitudine și continuitate în ceea ce privește acordarea de sprijin fermierilor europeni, a anunțat eurodeputatul Daniel Buda.

URGENT APIA! PREZENTAȚI-VĂ CU ACESTE DOCUMENTE pentru PLATA SUBVENȚIILOR! Agroinfo  23 decembrie 2019 - OBLIGATORIU. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță fermierii că este obligatoriu să depună la dosarul de subvenții documentele care le atestă calitatea de fermieri activi. Vă spunem care sunt actele pe care trebuie să le depuneți la APIA pentru a nu fi nevoiți să înapoiați subvențiile și-n ce situații este obligatorie depunerea acestor documente.

TERMEN APIA LIMITĂ 31 IANUARIE 2020!

Fermierii care au depus cererea unică de plată în calitate de persoană fizică şi ulterior optează pentru înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) ca PFA/ ÎI/ ÎF sau PJ care desfășoară activitate agricolă, pentru a respecta condiţia de fermier activ, trebuie să prezinte la APIA certificatul de înregistrare și/sau certificatul constatator eliberat/e de ONRC sau actul de înființare/actul constitutiv/statutul la depunerea notificării privind schimbarea formei de organizare, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.

10

Fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăţilor directe depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ:- prin înregistrare la ONRC ca PFA/ ÎI/ ÎF sau PJ care desfășoară activitate agricolă sau- prin furnizarea de documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art.6 alin. (5) lit. a) sau b) din O.U.G. nr. 3/2015.

Dovezile verificabile pentru îndeplinirea calităţii de fermier activ trebuie să fie prezentate la APIA nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.

Persoanele fizice care nu au optat pentru înscrierea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau ca persoane juridice, persoanele care nu au obligația să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară conform art. 1 alin. (1) - (4) din Legea nr. 82 din 24 decembrie 1991 a contabilității – Republicată, prezintă adeverința eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi și, după caz, veniturile din activități agricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.

Adeverința se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.

Fermierii persoane juridice, pentru a respecta condiţia de fermier activ conform art. 22, alin. (4) din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificarile şi completările ulterioare, trebuie să prezinte la APIA, dar nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere, dovezile verificabile pentru îndeplinirea calităţii de fermier activ.

TERMEN APIA pentru PLATA SUBVENȚIEI DE PESTE 800 DE EURO/HA! Agroinfo : 23 decembrie 2019 - PLATA SUBVENȚII APIA. Nu pierdeți sprijinul cuplat vegetal! Fermierii care au solicitat anul acesta sprijinul cuplat pentru sfecla de zahăr trebuie să prezinte obligatoriu la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură actele cu care dovedesc că au comercializat producția minimă pentru a fi eligibili la plată. Vă reamintim că valoarea pe hectar a acestei subvenții europene, pentru anul 2018, a fost de 824,99 euro pe hectar.

11

TERMEN APIA SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE SFECLĂ DE ZAHĂR 31 IANUARIE 2020!

Agricultorii care au cerut la APIA sprijinul cuplat pentru sfecla de zahăr pentru anul 2019 trebuie să facă dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice. Actele se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent, adică 31 ianuarie 2020.

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002.

Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere current.

APIA a comunicat că valoarea pe hectar a acestei subvenții europene, pentru anul 2018, a fost de 824,99 euro/ha = 3.847,5883 lei/ha

MINISTRUL ADRIAN OROS: RENUNȚĂM LA DATA DE REFERINȚĂ pentru SUBVENȚIA LA BOVINE! agrointeligenta.ro22 decembrie 2019

Data de referință pentru plata subvențiilor la bovine, eliminată! Anunțul a fost făcut de către ministrul Agriculturii

12

Adrian Oros cu mențiunea că această schimbare va fi operată începând cu plățile acordate prin noul Plan Național Strategic.

Fermierii care se întrebau care va fi noua dată de referință pentru plata Ajutorului Național Tranzitoriu, răspunsul a venit în cadrul unui interviu acordat de ministrul Adrian Oros pentru Gândul.info. Foto: gandul.info ”Dacă ne referim la animale – şi le-am spus-o în faţă, direct – noi, am dat foarte mulţi bani, datorită acelei date de referinţă. S-au pierdut foarte mulţi bani pe animale inexistente.

Încercăm măcar, în noul PNS, să scăpăm de această dată de referinţă multianuală. Corect este să ne referim la numărul de animale deţinut în anul respectiv. Este foarte greu să-i explici unui crescător cu 100 de animale, dar cumpărate în 2015, că pentru restul de animale nu primeşte subvenţie. Asta în timp ce, spre exemplu, poate vecinul său a avut înregistrate 200 de animale, le-a vândut în decurs de un an, dar primeşte subvenţie încă şapte ani.

Nici n-ai cum să-i explici, pentru că el n-are cum să te înţeleagă cum sunt regulamentele europene, care este cutuma în alte ţări. În alte state europene nu se întâmplă lucrurile aşa”, a declarat ministrul Adrian Oros.

Vă reamintim că la acest moment, pentru subvențiile din PAC 2014-2020, crescătorii de animale beneficiază de ANTZ, subvenție de la bugetul de stat, pe baza unei date de referință din ianuarie 2013. Ulterior, numai exploatațiile noi au putut să mai accese schema cu animale ce nu erau purtătoare de ”primă”.

Crescătorii de vaci au semnalat în numeroase rânduri situația aberantă la care s-a ajuns: animale date la abator continuă să beneficieze de subvenție pe care fermierii care le-au avut o încasează cu condiția să nu renunțe la fermă și să păstreze un minim de 3 capete dintre cele eligibile la plata decisă în 2013. Anul trecut, parlamentarii au votat o lege prin care data de referință trebuie actualizată la 1 ianuarie în fiecare an, subvenția ANT plătindu-se numai pentru animalele existente în exploatații la acea data. Noua lege, deși în vigoare, nu a fost aplicată. La acest moment nu se cunoscu informații concrete despre cum se vor acorda subvențiile agricole în noua PAC, noul program nefiind aprobat la nivel european.

PLĂȚI APIA: FERMELE CARE VOR ÎNCASA SUBVENȚII MAI MARI! agrointeligenta.ro23 decembrie 2019 Fermele care vor primi subvenții mai mari prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ministrul Agriculturii Adrian Oros a oferit noi detalii despre modul în care vor fi împărțiți banii în viitorul exercițiu financiar european.

13

Într-un interviu acordat publicației Gândul.info, Adrian Oros arată că exploatațiile care vor fi susținute suplimentar vor fi cele care pot asigura un trai decent pentru o familie. Sprijinul suplimentar pentru fermele mici, de familie, va veni din redirecționarea unor sume ce acum sunt încasate de marii fermieri.

”Noi vrem o plafonare voluntară a plăţilor directe. Adică să stabilim care va fi nivelul plafonării. Cu siguranţă de ea nu vom scăpa. Sunt ţări nordice, puternice, care vor plafonare fără nicio condiţie, adică la maximum 100.000 euro sau 60.000 de euro. Noi, alături de mai multe ţări, solicităm o plafonare voluntară, stabilim noi care este nivelul acesteia, laolaltă cu plata redistributivă. Cu alte cuvinte, banii care rămân după această plafonare să-i distribuim exact spre acele ferme medii, ferme familiale, astfel încât să le consolidăm.

Noi avem o structură a fermelor total atipică. Trebuie să trecem foarte repede de la aceste ferme de subzistenţă, să se coaguleze şi să formeze ferme de familie, comerciale, care să reziste în timp. (…) Dacă în Polonia intervalul este între 3 şi 30 ha, la noi acesta diferă. O fermă de familie, aici, în sud, unde se practică monocultura, 30 de hectare nu pot susţine o familie.

În Ardeal sau în Bucovina, dintr-o fermă de familie mixtă 30-50 ha poate trăi o familie. De aceea, eu zic că nu contează numărul de hectare, ci structura şi ce activităţi se petrec în această fermă”, a declarat șeful de la Agricultură. Pentru anul următor și prosibil și pentru 2021, schema de subvenționare a fermierilor nu va suferi modificări. Schimbările vor putea fi implementate începând cu noua Politică Agricolă Comună, prin Planul Național Strategic (PNS), aflat în curs de elaborare.

Programul „usturoiul” da roade! Cat au crescut suprafetele cultivate In dec. 20, 2019  

Nivelul ridicat al programului de minimis pentru usturoi, care din acest an a fost stabilit la 3.000 de euro pe hectar, a dus la creşterea suprafeţelor cultivate cu usturoi, în judeţul Mureş fiind deja şase cultivatori cu un total de 7,5 hectare, transmite AGERPRES.

„Avem programul de usturoi în 2019, în judeţul Mureş avem 6 cultivatori de usturoi, cu peste 30 de ari de culturi. În total avem circa 7,5 hectare de

14

usturoi, în creştere faţă de anil trecut. Recomandăm consumatorilor să îl caute în toate pieţele şi să îl achiziţioneze, fiindcă este un usturoi cu calităţi excepţionale”, a spus şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DJA) Mureş, Ioan Rus.

Producătorii români de usturoi susţin că prin aceste subvenţii încep să câştige teren în faţa concurenţei chinezeşti şi turceşti, întrucât pot acoperi din ce în ce mai mult cererile de pe piaţă, însă deocamdată majoritatea producţiei este desfăcută în târguri, în pieţe şi în aprozarele mici.

Unul dintre cei mai mari producători de usturoi din judeţul Mureş, cu o suprafaţă de 4 hectare, este Emese Balazs, din Mădăraşu de Câmpie, care a reuşit să înfiinţeze prima plantaţie de usturoi mureşeană, cu două producţii anuale, o producţie de toamnă şi una de primăvară.

„Producem usturoi din sămânţă certificate. Secretul este să ai o sămânţă bună şi toamna să-l pui în pământ, fiindcă usturoiul plantat toamna se scoate în luna iunie. Noi l-am plantat în luna octombrie şi l-am scos anul acesta, în luna iunie. Şi usturoiul de toamnă a ieşit foarte frumos. Sămânţa este de-a noastră, de aici, se numeşte Messidor şi s-a acomodat cu clima, este o sămânţă certificată din Franţa. Producem usturoiul de toamnă pe patru hectare şi pe trei hectare producem usturoiul de primăvară. Deşi lumea devine tot mai modernă şi există comentarii cum că ar trebui să se renunţe la usturoi fiindcă miroase, oamenii cumpără cantităţi din ce în ce mari. Avem şi comentarii foarte bune pentru că lumea se bucură că se găseşte usturoi românesc şi de calitate. Pot spune cu mândrie că usturoiul este un antibiotic natural”, a declarat Emese Balazs pentru AGERPRES.

Întrucât usturoiul tine doar până când se taie porcii înainte de Crăciun. Emese Balazs comercializează usturoiul din culturile trecute la borcane mici, conservat după o reţetă din bătrâni.

Producătorii susţin că secretul unui usturoi de calitate este plantarea lui în lunile octombrie-noiembrie, pentru a prinde lunile de iarnă când primeşte mai multă umiditate din ploaie şi zăpadă, însă acest gen de cultură necesită o atenţie sporită.

Oportunitate importanta pentru crescatorii de animale, facilitata de ANSVSA In dec. 21, 2019   În urma negocierilor continue între serviciile veterinare din România și Israel ca exportatorii de animale vii să beneficieze de condiții mai bune pentru exportul animalelor vii în Israel, în data de 18 decembrie 2019 au fost agreate bilateral noile certificate veterinare de sănătate pentru

15

exportul bovinelor, ovinelor și caprinelor din România în Israel, la cele mai înalte standarde de bunăstare și sănătate.

Astfel, a fost creată o mare oportunitate pentru crescătorii de rumegătoare din România, care vor putea derula operațiuni de export animale vii către Israel la costuri mult mai scăzute și în perioade de timp mai reduse. Costurile sunt reduse prin eliminarea testărilor serologice și virusologice, a vaccinării împortiva bolii limbii albastre. Totodată, perioada de carantină se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce și costurile aferente cazării animalelor.

În urma agreării certificatelor veterinare de sănătate pentru exportul rumegătoarelor, ANSVSA elaborează instrucțiuni în teritoriu și le va trimite către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor  județene, în vederea informării medicilor veterinari care efectuează operațiunile de certificare, a operatorilor economici care efectuează activități de export către Israel, precum și a tuturor celor interesați despre modificarea certificatului veterinar de sănătate mai sus menționat și respectarea condițiilor pentru efectuarea exportului în conformitate cu noile certificate veterinare de sănătate agreate. 

Oportunitatea de a exporta rumegătoare din România în Israel, în prezent, fără obligativitatea vaccinării și testării, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica această boală de pe teritoriul țării noastre.

Boala limbii albastre a apărut pentru prima oară în România în data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4.

ANSVSA a elaborat o serie de măsuri atât pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul României, cât și după confirmarea bolii.

Măsurile ferme, întreprinse rapid, au condus la închiderea ultimului focar de boală a limbii albastre, în data de 4 ianuarie 2016.

16

Consecutiv, conform prevederilor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis către acest for, dosarul necesar pentru autodeclararea României ca țară liberă de boala limbii albastre; declarația României privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicată la începutul anului 2018, putând fi accesată la următorul link: //www.oie.int/en/animal-health-in-the-world/self-declared-disease-status/.

Pe tot parcusrul acestei perioade, ANSVSA a întreținut un dialog permanent cu serviciile veterinare centrale din Israel. De asemenea, specialiștii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israeliană, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în țara noastră, ultima dintre acestea având loc în perioada 05 – 10 august 2018.  În cadrul acestor viziate, realizate în vederea evaluării sistemului de control a exporturilor de rumegătoare vii din Romania în Israel, ANSVSA a propus modificarea condițiilor de sănătate privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de sănătate pentru export.

*Boala limbii albastre nu afectează omul, este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides şi nu prin contactul direct între animale.

Boala afectează rumegătoarele şi are caracter sezonier.

Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.

Din literatura de specialitate, reiese că o insectă hematofagă poate călători până la 1,5– 2 km/zi într-o zonă, iar în anumite condiţii meteorologice (vânturi predominante pe o anumită direcţie şi perioadă, în condiţii favorizante), insectele pot fi purtate la distanţe mult mai mari, ce pot atinge până la 200 de km/zi.

Pierderile economice se datorează costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activităţile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului şi a  activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie.

De asemenea, pierderi economice se înregistrează şi datorită restricţiilor impuse comerţului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evoluează boala.

17

AFIR si FINANTARI

APIA SAU AFIR? CE SPUNE MINISTRUL OROS despre FUZIUNEA AGENȚIILOR DE PLĂȚI! agrointeligenta.ro23 decembrie 2019 9:54

Fermierii români beneficiază de fonduri europene prin intermediul a două agenții de plăți. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le achită producătorilor agricoli plățile directe, subvențiile, și plățile compensatorii, în timp ce Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) finanțează proiectele din exploatațiile agricole și mediul rural.

”Chiar dacă suntem ultima ţară UE care încă mai are două agenţii de plăţi, eu am cerut posibilitatea menţinerii celor două agenţii de plăţi din România – AFIR şi APIA – pentru a nu periclita acordarea sprijinului către beneficiari în viitoarea PAC. Nu-mi dau seama dacă vom reuşi acest lucru sau dacă, în perioada de tranziţie (2021 – 2022), ni se va impune. Înaintele de întâlnirile din noiembrie şi din decembrie, eu am transmis punctul nostru de vedere către Comisia Europeană de menţinere a celor două agenţii de plată”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-un interviu acordat Gândul.info.

Contopirea celor două agenții de plăți ar aduce o economie de 25% din costurile actuale de finanțare a structurilor. ”S-ar putea câştiga acei 25 la sută unde se dublează structura agenţiilor – personal, juridic, audit, conexele. Poate şi o mai bună corelare între ele, fiind sub o singură umbrelă. N-ar mai trebui să circule atât de greu, interinstituţional, hârtiile între ele”, a explicat ministrul Adrian Oros.

18

Camelia-Maria Procop este noul director general al ADS agrointeligenta.ro23 decembrie 2019 7:21

Camelia-Maria Procop a fost recent numită de actuala conducere a Ministerului Agriculturii la şefia Agenției Domeniilor Statului ADS, aceasta înlocuindu-l în funcția de director general la Bogdan-Gabriel Olteanu, pus în funcţie la începutul lunii august de către fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.Conform declarației sale de avere, înainte de a fi numită director general al ADS, Camelia Procop a fost șef serviciu în cadrul instituției pe care astăzi o conduce. Agenția Domeniilor Statului are în administrare o suprafață de peste 300.000 de hectare la care redevența este una modică în raport cu prețul pieței.

Recent, ministrul agriculturii Adrian Oros s-a arătat nemulțumit de situația de la ADS unde cei care au contract de arendă sau de concesiune achită o arendă anuală de la 300 la 800 de kilograme de grâu pe an. ”La ADS este jale. Toate zestrea României gestionată de ADS este într-un Excel pe care oricine, fie din greşeală, fie din rea voinţă poate să îl modifice. Am întrebat la ADS care este suprafaţa administrată, cât este întabulată şi cât este concesionată. (…) Avem în administrare 319.390 hectare, întăbulate şi cadastrate 111.643 hectare, deci o treime, concesionate 230.424 de hectare, iar 90.000 de hectare sunt în diferite stadii de arendă sau situaţia lor este necunoscută”, a declarat ministrul Agriculturii, într-un interviu pentru Agerpres. Cea mai mare concesiune-bloc administrată de ADS este situată în Insula Mare a Brăilei – circa 57.000 de hectare, și aparține Agricost SA, societate preluată de anul trecut de către fondul de investiții Ad-Dahra cu sediul în Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite.

Ministrul Oros vrea să-i oprească pe samsarii de animale cu Armata şi Jandarmeria, pe modelul polonez. „Ţara noastră este aproape toată roşie!” Ionel Vaduva astăzi,

Într-un interviu acordat Gandul.info, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, recunoaşte că l-a inspirat modelul măsurilor de forţă la care au apelat autorităţile poloneze în încercarea de combatere a pestei porcine africane (PPA) şi a anunţat că

19

va încerca să-i oprească pe samsarii de animale cu Armata şi Jandarmeria.

El consideră că mişcarea ilegală a suinelor pe teritoriul României pune în pericol chiar şi siguranţa naţională, pentru că, astfel, se răspândeşte „o boală majoră” (n.r. - PPA).

Oros nu se teme să afirme că „Ţara noastră este aproape roşie”, referindu-se la posibila declarare oficială a pestei porcine africane ca evoluând în majoritatea spaţiului naţional, motiv pentru care comerţul cu carne de porc ar urma să fie interzis. Situaţia, precizează el, impune controale ale circulaţiei animalelor „pe bune”, fiind justificate eventualele intervenţii în forţă ale efectivelor Armatei şi ale Ministerului de Interne.

Oficialul guvernamental a mai vorbit despre absenţa sa (justificată, potrivit precizărilor făcute) din plenul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor întrunit marţi, 17 decembrie 2019. La acea dată a fost analizată situaţia apărută la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău (delegarea directorului AFIR, Adrian Chesnoiu, în locul preot dr. Costel Vînătoru).

A avut ocazia astfel să-şi prezinte propria viziune asupra băncii de resurse vegetale din Buzău, a oportunităţii existenţei unei a doua astfel de instituţii, după cea de la Suceava, dar şi asupra managementului Agenţiei de Finanţare a Investiţiilor Rurale (AFIR), condusă de Adrian-Ionuţ Chesnoiu.

Discuţia a continuat despre cum vede domnia sa problema plafonării plăţilor directe, direcţiile de dezvoltare a sectorului agrozootehnic românesc prin Planul Naţional Strategic (PNS) şi dacă va mai solicita sau nu derogare pentru tratamentele la sămânţă cu neonicotinoide.

Despre alte subiecte de interes, cum este şi cazul „vânătorilor de subvenţii”, în cele ce urmează.

Gandul.info: Domnule ministru, chiar dacă aţi fost invitat de membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, marţi, 17 decembrie

20

2019, în contextul analizei situaţiei apărute la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău, nici dumneavoastră, nici secretarii de stat MADR nu s-au prezentat. De ce?

Nechita-Adrian Oros: Eu am fost chemat, dar eram la Bruxelles, la Consiliul AGRIFISH care a avut loc în perioada 16-17 decembrie 2019. Domnul Dumitru (n.r. - Emil Dumitru, secretar de stat MADR) l-a sunat pe domnul Păle (n.r. - Dănuţ Păle, vicepreşedinte al Comisiei de Agricultură), însă acesta nu i-a răspuns; nu mai contează. Oricum, domnul Chesnoiu (n.r. - Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR) a venit, dar în calitate de delegat, alături de dr. Costel Vînătoru, fostul coordonator al instituţiei, demis între timp; domnul Chesnoiu vorbea în numele AFIR, dar nu mai era la AFIR. El este delegat la Banca de Gene din Buzău. Nu are cum să coordoneze activitatea AFIR în această perioadă până nu îi încetează delegarea.

Gandul.info: În ceea ce priveşte delegarea şefului AFIR la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău, cât anume poate dura aceasta?

Nechita-Adrian Oros: 60 de zile are domnia sa delegare la Buzău. Ulterior, domnul Chesnoiu trebuie să ne prezinte o strategie, o viziune despre ce va însemna această instituţie.

Noi avem deja o bancă de gene la Suceava, tradiţională, afiliată la toate organismele internaţionale. Chiar mi-am programat după sărbători o întâlnire cu cei de acolo. Ei au capacitatea să lucreze în continuare şi vom vedea dacă este sau nu fezabilă apariţia altei bănci de gene.

Gandul.info: ... o altă bancă de gene aprobată prin HG, dacă este să ne referim la cea din Buzău.

Nechita-Adrian Oros: Tot printr-o Hotărâre de Guvern, în 2018, banca din Suceava era trimisă la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), adică subfinanţată, ca să traducem. Se spunea atunci că instituţia de la Suceava nu are prioritate naţională; era o problemă de cercetare, nu de strategie. În schimb, la câteva luni s-a ieşit cu un alt act normativ prin care s-a spus că este o prioritate naţională să avem o altă bancă de resurse vegetale, una care să păstreze zestrea genetică - ceea ce este corect, lucru însă pe care îl făcea şi cealaltă bancă.

Cred că mişcarea asta a fost şi una politică, după părerea mea. Cred că s-a

21

folosit şi numele domnului Vînătoru (n.r. - Costel Vînătoru). Nu-l cunosc personal, dar cu siguranţă este o persoană respectabilă şi cunoscută în mediul de cercetare, mai ales în zona horticolă. Vînătoru este o figură rezonabilă, o figură de bine în zona Buzăului. De aceea, în jurul domniei sale s-a construit acest proiect.

Vom vedea dacă România are nevoie de două bănci de gene, dacă cea de la Suceava are sau nu performanţă, pentru că nimeni nu ne-a spus încă acest lucru şi dacă este necesară apariţia a încă unei astfel de bănci. Deocamdată, banca de resurse vegetale de la Buzău este doar o HG pe hârtie. Ea nu există ca atare. Domnul Vînătoru a fost detaşat, el fiind cercetător la Staţiunea Legumicolă. Ministerul Agriculturii nu l-a demis, ci i-a încetat detaşarea de la SCDL Buzău. El era angajatul staţiunii.

Gandul.info: Dacă tot am deschis discuţia despre AFIR, să vorbim şi despre preformanţele agenţiei în cee ce priveşte absorbţia fondurilor FEADR. Care este nivelul la zi al plăţilor efectuate de Comisia Europeană (CE) către statul român?

Nechita-Adrian Oros: Dacă media europeană privind plăţile efective ale CE către statele membre, pe FEADR (n.r. - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), este în procentaj de 50,52%, în cazul României vorbim de 55,75%, adică 4.531.531.825 euro, dintr-un total de 8.127.996.402 euro alocaţi. Practic, la data de 30 septembrie 2019 ne aflam în media europeană, pe locul 12 din 28 de state. Între timp, toate ţările au mai depus cereri de finanţare. Şi noi am depus cereri de plată de 282.184.772 euro pe trimestrul IV. Dacă şi acestea vor fi acceptate spre plată, atunci la finele lui 2019 vom avea 59,21% procent de rambursare.

Gandul.info: Din punctul dumneavoastră de vedere, în ceea ce ne priveşte, sesizaţi o majorare a ratei de absorbţie?

Nechita-Adrian Oros: Oricum aceasta trebuia să crească, pentru că vorbim de o perioadă de programare de şapte ani. În fiecare an trebuie să se majoreze rata de absorbţie. Noi trebuie să ajungem la finalul acestui exerciţiu bugetar, dacă se poate, la 100% absorbţie. Ăsta ar fi ţelul. În plus, pentru a atinge acest deziderat, noi vom insista pe lângă Comisia Europeană (CE) să mergem cu încă trei ani de tranziţie (N+3) pentru absorbţia banilor rămaşi.

Măsură PNDR cu un grad de accesare de 316,5%!

Gândul.info: Care au fost cele mai accesate măsuri din PNDR? Cum

22

explicaţi marjele ridicate?

Nechita-Adrian Oros: În acest context amintim de 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”. Aici avem un grad de accesare de 316,5%! Cererea aşa de mare este explicată şi de numărul mare de proiecte depuse de primării, nu numai de către agenţii economici.

Apoi, un apetit mare a fost şi pentru investiţiile în exploataţiile agricole, şi mai ales investiţiile în exploataţiile pomicole. Vorbim în acest caz de un grad de accesare de 233%!. Din ceea ce am discutat cu cei din sectorul pomicol, aceasta a fost o măsură de sprijin benefică şi aşteptată pentru recoversia plantaţiilor. Foarte multă lume a accesat-o. Şi aici, ca şi în alte părţi, rămâne problema depozitării şi desfacerii materiei prime produse. Cu aceste măsuri s-a rezolvat doar o parte a problemei, şi anume producţia şi reconversia.

Gandul.info: Ar aproba Executivul de la Bruxelles o redirecţionare a banilor între măsurile PNDR, astfel încât să acoperim golurile despre care făceaţi vorbire?

Nechita-Adrian Oros: La finalul lunii noiembrie a fost efectuată o evaluare instituţională, realizată de experţii CE. Acolo unde au rămas bani, s-a cerut lansarea unor noi sesiuni şi mutarea banilor către măsuri mai atractive, unde avem cerere de peste 100%. Cu privire la această mişcare, Executivul comunitar este de acord. În actualul exerciţiu financiar încă se mai poate face acest lucru, dacă ne vom mişca foarte rapid.

Gandul.info: Către ce zone doriţi să reorientaţi banii şi cât anume mai sunt disponibili?

Nechita-Adrian Oros: Am identificat vreo 40 de milioane de euro pe care am vrea să-i redirecţionăm către tinerii fermieri. Acum căutăm inclusiv posibilitatea de a concesiona terenuri către aceşti tineri fermieri, la pachet cu finanţarea pe dezvoltare rurală.

Gandul.info: Veţi avea îndeajuns de mult teren încât să-l direcţionaţi către tineri? Nu asta îşi dorea şi predecesorul dumneavoastră, Petre Daea?

Nechita-Adrian Oros: La o întrebare transmisă către predecesorul meu cu privire la situaţia terenurilor agricole, acum două luni, când încă eram vicepreşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, mi-au  răspuns cei de la ADS. Am aflat că au încă în gestiune circa 319.000 ha. I-

23

am întrebat ce se întâmplă exact cu aceste suprafeţe, la acel moment. Mi s-a răspuns că din totalul respectiv sunt cadastrate şi întabulate 111.000 ha, aşadar o treime, iar concesionate vreo 230.000. Sunt aşadar vreo 89.000 care se află în alt stadiu – arendate sau nu se prea ştie de ele.

Noul director ADS încearcă să afle ce se întâmplă exact cu terenurile. Am aflat, de la domnia sa, că gestiunea terenurilor ADS se află într-un Excel; vedem. Şi acolo trebuie să verificăm zvonurile. Ce este important, directorul general ADS mi-a confirmat că zero hectare au fost acordate, de-a lungul timpului, tinerilor fermieri. Agricultorii tineri mi-au spus nu o dată că, pe lângă finanţarea AFIR, ar fi bine dacă ar exista şi acces la terenurile ADS.

Gandul.info: Şi totuşi, care este performanţa AFIR pe 2019? Cum vedeţi impactul managementului agenţiei asupra bunei sale funcţionări?

Nechita-Adrian Oros: Dacă este să comparăm procentele de absorbţie, sigur, suntem peste medie, suntem la jumătatea clasamentului, chiar mai bine, pe locul 12 din 28, la data de 30 septembrie.

În schimb, sunt foarte multe probleme structurale şi de management. Vom identifica acum exact câţi, dar am înţeles că au sunt câteva zeci, aproape 100 de oameni detaşaţi din privat, fără concurs, direct în AFIR. Mulţi dintre ei - şi iarăşi vom vedea exact câţi – beneficiari ai programelor AFIR; un posibil conflict de interese. Potrivit informaţiilor disponibile până la ora interviului, aproximativ 27 dintre ei au derulat programe europene, după ce au fost angajaţi de către AFIR.

La această agenţie este prezent corpul de control; se fac nişte verificări. Sigur, pot fi şi multe informaţii eronate, false. Nu vreau să acuz pe nedrept. Am primit foarte multe informaţii şi înainte, şi după, şi trebuie să le verificăm.

Oricum, în 30 decembrie 2019, toate aceste detaşări vor înceta. Este o decizie la nivelul întregului Guvern. Sunt foarte multe asemenea mişcări în toate ministerele, acolo unde sunt poziţii contractuale. Acolo unde sunt poziţii de funcţionari public, sigur, vorbim de o altă legislaţie ca să ocupi un post.

„Vânătorii de subvenţii”

Gandul.info: Planul Naţional Strategic (PNS). Care sunt discuţiile privind priorităţile sectorului agrozootehnic şi de procesare din

24

România pentru următorii şapte ani?

Nechita-Adrian Oros: Cu fiecare sector în parte cu care ne întâlnim, nevoile constatate sunt atât de mari (şi, din păcate, unele minusuri în derularea celor două exerciţii financiare), încât am putea să alocăm toţii banii pe care îi avem, toate cele 20 de miliarde, şi tot nu am rezolva toate problemele. De aceea, noi va trebui să le prioritizăm. În acest sens, am declanşat întâlniri cu mediul asociativ, pe care le-am terminat săptămâna aceasta (n.r. - 16-22 decembrie). Le-am promis reprezentanţilor acestora că, de la 1 ianuarie 2020, după ce vom avea şi o evaluare instituţională – aici vedem cum stăm, dacă mai schimbăm ceva în organigramă, în sensul să fim mai eficienţi, să nu ne suprapunem, eventual – îi chemăm la discuţii.

Gandul.info: Care sunt cele mai fezabile propuneri din partea lor, unele pe care le-aţi lua în calcul în definitivarea PNS?

Nechita-Adrian Oros: Acele propuneri din partea lor trebuie să se plieze un pic şi pe nevoile generale, cele de interes naţional. Spre exemplu, dacă ne referim la animale – şi le-am spus-o în faţă, direct – noi, am dat foarte mulţi bani, datorită acelei date de referinţă. S-au pierdut foarte mulţi bani pe animale inexistente. Încercăm măcar, în noul PNS, să scăpăm de această dată de referinţă multianuală. Corect este să ne referim la numărul de animale deţinut în anul respectiv.

Este foarte greu să-i explici unui crescător cu 100 de animale, dar cumpărate în 2015, că pentru restul de animale nu primeşte subvenţie. Asta în timp ce, spre exemplu, poate vecinul său a avut înregistrate 200 de animale, le-a vândut în decurs de un an, dar primeşte subvenţie încă şapte ani. Nici n-ai cum să-i explici, pentru că el n-are cum să te înţeleagă cum sunt regulamentele europene, care este cutuma în alte ţări. În alte state europene nu se întâmplă lucrurile aşa.

Pe de altă parte este vorba şi de calitate. De fiecare dată când ne întâlnim cu mediul asociativ, acesta spune că sunt probleme cu comercializarea. Şi situaţia aceasta este generată de faptul că nu sunt organizaţi în aşa fel încât să poată fi puternici, să-şi să-şi negocieze preţuri, mai ales în marile lanţuri de magazine. Pe de altă parte, sunt unele producţii care sunt mult mai slabe calitativ. Mai ales în zona aceasta a zootehniei. Eu cred că s-ar putea merge foarte mult pe a creşte animale de rasă şi care să aibă performanţă. Să-şi stabilească împreună cu noi care ar fi oportunităţile. Trebuie să-i premiem cumva sau să-i ajutăm şi pe cei care fac eforturi şi vor să facă şi performanţă.

25

Există şi în Europa, nu numai la noi, acei aşa-zişi vânători de subvenţii. Eu aş vrea ca banii europeni să ajungă doar la cel care a lucrat pământul sau a crescut animale şi care activa când a apărut subvenţia, şi va continua şi după ce nu va mai fi subvenţia. Sigur, nu depinde de mine. Va fi foarte greu să stopezi specula aceasta a unora de a-şi plasa banii într-o zonă atractivă, la un moment dat, să ia subvenţii. Pe termen lung ei nu au niciun plan. Atunci, este foarte greu să-i bagi într-un program de genotipare a animalelor, de dezvoltare a unei anumite rase. Planurile lor sunt până la sfârşitul exerciţiului financiar.

Gandul.info: Despre plafonarea subvenţiilor aţi discutat la Bruxelles? Care a fost concluzia?

Nechita-Adrian Oros: Noi vrem o plafonare voluntară a plăţilor directe. Adică să stabilim care va fi nivelul plafonării. Cu siguranţă de ea nu vom scăpa. Sunt ţări nordice, puternice, care vor plafonare fără nicio condiţie, adică la maximum 100.000 euro sau 60.000 de euro. Noi, alături de mai multe ţări, solicităm o plafonare voluntară, stabilim noi care este nivelul acesteia, laolaltă cu plata redistributivă. Cu alte cuvinte, banii care rămân după această plafonare să-i distribuim exact spre acele ferme medii, ferme familiale, astfel încât să le consolidăm. Noi avem o structură a fermelor total atipică. Trebuie să trecem foarte repede de la aceste ferme de subzistenţă, să se coaguleze şi să formeze ferme de familie, comerciale, care să reziste în timp.

Gandul.info: Care ar fi suprafaţa minimă pentru a fi funcţională o astfel de exploataţie?

Nechita-Adrian Oros: Dacă în Polonia intervalul este între 3 şi 30 ha, la noi acesta diferă. O fermă de familie, aici, în sud, unde se practică monocultura, 30 de hectare nu pot susţine o familie. În Ardeal sau în Bucovina, dintr-o fermă de familie mixtă 30-50 ha poate trăi o familie. De aceea, eu zic că nu contează numărul de hectare, ci structura şi ce activităţi se petrec în această fermă.

Gandul.info: Ce subiecte aţi prezentat colegilor miniştri la AGRIFISH, în perioada 16-17 decembrie?

Nechita-Adrian Oros: Sperăm să putem menţine acordarea sprijinului cuplat şi a acelui Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANT), plătit din bani de la buget, dar pentru acordarea căruia ne trebuie permisiunea Bruxelles-ului.

De asemenea, am insistat pe acceptarea prelungirii perioadei programatice a

26

PNDR cu încă trei ani (de la N+2, la N+3).

Apoi, încă nu ne este foarte clară definirea hectarului eligibil, fapt care ar putea afecta cuantumul subvenţiei la hectar pentru statele care aplică acest tip de plăţi. La fel şi în cazul ecoschemelor, ne interesează definirea şi modalitatea de aplicare la nivel de fermă. Am spus acolo că vrem nişte exemple concrete pornind de la nişte obiective specifice, astfel încât să vedem să le transformăm apoi în măsuri de agromediu. Aceste concepte sunt ideile preşedinţiei finlandeze a UE şi agreate de Comisia Europeană.

Am avut, de asemenea, o reacţie la cerinţa de a avea o perioadă tranzitorie pentru menţinerea finanţării grupurilor de producători de patru ani de zile. Eu am cerut ca perioada de finanţare a grupurilor de producători să fie menţinută până în 2027, având în vedere slaba organizare a acestora într-o serie de state europene, inclusiv la noi.

Nu în ultimul rând, chiar dacă suntem ultima ţară UE care încă mai are două agenţii de plăţi, eu am cerut posibilitatea menţinerii celor două agenţii de plăţi din România – AFIR şi APIA – pentru a nu periclita acordarea sprijinului către beneficiari în viitoarea PAC. Nu-mi dau seama dacă vom reuşi acest lucru sau dacă, în perioada de tranziţie (2021 – 2022), ni se va impune. Înaintele de întâlnirile din noiembrie şi din decembrie, eu am transmis punctul nostru de vedere către Comisia Europeană de menţinere a celor două agenţii de plată.

Gandul.info: Ar fi bine să fie o singură entitate sau să rămână tot două agenţii?

Nechita-Adrian Oros: S-ar putea câştiga acei 25 la sută unde se dublează structura agenţiilor – personal, juridic, audit, conexele. Poate şi o mai bună corelare între ele, fiind sub o singură umbrelă. N-ar mai trebui să circule atât de greu, interinstituţional, hârtiile între ele.

„Aceasta va fi ultima derogare”, Oros, despre neonicotinoide

Gandul.info: A fost lansată recent o Iniţiativă Cetăţenească Europeană (ICE) cu scopul de a determina eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în 2035, pentru a sprijini fermierii şi pentru a salva albinele şi natura. Unde vă situaţi dumneavoastră între susţinătorii ICE şi producătorii agricoli români?

Nechita-Adrian Oros: Dacă mă întrebaţi pe mine, ca şi toxicolog, eu ar trebui să zic fără nicio substanţă în agricultură. Eu asta predau. Sunt profesor

27

de toxicologie. Ştiu că orice substanţă în plus care apare în viaţa noastră, nu are cum să nu facă rău. Norocul nostru, al vieţuitoarelor, indiferent ce poziţie ocupăm în ecosistem, este că reuşim să ne adaptăm foarte bine.

Pe mine, ca ministru, m-a prins această decizie la jumătate, vorbind aici de derogarea privind utilizarea neonicotinoidelor la tratament sămânţă. Derogarea s-a făcut în fiecare an. Din câte am putut observa, acest demers s-a făcut fără a fi fundamentat ştiinţific, să demonstreze că noi suntem mai afectaţi de Tanymecus dilaticollis (răţişoara porumbului sau gărgăriţa frunzelor de porumb), Agriotessp. (viermii sârmă), Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb), Athalia rosae L. (viespea rapiţei), Phylotreta spp., respectiv Phylloides spp. (purici depământ) faţă de alte ţări UE. Ar fi trebuit să facem nişte cartări ale terenurilor, să zonăm suprafeţele arabile şi să identificăm exact locurile unde atacurile acestor dăunători sunt masive. Să încercăm astfel să le arătăm decidenţilor de la Bruxelles că tratăm exact zonele infestate, să dăm dovadă de profesionalism.

Am fost pus în faţa deciziei de a cere derogare. Eu trebuia să iau decizia. Puteam să n-o cer şi să mă supun deciziei Executivului de la Bruxelles. Eram astfel văzut bine la Comisie, dar era în pericol producţia de porumb şi de floarea soarelui, în mare parte. Apoi, mă condamnau cei din agricultură că fac jocul străinilor.

Eu le-am transmis producătorilor agricoli că aceasta va fi ultima derogare (n.r. - folosirea de sămânţă tratată cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui care vor fi însămânţate în primăvara anului 2020). Acum am fost obligat să cer această derogare, cu toate consecinţele. N-am ce face. Nu-i pot lăsa aşa pe fermieri. Aceasta este însă ultimul astfel de demers, dacă eu voi mai fi aici. Cu siguranţă va fi ultima. Până anul viitor, agricultorii vor trebui să găsească altă soluţie. Va începe probabil procedura de infringement, dar până în momentul în care se finalizează, noi, dacă renunţăm, vom scăpa.

Gandul.info: Pesta porcină africană. Veţi intra cu Armata şi Jandarmeria pe zona transportului ilicit de animale, în forţă, cum au făcut polonezii?

Nechita-Adrian Oros: Am discutat acest aspect, al efectelor PPA asupra economiei, cu omologul meu din Polonia. Şi asta pentru este o ţară care a trecut prin această criză şi încă face eforturi să scape de temutul virus. Similar cu România, Polonia are oarecum aceeaşi structură a populaţiei de porci, adică foarte multe gospodării mici, porci mistreţi mulţi şi o graniţă cu

28

Ucraina care se întinde pe mulţi kilometri

Ei mi-au explicat ce au încercat să facă în ceea ce priveşte gospodăriile în care se cresc porci. Au încercat cu acordarea unor vouchere micilor crescători. Nu a mers foarte bine demersul, atâta timp cât nu au putut să controleze mistreţul.

Ministrul polonez al agriculturii - fermier de meserie - mi-a recunoscut că nu au suficientă forţă să eradicheze PPA, ci doar s-o izoleze. Au mers cu măsuri mai deştepte, dar au mers şi în forţă, cu Armata şi cu Jandarmeria. S-a intrat puternic, cu cele două forţe, pe tot ceea ce înseamnă mişcarea animalelor. Dacă o făceau simbolistic, ca la noi, cu câte-un medic veterinar şi doi de la direcţia agricolă, nu făceau nimic.

În ceea ce ne priveşte, chestia cu interzicerea creşterii porcului în gospodărie nu este o soluţie fezabilă. Ea nu rezolvă problema, atâta timp cât porcii mistreţi intră în curţile oamenilor şi se plimbă prin oraş.

În ceea ce priveşte actul normativ de limitare a numărului de porci dintr-o gospodărie, nu l-a aplicat nimeni. Eu cred că nu contează numărul, ci mai exact ce se întâmplă cu porcii. Atâta vreme cât omul îşi creşte în gospodărie porcii pe care îi consumă, că sunt doi, că sunt cinci, este foarte bine. Dacă va creşte doi pentru a-i vinde, deja nu mai este bine. Noi vom interzice doar comercializarea porcului din mica gospodărie, unde nu se respectă biosecuritatea.

Ţara noastră este aproape toată roşie. Trebuie intrat cu Armata şi cu Jandarmeria ca să blochezi. Ne gândim la asta, însă împreună cu autoritatea. Sigur, nu mă dau la o parte, sunt ministrul agriculturii, însă toate măsurile acestea trebuie luate de autorităţile veterinare, dar cu instituţiile de forţă – Centrul Naţional pentru Combarea Bolilor, Centrul Naţional Pentru Situaţii Speciale de Urgenţă sunt conduse de către ministrul de Interne. Acolo este forţa. Pe mine n-o să mă asculte niciodată un jandarm, iar partea tehnică o asigură ANSVSA.

Ce s-a demarat acum – şi am fost săptămâna trecută cu ei (n.r. - 9-15 decembrie) când au făcut o videoconferinţă cu toţi directorii şi cu toţi şefii de Poliţie din judeţe, să înceapă să facă controale ale circulaţiei animalelor „pe bune”. Acei samsari care plimbă animalele şi bolile dintr-o zonă în alta sunt cunoscuţi. Nu sunt nişte persoane ingenue care apar peste noapte.

Noi trebuie să oprim samsarii de animale, în primul rând, şi să controlăm circulaţia mistreţilor. Degeaba sărim să-l asuprim pe crescător, dacă

29

mistreţul defilează prin curtea lui.

Samsarii pun în pericol şi siguranţa naţională, am putea spune, pentru că ei răspândesc o boală majoră. În acest context vorbim de confiscarea mărfii. Dacă s-ar lua o lună, două, aceste măsuri, ar dispărea fenomenul. Scopul nu este să confisc sau să amendez, ci foarte repede să ajungem la un rezultat.

.............................

AFIR: credite agricole pentru sectorul vegetal si cel zootehnic Decembrie 23, 2019Instrumentul Financiar (IF) este definit conform prevederilor articolului 38 din Regulamentul nr 1303/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare si reprezinta orice instrument financiar, inclusiv, fara a se limita la imprumuturi, leasing, garantii si contra-garantii, investitii de capital, investitii de cvasi-capital sau investitii de tip mezanin in folosul Destinatarilor Finali.

Destinatarul final este o persoana juridica sau o persoana fizica autorizata conform legislatiei in vigoare, care se incadreaza in categoria de beneficiari eligibili definiti conform submasurilor mentionate mai jos, care primeste sprijin financiar prin Instrument Financiar.

Submasurile in cadrul carora va fi disponibil sprijinul prin instrumente financiare sunt:

– sM 4.1 si sM4.1a – „Investitii in exploatatii agricole/ pomicole”;

– sM 4.2 si sM 4.2a – „Investitii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole/ pomicole;

– sM 6.4 – „Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”;

– proiectele, care corespund submasurilor mentionate mai sus, finantate prin LEADER.

Prin IF se acorda:

credite pentru cofinantarea privata aferenta proiectelor finantate prin intermediul submasurilor mentionate mai sus

credite de sine statatoare (fara proiect PNDR) pentru operatiunile eligibile care se incadreaza in submasurile mentionate mai sus.

30

In cazul combinarii grantului cu creditul de cofinantare PNDR, trebuie respectata rata maxima a intensitatii sprijinului (ESB [Echivalent Subventie Bruta] + grant) aplicabila proiectului/ beneficiarului in cauza:

pentru sM 4.1, conform prevederilor Regulamentului nr. 1305/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare

pentru sM 4.1a, sM4.2, sM4.2a, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare;

pentru sM 6.4, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ghidului solicitantului, precum si valoarea maxima a sprijinului conform prevederilor Regulamentului nr. 1407/ 2013 cu privire la ajutorul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, in cazul sM 4.2, sM4.2a si sM6.4 trebuie respectate si prevederile Ordinului nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis „Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”.

In cazul creditului de sine statator, trebuie respectate urmatoarele conditii:

pentru SM 4.1 si sM4.1a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile;

pentru sM4.2 si sM4.2a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile, precum si prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ”Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;

pentru sM 6.4, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis „Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;

31

AFIR, fonduri europene pentru investitii in infrastructura de baza 1 Decembrie 23, 2019

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidurilor solicitantului pentru investitii in arealul ITI – Delta Dunarii privind dezvoltarea infrastructurii de baza (submasura 7.2) si protejarea patrimoniului cultural (submasura 7.6), finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020. Versiunile consultative ale Ghidurilor sunt disponibile pe pagina oficiala de internet a Agentiei, www.afir.info, la sectiunea Dezbatere Publica.„Lansam in  procedura de consultare publica versiunile consultative pentru doua ghiduri destinate investitiilor in infrastructura de baza, dar si pentru investitii asociate patrimoniului cultural pentru comunitatile din zona Deltei Dunarii.” a mentionat directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Prin intermediul submasurii 7.2 ITI – DD (Instrumentul Teritorial Integrat – Delta Dunarii), se acorda fonduri nerambursabile in procent de 100% pentru investitii in infrastructura rutiera, de alimentare cu apa, canalizare si pentru componenta educationala sau sociala. Valoarea sprijinului acordat este intre 500.000 de euro si 4.000.000 de euro pentru proiecte colective.

De asemenea, prin submasura 7.6 ITI – DD, se obtin maximum 500.000 de euro, fonduri nerambursabile in procent de 100%, pentru sustinerea investitiilor de restaurare, conservare si accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a asezamintelor monahale inclusiv a asezamintelor culturale.

Perioada de consultare publica este de 10 zile calendaristice de la data publicarii pe site a versiunii consultative a Ghidurilor solicitantului pentru submasurile 7.2 si 7.6.

1 Originalul articolului, inclusiv ilustratia, la adresa: https://www.stiriagricole.ro/afir-fonduri-europene-pentru-investitii-in-infrastructura-de-baza-56650.html ;

32

Cum se foloseste AFIR de Inteligenta Artificiala pentru a creste gradul de absorbtie a fondurilor europene Decembrie 23, 2019

Directorul general al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale, Adrian CHESNOIU, impreuna cu reprezentatii Directiei IT din cadrul Agentiei, directorul Daniel IFRIM si seful de serviciu Bogdan TULBURE, au avut mai multe intrevederi cu reprezentantii companiei Microsoft despre rezultatele obtinute de Agentie prin utilizarea inteligentei artificiale.

Dezbaterile s-au transformat intr-un clip de prezentare al sistemelor IT implementate de AFIR realizat de catre Microsoft, un infografic ce ilustreaza trecerea de la depunerea pe hartie a proiectelor la cea online din prezent, si o descriere a AFIR, publicata alaturi de alte materiale informative pe platforma web internationala a companiei Microsoft.

Absorbtia fondurilor europene gestionate de catre Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) este in acest moment la un nivel de 53%. Acest lucru a fost posibil si datorita solutiilor de inteligenta artificiala, care au optimizat procesul de solicitare a finantarii, de derulare a achizitiilor sau de plata ale beneficiarilor.

„Realizarea unei prognoze (analize) interne a resurselor necesare pentru gestionarea proiectelor finantate prin PNDR 2020 necesita o interventie manuala a angajatilor AFIR, lucru care a fost destul de dificil de realizat in trecut”, a subliniat Adrian CHESNOIU, directorul general AFIR.

„Suntem prima institutie publica din Romania care utilizeaza la un nivel atat de ridicat inteligenta artificiala, iar acest lucru a schimbat intreaga abordare a procesului de implementare. Ne-am dorit sa crestem acuratetea prognozelor de cheltuieli si finantare, deoarece aceasta optimizare ajuta atat beneficiarii nostri, cat si eficienta activitatilor institutiei.”

In trecut, procesul de plata se efectua pe hartie si era „departe de a fi optimizat”. Echipa specialistilor AFIR a petrecut luni intregi transformand acest proces intr-unul complet online. Solutia optima pentru AFIR a insemnat un mecanism de predictie pentru plati care a fost livrat printr-o solutie combinata intre mai multe tehnologii cloud (Azure Data Warehouse si Azure Machine Learning, Azure SQL si Power BI).

Utilizarea unui mecanism de predictie de plata bazat pe sistemele AI (Inteligenta Artificiala) ofera multe imbunatatiri, in special atunci cand e vorba de precizia prognozei. In perioada in care procesul era manual, au existat erori care afectau exactitatea raportului, insa predictia bazata pe AI

33

elimina aceste riscuri. Exactitatea previziunilor a crescut pana la 80% la 25.000 de proiecte gestionate in sistem.

AFIR: fermierii isi pot asigura culturile agricole cu fonduri europene Decembrie 22, 2019Submasura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” se incadreaza, conform prevederilor art. 36 si 37 din Regulamentul nr. (UE) 1305/2013, cu modificarile și completarile ulterioare, in masura 17 ”Gestionarea riscurilor” si contribuie la domeniul de interventie DI 3B „Sprijinirea gestionarii si prevenirii riscurilor la nivelul exploatatiilor”.

Scopul acestei submasuri este:

– incurajarea fermierilor sa participe la schemele de asigurare private in vederea gestionarii corespunzatoare a riscurilor care le pot afecta productia agricola;

– stimularea fermierilor pentru a beneficia de asigurare si extinderea sferei riscurilor asigurabile de catre societatile de asigurare.

Obiective

Submasura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor” se incadreaza, conform prevederilor art. 36 si 37 din Regulamentul nr. (CE) 1305/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, in masura 17 ”Gestionarea riscurilor” si contribuie la domeniul de interventie DI 3B „Sprijinirea gestionarii si prevenirii riscurilor la nivelul exploatatiilor”.

Beneficiarii

Beneficiarii acestei submasuri sunt fermierii activi.

Sprijinul  nerambursabil

34

70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, in cazul fermelor mici cu dimensiunea economica pana la 11.999 SO;

sau

55% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, in cazul fermelor cu dimensiunea economica mai mare sau egala cu 12.000 SO.

Depunerea dosarului cererii de finantare

Pentru implementarea submasurii 17.1 va fi deschisa o sesiune de depunere anuala a Cererilor de finantare, in doua etape:

pentru culturile de primavara in perioada iunie – noiembrie anul curent (inclusiv);

pentru culturile de toamna in perioada decembrie anul curent – mai anul urmator (inclusiv). Pentru primul an de implementare a sub-masurii (2019), sesiunea de depunere va putea fi lansata mai devreme decat la datele prevazute mai sus.

Pentru fiecare etapa aferenta sesiunii anuale continue se publica un anunt de lansare accesare submasura in care se vor preciza: alocarea corespunzatoare disponibila si perioada de depunere a cererilor de finantare.

Depunerea continua a cererilor de finantare in cadrul sesiunii aferente submasurii 17.1 se opreste inainte de termenul limita prevazut in Anuntul de lansare, atunci cand valoarea publica totala a cererilor de finantare depuse depaseste cu 10% nivelul alocarii aferent sesiunii anuale.

CÂȚI BANI S-AU CHELTUIT DIN PNDR 2020?Ferma  28 noiembrie 2016 -

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) vrea să cheltuiască 10% din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală până la finalul lui 2016. În cifre, 800 - 900 mil. euro, din care cca. 400 mil. euro pentru investiții.

„Avem proiecte selectate de aproape un miliard de euro și plăți autorizate de 650 de milioane de euro, un grad de absorbție de aproape 7,5% și un target de 10% până la finele anului, plăți pentru investiții și plăți făcute de APIA pentru măsurile delegate, care sunt importante și consistente în aceste valori. Pentru sfârșitul anului, acest 10% pe care îl propunem înseamnă undeva între 800 și 900 de milioane de euro plătiți efectiv, absorbție reală, iar

35

componenta pentru investiții sperăm să fie undeva de peste 400 de milioane de euro”, a explicat directorul general al AFIR, David Eugen Popescu, la Conferința „PNDR 2014-2020 - Prezent și viitor”, organizată la Indagra 2016.

Popescu a precizat că România a transmis deja Comisiei Europene trei solicitări de rambursare a unor sume din plățile efectuate, din care primele două, totalizând 290 mil. euro, au fost deja rambursate.  

Articol publicat in revista Ferma nr.20(181) 15 - 30 noiembrie 2016

Oros pentru Fermier în România: Modul în care s-au făcut plățile până acum a încurajat producția primară, nu procesarea Financial

Intelligence 23 decembrie 2019, Până acum, modul în care s-au făcut plățile a încurajat producția primară care este mult mai facilă, față de procesare, care presupune eforturi suplimentare, a declarat pentru Fermier în România, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

„Este mult mai simplu că crești animale și să le vinzi vii, decât să vinzi produse procesate. Nu mai ai complicații cu forța de muncă, cu tehnologia. Dacă exporți materie primă, subvențiile sunt foarte bune, încât chiar dacă prețul la care  exportai nu era foarte bun, subvențiile îți acopereau costurile. În zona de procesare esti și mai verificat  de instituții, trebuie să respecți niste reguli. Pe de altă parte, schemele de ajutor pentru Pilonul II puteau fi mai mult direcționate spre zona de procesare, de depozitare”, spune ministrul Agriculturii. Deficitul comercial cu produse agricole al României înregistrează creșteri semnificative de la an la an.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros:   „Trebuie să punem accentul pe procesare” Financial Intelligence   30 noiembrie 2019,

România susține plafonarea voluntară a plăților, a declarat, recent, Adrian Oros, ministrul agriculturii, la o conferință de specialitate, adăugând, ca prioritate pentru viitor: „Trebuie să punem accentul pe procesare”.

36

În Parlamentul European se discută, în acest moment, regulamentul privind plățile ce vor fi alocate prin politica agricolă comună (PAC) din perioada 2021-2017. „Au fost redeschise o serie de articole de către actualul Parlament European, pentru că vechiul parlament aprobase o anumită formă a regulamentului. Articolul 15 privitor la plafonarea plăților pentru fermele mari nu a fost redeschis. În acest moment, prevederile legislației dezbătute de vechiul Parlament European arată că plafonarea plăților este voluntară, dar statul membru are alternativa de a aloca 10% din buget pentru a finanța fie fermele mari, fie fermierii mici și mijlocii”, a declarat europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de agricultură al Parlamentului European, citat de fermierinromania.ro. Un element esențial este legat de realizarea unei strategii naționale pentru perioada 2021-2024. „Ne propunem să realizăm acest plan printr-o consultare cu fermierii”, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros. O temă sensibilă pentru agricultura românească este trecerea de la agricultura producătoare de materii prime la procesarea produselor. „Trebuie să adăugăm plus valoare. Este inadmisibil să exportăm porumb boabe și să importăm făină de mămăligă, să exportăm animale vii și să importăm mezeluri, să exportăm grâu și să importăm pâine congelată. În viitorul exercițiu bugetar vor fi alocate 6,7 miliarde euro, din pilonul doi, pentru dezvoltarea unităților de procesare”, a explicat Daniel Buda, europar-lamentar. Printre temele ce se doresc a fi redefinite de actualul Parlament European este cea privind definirea fermierului activ. „Cine sunt beneficiarii fondurilor europene? Ne dorim ca banii să ajungă la cei care produc și nu la fermierii de canapea”, a spus Daniel Buda. În ceea ce privește componenta de mediu și de schimbări climatice, statul membru are posibilitatea să aloce 20% din sumele bugetare europene totale, dar prioritățile trebuie să se regăsească în planul național strategic. De asemenea, pentru cercetarea agricolă vor fi alocate 10 miliarde de euro.

37

În ceea ce privește viitoarea politică agricolă comună, Mihail Dumitru, director general adjunct la Direcția Generală Agricultură a Comisiei Europene, a explicat situația la zi: „Ne aflăm în procesul de codecizie a Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European, care vor trebui să adopte propunerile Comisiei Europene. Trebuie spus că bugetul pentru PAC a scăzut de la 37,6% din bugetul total european la 28,5%. Scăderea este cauzată de Brexit și de alocarea bugetului către o serie de alte priorități. În total, bugetul PAC propus va fi de 365 de miliarde de euro. Este o reducere bugetară cu 5% față de actualul exercițiu financiar. România va câștiga la plățile directe, dar va pierde la finanțarea de dezvoltare rurală. Dar, poate crește contribuția națională”. Uniunea Europeană este interesată de alocarea bugetului pentru agricultură. Astfel, în România, numărul de beneficiari a scăzut de la 1.200.000 la aproximativ 800.000. În schimb, numărul beneficiarilor sumelor de peste 100.000 euro a crescut, mai scrie fermierinromania.ro. Viitoarea PAC are o serie de obiective: creșterea alocărilor pentru de climă și protecția mediului, se dorește o mai bună distribuție a sprijinului financiar (fermierii câștigă cu 40% mai puțin decât media din restul economiei), înnoirea generațiilor este o temă care preocupă toate statele membre ale UE și, prin viitoarea PAC, se va realiza o coerență în acțiuni la nivelul Uniunii. De asemenea, se pune accent sporit pe inovare. „Vorbim de digitalizare, inteligență artificială, de big data și fermierii vor trebui să aibă cunoștințe și echipamente. Se pot finanța prin PAC, dar trebuie ca România să introducă în planul național strategic prioritățile”, a declarat Mihail Dumitru.

ALTELE

38

ANSVSA: ANUNȚ IMPORTANT PENTRU TOȚI CRESCĂTORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019 15:23

În urma negocierilor continue între serviciile veterinare din România și Israel ca exportatorii de animale vii să beneficieze de condiții mai bune pentru exportul animalelor vii în Israel, în data de 18 decembrie 2019 au fost agreate bilateral noile certificate veterinare de sănătate pentru exportul bovinelor, ovinelor și caprinelor din România în Israel, la cele mai înalte standarde de bunăstare și sănătate.

Anunțula fost făcut în cadrul unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO. ”A fost creată o mare oportunitate pentru crescătorii de rumegătoare din România, care vor putea derula operațiuni de export animale vii către Israel la costuri mult mai scăzute și în perioade de timp mai reduse. Costurile sunt reduse prin eliminarea testărilor serologice și virusologice, a vaccinării împortiva bolii limbii albastre. Totodată, perioada de carantină se va scurta considerabil, ceea ce, implicit, va reduce și costurile aferente cazării animalelor.

În urma agreării certificatelor veterinare de sănătate pentru exportul rumegătoarelor, ANSVSA elaborează instrucțiuni în teritoriu și le va trimite către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor județene, în vederea informării medicilor veterinari care efectuează operațiunile de certificare, a operatorilor economici care efectuează activități de export către Israel, precum și a tuturor celor interesați despre modificarea certificatului veterinar de sănătate mai sus menționat și respectarea condițiilor pentru efectuarea exportului în conformitate cu noile certificate veterinare de sănătate agreate. Oportunitatea de a exporta rumegătoare din România în Israel, în prezent, fără obligativitatea vaccinării și testării, este rezultatul eforturilor depuse de ANSVSA pentru a eradica această boală de pe teritoriul țării noastre. Boala limbii albastre a apărut pentru prima oară în România în data de 22 august 2014, serotipul identificat fiind BTV4. ANSVSA a elaborat o serie de măsuri atât pentru prevenirea introducerii virusului bolii limbii albastre pe teritoriul României, cât și după confirmarea bolii.

Măsurile ferme, întreprinse rapid, au condus la închiderea ultimului focar de boală a limbii albastre, în data de 4 ianuarie 2016. Consecutiv, conform prevederilor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), ANSVSA a transmis către acest for, dosarul necesar pentru autodeclararea României ca țară liberă de boala limbii albastre; declarația României privind statusul liber de boala limbii albastre a fost publicată la începutul anului 2018, putând fi accesată la următorul link: //www.oie.int/en/animal-health-in-the-world/self-declared-disease-status/.

39

Pe tot parcusrul acestei perioade, ANSVSA a întreținut un dialog permanent cu serviciile veterinare centrale din Israel. De asemenea, specialiștii din cadrul ANSVSA au purtat negocieri directe cu partea israeliană, cu prilejul vizitelor de lucru efectuate în țara noastră, ultima dintre acestea având loc în perioada 05 – 10 august 2018.

În cadrul acestor viziate, realizate în vederea evaluării sistemului de control a exporturilor de rumegătoare vii din Romania în Israel, ANSVSA a propus modificarea condițiilor de sănătate privind boala limbii albastre din certificatele veterinare de sănătate pentru export. *Boala limbii albastre nu afectează omul, este cauzată de un virus din genul Orbivirus, care este transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides şi nu prin contactul direct între animale.

Boala afectează rumegătoarele şi are caracter sezonier.

Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv. Din literatura de specialitate, reiese că o insectă hematofagă poate călători până la 1,5– 2 km/zi într-o zonă, iar în anumite condiţii meteorologice (vânturi predominante pe o anumită direcţie şi perioadă, în condiţii favorizante), insectele pot fi purtate la distanţe mult mai mari, ce pot atinge până la 200 de km/zi. Pierderile economice se datorează costurilor aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea animalelor ucise, cheltuieli legate de activităţile de eradicare a bolii (personal, materiale, echipamente etc.), cheltuieli pentru ecarisarea teritoriului şi a activităţilor de dezinsecţie şi dezinfecţie.

De asemenea, pierderi economice se înregistrează şi datorită restricţiilor impuse comerţului cu animale din speciile receptive, provenite din zonele unde evoluează boala”, se arată în comunicatul de presă al ANSVSA.

Ţara noastră, pe locul 38 în lume la securitatea alimentară Ziarul BURSA #Companii / 23 decembrie

Ţara noastră ocupă locul 38 din 113 ţări în clasamentul global al securităţii alimentare, reiese din datele Global Food Security Index (GFSI), raport întocmit de divizia de

40

cercetare The Economist Intelligence Unit (EIU) şi sprijinit de Corteva Agriscience, companie activă în domeniul agricol.Conform analizei, ţara noastră se menţine în topul mondial al securităţii alimentare pe poziţia 38, în mare parte datorită disponibilităţii şi calităţii alimentelor, programelor de siguranţă alimentară şi accesului facil al fermierilor la surse de finanţare. "Nivelul redus al risipei alimentare, sistemul de distribuţie dezvoltat şi disponibilitatea micro-nutrienţilor în alimente sunt elemente forte în cazul României", precizează realizatorii raportului. În schimb, România se află în urma altor ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea unui standard nutriţional, stabilirea unei strategii alimentare şi prezenţa unui sistem de monitorizare şi supraveghere.

"Cheltuielile naţionale pentru susţinerea cercetării în domeniul agricol şi nivelul infrastructurii agricole locale sunt sub nivelul altor ţări. Cu toate acestea, raportat la nivelul mediu global, România stă mai bine în ceea ce priveşte posibilitatea dezvoltării infrastructurii de irigare şi capacitatea de depozitare", se menţionează în Index.

Potrivit sursei citate, pentru al doilea an consecutiv, Singapore, Irlanda şi SUA se menţin pe primele trei poziţii, fiind lideri în securitatea alimentară, în ciuda faptului că, în 2019, Indexul a adăugat instrumente noi de măsurare, cum ar fi: costul mâncării, infrastructura agricolă şi existenţa unor standarde nutriţionale. Pentru acest an, în GFSI a fost inclusă o categorie nouă denumită "Resursele naturale şi capacitatea de revenire", un pachet separat de date care se alătură celorlalte trei (Accesibilitate, Disponibilitate, Calitate şi siguranţă), în analiza nivelului de securitate alimentară. Astfel, dacă sunt luate în calcul şi datele din această categorie, majoritatea ţărilor înregistrează o diminuare a punctajului general, ceea ce subliniază cât de vulnerabil este sistemul alimentar în faţa unor ameninţări precum seceta, inundaţiile sau creşterea nivelului mării. România este o excepţie, fiind mai puţin expusă riscurilor climatice globale. GFSI 2019 arată că majoritatea ţărilor analizate (88%) dispun de suficientă hrană pentru propriile populaţii. În acelaşi timp, un raport FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations - Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite) privind Nivelul Securităţii Alimentare şi a Nutriţiei în Lume, arată că peste 820 milioane persoane suferă de foame. Raportul de specialitate arată, totodată, o creştere a preţurilor alimentelor în lume, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate în Venezuela şi Siria, şi subliniază nevoia unor eforturi mai mari pentru a face alimentele bogate în nutrienţi şi de calitate mai accesibile pentru populaţia cu venituri mici.

GFSI este o evaluare amplă a nivelului securităţii alimentare globale dezvoltată de Economist Intelligence Unit (EIU) şi sprijinită de Corteva

41

Agriscience. Indexul, făcut public anual, examinează schimbările globale şi sis-temele alimentare din 113 ţări.

Cutremur financiar în România! Șeful Consiliului Fiscal a anunțat ce ne așteaptă  Alecsandru Ion 22 decembrie 2019

Românii nu trebuie să repete experiența de acum 8-9 ani, când s-au dat cu capul de perete, avertizează preșesdintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Răul este iminent dacă nu luăm decizii înţelepte, trage el semnalul de alarmă.

Legi schimbate peste noapte, șocuri legislative pentru oamenii de afaceri, salarii mai mari, dar și prețuri mai mari. Dezechilibre periculoase în economie și o gaură în buget de miliarde de lei.Cam așa ar putea fi caracterizat anul 2019 în câteva cuvinte. Iar lucrurile nu se vor îndrepta prea curând. Suntem într-o situație critică, nu ne mai permitem cheltuieli în plus, declara recent premierul Ludovic Orban în fața parlamentarilor.Anul 2020 ar trebui să fie unul cu corecţii, fără de care răul va fi iminent, a declarat la Digi24 președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Nu ne mai permitem extravaganțe

”Cifrele pentru luna noiembrie arată că suntem la un alt etaj, din păcate, de la care nu ne mai permitem extravanţe.2020 ar trebui să fie unul cu corecţii. Dacă ne-am permite tăieri de taxe şi impozite am ajunge cu deficitul pentru 2020 bine peste 5% din PIB, cel pentru 2021 peste 6%. Ar fi puţin spus foarte rău pentru România, uşor uşor ne-am putea confrunta cu probleme în finanţarea deficitului, a balanţei comerciale”, a declarat Daniel Dăianu.

”Este momentul să ne oprim, am avut o corecţie acum 8 – 9 ani de amploare, foarte dureroasă pentru cetăţeni, când am fost nevoiţi să recurgem la tăieri de salarii, TVA a fost crescut de la 19% la 24%, situaţie care atunci nu putea fi atunci evitată”, a adăugat el.

42

Răul este iminent

”Diferenţa acum e că suntem în situaţia să putem evita aşa ceva, dacă va exista o anume solidaritate care să treacă de partizanatul politicianistic.Răul este iminent dacă nu luăm decizii înţelepte.Românii s-au dat cu capul de perete acum 8 – 9 ani, nu trebuie să repetăm acea experienţă”, avertizează președintele Consiliului Fiscal.

”Ludovic Orban, e bine că a spus că nu ne mai permitem cheltuieli, a fost foarte ferm privind aceste iniţiative, unele promovate de colegi ai săi, oameni care nu înţeleg că tăieri de taxe şi impozite provoacă gol la buget care trebuie acoperit.Salariile si pensiile au crescut şi pentru că veniturile sunt mici, dar responsabilii trebuie să explice oamenilor că ai nevoie şi de o forţă a bugetului care să permită asta”, a explicat Daniel Dăianu.Două Românii

El a arătat că una din marile probleme ale economiei este dată şi de faptul că nu toţi românii declară averile sau toate veniturile câştigate.A cere declararea averilor nu înseamnă a fi comunist, a spus Dăianu.”Există o Românie bună în care se poate trăi decent, dar şi o Românie rea. Cred că în balanţă cântăreşte mai mult prima”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.Referitor la pericolul unei recesiuni în România, el a explicat că se va produce dacă vom avea recesiune în spaţiul european.

Cati bani cheltuie romanii pe masa si pomul de Craciun? Dec. 22, 2019   Bugetul alocat de români pentru perioada Crăciunului se ridică la aproximativ 250 de euro, respectiv 1.189 lei, iar din această sumă 477 de lei sunt destinaţi cheltuielilor pentru bunurile alimentare, în timp ce pe cadouri românii se aşteaptă să dea, în medie, 403 lei, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research, transmite AGERPRES. 

„Perioada Crăciunului este extrem de profitabilă pentru comercianţi şi reprezintă un motiv de îngrijorare pentru români, care nu ştiu dacă vor avea resursele necesare să acopere toate cheltuielile. În timp ce, la nivel european, cheltuielile medii pentru sărbători sunt de 460 euro (între 340 euro în Ţările de Jos

43

până la 640 euro în UK), în România bugetul aproximativ este de 250 de euro (1.189 lei)”, arată analiza citată realizată în perioada 6 – 15 decembrie 2019 pe un eşantion reprezentativ de adulţi din mediul urban.

Restul de buget se distribuie între brad (172 lei) şi decorarea acestuia (137 lei).

Analiza arată că, pe regiuni, locuitorii din Dobrogea şi Bucureşti sunt dispuşi să cheltuie mai mult decât media naţională, în timp ce transilvănenii sunt mai cumpătaţi. Tinerii sub 25 de ani au declarat că vor cheltui cu aproximativ 30 de lei mai mult pentru mâncare decât cei peste 55 de ani şi în jur de 92 lei mai mult pe cadouri.

„Pentru a acoperi aceste cheltuieli, mulţi români se bazează pe prima de Crăciun. Mai mult de jumătate (51%) din respondenţi spun că este destul de importantă şi îi ajută mult, în timp ce peste un sfert (26,3%) declară că nu s-ar descurca fără acest bonus. Prima este mai aşteptată de cei între 25-34 ani, 59,2% dintre cei intervievaţi declarând că le-ar fi mai greu fără aceşti bani”, relevă studiul Reveal Marketing Research.

Analiza mai arată că febra cumpărăturilor începe pentru unii români încă din noiembrie (13,3%), însă majoritatea respondenţilor (30,2%) se ocupă de acest aspect în a doua săptămână din decembrie sau chiar în a treia (24,2%). Nu sunt puţini însă nici cei care lasă totul pe ultima sută de metri.

Supermarketurile şi hipermarketurile sunt prima alegere a românilor pentru a-şi face cumpărăturile alimentare, 93,5% dintre ei alegând această variantă, dintr-un maxim de două posibile. Pe locul doi este piaţa agroalimentară, aleasă de aproape 40% dintre respondenţi, cu o pondere mai mare (65,6%) în cazul celor peste 55 de ani. Magazinele online sunt preferate de cei sub 25 de ani şi de locuitorii din Bucureşti-Ilfov, în timp ce procentul celor care se aprovizionează de la rudele de la ţară e în scădere de la an la an, situându-se în jurul valorii de 10% la nivel naţional.

În ceea ce priveşte cadourile, românii încă preferă magazinele fizice, atât pe cele de sine stătătoare (30%), cât mai ales pe cele din mall-uri (68,2%). Dacă au la dispoziţie mai multe opţiuni, patru din zece români cumpără cadouri online, cu un procent semnificativ mai mic în cazul celor de peste 55 de ani şi unul din patru oameni aleg târgurile de cadouri, mai ales cei în vârstă.

44

Potrivit sursei citate, simbolul sărbătorilor de iarnă, bradul de Crăciun, va fi prezent în peste 90% dintre casele românilor.„Doar o treime dintre respondenţi vor unul natural. Deşi cei tăiaţi încă sunt preferaţi de un sfert din populaţie, încep să fie ceruţi şi cei în ghiveci (3,6%) care apoi se pot replanta. Nu neapărat din considerente ecologice, mai mult bugetare, majoritatea românilor (59%) optează pentru un brad artificial, în timp ce un procent infim au o abordare simbolică, minimalistă şi îşi fac unul din ornamente sau cărţi (1,4%), inspirându-se de pe Pinterest”, spun realizatorii studiului.

În ceea ce priveşte locul de unde îl achiziţionează, tot supermarketurile/ hipermarketurile sunt în topul alegerilor (52%), urmate de piaţă (22%), pentru că românii iau bradul împreună cu restul cumpărăturilor. Globurile şi beteala sunt în topul preferinţelor (72%), în timp ce doar un sfert le aleg pe cele sustenabile. Decoraţiunile se cumpără tot din supermarket sau mall, doar 8,8% dintre respondenţi optând pentru magazine online. În timp ce 15% dintre români schimbă decoraţiunile în fiecare an, aproximativ 40% le ţin mai mult de trei ani.

Însă, pentru români, Sărbătorile de iarnă nu sunt doar despre cumpărături şi mâncare. Timpul petrecut cu familia este important pentru români, 85% dintre respondenţi declarând că se bucură de întâlnirile cu rudele şi prietenii. Doar 3,5% spun că fac asta din obligaţie, procentul fiind mai mare (6,5%) în rândul celor de 35-44 de ani.

Românii se simt mai generoşi anul acesta cu bugetul de sărbători: Aproape un sfert dintre români plănuiesc să cheltuiască mai mult de Crăciun decât în 2018 Teona Tomoiaga 23.12.2019,   Anul acesta, de Crăciun, românii sunt dispuşi să cheltuiască mai mult decât anul trecut pe cadouri, mâncare, băutură, decoraţiuni şi excursii, potrivit unui studiu al Ipsos MORI contractat de International Personal Personal Finance ce operează Provident Financial România.

Conform sursei citate, dintre toate ţările europene studiate, doar polonezii se apropie de nivelul de 22% atins de români, cu 14%, în timp ce locuitorii din Cehia sunt cei mai conservatori când este vorba de a cheltui mai mult, cu doar 7% dintre respondenţi gata de a aloca un buget mai mare.

45

În acelaşi timp, doar 12% dintre români iau în calcul un buget mai mic pentru sărbătorile de iarnă din acest an. 57% menţin totuşi lucrurile sub control şi intenţionează să păstreze acelaşi nivel de cheltuieli ca anul trecut.

Cu toate acestea, planul românilor de a cheltui mai mult de Crăciun ar putea să nu fie o decizie voluntară, deoarece aproape o jumătate (48%) consideră costul crescut al vieţii drept motiv pentru cheltuielile mai mari vizate în acest an. Un motiv principal pentru a aloca mai mult buget sărbătorilor este reprezentat, pentru peste jumătate dintre respondenţi (51%), de cheltuielile mai mari pentru cadouri, în timp ce un sfert menţionează circumstanţele personale sau familiale modificate faţă de anul trecut (24%).

La polul opus, dintre românii care au de gând să consume mai puţine resurse financiare de Crăciun, 33% admit că au cheltuit prea mult anul trecut şi că, de această dată, intenţionează să şi economisească.

Un român din cinci (20%) a cheltuit anul trecut, de Crăciun, între 200 şi 400 de lei, urmat îndeaproape de de cei care au cheltuit între 401 şi 600 de lei (19%). Doar 8% dintre respondenţi declară că au consumat peste 1.500 de lei, iar aceeaşi proporţie de 8% a cheltuit sub 200 de lei.

Dintre românii care ar contracta un credit, 15% ar face-o pentru a acoperi cheltuielile de Crăciun, ce includ mâncarea, băutura, decoraţiunile, cadourile sau călătoriile.

Când este vorba de sumele pe care ar fi dispuşi să le împrumute, un sfert (25%) dintre cei care ar contracta un credit de Crăciun ar opta pentru sume între 801 şi 1.000 de lei, urmaţi de cei care ar alege fonduri de la 601 la 800 de lei, la egalitate cu românii care ar împrumuta 401 – 600 de lei, ambele categorii reprezentând 18%. Doar 16% dintre aceştia ar mai contracta, acum, credite de peste 1.500 de lei.

Provident Financial România face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), furnizor de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,4 milioane de clienţi în 9 ţări din Europa, precum şi în Mexic şi Australia.

Românii au dat năvală în magazine. Nimeni nu cheltuie ca noi, în Europa. Date incredibile(STUDIU) Florin Ghergut 23 decembrie 2019 Că românii își cheltuiesc o mare parte din venituri pentru mâncare și celelalte necesare traiului de zi cu o zi o știm de ani buni, având în vedere și veniturile relativ reduse. Explicabil a fost și fenomenul creat în jurul marilor magazine, având în vedere anii de privațiuni din comunism. Iată însă că această dorință nebună a cumpăra , mai ales în jurul sărbătorilor,

46

persistă și chiar plasează România în topurile europene din acest punct de vedere.Aproape un sfert dintre români plănuiesc să cheltuiască mai mult de Crăciun decât anul trecut şi aproape jumătate au declarat că motivul ar fi costul mai crescut al vieţii, arată un studiu  comandat de Provident.

Românii tind să devină tot mai generoși, pe măsură ce se apropie sărbătorile de iarnă şi sunt dispuşi să cheltuiască mai mult decât anul trecut pe cadouri, mâncare, băutură, decorațiuni și excursii de Crăciun. Dintre toate țările europene studiate, doar polonezii se

apropie de nivelul de 22% atins de români, cu 14%, în timp ce locuitorii din Cehia sunt cei mai conservatori când este vorba de a cheltui mai mult, cu doar 7% dintre respondenți gata de a aloca un buget mai mare, potrivit  studiului  Ipsos MORI contractat de grupul britanic International Personal Finance ce operează Provident Financial România.

În acelaşi timp, doar 12% dintre români iau în calcul un buget mai mic pentru sărbătorile de iarnă din acest an. 57% mențin totuși lucrurile sub control și intenționează să păstreze același nivel de cheltuieli ca anul trecut.

Cu toate acestea, planul românilor de a cheltui mai mult de Crăciun ar putea să nu fie o decizie voluntară, deoarece aproape o jumătate (48%) consideră costul crescut al vieții drept motiv pentru cheltuielile mai mari vizate în acest an. Un motiv principal pentru a aloca mai mult buget sărbătorilor este reprezentat, pentru peste jumătate dintre respondenți (51%), de cheltuielile mai mari pentru

cadouri, în timp ce un sfert menționează circumstanțele personale sau familiale modificate față de anul trecut (24%).

La polul opus, dintre românii care au de gând să consume mai puține resurse financiare de Crăciun, 33%* admit că au cheltuit prea mult anul trecut și că, de această dată, intenționează să și economisească.

Un român din cinci (20%) a cheltuit anul trecut, de Crăciun, între 200 și 400 de lei, urmat îndeaproape de de cei care au cheltuit între 401 și 600 de lei (19%). Doar 8% dintre respondenți declară că au consumat peste 1.500 de lei, iar aceeași proporție de 8% a cheltuit sub 200 de lei.

Dintre românii care ar contracta un credit, 15% ar face-o pentru a acoperi cheltuielile de Crăciun, ce includ mâncarea, băutura, decorațiunile, cadourile sau călătoriile.

Când este vorba de sumele pe care ar fi dispuși să le împrumute, un sfert (25%**) dintre cei care ar contracta un credit de Crăciun ar opta pentru

47

sume între 801 și 1.000 de lei, urmați de cei care ar alege fonduri de la 601 la 800 de lei, la egalitate cu românii care ar împrumuta 401 – 600 de lei, ambele categorii reprezentând 18%. Doar 16% dintre aceștia ar mai contracta, acum, credite de peste 1.500 de le

STUDIU: Mai mult de jumătate dintre români nu cred în reducerile şi promoţiile de Crăciun F.D. Miscellanea / 22 decembrie

Mai bine de jumătate dintre consumatorii români nu au încredere că promoţiile de Crăciun sunt reale, iar trei sferturi preferă să cumpere cadouri din hipermarketuri, arată un studiu efectuat de compania de market research 4Service Group România, relatează News.ro.Totodată, doar 2 din 10 români sunt de părere că reducerile sau ofertele afişate de magazine sunt adevărate, în timp ce restul de 20% sunt de părere că veridicitatea lor depinde de la situaţie la situaţie. Studiul, efectuat la începutul lunii decembrie, s-a axat pe experienţa românilor la cumpărăturile de Crăciun.

În ceea ce priveşte tipul de cumpărături, 52% dintre cumpărături spun că vor căuta cadourile de Crăciun atât în magazinele fizice, cât şi în cele online. Pe locul doi se situează cei care preferă strict magazinele fizice, cu peste 43 de procente.

Muzica de Crăciun şi colindele au fost remarcate de numai 28% dintre cumpărători

Românii nu se grăbesc foarte tare nici când vine vorba de cumpărarea cadourilor în avans. 3 din 10 români aleg să se ducă la cumpărături după cadouri cu 1-2 săptămâni înainte, în timp de 28% dintre ei achiziţionează cadourile cu 2-3 săptămâni în avans. Aproape o treime aleg să meargă după cadouri cu doar câteva zile înaintea Crăciunului. Doar 1 din 10 români se organizează cu mai mult de o lună înainte. În medie, alegerea şi cumpărarea cadourilor durează între 1-3 zile, potrivit studiului.

Deşi clienţii au intrat în atmosfera de sărbători, nu acelaşi lucru se poate spune despre angajaţii magazinelor. Doar 18% dintre romani spun că angajaţii din retail îi tratează cu mai multă atenţie sau sunt mai politicoşi în această perioadă a anului.

48

România a devenit importator net de electricitate,iar preţul gazelor a atins recorduri istorice D.F. Miscellanea / 22 decembrie

Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, aprobată la finalul anului trecut, a modificat radical activitatea în sectorul energetic, introducând noi taxe, plafonând preţuri sau reglementând din nou pieţe liberalizate, lucruri care au determinat România să devină importator net de electricitate, din exportator, cum era până atunci, în timp ce preţul gazelor pe bursă a ajuns la recorduri istorice, relatează Agerpres.Actul normativ a fost aprobat în şedinţa de Guvern din 21 decembrie 2018, a apărut în Monitorul Oficial din 29 decembrie şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019. Măsurile fuseseră anunţate cu doar două zile înainte de aprobare. Deci, din start, ordonanţa a creat probleme prin faptul că toţi operatorii îşi stabiliseră deja bugetul pe anul următor şi îşi planificaseră activitatea în condiţii cu totul diferite.

În sectorul energiei electrice, ordonanţa a prevăzut revenirea la piaţa reglementată, deşi sectorul fusese complet liberalizat la 1 ianuarie 2018, şi plafonarea preţurilor pentru consumatorii casnici până în anul 2022. În privinţa gazelor, preţul de vânzare la producător a fost fixat la 68 de lei pe MWh, tot până în 2022, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali (iniţial). Totodată, ordonanţa a introdus şi o contribuţie de 2% din cifra de afaceri pe care companiile trebuie să o plătească la bugetul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Principalul argument al Guvernului în momentul când a aprobat ordonanţa a fost protejarea populaţiei, după cum declara chiar fostul premier Viorica Dăncilă, în şedinţa în care OUG 114 a fost aprobată. "Ne gândim la cetăţeni, ne gândim la faptul că consumatorii casnici nu trebuie să plătească mai mult la energie şi încercăm prin această ordonanţă să venim în sprijinul acestui aspect foarte important pentru Guvernul României. (...) Aprobăm astăzi un set de măsuri care au scopul de a creşte bunăstarea românilor, nivelul investiţiilor şi de a corecta unele practici incorecte în domeniul bancar şi în domeniul energiei", spunea Dăncilă.

49

……………………….

LEGISLATIV 

PREȘEDINTELE IOHANNIS A SEMNAT! LEGE NOUĂ PENTRU TOȚI CRESCĂTORII DE ANIMALE! agrointeligenta.ro20 decembrie 2019

Noi obligații pentru crescătorii de animale. Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi, vineri 20 decembrie, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.

Potrivit noilor prevederi, crescătorii individuali de animale sunt obligaţi să anunţe în maximum 24 de ore de la decesul animalului medicul veterinar de liberă practică căruia îi sunt arondaţi şi autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor la care se referă prezenta ordonanţă. Autorităţile administraţiei publice locale sesizate informează de îndată consiliul judeţean, care anunţă în cel mai scurt timp posibil prestatorul de servicii contractat, acesta având sarcina de a transporta, în maximum 24 de ore, cadavrele de animale la unităţile de neutralizare a acestora.

Autorităţile administraţiei publice locale vor întocmi, potrivit legii, registre de evidenţă a transporturilor, categoriilor şi cantităţilor de subproduse de origine animală trimise către unităţile de neutralizare, iar consiliul judeţean întocmeşte un centralizator al acestor registre de evidenţă. Procedura de colaborare între

50

consiliile locale şi consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor ordonanţei. Legea devine aplicabilă după publicarea în Monitorul Oficial.

AM REUȘIT! CRESCĂTORII DE ANIMALE SCAPĂ DE AMENZI! TAXA SE SUSPENDĂ! agrointeligenta.ro 21 decembrie 2019

Un nou demers Agrointeligența – AGROINTEL.RO reușește să îndrepte o nedreptate făcută fermierilor! După ce publicația noastră a prezentat, în premieră, situația aberantă prin care crescătorii de animale au ajuns să achite o taxă specială pentru adăpatul animalelor, această impozitare va fi suspendată!

Pe 1 decembrie, Agrointeligența – AGROINTEL.RO dezvăluia, în premieră, că mai mulți crescători de animale au fost amendați pentru că nu au achitat taxa pentru adăparea animalelor. Situația reclamată mai ales de fermieri din județul Alba a revoltat pe toată lumea, iar subiectul a fost apoi preluat și de alți colegi din mass-media. Autoritățile statului au fost obligate să vină cu explicații și așa am dezvăluit că anul trecut,  noua taxă a fost introdusă prin Ordinul Ministrului Apelor și Pădurilor nr. 891/23.07.2019.

Astfel, v-am informat că noua reglementare, despre care, se pare, nu știa nimeni, vizează ferme sau gospodării cu mai mult de 100 de capete de ovine sau mai mult de 30 de capete de bovine, care consuma apă de suprafață și care sunt obligate să se autorizeze, ceea ce implică o serie de costuri, de mii de lei pentru fiecare exploatație. Practic, fermierilor le trebuie o autorizație de la Apele Române pentru adăparea animalelor din izvoare sau din apele curgătoare și există bineînțeles și o taxă. Pentru autorizare, există o altă taxă pe care fermierul o plătește unei firme private agreate de Apele Române.

De exemplu, pentru 50 vaci, contribuția pentru utilizarea resursei de apă consumată este de 18,26 lei/an plus TVA. Conform deputatului Florin Roman, semnalele primite referitor la ”taxa pe adăpat” nu au rămas fără răspuns. Situația a fost discutată la cel mai încalt nivel guvernamental și s-a luat decizia suspendării aplicării reglementării acestui ordin până în vara viitoare. Între timp, fermierii vor fi informați cu privire la noua legislație și li se va oferi timpul

51

necesar și îndrumarea pentru a se autoriza, scăpând astfel de amenzi.

”La solicitările venite din partea cetățenilor, am avut mai multe discuții cu ministrul Mediului, Costel Alexe și cu reprezentanți ai Apelor Romane, în privința taxei de adăpat, cum a numit-o presa. A deranjat foarte mult și atitudinea unor inspectori de la Apele Romane, care în loc să explice necesitatea aplicării legii, au preferat să se arunce cu amenzi usturătoare” a declarat Florin Roman, citat de Alba24.ro. Întrucât termenul de conformare era unul extrem de strâns, a adăugat acesta, s-a convenit cu ministrul Mediului și cu reprezentanții Apelor Române, ca ordinul fostului ministru să fie însoțit de dispoziții tranzitorii, astfel încât nimeni sa nu mai fie amendat și să existe timpul necesar pentru o campanie de informare publică.

”Mentalitatea funcționarului care aplică amenzi, afișând o atitudine sfidătoare la adresa contribuabilului de bună credință trebuie să înceteze. E nevoie ca înainte de orice sancțiune financiară, contribuabilul să fie înștiințat în legătura cu responsabilitățile pe care le are. Interesul normal și corect al instituțiilor publice trebuie să fie reglementarea contribuabililor și nu sancționarea acestora” a spus Florin Roman. Până la 1 iulie 2020, crescătorii de animale care desfașoară activităti economice vor fi informați în legătură cu toate procedurile de autorizare a instalațiilor de captare a apei, și doar cei care nu se vor conforma riscă amenzi.

O ordonanţă o ”spală” pe alta: Înainte de sărbători, Guvernul a abrogat, tot prin ordonanţă de urgenţă, OUG 23/2017, care se referă la plata defalcată a TVA Teona Tomoiaga 23.12.2019,

Guvernul a abrogat OUG 23/2017, care se referă la plata defalcată a TVA, printr-o Ordonanţă de Urgenţă publicată luni în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, prevederile Ordonanţei vor intra în vigoare de l februarie 2020.

"(3) Începând cu data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă, organele fiscale nu mai operează înscrieri în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA", se notează în document. Conform Ordonanţei, contul de TVA poate fi executat silit de către orice creditor, indiferent de natura creanţei.

52

Comisia Europeană (CE) a cerut autorităţilor să elimine din legislaţie sistemul plăţii defalcate a taxei pe valoare adăugată, numit şi sistemul split TVA, deoarece încalcă dreptul Uniunii Europene (UE).

Sistemul split TVA a fost introdus în legislaţie de la 1 octombrie 2017, fiind folosit opţional de către firmele care au dorit acest lucru, până pe 31 decembrie 2017. De la 1 ianuarie 2018, sistemul se aplica obligatoriu pentru companiile care au datorii mari la plata TVA şi cele care se află în insolvenţă.

MADR : INFORMARE DE PRESĂ Luni, 23 Decembrie 2019

În Ședința de Guvern de astăzi, 23 decembrie 2019, s-a adoptat amendamentul deputatului PNL, Dan Vâlceanu, ce vizează aplicarea Legii 236/2019, care modifică OUG 42/2004 privind organizarea activității sanitare-veterinare și pentru siguranța alimentelor, începând cu data de 1 ianuarie 2020.

“Astfel, legea va corecta inechitățile care erau în sistemul sanitar-veterinar, va duce la uniformizarea contractelor pe care medicii veterinari de liberă practică le au cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, pentru activitățile sanitare-veterinare din Programul Strategic și va permite acordarea a 10.000 lei lunar pentru aceste contracte”, a afirmat Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

.............................................

Legislaţie românească

Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, Guvernul României Modificat de OUG 78/2019 la 23.12.2019

Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1031 din 23.12.2019. A intrat în vigoare la 23.12.2019

53

Legea nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, Parlamentul României Modificat de OUG 78/2019 la 23.12.2019

Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, Parlamentul României Va fi abrogat de OUG 78/2019 la 01.02.2020

Ordonanţa nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, Guvernul României Va fi abrogat de OUG 78/2019 la 01.02.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 2169/2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2019) 9369] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 328 din 18.12.2019. A intrat în vigoare la 18.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2165/2019 de autorizare a modificării specificaţiilor alimentului nou ulei din seminţe de coriandru din Coriandrum sativum în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 328 din 18.12.2019. A intrat în vigoare la 18.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2165/2019 de autorizare a modificării specificaţiilor alimentului nou ulei din seminţe de coriandru din Coriandrum sativum în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 328 din 18.12.2019. A intrat în vigoare la 18.12.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1885/2019 de stabilire a normelor pentru calculul, verificarea şi raportarea datelor referitoare la depozitele de deşeuri municipale în conformitate cu Directiva 1999/31/CE a Consiliului şi de

54

abrogare a Deciziei 2000/738/CE a Comisiei [notificată cu numărul C(2019) 7874], Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 290 din 11.11.2019. A intrat în vigoare la 11.11.2019

………………….

INTERNE

Producțiile agricole obținute în România în 2019 agrointeligenta.ro 22 decembrie 2019

Producțiile agricole obținute în România în 2019 au fost făcute publice de către Ministerul Agriculturii. Condițiile din toamna lui 2018 au determinat fermierii să înlocuiască suprafețele sempnate cu grâu și rapiță, dar care nu au avut apă să răsară. În locul acestora, în primăvară s-a semănat porumb și floarea-soarelui, astfel că aceste două  culturi au beneficiat de suprafețe mai însemnate

Producția de porumb din România, în 2019

Producția de porumb a României a fost de 16,99 milioane de tone de boabe. Este o recoltă mai mică cu 9% decât cea raportată în 2018, în ciuda faptului că suprafața semănată cu porumb în 2019 a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În 2018, producția de porumb raportată de Româmnia a fost de 18,66 milioane de tone.

Suprafața semănată cu porumb în 2019 a fost de 2,65 de milioane de hectare, în timp ce anul trecut, fermierii au raportat 2,41 de milioane de hectare înființate cu porumb. Producția medie la un hectar de porumb a fost anul acesta de 6,5 tone la hectar.

55

Producția de floarea-soarelui în România, în 2019

Producția de floarea-soarelui a României a fost de 3.489 de milioane de tone în 2019. Această cultură a avut o creștere de 13,93%, respectiv 426.750 de tone, comparativ cu anul precedent. Suprafața semănată cu floarea-soarelui în România a fost în 2019 de 1,31 milioane de hectare, în creștere de la 1,007 milioane de hectare înființate anul trecut. Producția medie la un hectar de floarea-soarelui a fost anul acesta de 2,660 tone la hectar. Cu aceste cifre, România se plasează și în acest an pe primul loc în Uniunea Europeană la producția totală de floarea-soarelui.

Producția națională de grâu obținută în 2019

Conform datelor MADR, în acest an, producţia obţinută la grâu, secară şi triticale a înregistrat un plus de 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone anul trecut, la 10,427 milioane de tone în acest an, de pe 2,1 milioane hectare, în timp ce randamentul a fost de 4.700 kg/ha.

Producția de rapiță din România, în 2019

Producţia totală de rapiţă în 2019 a fost de 1,61 de milioane de tone, o scădere dramatică – de 57%, față de anul anterior. Diferența între cei doi ani a fost, la nivel de producție, de 685.723 tone.

Producția de orz și orzoaică în România, în 2019

Producţii pe plus s-au înregistrat în acest an şi la orz şi orzoaică ( creștere de 5,12% – 95.716 tone), cu un total de 1,966 milioane de tone, faţă de 1,87 milioane de tone anul trecut şi o medie la hectar de circa 4.100 kilograme.

Producția de cartofi din România, în 2019

Producția de cartofi de toamnă a cunoscut o scădere 29,23% faţă de 2018, până la 2,139 milioane de tone (3,022 milioane de tone în 2018) de pe o suprafaţă de 142.594 hectare.

Producția de mazăre în România, în 2019

Producția de mazăre boabe a ajuns în 2019 la 247.252 tone, cu o creștere de 43,32%, adică cu 74.740 tone în plus  faţă de 2018). Randamentul, adică producția medie la hectar, a fost de circa 2.300 kg/ha.

56

Producția națională de sfeclă de zahăr în 2019

Producţia de sfeclă de zahăr a crescut uşor în acest an faţă de 2018, cu 0,38%, respectiv cu 3.741 tone, totalizând 982.007 tone, iar suprafaţa cultivată a fost de 22.801 hectare.

Producția națională de tomate în 2019

Producția națională de tomate s-a diminuat cu 7,38% în acest an faţă de anul trecut, de la 742.899 tone, la 688.068 tone.

Producția națională de soia în 2019

În 2019, producţia de soia a scăzut cu 2,92%, până la 452.004 tone.

BY LANTULALIMENTAR    2019-12-23  

În noiembrie 2019, fructele au fost vândute consumatorului final cu un preț mai mare cu 17% decât anul trecut, potrivit datelor furnizate lunar de Comisia Europeană. Acesta este cel mai mare procent la nivel comunitar. Creșteri mari au mai fost înregistrate în Cehia, cu 16,4%, în Polonia, cu 16,1% și în Bulgaria, cu 12%.

Pe piața românească au fost importate în perioada august – octombrie 2019, cantități de mere mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, în august 2019 au fost importate 531 tone, iar în august 2018, 461 tone. În septembrie 2019, au ajuns pe piața din România 1528 tone de mere, iar în septembrie 2018, cantitatea importată a fost 254 de tone. În octombrie 2019, am cumpărat de pe piața internațională 1876 de tone, iar în octombrie 2018, 156 de tone. Diferențele cantitative sunt semnificative.

Cele mai mari cantități au fost importate din Republica Moldova, de unde merele sunt cumpărate cu prețuri mici. Fructele sunt scumpite pe piața românească.

57

Scăderi de prețuri au fost înregistrate în Portugalia, – 3,8%, în Austria, – 3,1% și în Belgia, – 2%. Prețul legumelor pe piața românească, de asemenea, a crescut cu 6,3%, dar cea mai spectaculoasă creștere a fost înregistrată în Polonia, 15,8%. Și legumele de pe piața din Cehia s-au scumpit, cu 11,4%. S-au ieftinit în schimb legumele de pe piața din Cipru, – 9,5 %.

Exporturile de cereale şi preparate pe bază de cereale au crescut cu 16,8% în primele 9 luni   (INS ) Financial Intelligence   23 decembrie 2019,

România a exportat, în primele 9 luni din 2019, cereale şi preparate pe bază de cereale în sumă de 1,987 miliarde de euro, cu 16,8% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, potrivit Agerpres. Pe de altă parte, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 690,3 milioane de euro (plus 14,8%), rezultând un excedent de 1,296 miliarde euro. Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 940,634 milioane de euro, reprezentând 1,8% din total exporturi, iar cele de porumb 723,277 milioane de euro (1,4% din total exporturi). În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 582,6 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Spania (127,2 milioane de euro), Italia (114,1 milioane de euro) şi Olanda (71,5 milioane de euro). În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea ai totalizat 266,9 milioane euro şi au provenit în special din Bulgaria (importuri de cereale de 131,5 milioane de euro), Ungaria (83,1 milioane de euro) şi Franţa (27,8 milioane de euro). România a obţinut în acest an o producţie de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, în scădere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) faţă de 2018, când a raportat 18,66 milioane de tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Randamentul înregistrat la cultura porumbului în acest an a fost de circa 6.500 kg/ha. Conform datelor MADR, producţia obţinută la grâu, secară şi triticale a înregistrat un plus de 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone anul trecut, la 10,427 milioane de tone în acest an, în timp ce randamentul a fost de 4.700 kg/ha. Cel mai bun randament la grâu s-a obţinut în judeţele Giurgiu – peste 5.800 kg/ha, Satu Mare – 5.700 kg/ha, Brăila şi Dolj – cu 5.300 kg/ha fiecare. Producţii pe plus s-au înregistrat şi la orz şi orzoaică (+5,12% – 95.716 tone), cu un total de 1,966 milioane de tone şi o medie la hectar de circa 4.100 kilograme.

58

LOVITURĂ pentru MICII FERMIERI! SE INTERZICE VÂNZAREA PORCILOR PE SITE-URILE DE ANUNȚURI? agrointeligenta.ro21 decembrie 2019 21:14

Lovitură pentru micii crescători de animale care sperau să își rotunjească veniturile înainte de Sărbători.

Două mari site-uri de mică publicitate ar fi decis să interzică vânzarea porcilor, iar măsura a trezit un val de nemulțumiri. Forumurile vuiesc! Unii crescători reclamă că nu mai pot posta anunțuri prin care să își vândă porcii crescuți tradițional. Conform declarațiilor celor care utilizează mica publicitate pentru a-și valorifica producția, la acest moment nu sunt situații în care nu se mai pot posta anunțuri cu vânzări de porci vii. Alții reclamă stergerea anunțurilor postate recent.

”Da , nu ne mai lasă. Aveam și eu un anunț de vânzare cu o mangalița și mi l-au șters. Păcat, că poate cineva chiar ar fi avut nevoie de un porc magalița!”, a scris un fermier pe un grup de crescători de porcine. Mulți dintre cei restricționați au decis să publice anunțuri în alte categorii, în speranța că totuși vor reuși să își găsească clienți. Alții s-au reorientat să publice anunțuri și pe alte platforme care încă nu impun restricții. Informația nu se confirmă În ciuda temerilor micilor crescători că le va fi restricționat accesul pe platformele de anunțuri, la acest moment informația nu este confirmată. Este posibil să fie vorba despre unele erori sau poate site-urile de publicitate „cochetează” cu ideea și fac unele teste.

Reporterii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au verificat cele două site-uri preferate de micii fermieri și la acest moment nu pare să existe un blocaj întrucât chiar în cursul zilei de astăzi au fost publicate anunțuri cu vânzări de porci vii. Vă reamintim că la acest moment, creșterea porcilor în gospodării a fost restricționată la maxim cinci capete. Micii crescători pot creștere animalele pentru autoconsum, dar peste acest prag sunt obligați să se înscrie la Registrul Comerțului și să respecte normele specifice de biosecuritate.

Conform celei mai recente situații cu privire la evoluția pestei porcine africane în România, la data de 17 decembrie, virusul evolua în 242 de localități din 26 de județe, cu un număr de 670 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active se află în scădere față de precedenta actualizare a situației.

În alte 10 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 542.459 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.412 de cazuri la mistreți.

59

UN VENIT DE 1.500 DE EURO/AN PE OAIE! Agroinfo  22 decembrie 2019 - CUM SĂ FACI PROFITABILĂ O FERMĂ DE 250 DE OVINE. Înmulțiți 1.500 de euro cu 250 de ovine și veți obține o sumă importantă pe an din care ferma se poate dezvolta, crescătorul poate cumpăra pășune, poate să-și permită vacanțe și un trai îndestulat fără să-i fie teamă de ziua de mâine.

De cele 250 de ovine se ocupă el și soția lui. Cresc o rasă de oi mixtă și produc nu mai puțin de 12 sortimente de brânză, între ele fiind specialități deja recunoscute și premiate.

Câțiva crescători români de animale au fost duși de europarlamentarul Daniel Buda (PPE) în vizită la o fermă de ovine și una de creștere a vacilor din Belgia. O bună experiență pentru fermierii români care au văzut cum poate deveni profitabilă o turmă de doar 250 de ovine. În România, cu o astfel de turmă, fermierul nu reușește decât să supraviețuiască, să se chinuie de la o zi la alta. În Belgia, altfel stă treaba.

La sfârșitul lunii noiembrie, împreună cu un grup de fermieri români pe care i-am avut ca invitați, am vizitat două ferme din Belgia. Am avut ocazia să vedem ferma de oi Bergerie D’Acremont a celor doi fermieri Peter și Barbara și ferma de vaci Guerard, o fermă de familie de care se ocupă tatăl împreună cu fiica acestuia. Ferma de familie deține 250 vaci de lapte Montbéliard. Principalele calități ale vacilor Montbeliard, pentru care popularitatea rasei a crescut în rândul fermierilor belgieni, și nu numai, sunt: adaptabilitatea la pășunat, calitatea laptelui și masa corporală.

NU PEDEPSIȚI FERMIERUL ROMÂN CARE-ȘI CREȘTE CU ATÂTEA SACRIFICII ANIMALELE! Agroinfo  21 decembrie 2019 INTERZICEREA EXPORTULUI DE ANIMALE VII ȘI TĂIEREA SUBVENȚIILOR! Scandal în Parlamentul European! Eurodeputații au cerut Comisiei Europene, Consiliului UE interzicerea exportului de animale vii din România, dar și tăierea subvențiilor agricole pentru crescătorii de animale, ca urmare a scufundării în Portul Midia a navei încărcată cu 14.600 de oi.

De ce să fie pedepsit fermierul român care-și crește cu greutate animalele, cu sacrificii, griji și nopți nedormite pentru un accident în care nu are niciun amestec?!

Deputații europeni au cerut în Parlamentul European interzicerea exportului de animale vii din România, înăsprirea legislației în domeniu și chiar tăierea

60

subvențiilor agricole pentru crescătorii români de animale. Discuțiile aprinse din Parlamentul European au fost iscate de ce s-a întâmplat cu nava încărcată cu 14.600 de ovine din România pentru Libia. Nava s-a scufundat la scurt timp după plecarea din Portul Midia, iar cadavrele ovinelor sunt în putrefacție în apele Mării Negre nefiind nici acum recuperate.

Autoritățile veterinare din România care au aprobat acest transport și care au supravegheat condițiile au spus că au fost respectate toate prevederile din legislația europeană. Transportatorii au eșuat în responsabilitatea pe care o au de a transporta în mod sigur și protejat animalele la destinație, a spus un eurodeputat.

Alți europarlamentari au cerut anchetă și sancțiuni pentru România și chiar tăierea subvențiilor pentru fermierii români.

Nu este acceptabil ca regulile europene să fie încălcate de ani de zile în așa fel. Parlamentul European trebuie să înființeze o comisie de anchetă pentru elucidarea acestui eșec și cred că și subvențiile agricole ar trebui tăiate, a propus un alt europarlamentar.

VEZI VIDEO CU SOLICITĂRILE EURODEPUTAȚILOR!Eurodeputații români, indiferent de culoarea politică, fac front comun pentru ca fermierii români să nu fie pedepsiți cu tăierea subvențiilor și interzicerea exportului de animale vii. Nu se poate să fie pedepsiți fermierii români pentru ceea ce s-a întâmplat în Portul Midia.

Soluția nu este stoparea exportului de animale vii, ci înăsprirea regulilor pe care le impunem țărilor terțe, în special când e vorba de transport pe distanțe mari, monitorizarea atentă a respectării acestor reguli, a cerut europarlamentarul Carmen Avram (S&D).

Haideți să fim realiști. Erori umane pot să apară peste tot, avem avioane care au căzut, avem accidente de circulație pe autostrăzi, pe șosele și așa mai departe. Asta nu înseamnă că trebuie să devenim dintr-odată habotnici. Sigur că sunt niște chestiuni pe care trebuie să le facem și acest lucru poate să ne ajute pe noi într-o abordare constructivă în viitor. Și când spun acest lucru, mă refer la ceea ce înseamnă dezvoltarea capacităților de abatorizare a animalelor cât se poate de aproape de locul în care au fost crescute, a spus europarlamentarul Daniel Buda (PPE).

Politicile europene trebuie să le ofere statelor membre mecanisme și resurse financiare care să le permită să se îndrepte în această direcție. Adică, dacă eu cresc animale într-o anumită zonă, să le pot procesa, să le pot abatoriza în acel loc.

61

Nici într-un caz nu pot să fiu de acord, și să fie foarte clar că nu pot să fiu de acord, cu ceea ce înseamnă suspendarea transportului animalelor vii, indiferent de perioada anului. Nu au decât transportatorii, și aici, sigur, intervine rolul autorităților statului de a verifica și de a se asigura că, într-adevăr, acești transportatori asigură condițiile necesare și suficiente pentru ca animalul să se bucure de acea bunăstare pe perioada transportului, a mai spus Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Fiecare crescător din România ține la animalele pe care le crește și la produsul lui pe care trebuie să-l vândă. Noi nu cred că putem să ne punem în pielea crescătorului român de animale și să înțelegem cât de greu își cresc ei oile sau vitele, de câte sacrificii e nevoie, de câte nopți nedormite, de câte griji, de câte obstacole au în cale până ajung să-și aducă animalul la momentul în care poate fi vândut, a mai spus eurodeputatul Carmen Avram.

M-AM ÎNTORS DIN CANADA SĂ FIU FERMIER ÎN ROMÂNIA ȘI ACUM MĂ ÎMPRUMUT DE LA RUDE! Agroinfo  20 decembrie 2019 POVESTEA FERMIERULUI ROMÂN. Fermierul Silviu Avram din județul Călărași ne-a scris pe scurt povestea lui de fermier în România, într-un comentariu la un articol publicat de AGROINFO. În cele povestite de acest agricultor se vor recunoaște mulți dintre fermierii români, fermierii mici care se luptă zilnic cu greutăți mari.

Numele meu este Silviu (în foto) și pe scurt vă spun că m-am întors din Canada după 15 ani, convins de marii guvernanți din România. Am deschis un PFA (persoană fizică autorizată n.r.) cu exploatare agricolă de 3 ani de zile și am cumpărat toată gama necesară lucrării terenului în suprafață de 25 ha. Dar 2019 nu a fost un an prea generos din cauza grindinei care a venit cu puțin timp înaintea recoltatului de grâu care a fost distrus în totalitate.

A venit si unul D-aia la fața locului la noi la Călărași (fermierul face referire la fostul ministru al agriculturii, Petre Daea n.r.), dar fără vreun ajutor. Nu scriu aceste rânduri să mă ajute cineva ci doar să mă descarc de probleme. Am arat și am semănat imediat

62

porumb. Totul a fost minunat, a răsărit și nu a mai venit nici o ploaie, porumbul a rămas mic și fără polenizare. Așa am pierdut dublu, adică și sămânță de porumb, în condițiile când mai ai și o rată la un teradisc, e foarte greu.

Nu renunț la ceea ce fac pentru că îmi place și-mi place în draci ceea ce fac. Mă mai împrumut la rude și nu cedez așa ușor poate DUMNEZEU ne ajută an 2020 cu ploi și fără grindină. Mai sunt foarte multe de spus dar cui?! Și așa am rămas cu o amintire lângă D-aia (Petre Daea n.r.) dacă va uitați la filmarea de la Călărași, mă vedeți și pe mine. Mă întreb câteodată dacă cei mici vor crește și ei măcar un pic!  Ne-a scris Silviu Avram.

Un alt fermier i-a răspuns lui Silviu, iar răspunsul concentrează în câteva cuvinte realitatea din țară.

Frate, mai bine rămâneai în Canada...România e ca acum 30 de ani..pile.cunoștințe și relații..țara samsarilor și a retailerilor străini. Am mai și vândut ce era mai bun...teren, pădure.. vai mama ei de țară!

Peter, crescător de ovine Belgia

Bergerie D’Acremont este o fermă unde proprietarul are până în 250 de oi din rasa Leitiere Belge. O rasă de lapte și carne a cărei producție se situează undeva la 500-600 litri de lapte în funcție de an. Conștient fiind că fără o prelucrare “cum scrie la carte” a laptelui, ferma nu poate să reziste, Peter și Barbara, proprietarii, au procedat la prelucrarea laptelui reușind să patenteze cel puțin 12 sortimente de brânză.

Venitul pentru fiecare oaie este de peste 1500 de euro pe an doar din lapte. Iar producerea laptelui este urmată de mica procesare și vânzarea direct din fermă! De asemenea, aceștia prepară carnea sub forma de diverse specialități (jambon, salam) care sunt vândute ulterior prin propria rețea de vânzare undeva la 30-35 de euro kg.

63

Peter și Barbara

În aceste ferme, am găsit ceea ce noi în zootehnie numim „rasă, masă, casă”. Rasele din aceste ferme sunt de o valoare genetică importantă. De asemenea, fermele le asigură proprietarilor un trai mai mult decât decent, care le permite să își trimită copiii la școală, să aibă un concediu, să nu ducă grija zilei de mâine.

Fermierii Peter și Barbara mi-au acceptat invitația de a veni în România în cursul lunii ianuarie pentru a avea un schimb de experiențe cu fermierii români. Vă voi informa cu privire la vizita acestora, având certitudinea că va aduce beneficii crescătorilor de animale din România, a scris europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul României, pe pagina sa Facebook.

Cine sunt crescătorii de ovine Peter și Barbara care vor veni în România să le explice oierilor români cum pot să-și facă fermele mici, de familie, profitabile?

Peter și Barbara De Cock-Vissenaekens și-au înființat în anul 1999 ferma de oi în Acremont, în apropiere de Bertrix, Belgia.

Astăzi gestionează o turmă de 250 de ovine din rasa mixtă belgiană al căror lapte se transformă în brânză, înghețată, iaurt și alte produse lactate. Alegerea acestei rase nu este o coincidență.

Peter și Barbara doresc mai presus de toate să păstreze și să diversifice o moștenire genetică. De asemenea, sunt nerăbdători să transmită cunoștințele lor, acumulate de la începutul proiectului, și să formeze producători de brânzeturi în fiecare an din toată țara.

64

Din 1999, de la înființarea fermei, cuplul a continuat să își dezvolte produsele, în special brânzeturile. La „Bleu de Scailton” este un produs în stână, o brânză maturată în carierele din Bertrix, recunoscută în cadrul competiției mondiale pentru cel mai bun producător de brânzeturi din 2010.

În 2014, cei doi producători de brânză au contactat cooperativa agricolă Terre-en-vue pentru că aveau nevoie de mai mult teren pentru creșterea mieilor. A fost o primă oportunitate de a achiziționa 4,5 ha de pajiște. 

La începutul anului 2018, cei doi crescători au apelat din nou la cooperativă pentru cumpărarea altor 5 hectare de pășune, al căror preț s-a ridicat la 100.000 de euro.

 Cum și-a pregătit fermierul Petre Alexandru grâul pentru iernare agrointeligenta.ro 23 decembrie 2019

Toamna le-a dat mari bătăi de cap fermierilor din țara noastră. Seceta prelungită i-a pus pe gânduri și le-a schimbat planurile unora.

La fel s-a întâmplat și în cazul lui Petre Alexandru, fermier din Gâldău, județul Călărași. Acesta a semănat grâu tocmai pe 15 octombrie, după o cultură de porumb. Seceta a făcut ca răsărirea să fie greoaie și neuniformă. Imediat, agricultorul a apelat la Agro-Est Muntenia, pentru a găsi soluția optimă pentru depășirea acestei situații. Tratamentul recomandat de specialiștii Agro-Est Muntenia a fost aplicarea în tandem a două produse care se regăsesc tot mai mult în fermele românești: Plyaminol și GroPlan A.

65

https://youtu.be/kCvOAO4NpzA

„Grâul s-a dezvoltat foarte bine și cam într-o săptămână am văzut efectul. Tratamentul a ajutat să înfrățească și a dezvoltat aparatul foliar”, a comentat Petre Alexandru. Plyaminol este un biostimulator cu 30% aminoacizi liberi, care intră în totalitate în plantă și o ajută să se dezvolte după perioade de stres, printre care și seceta. GroPlan A este un cocktail special de azot, fosfor și potasiu, la care se adaugă acid piroglutamic, pentru maximizarea proceselor metabolice ale plantelor.

În acest fel, scade impactul factorilor de stres asupra culturilor. La Gâldău, Petre Alexandru a putut vedea efectul tratamentului cu Plyaminol și GroPlan A prin cea mai simplă metodă. A lăsat o probă-martor, pentru a compara plantele de acolo cu cele tratate. Diferența a fost vizibilă. Plantele care au beneficiat de soluția Agro-Est Muntenia și-au dezvoltat sistemul radicular și sunt pregătite pentru iarnă.

Ministerul Agriculturii a elaborat un plan de combatere a pestei porcine africane: de la prefect la primar, trebuie implicate toate autorităţile Florentina Niţu 23.12.2019, Ministerul Agriculturii, împreună cu reprezentanţii ANSVSA, a elaborat un plan de combatere a pestei porcine africane prin care reprezentanţii statului îşi propun să implice toate autorităţile, de la prefect la primar, în eliminarea bolii, începând de la nivel local la nivel judeţean până la nivel naţional.

În prezent, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 242 de localităţi din 26 de judeţe, cu un număr de 670 de focare. Numărul focarelor active se află în scădere, însă prezenţa virusului se resimte în peste jumătate din ţară. În alte 10 judeţe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi.

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost eliminaţi peste 542.000 de porci afectaţi de boală şi au fost diagnosticate peste 2.400de cazuri la mistreţi, conform ANSVSA. Cele mai multe focare au fost descoperite în Tulcea, în număr de 586.

66

Din câmpiile Bărăganului, la bursa de la New York Liviu Popescu, Tibi Oprea 23 decembrie 2019

La jumătatea anului 2019, când fermierii din România îşi făceau socotelile pentru sezonul de toamnă şi îşi pregăteau strategia, la câteva mii de kilometri distanţă, compania de la care aceştia cumpără seminţe şi care le asigură tratamente pentru plante devenea una publică, adică începea tranzacţionarea la bursă. Şi nu doar la orice bursă, ci la cea mai mare din lume: cea de la New York.

Din câmpiile Bărăganului, la bursa de la New York

În 2019 la bursa de la New York lua naştere Corteva, o companie de circa 20 de miliarde de dolari şi un eveniment la care au fost martori şi Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. Cum se vede acum această listare? „Totul a fost ca la carte”, spune Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al companiei.  „A fost un moment dinamic pentru noi. Am avut câţiva ani la dispoziţie pentru a ne pregăti pentru acest proces şi cred că totul a mers ca la carte”, îşi aminteşte Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al Corteva.

Între timp, acţiunile companiei înregistrează o scădere uşoară, de doar 1%, dar încep să apară şi raportările aferente structurii acţionariatului, iar printre investitori sunt şi fonduri mutuale din România, precum unul administrat de OTP. „Investind în Corteva, investeşti în agricultură”, spune Tim Glenn într-un interviu pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. „Investeşti într-un portofoliu foarte diversificat din punct de vedere geografic. Acoperim peste 100 de ţări la nivel mondial. Alt aspect este că fundamentele sunt foarte puternice în această industrie, cea a agriculturii”, spune el.

Printre ţările în care activează Corteva se numără şi România, o economie care în funcţie de anumiţi indicatori din agricultură stă la aceeaşi masă cu economii mult mai dezvoltate, precum Franţa şi Germania. Cu o producţie de peste 31 de milioane de tone, România s-a situat anul trecut pe locul trei în ceea ce priveşte cantitatea recoltată de cereale, dupa Franţa şi Germania, arată datele de la Eurostat. Cu toate că producţia României aproape că s-a dublat în ultimul deceniu, nu a ajuns din urmă campioana Franţa, care realizează o producţie dublă de cereale. Cu toate acestea, România s-a situat pe primul loc la cantitatea de porumb recoltată şi la cea de floarea-soarelui, iar la grâu pe locul patru.

67

„Operaţiunile Corteva în România sunt excepţionale. Avem o echipă foarte puternică aici, iar pe lângă acest lucru, România este importantă pentru că este un hub important de producţie pentru noi şi astfel suntem capabili să producem seminţe de calitate ridicată atât pentru porumb cât şi pentru floarea-soarelui, foarte competitive din punctul de vedere al culturii şi bine poziţionate pentru export”, spune Tim Glenn.

Tim Glenn spune că investiţiile Corteva în unitatea de procesare a seminţelor de la staţia de la Afumaţi vor continua în anii următori. „În ultimii doi ani, am colaborat strâns cu fermierii care au produs seminţe pentru noi. Aş spune că pentru a avea succes astăzi, marea oportunitate, pe măsură ce continuăm să dezvoltăm afacerile din Europa Centrală şi de Est, este să extindem producţia şi capacităţile noastre pentru a servi creşterea pe care o avem aici, în România.”

INDUSTRIE ALIMENTARA

Cum s-a implicat Coca-Cola în dezvoltarea României! Proiectele care au schimbat fața comunităților din țara noastră  Gabriel Zamfirescu 23 decembrie 2019Termeni precum sustenabilitate sau dezvoltare durabilă au devenit de importanță majoră în lumea în care trăim, iar viața și dezvoltarea comunităților au început, încet-încet, să capete o nouă dimensiune. Despre ce înseamnă toate aceste lucruri, am stat de vorbă cu Constantin Bratu, Public Affairs & Communication Manager, Coca-Cola România.

68

INTERVIU Constantin Bratu – Public Affairs & Communication Manager

Cât de importantă este dezvoltarea sustenabilă pentru Coca-Cola și cum se integrează ea în întreaga filosofie a business-ului?

Când vorbim despre dezvoltare sustenabilă, vorbim despre însăși filozofia de business a Coca-Cola. Suntem o companie care produce băuturi pentru oameni din întreaga lume, dar știm că a face băuturi nu este suficient. Contează și cum o facem, cum continuăm să dezvoltăm acest business într-un mod responsabil, cu grijă față de mediu, față de comunitățile în care ne aflaăm. La rândul nostru, vrem să avem un impact pozitiv în lume. Prin activitatea noastră și prin proiectele pe care le susținem, ne propunem să facem ceea ce este corect și în beneficiul societății, chiar dacă asta înseamnă să evităm drumul cel mai scurt, calea cel mai ușor de parcurs. Poate suna neobișnuit din partea unei companii, însă grija față de mediul înconjurător și resursele naturii, grija față de oamenii și etica business-ului în general au devenit elemente absolut esențiale pentru o dezvoltare responsabilă și sustenabilă– iar noi suntem conștienți de asta zi de zi.

Care au fost obiectivele Coca-Cola în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și ce își propune compania să realizeze în anii care urmează?

Facem eforturi permanente pentru a ne reduce impactul asupra mediului: fie că vorbim de consumul de resurse sau de gestionarea ambalajelor – iar angajamentele noastre vizează în principal aceste două direcții.Ca multe alte produse alimentare, băuturile noastre ajung la consumatori în ambalaje din diverse materiale și în diverse forme. Ambalajele au fost gândite ca soluții: pentru siguranța alimentelor, pentru evitarea risipei sau a contaminării. Ele devin o problemă când, după ce ne-au fost de folos, ajung în oceane sau oriunde altundeva decât la stațiile de reciclare. Soluția pentru ambalaje este să le întoarcem în economia circulară.

Viziunea Coca-Cola poate părea ambițioasă, dar e cât se poate de realistă: O lume fără deșeuri. În centrul ei stă un angajament: ca până în 2030 să sprijinim colectarea și reciclarea aceleiași cantități de ambalaje pe care o punem pe piață. Suntem foarte activi în zona aceasta și în România, unde ne îndeplinim țintele de colectare impuse de legislație. Dincolo de asta, lucrăm în parteneriat cu ONG-uri de mediu și cu autoritățile pentru a informa oamenii cu privire la soluția colectării separate a deșeurilor dar și pentru a dezvolta infrastructura de colectare – un element esențial în tot acest proces.

69

Dar acesta e doar pasul final. Avem ceva de îmbunătățit în fiecare stadiu de viață al ambalajelor noastre: lucrăm la design-ul lor pentru a reduce cantitatea de plastic folosit. Și pentru asta punem la lucru cel mai mare atu al nostru ca lideri – inovația. Încheiem anul 2019 cu un succes important, pentru care lucrăm de multe luni: lansarea în România a primei sticle de apă din 100% PET reciclat. Apa Dorna a rămas aceeași, dar de aproximativ o lună, ambalajul său s-a schimbat, devenind unul inovator și prietenos cu mediul.

În strategia noastră de sustenabilitate, resursele de apă reprezintă o prioritate. Apa este principalul ingredient din produsele noastre. E o resursă limitată care susține viața pe Pământ și pe care o împărțim cu comunitatea. Știm că e și datoria noastră să ne asigurăm că va fi întotdeauna suficientă pentru toți cei care avem nevoie de ea. În procesele de producție ale băuturilor noastre, se eficientizează permanent folosirea apei pe tot lanțul de valoare. An de an, cantitatea de apă folosită pentru a produce un litru de băutură a fost redusă, ajungând la 1,6 litri de apă utilizați pentru a produce 1 litru de băutură în fabricile Sistemului Coca-Cola din România.

Dar limitarea consumului e doar parte din soluție iar noi ne-am propus să facem mai mult. La nivel global, Coca-Cola și-a îndeplinit angajamentul ca până în 2020 să devină neutră din punctul de vedere al impactului pe care îl are asupra resurselor de apă utilizate, întorcând în natură echivalentul cantității de apă folosite. În România, derulăm un proiect important, împreună cu partenerii noștri, WWF, cu obiectivul de a reconstrui zonele umede ale Dunării care au dispărut în ultimii ani. Acest program va ajuta la stocarea a peste 5 milioane de m3 de apă în timpul viiturilor, cu beneficii pentru natură și pentru comunitate.

70

Care au fost principalele proiecte de susținere a comunității derulate de Coca-Cola în România în anul 2019? Ce impact și ce schimbări au adus aceste proiecte în viața comunității?

În România ne-am concentrat anul acesta pe trei direcții principale: protejarea resurselor de apă, protejarea mediului și susținerea tinerilor.

Am reușit să începem oficial proiectul de reconstrucție a zonelor umede ale Dunării, pe care vom continua să-l implementăm în 2020 alături de WWF.Ne implicăm în comunitate pentru a sprijini schimbări cu un impact pozitiv pentru viitor. Însă schimbarea ține de fiecare dintre noi – companii, branduri, asociații, familii și indivizi. Iar o companie precum Coca-Cola vede un rol important aici: acela de a inspira și de a le oferi oamenilor instrumentele pentru a-și face, în viața de zi cu zi, obiceiuri sustenabile.

Vara aceasta, împreună cu Asociația CSR Nest, am demarat un proiect de colectare selectivă a deșeurilor pe litoralul românesc – numit Azi pentru Mâine. În trei luni de zile s-au strâns peste 7.000 de kilograme. Indiferent de unde au provenit, plasticul, aluminiul și sticla au ajuns în pubelele potrivite. De acolo, au șansa de a reintra în circuitul economic, prin reciclare. Acesta a fost unul dintre primele obiective ale proiectului. Dar nu numai atât: am vrut ca măcar o mică parte dintre cei care au ajuns pe litoral vara aceasta să-și facă un obicei din a colecta selectiv, zi de zi.

Mesajul nostru a ajuns la aproape 50.000 de turiști și la 7 milioane de români din toată țara. Am reușit să strângem o cantitate impresionantă de deșeuri pentru că le-am oferit oamenilor posibilitatea să colecteze separat. Am implicat operatorii economici de pe plaje, care au răspuns surprinzător de bine invitației noastre. Oamenii vor să schimbe lucrurile, mai ales dacă sunt susținuți. Mergem mai departe: proiectul continuă în școli din București și in alte 5 județe din tara cu acțiuni de educare. Ați fi uimiți cât de receptivi sunt tinerii la aceste mesaje.

Dacă vorbim despre a inspira și a facilita schimbarea, trebuie neapărat să vorbim despre generațiile care vin. Generații cu un mindset diferit de al nostru, cu mai multă inițiativă, cu o capacitate uimitoare de a se adapta la schimbare. Ca să facă ceea ce e corect, să creadă forța lor de a schimba lucrurile, să își valorifice potențialul au nevoie de încredere, de motivație și de susținere. Alături de Global Shapers și Social Innovation Solutions, Fundația Coca-Cola susține și pregătește tinerii care au idei sustenabile de business, prin Future Makers – program de mentorat pentru tinerii antreprenori și competiție de proiecte. Proiectul le oferă tinerilor know-how

71

extrem de valoros, accesul la o rețea globală de resurse, inspirație. Anul acesta, Future Makers a însemnat 55 de echipe selectate să intre într-o etapă de incubare de 4 luni, 35 de echipe finaliste care și-au prezentat proiectele în fața juriului, 7 echipe care au câștigat, după marea finală, zeci de ore de consultanță fiscală și juridică și susținerea financiară care îi poate ajuta la început de drum în afaceri.

Proiectul e o sursă de inspirație și pentru noi. E impresionant să aflăm cum văd tinerii viitorul, ce soluții găsesc pentru o lume mai bună. Despre câștigători veți auzi cu siguranță. Ei sunt cei care vor face mai mult și mai bine decât noi.

Care este valoarea totală a sumelor investite de Coca-Cola în proiectele de susținere a comunității?

Anul acesta, am publicat primul raport de sustenabilitate la nivelul întregului Sistem Coca-Cola în România, care este format din companiile Coca-Cola România și Coca-Cola HBC România. Un business sustenabil presupune și transparență și raportarea permanentă a rezultatelor.

Alături de partenerii noștri, Coca-Cola HBC România, am investit în proiectele pentru susținerea comunității, în 2018, peste 1 milion de euro. Ce reprezintă suma aceasta pentru noi? Un angajament puternic. Suntem parte din comunitate și suntem responsabili de dezvoltarea ei.

Care au fost schimbările aduse de companie pentru a veni în sprijinul consumatorilor în ceea ce privește scopul unei vieți sănătoase?

În primul rând, credem că este nevoie de schimbări în această privință pentru că preferințele consumatorilor se schimbă, stilurile de viață și alegerile lor se

72

diversifică. O viață sănătoasă presupune o serie de alegeri. A face mișcare în mod constant și a avea o dietă echilibrată sunt reguli esențiale. Unii consumatori se orientează către băuturi fără zahăr sau necarbonatate, alții alternează tipurile de produse consumate, pentru a atinge echilibrul de care au nevoie.Este realitatea care stă la baza schimbărilor pe care le-am făcut și noi, la Coca-Cola România, pentru a ține pasul cu consumatorii și ritmul în care evoluează preferințele lor.

Astăzi, băuturile noastre cu conținut redus sau fără calorii reprezintă 34% din totalul volumelor companiei, luand în considerare portofoliul complet. Oferta noastră este din ce în ce mai diversă din acest punct de vedere, cu tot mai multe opțiuni cu conținut redus sau fără calorii, în ambalaje variate, pentru orice ocazie de consum. În același timp, investim în promovarea acestor opțiuni în rândul consumatorilor.

În 2018, de exemplu, bugetul dedicat acestor produse a reprezentat 42% din bugetul total de marketing. Rămânem fideli angajamentelor noastre de a comunica transparent pe etichete informațiile nutriționale și ingredientele produselor și de a nu face publicitate produselor noastre copiilor sub 12 ani.

Ce decizii s-au luat în companie în ceea ce privește mediul de lucru și încurajarea diversității?

E în cultura Coca-Cola să promovăm diversitatea și egalitatea de șanse. Dincolo de cifre – în Sistemul Coca-Cola din România avem peste 50% femei în top management, o creștere a numărului de ore de training pentru echipă de la un an la altul – este un mediu de lucru în care fiecare se simte motivat și susținut. Oamenii sunt cei care fac totul să se întâmple, așa că pe primul loc sunt nevoile și dezvoltarea lor.

Mai mult decât atât, ne asigurăm în permanență că viziunea Coca-Cola despre dezvoltare sustenabilă este înțeleasă și trăită de fiecare dintre colegii noștri. Am încheiat 2019 printr-o serie de activități de echipă legate de sustenabilitate, de proiectele și filozofia noastră: am platat copaci împreună cu echipa, am discutat despre impactul nostru și despre ce putem să facem mai mult și mai bine.

..................

73

România a dat lovitura! Îi batem pe francezi cu armele lor  Alecsandru Ion 22 decembrie 2019

România exportă produse de panificație atât în Uniunea Europeană, cât și în țări precum SUA, Canada şi chiar Australia. Exportul de cozonaci şi de produse congelate a crescut cu o cincime în 2019, Belgia și Franța importând de la noi produsele lor specifice.

Exporturile de produse de panificaţie au crescut cu 20% în acest an, cele mai apreciate produse în ţările Uniunii Europene, dar şi în SUA, Canada şi chiar Australia fiind cozonacii tradiţionali româneşti şi produsele congelate, a declarat preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu.

Cozonacii și croasantele românești”Ne-a preocupat foarte mult să ducem produse procesate la  export  şi în acest an ne-a crescut foarte mult, cu circa 20%, exportul de cozonaci şi de produse congelate. Am ajuns să exportăm croasante în Belgia şi şi Franţa ceea ce este un lucru îmbucurător”, a subliniat Popescu, citat de Agerpres.

”Noi am intrat foarte puternic cu cozonacii tradiţionali româneşti pe zonele unde sunt comunităţi mari de români, respectiv în Spania, Italia, Germania, Anglia, dar şi în SUA, Canada şi chiar Australia, însă aceste produse au prins foarte bine şi la populaţia locală. Pe paste făinoase avem discuţii cu firme puternice ale statului libian şi speram să facem  export  anul viitor.Eu apreciez că anul acesta au fost exportate aproape 50.000 de tone de produse procesate, cam 10% din producţia totală”, a adăugat el.

Consumul de CrăciunÎn această perioadă a Sărbătorilor de Crăciun românii consumă în jur de 7,5 milioane de cozonaci, iar preţurile sunt cele din primăvara acestui an, când au suferit mici modificări, în medie cu circa 5%, precizează sursa citată.

”Cozonacul românesc prinde rădăcini zdravene în detrimentul celui din import cu un consum de peste 82% pe piaţa internă. În această perioadă vom scoate pe piaţă în jur 7,5 milioane de cozonaci, la preţuri similare cu cele de la Paşte, când au avut loc mici modificări pe piaţa de morărit şi panificaţie din cauza influenţelor venite din scumpirea energiei şi a gazelor naturale. Pot spune că un cozonac simplu de 400 de grame poate fi cumpărat cu circa

74

5 lei, dar se poate ajunge şi până la 50 lei/kilogram dacă are diverse umpluturi”, a adăugat şeful ROMPAN.

Un an destul de greuÎn ceea ce priveşte problemele întâmpinate în 2019 de industria autohtonă de morărit şi panificaţie, Popescu afirmă că recolta de grâu din acest an deşi este mai mare din punct de vedere cantitativ decât cea din 2018, calitatea grâului a avut de suferit din cauza ploilor, iar exporturile de făină sunt foarte greu de realizat, acestea fiind dominate de ţările din afara Uniunii Europene care îşi permit să subvenţioneze exporturile.

”Anul 2019 a început destul de prost, cu majorări enorme la energie şi gaze naturale, care ne-au influenţat costurile de producţie. Am fost obligaţi să mărim puţin preţurile ca să punem ajusta costurile de producţie. În al doilea rând, a venit noua recoltă de grâu, care a fost afectată de ploi, degradând calitatea grâului. Din păcate, nu am reuşit anul acesta să facem niciun export de făină, datorită faptului că ne întâlnim pe piaţă cu ruşii, turcii şi ucrainenii, cu state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi pot să subvenţioneze exporturile, iar preţurile noastre sunt cu 20-25 de dolari mai mari. Am reuşit să facem doar un export de tărâţe, în jur de 30.000 de tone în Qatar”, a explicat Popescu.

Deficitul de forță de muncăNu în ultimul rând, preşedintele ROMPAN afirmă că deficitul de forţă de muncă continuă să se adâncească în industria de morărit şi panificaţie, sectorul fiind nevoit să lucreze cu muncitori din afară, respectiv din Vietnam sau din Nepal.

”Deficitul de forţă de muncă este la ora actuala de circa 5.000-6.000 de oameni. Mulţi colegi lucrează deja cu zeci şi sute de muncitori aduşi din afara ţării, din Vietnam şi Nepal. Este un proces care va continua şi se va dezvolta foarte mult şi pe care o să îl discutam foarte serios la Adunarea Generala din luna ianuarie de anul viitor.

Vom aduce în continuare muncitori din afară, pentru că oamenii în general sunt foarte serioşi în munca pe care o fac. Şi noi lucrăm cu nepalezi şi avem o impresie foarte bună, ei au venit să muncească, să câştige un ban şi să îşi vadă de treabă”, a mai spus Aurel Popescu.

75

Învățământul dualÎntrebat dacă învăţământul dual poate fi o soluţie pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă din sector, în condiţiile în care pentru noul ministru al Agriculturii dezvoltarea acestei zone reprezintă unul dintre obiectivele sale, şeful patronatului ROMPAN a subliniat că este o soluţie, dar din păcate nu suficientă pentru a avea forţă de muncă calificată în sector.

”Nu toată lumea poată să facă învăţământ dual şi atunci vom avea forţă de muncă total necalificată. Avem şi noi firme mari – Boromir, Dobrogea, Vel Pitar, care susţin învăţământul dual, dar nu este suficient. Noi clasa de mijloc trebuie să o dezvoltăm foarte tare, ori cei de mijloc şi IMM-urile în general nu au puterea să facă învăţământ dual”, crede Popescu.

”Acum trebuie să ne aplecăm să rezolvăm problemele cu Planul Naţional Strategic 2021-2027 pentru că este foarte important. Avem şi propuneri, avem şi necesităţi. Trebuie să rezolvăm şi sectorul de panificaţie care nu e cuprins în finanţare europeană şi obligatoriu trebuie să facem o schema pe acest sector”, a concluzionat preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN.

Consumul de pâineÎn prezent, în piaţa de morărit şi panificaţie sunt active în jur de 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie, cota de piaţă fiind de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi.Potrivit celui mai recent studiu de piaţă privind produsele de panificaţie, prezentat de ROMPAN, la finele anului 2018, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an.

Evaziunea fiscalăStudiul de piaţă arată că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 de kg/om de pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. Producţia anuală de pâine în România este 1,5 milioane de tone.Piaţa românească de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară.

76

PET-ul face primul pas înapoi pe piaţa apelor minerale şi coboară sub 98% din vânzări Mădălina Panaete 20.12.2019,

Ambalajele tip PET reprezintă în acest an 97,7% din vânzările în volum de pe piaţa apelor îmbuteliate, arată estimările companiei de cercetare de piaţă Market Vector. Astfel, PET-ul începe să piardă teren în faţa sticlei după ce în ultimele două decenii ambalajele din plastic au ajuns să domine piaţa.

Astfel, datele din publicaţia „Ghidul apelor minerale naturale“ arată că la începutul anilor ’90 vânzările de apă se făceau integral în ambalaje de sticlă. Însă, din a doua parte a anilor ’90 PET-ul începe să câştige teren pe piaţa apelor minerale, iar după 2010 a ajuns aproape la 99% din piaţă.

„În căutarea brandului de ţară“. România rurală, un diamant neşlefuit: „Cu o promovare corectă, produsele autentice româneşti pot să devină un brand de ţară“ 23.12.2019, Florentina Niţu

„Mediul rural atrage turişti datorită specificului zonei, tradiţiilor şi gastronomiei. Odată cu dezvoltarea rurală, se dezvoltă şi economia locală“.

77

România rurală formată din 13.000 de sate înşirate de-a lungul Munţilor Carpaţi şi al Deltei Dunării olăreşte zi de zi, ţese covoare, coase straie populare, confecţionează opinci sau coace pâine în cuptoare de pământ, meşteşuguri ce au devenit tot mai atractive pentru turiştii străini.

Satul Viscri, ascuns în inima Transilvaniei, a devenit cunoscut după vizitele prinţului Charles pe plan local, care şi-a cumpărat chiar propria casă în această localitate. Totodată, el a restaurat biserica şi o parte din casele din sat, astfel clădirile şi-au recăpătat o parte din farmecul de odinioară şi acum atrag anual circa 30.000 de turişti.

Pentru o vacanţă în Viscri, un turist plăteşte 100-150 de lei/noapte, preţuri care se apropie de cazările din marile oraşe la 2 sau 3 stele, potrivit platformei Booking.

„Mediul rural atrage turişti datorită specificului zonei, tradiţiilor şi gastronomiei. Pentru a creşte numărul lor, trebuie să realizăm un produs turistic combinat, un mixt de activităţi: să viziteze turiştii un muzeu, să meargă la o mănăstire, să participe la un atelier de meşteşuguri, să se plimbe cu bicicleta. Trebuie să creăm un produs mai ţintit pe meşteşugurile României, asociaţiile de profil să se ocupe de promovare, turoperatorii să aducă turişti, iar ministerul de resort să ducă produsele la tâguri în străinătate“, spune Maria Stoian, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (ANTREC).

ANTREC are 3.500 de membri, pensiuni turistice şi agroturistice, însumând peste 20.000 de camere în 1.000 de localităţi din 32 de judeţe. Maria Stoian spune că turiştii de peste hotare caută în România satele autentice din Bucovina, Maramureş şi Mărginimea Sibiului, produsele din ceramică de la Horezu, Corund, Marginea sau Oboga, covoarele de la Tismana sau Becheţ, costumele populare de Câmpulung Muscel, ouăle încondeiate de la Ciocăneşti sau bisericile din nordul Olteniei.

„Olăritul, ţesutul covoarelor şi ouăle încondeiate sunt cele mai cerute ateliere de turişti.“

„Cu o promovare corectă, atât din partea producătorilor, cât şi a celor care se ocupă de marketing, vom ridica nivelul produselor autentice la rang de artă şi astfel pot să devină un brand de ţară. Oamenii din toate instituţiile de profil - centre de creaţie, muzee, turism sau agricultură - trebuie să pună accent pe valorificarea produselor meşteşugăreşti“, a spus Virginia Linul, meşter popular care se concentrează pe costumul popular din Ţara Năsăudului.

78

Născută în localitatea Salva din judeţul Bistriţa-Năsăud, ea a învăţat de la mama sa să croiască costume populare, dar şi accesorii, precum clopuri sau brâri, iar ambiţia sa este să ducă acest meşteşug la un alt nivel, să-l facă cunoscut pe plan naţional şi internaţional.

Izabela Măndoiu, o tânără crescută în localitatea Albeştii de Muscel din judeţul Argeş, creează haine tradiţionale inspirate din zona în care a copilărit, iar produsele sale iau drumul străinătăţii, către ţări precum Italia, Suedia, Franţa sau Canada.

„Tot ceea ce întruchipează artă, ca rezultat al unor meşteşuguri, poate deveni un brand de ţară. Personal, eu cred că ia românească este deja un brand de ţară.

Faptul că încă avem femei care cos ia românească de la zero, aşa cum facem noi, faptul că încă se cumpără aceste produse şi există practic un interes comercial care stimulează producţia conferă o bază solidă pentru ca acest produs tradiţional să fie recunoscut drept brand de ţară“, a spus Izabela Măndoiu.

Mirela Nechita, o antreprenoare de pe Valea Şomuzului, din Suceava, care produce decoraţiuni interioare şi textile cu motive tradiţionale, a pornit în 2018 şi un proiect în domeniul turismului, „Turist în Dolheşti“, prin care îşi propune să aducă străini în comuna Dolheşti.

„În 2019 am primit mai multe grupuri de turişti străini, câteva sute în total, din ţări precum Franţa, Italia, Olanda, Germania, SUA, Venezuela, Spania, Danemarca, Australia şi Japonia. Au fost încântaţi de experienţa oferită, sunt foarte atraşi de ecoturism şi turismul cultural, gastronomic şi istoric pe care noi îl propunem.

Toţi străinii au rezonat într-un mod personal cu stilul arhitectonic tradiţional al caselor, cu savoarea bucatelor noastre cu ingrediente din gospodăriile oamenilor şi cu meşteşugurile ancestrale care încă se păstrează la noi“, a spus antreprenoarea.

În România sunt în prezent 450 de zone etnografice, fiecare având elemente tradiţionale specific, care, promovate, pot trasforma mediul rural şi mesşteşugurile sale în brand de ţară.

„Odată cu dezvoltarea rurală, se dezvoltă şi economia locală. Gradul de cultură şi educaţie al oamenilor din zonă creşte, totodată, prin schimbul de experienţă cu alţi oameni“, a întărit Maria Stoian.

79

Producătorul seminţelor Elmas şi Deli listează obligaţiuni de 4,7 milioane lei pe trei ani, la o dobândă de 9% Tibi Oprea 23.12.2019,

Golden Foods, companie cu afaceri de 46 mil. lei care produce, ambalează şi distribuie seminţe de floarea-soarelui, arahide şi alune sub brandul Elmas şi Deli, a listat vineri 47.000 de obligaţiuni de 4,7 mil. lei, cu scadenţa de trei ani şi o dobândă de 9% pe an, plătibilă trimestrial. 

Compania a atras banii de la investitori printr-un plasament privat intermediat de brokerul clujean BRK. Destinaţia fondurilor este mărirea capitalului de lucru şi investirea în anumite mijloace fixe, potrivit lui Răzvan Raţ, director general adjunct al BRK, intermediar de top 10 de pe piaţa de capital. 

Investitorii îşi redescoperă gustul pentru vinuri fine   Catalina Apostoiu 23.12.2019,

Mulţi investitori încearcă să găsească modalităţi de a genera profit de pe urma sectorului vinurilor fine care le-a dat adesea mari dureri de cap, scrie Financial Times.

activele fără randament, dar care oferă potenţial pentru creşterea capitalului au devenit mai atrăgătoare într-o lume cu dobânzi scăzute sau negative la cash şi obligaţiuni guvernamentale.

Este vorba mai ales de sectoare mai puţin atrăgătoare trecute cu vederea de alţi investitori.

80

Nouă campanie de comunicare pentru ZAREA 7 Stele: ZAREA – Ne-am dat cuvântul. De la 1912 Gabriel Zamfirescu 23 decembrie 2019

ZAREA îşi reînnoieşte promisiunea către consumatori legată de calitatea produselor sale prin noua campanie de comunicare media. CUVÂNTUL DAT E CUVÂNT RESPECTAT este principiul pe care a fost ridicată o ţară şi ale cărui ecouri le auzim şi astăzi în realizări care au trecut testul timpului. Acesta este principiul după care ZAREA, la rândul său, se călăuzeşte, promiţând de mai bine de 100 de ani, excelență. Indiferent de vremuri, promisiunea ZAREA se regăseşte în fiecare picătură, fie ea spumant, brandy sau altă băutură spirtoasă, în fiecare pahar ridicat în cinstea realizărilor personale sau ale noastre, ale tuturor, în momente de bucurie.

Meseria deprinsă de la producători de elită germani stă la originile tradiţiei noastre, conturate la 1912 şi de acolo vine şi atenţia ZAREA pentru detaliu, ajutată întotdeauna de calitatea strugurilor şi distilatelor româneşti. În anii de după război, a fost naţionalizată, asemeni multor altor întreprinderi româneşti de succes şi tot atunci s-a căpătat numele sub care astăzi este cunoscută.

ZAREA continuă să facă ce ştie mai bine, să ne păstreze tradiţia şi să folosească întotdeauna vinuri şi distilate de calitate superioară. Produsele noastre au devenit nelipsite de pe mesele de sărbătoare româneşti (din ţară şi din diaspora), dar şi de la evenimente diplomatice, culturale şi sportive. La fel ca şi vinurile spumantele, brandy-urile ZAREA au primit ani de-a rândul distincţie după distincţie în competiţii din ţară şi din străinătate. Am rămas fideli principiilor noastre, dar ne-am şi modernizat în acelaşi timp iar astăzi suntem unul dintre cele mai apreciate şi mai premiate branduri româneşti din categoria băuturilor alcoolice.

81

Tradiţia ZAREA de producător de băuturi spirtoase de înaltă calitate a fost recunoscută şi în 2018, când consumatorii români au votat ZAREA ca fiind Nr.1 în ceea ce privește Calitatea în categoria Băuturilor Spirtoase conform studiului de piața QUDAL – QUality meDAL realizat de ICERTIAS în România.

“ZAREA 7 Stele este unul din proiectele noastre de suflet: o băutură spirtoasă fină, cu un perfect balans de tărie alcoolică, gust şi arome tradiţionale. Am reînnodat firul experienţei noastre în 2014, atunci când am lansat ambalajul actual cu o personalitate distinctă şi gust excelent, foarte apreciat de consumatori. Vânzările în continuă creștere au confirmat faptul că românii apreciază produsele ZAREA pentru că oferă calitate la un preţ corect” spune Emil Popescu, preşedinte ZAREA.

ZAREA 7 Stele este un cupaj din distilat de vin învechit şi alcool de cereale de calitate înaltă, somptuos şi în acelaşi timp delicat, în care notele fine de prună uscată se îmbină desăvârşit cu cele de lemn de stejar. Băutura frumos echilibrată, care conferă nobleţe oricărui moment, a fost premiată în 2019 cu Medalie de AUR la HONG KONG.

Compania ZAREA, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa băuturilor alcoolice, a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 150,3 milioane de lei, cu 17,6% mai mare faţă de anul precedent. Conform studiului Nielsen DJ19, ZAREA este lider în categoria vinurilor spumante (cu brandul ZAREA), lichiorurilor (cu brandul Florentino), bitterului (cu brandul Carpaten) şi unul din cei mai importanţi jucători din categoria brandy cu mărcile ZAREA şi Milcov.

ZAREA, unul dintre cei mai importanţi jucători din categoria băuturilor spirtoase, a fost desemnat Brandul Românesc al Anului 2018 în cadrul evenimentului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.

Mai multe informații pe: www.zarea.ro şi cuvantuldat.ro

.... citeste si partea a doua ....

82