Stiri 17-18 iulie 2021, a doua parte

Livrarea de produse alimentare „instant” a fost o temă importantă în rândul startup-urilor alimentare din Europa, unde clienții pot comanda dintr-un sortiment limitat de articole, livrate uneori în doar 10 sau 15 minute. Startup-ul Rohlik, care vine cu o propunere mult mai mare - un supermarket virtual cu peste 17.000 de articole pe care le livrează în doar două ore - anunță o finanțare care are în vedere dezvoltarea livrărilor în Europa.

Startup-ul ceh s-a extins deja în Ungaria și Austria și își planifică prima lansare în Germania, la München, în următoarele luni. Cu această creștere suplimentară a finanțării, Tomáš Čupr, fondatorul și CEO-ul lui Rohlik, spune că România, Italia, Franța și Spania sunt acum pe listă.

Pandemia a schimbat obiceiurile de consum ale clienților

Pandemia Covid-19 a avut un impact uriaș asupra modului în care mâncăm, iar un aspect al acestui fapt a fost acela că mult mai mulți oameni au început să cumpere alimente și produse gata preparate, cu livrare acasă. Aceste schimbări au reprezentat o mare oportunitate pentru companiile de tehnologie care construiesc modele mai eficiente pentru a aduce oamenilor aceleași bunuri (și, uneori, chiar și o selecție mai interesantă sau un serviciu mai convenabil) pentru a completa decalajul.

Rohlik a observat această creștere și s-a dezvoltat constant timp de șase ani pe piața sa internă din Republica Cehă înainte de a strânge bani pentru a intra pe alte piețe din Europa. Însă, dezvoltarea Rohlik este posibilă datorită cererii crescute a consumatorilor.

Veniturile Rohlik în 2020 au depășit 300 de milioane euro, cu peste 750.000 de clienți, însă retailerul nu a dezvăluit nicio cifră pentru 2021 care să indice cât de bine merge expansiunea sa, dar finanțarea pare să indice o îmbunătățire.

În prezent, comanda medie în platformă este cuprinsă între 60 și 100 euro, clienții cumpărând de obicei aproximativ o dată pe săptămână, a spus Tomáš Čupr, fondatorul și CEO-ul lui Rohlik.

Deși numele lui Rohlik se poate schimba cu fiecare nouă intrare pe piață - în Ungaria este Kifli.hu, în Austria Gurkerl.at, iar în Germania se va numi Knuspr.de - ceea ce rămâne neschimbată este formula de bază a companiei, o combinație proprie - articole achiziționate prin ridicare proprie, bunuri de la parteneri precum Marks & Spencer și produse provenite de la întreprinderi mici, locale, o combinație care ar putea fi reechilibrată sau personalizată în funcție de cererea pieței.

Rohlik aduce un nou concept pe piață

Čupr a descris industria alimentară online un „eșec în ultimii câțiva ani”. Rohlik vrea să schimbe acest lucru prin încorporarea întreprinderilor locale. Exemplul retailerului: un magazin independent de fabricare de paste din Italia ar putea acum să-și vândă, pentru prima dată, ravioli și pappardelle unui cumpărător din Austria sau Ungaria prin Rohlik.

„Încercăm să eliminăm o călătorie către un magazin din alt colț al lumii'', a continuat el, referindu-se la abundența de startup-uri cu livrare rapidă care au ajuns pe piață. 

Fondat în 2014, Rohlik Group a obținut vânzări de peste 300 milioane de euro anul trecut. Rohlik are aproximativ 500 de angajați și caută peste alți 100 de angajați pentru operațiunile din Cehia, Austria și Ungaria, precum și pentru viitorul supermarket din Germania. Compania furnizează servicii de livrare la domiciliu în aceeași zi, la aproximativ două ore de la plasarea comenzilor.Primii 10 cei mai mari retaileri au angajat anul trecut peste 8.400 de persoane. Un singur salariat generează lunar până la 29.500 de euro, Alina Stanciu - Dum, 18 iul. 2021, Aproximativ 8.400 de români și-au găsit anul trecut, în plină pandemie, un loc de muncă în unul dintre primele zece lanțuri de magazine alimentare internaționale active pe plan local. Creșterea numărului de angajați reflectă politica de expansiune a companiei, astfel că cele mai multe locuri au fost create de Mega Image. Sunt însă și retaileri mari care au făcut concedieri,

ca de exemplu Auchan.

Cu creșteri de două cifre ale vânzărilor și o politică agresivă de expansiune, majoritatea retailerilor internaționali au angajat anul trecut masiv. În total, peste

8.400 de anagajți și-au găsit un loc de muncă la unul dintre primii cei mai mari retaileri alimentari după cifra de afaceri, conform unei analize realizată de Economica pe baza numărului mediu de salariați, un indicator publicat de companii pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Iar eficiența lor continuă să crească. Angajatul mediu din retail produce pentru angajatorul său până la 1,7 milioane de lei pe an, adică peste 144.700 de lei pe lună (peste 29.500 de euro pe lună). Aceasta este situația la Metro Cash& Carry care a rămas, ca și în 2019, în fruntea clasamentul companiilor din retail cu cei mai eficienți angajați din punct de vedere al productivității  ( cifra de afcaeri/număr de angajați), conform unei analize Economica cu sprijinul termene.ro. Spre comparație, în 2017, Metro Cash&Carry a generat un rulaj mediu de 1,2 milioane de lei (100.800 de lei pe lună).

Metro, numărul șase dintre marii retaileri, cu un business net de 6,1 miliarde de lei, a ajuns anul trecut la peste 3.500 de salariați, după ce a angajat 115 persoane.

Clasamentul retailerilor după productivitatea angajaților continuă cu Lidl care a urcat o poziție, devansând Kaufland. Din datele termene.ro, un salariat Lidl generează în medie un rulaj net de peste 1,4 milioane de lei (24.900 de euro pe lună). Spre comparație, în 2017 Lidl avea cei mai productivi salariați, media fiind de aproximativ 100.000 de lei pe lună.

Anul trecut, Lidl a ajuns la un număr mediu de aproximativ 8.780, după ce a angajat peste 1360 de persoane, urmare a creșterii numărului de magazine cu peste 30 de supermarketuri.  De altfel, 2020 a fost anul în care nemții de la Lidl au trecut în fața Kaufland, devenind lideri de piață după cifra de afaceri care a depășit 12,8 miliarde de lei.

Un angajat Kaufland a generat în 2020, în medie, peste 979.200 de lei (16.653 euro pe lună). Per total, Kaufland are peste 13.100 de salariați, cu 600 mai mulți decât cu un an în urmă.

Potrivit analiștilor termene.ro, productivitatea angajaţilor este unul din cei mai importanţi indicatori sintetici ai eficienţei activităţii economice, reprezentând nivelul productivităţii muncii şi exprimă volumul producţiei obţinute într-o unitate de timp de muncă sau timpul de muncă consumat pe unitatea de produs. În acest context, creşterea productivităţii muncii presupune creşterea volumului producţiei, menţinând cheltuieli de muncă sau reducerea consumului de muncă pe unitatea de produs.

DIVERSE

Înghețată contaminată cu oxid de etilenă, retrasă de pe piață. Cum puteți primi banii înapoi, dacă ați cumpărat-o , 17.07.2021 19:06

Alertă alimentară la nivelul Europei. Inspectorii sanitari au retras de la vânzare mai multe sortimente de înghețată, din cauza prezenței oxidului de etilenă. Și în România sunt vândute aceste înghețate. Cei care au cumpărat produse din loturile afectate pot merge la magazin să-și primească banii înapoi, a spus la Digi24 Mihai Ponea, directorul general al Autorității Sanitar Veterinare.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/inghetata-contaminata-cu-oxid-de-etilena-retrasa-de-pe-piata-cum-puteti-primi-banii-inapoi-daca-ati-cumparat-o-1602055

El a explicat că oxidul de etilenă, folosit ca virucid și bactericid, este prezent într-un aditiv folosit la înghețată.

„Acest aditiv probabil a fost tratat în țara de origine și astfel a fost detectat în înghețată, dar sub limita admisă. El a fost retras de pe piață ca un potențial pericol, sub principiul precauției”, a explicat Ponea.

Este vorba despre sortimentele de înghețată Snickers, Bounty și Twix. Compania producătoare, Mars, a precizat că a rechemat produsele „în interesul consumatorilor” și că cei care au mâncat înghețată din loturile contaminate pot contacta compania pentru a-și primi banii înapoi.

Ponea a recomandat celor care au cumpărat înghețata din aceste loturi și nu au consumat-o să o ducă înapoi la magazin, unde își vor primi de asemenea banii înapoi. Loturile vizate sunt postate pe site-ul ANSVSA. http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2021/07/Rechemare-produse-inghetata-Mars-17.07.2021.pdf

„Este vorba doar despre 10 loturi care sunt deja identificate de colegii noștri și duse la distrugere”, a precizat el.

„Identificarea loturilor a fost făcută, chiar acum colegii noștri sunt în teren pentru a identifica dacă mai există. În 24 -48 de ore ne dorim să nu mai existe

pe piață, doar un consumator să aibă în congelator de acum o săptămână, o lună. De aceea am făcut publice acele loturi să verifice”, a spus el.

„Oxidul de etilenă care a fost identificat în înghețată este în cantități infime, mai puțin de 0,02 miligrame. E extrem de puțin, dar consumul comulativ poate duce la tulburări cardiace, pulmonare, cangerigen s-a demonstrat, de aceea e interzis”, a mai spus Ponea.

Patroana unei mari firme de mezeluri din România, condamnată definitiv la închisoare pentru fraudă cu fonduri europene 17 iulie 2021, 20:47 de Andreea Ghiorghe

Gabriela Ciuburciu FOTO: Arhivă

Gabriela Ciuburciu, acţionar majoritar şi fost director general al unei societăţi producătoare de mezeluri, a fost condamnată vineri, 16 iulie, la şase ani şi opt luni de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti, alături de trei dintre partenerii de afaceri, pentru fraudarea fondurilor europene, luare de mită şi spălarea banilor. Sentinţa este definitivă.

Gabriela Ciuburciu, fosta directoare a societăţii Vascar SA Vaslui, unul dintre principalii producători de preparate din carne şi conserve din România, fusese initial condamnată, în 2019, la 4 ani şi 4 luni de închisoare în regim de detenţie, însă aceasta a făcut recurs, în urma căruia pedeapsa a fost majorată până la 6 ani şi 8 luni. Femeia de afaceri, considerată cea mai influentă femeie de afaceri din Vaslui, a fost trimisă în judecată în 2012, alături de alţi patru parteneri.

Ea a fost acuzată că a prejudiciat statul român cu peste 1,5 milioane de euro, dar şi de luare de mită în timpul derulării unui proiect cu fonduri europene, menit să modernizeze o fabrică de produse din carne. Potrivit DNA, în acest context, în perioada noiembrie - decembrie 2005, Gabriela Ciuburciu, în calitate de asociat şi director general al SC Vascar SA şi responsabil legal al proiectului, a solicitat reprezentanţilor unei societăţi comerciale din Italia să mărească preţul unei linii de fabricare a conservelor cu 20% şi să-i remită acest procent cu titlu de mită pentru ca, în cadrul procedurii de selecţie a ofertelor, să atribuie acestei firme contractul de achiziţie a liniei de fabricare a conservelor. Pentru a crea aparenţa de legalitate a primirii acestor sume şi pentru a-i ascunde adevărata provenienţă,

Ciuburciu ar fi întocmit mai multe documente reprezentând pretinse contracte şi alte documente justificative, încheiate cu firmele care au beneficiat de contractele de achiziţii

De asemenea, susţin procurorii DNA, pentru a obţine în mod injust suma totală de 4.525.551,56 RON (echivalentul a aproximativ 1,4 milioane euro calculat la cursul din perioada efectuării plăţilor) provenită din fonduri SAPARD şi din bugetul naţional, Gabriela Ciuburciu a prezentat Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) mai multe documente şi declaraţii false şi inexacte de natură să creeze aparenţa de legalitate a plăţilor efectuate în cadrul proiectului (oferte false, declaraţii pe propria răspundere, contracte etc.).

Pe tot parcursul procesului, femeia de afaceri a negat acuzaţiile reţinute în sarcina sa. Femeia de afaceri a fost apărată în instanţă de adevărată armată de avocaţi, printre cei mai titraţi din România. Gabriela Ciuburciu mai este judecată într-un dosar pentru fapte similare, fiind acuzată de un prejudiciu de peste un milion de euro. Dosarul, cel de-al doilea, în care femeia de afaceri a şi fost arestată preventiv, se judecă în prezent la Tribunalul Vaslui.

5 bărbaţi reţinuţi pentru falsificare de diplome și certificate de agricultor , Ciprian Voinea , 18 iulie 2021

Cinci bărbați au fost reținuți, sâmbătă, de către poliţiştii din IPJ Ilfov, pentru falsificare de documente, printre care și diplome agricole și certificate de agricultor.

Poliţiştii au efectuat mai multe percheziţii în Bucureşti şi Ilfov la domiciliile unor persoane bănuite de falsificare de documente şi, după audieri, au reţinut pentru 24 de ore cinci bărbaţi care urmau să fie prezentaţi, sâmbătă, Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, informează IPJ Ilfov.Astfel, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, poliţiştii Serviciului Rutier Ilfov au efectuat, vineri, nouă percheziţii – opt în Bucureşti şi una în Ilfov – la domiciliile mai multor persoane, bănuite de săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.În urma cercetărilor a reieşit că, în perioada 2019-2021, mai multe persoane, cu vârste între 26 şi 54 de ani, ar fi falsificat zeci de documente, respectiv permise de conducere, cărţi de identitate, diplome de bacalaureat, dar și diplome de agricultură, caziere judiciare, permise de şedere, paşapoarte şi alte documente care urmau să fie vândute în străinătate.După efectuarea percheziţiilor,12 persoane au fost conduse la sediul IPJ Ilfov, pentru audieri.

De asemenea, au fost descoperite şi ridicate mai multe bunuri şi documente: permise de conducere (aparent eliberate atât de statele europene, cât şi de SUA),

cărţi de identitate, paşapoarte, diplome de bacalaureat şi certificate de calificare profesionala, certificate de agricultor, permise de şedere, un certificat de înmatriculare, o ştampilă, cinci imprimante, două laminatoare, un scanner, patru lanterne şi două lămpi UV, 20 de stick-uri, 14 perforatoare/matriţe, două laptopuri, o cutie cu folii autoadezive, 146 de coli cu holograme (o parte din acestea purtând însemnele mai multor state) şi sigle, folii laminatoare, cinci şabloane pentru imprimantă, o racletă de întins folie laminatoare, două spray-uri cu efect de lac, 158 de carduri din plastic cu cip şi 109 carduri fără cip, diferite chitanţe, mai multe seturi de hârtie fotografică folosită pentru falsificare de documente.Poliţiştii au reţinut, pentru 24 de ore, cinci bărbaţi care vor fi prezentaţi, în cursul zilei de sâmbătă, Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, cu propuneri legale.Cercetările sunt continuate de către poliţiştii Serviciului Rutier din Ilfov, în cadrul unui dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la conducerea unui vehicul fără permis de conducere, complicitate la uz de fals şi fals material în înscrisuri oficiale, precum şi fals material în înscrisuri oficiale, urmărirea penală fiind coordonată de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea.

GLOBAL

Experţii ONU: Tot ce e mai rău la nivel climatic urmează să vină ,

Andreea Pietroşel, 17 Iulie 2021 Image source: RFI Romania

Specialiștii ONU au publicat un raport despre schimbările climatice în care povestesc cum vor remodela acestea în mod fundamental viaţa pe Pământ în deceniile următoare. Documentul are 4 mii de pagini şi a fost obţinut de jurnaliştii AFP.

„Tot ce e mai rău urmează să vină şi va afecta viaţa copiilor şi nepoţilor noştri, mult mai mult decât a noastră”, avertizează raportul. Şi asta chiar dacă oamenii

vor reuşi să coboare nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta.

„Avem nevoie de un plan clar pentru a îndeplini acest angajament şi pentru a stabili un nivel esenţial de încredere în acţiunile climatice multilaterale. De asemenea, trebuie să accelerăm tranziţia de la cărbune, petrol şi gaze la energie regenerabilă prin adăugarea de locuri de muncă ecologice şi reducerea inegalităţilor”, a spus secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Acesta crede că Summitul pentru climă din 2026 de la Glasgow va fi un punct de inflexiune, iar ţările lumii trebuie să reducă poluarea la zero până la mijlocul secolului.

Lumea se confruntă însă şi cu o pandemie, iar ajutoarele nu sunt suficiente pentru naţiunile sărăce.

Proiectul de raport privind schimbarea climatică vine într-un moment în care societatea occidentală este conştientă de importanţa provocării climatice, iar guvernele încep să promită reforme care să reducă la maximum emisiile poluante.

Ultimul angajament a fost anunţat de Comisia Europeană, care propune să reducă poluarea aerului la mai mult de jumătate, până în 2030.

A explodat prețul îngrășămintelor! Agroinfo , 17 iulie 2021

La începutul lunii iulie, în Germania, prețurile pentru cele mai importante îngrășăminte cu azot și fosfor au crescut la noi niveluri record. Ce vor face fermierii? Ar trebui să aștepte ca prețurile să scadă din nou - și apoi să cumpere? Sau presupun că prețurile îngrășămintelor vor continua să crească și ar trebui să își acopere necesarul parțial stocând? Ei bine, nu există un răspuns simplu la aceste întrebări.

Un lucru este clar, totuși: la un moment dat, prețurile vor scădea din nou. Acest lucru s-a întâmplat în ultima fază a prețurilor ridicate după criza financiară și, de asemenea, în timpul altor explozii de preț. Dar întrebarea este, când se întâmplă asta? Și iată, ca și în cazul altor prognoze: ești extrem de nesigur. Doar retrospectiv știi exact care a fost decizia corectă și care a fost cea greșită.

Un lucru este important pentru o bună strategie de cumpărare, și anume cunoașterea cauzelor acestei extraordinare explozii de preț. Există trei motive pentru explozia prețurilor, spun specialișii germani, și anume: lipsa extremă și costurile crescânde pentru producție și transport.

Prețurile energiei, lanțurile de aprovizionare, creșterea cererii

Această evoluție a fost declanșată de trei factori importanți: Prețurile energiei (țițeiul și gazele naturale), care sunt în creștere bruscă, odată cu redresarea economiei globale. Acestea au scumpit considerabil costurile de producție. Prețurile țițeiului au crescut cu 50% de la începutul anului. Prețurile europene ale gazelor naturale s-au dublat.Lanțuri de aprovizionare întrerupte - restricții la export sau tarife de export mai mari - cum ar fi în China. Această problemă provoacă atât deficiențe pe piețe, cât și explozia costurilor de transport și, prin urmare, prețuri de consum finale mai ridicate. Congestia imensă a navelor legate de epidemia de Coronavirus în porturile din sudul Chinei va avea probabil un impact foarte negativ asupra exportului de uree și îngrășăminte cu fosfor.Prețul ridicat pentru cereale și semințe oleaginoase. A crescut cererea din agricultură în multe țări, cum ar fi SUA, Brazilia, Rusia și China. Asta a determinat creșterea prețurilor îngrășămintelor. În același timp, consumul mai mare pe piețele interne a redus volumul de export deja redus.

Continuarea denaturărilor pe piețe pentru o perioadă de până la 12 luni este destul de realistă, spun analiștii. Abia atunci lanțurile de transport ar trebui să funcționeze din nou și prețurile să scadă. Mai devreme sau mai târziu, prețurile ridicate cresc oferta sau, așa cum spun analiștii: Cel mai bun medicament împotriva prețurilor ridicate sunt prețurile ridicate!

Azotul cu două treimi mai scump. Prețurile fosforului s-au dublat în Germania!

În Germania, la toate îngrășămintele cu azot și fosfor, prețurile au crescut la prețuri maxime record în luna iulie.  Azotatul de calciu și amoniu granulat, cel mai important îngrășământ cu azot pentru fermierii germani, costă puțin sub 280 de euro pe tonă în porturile germane de import în această săptămână. Este cu 30 de euro mai mult decât la începutul lunii iunie și cu peste 100 de euro mai mult decât anul trecut în aceeași perioadă - o creștere de peste 60%.

Cererile de preț pentru uree granulată în această săptămână sunt de 435 euro pe tonă. Cu 45 de euro mai mult decât în iunie și cu 180 de euro mai mult decât anul trecut - o creștere a prețului mai mare de 70%.

Soluția de îngrășământ lichid cu uree de azotat de amoniu (Îngrășământ AHL) se vinde săptămâna aceasta cu 264 de euro pe tonă. Adică, cu 26 de euro mai mult decât în iunie și cu 113 euro pe tonă mai mult decât acum un an. Reprezintă o creștere de 75%.Cu toate acestea, îngrășământul cu fosfor a devenit cel mai scump. Fosfatul de diamoniu (DAP) costă în prezent 608 de euro pe tonă la porturile de import. Aceasta este cu aproape 90 de euro mai mult decât în iunie. Față de anul precedent, prețurile sunt de două ori mai mari.

Creșterea prețului a fost cea mai mică pentru îngrășămintele cu potasiu. sursa: agrarheute

UNIUNEA EUROPEANA

Înregistrarea video a unei reuniuni a unei comisii - Vineri, 16 iulie 2021 - 09:02 - Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală 16/07/2021 Durata înregistrării video : 70'Avertisment : Interpretarea dezbaterilor serveşte la facilitarea comunicării şi nu constituie o redare autentică a procedurilor. Numai discursul original sau traducerea scrisă, revizuită, a discursului original sunt autentice.Sursa : © Uniunea Europeană, 2021 - PE

Press release - Data governance: new rules to boost data sharing across the EU , 16/07/2021

MEPs adopted rules to facilitate making more data available to help create new products and innovation, in particular in Artificial Intelligence.Committee on Industry, Research and Energy Source : © European Union, 2021 - EP

În registrarea video a unei reuniuni a unei comisii - Vineri, 16 iulie 2021 - 09:02 - Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală , 16/07/2021 Durata înregistrării video : 70'

Avertisment : Interpretarea dezbaterilor serveşte la facilitarea comunicării şi nu constituie o redare autentică a procedurilor. Numai discursul original sau traducerea scrisă, revizuită, a discursului original sunt autentice. Sursa : © Uniunea Europeană, 2021 - PE ...................................................

SPANIA

Războiul cărnii în Spania. Cât de dificil va fi ca sectorul zootehniei din UE să își schimbe modul de funcționare pentru a nu mai polua , 18.07.2021

Dezbaterea din Spania cu privire la impactul pe care îl are creșterea animalelor asupra climei evidențiază cât de dificil va fi ca sectorul zootehnic din Europa să își schimbe modul de funcționare pentru a nu mai polua. Sursă foto: Getty Images

În Spania, o campanie alimentară desfășurată de Ministerul Afacerilor Consumatorilor, care are în vedere consumul moderat de carne, a stârnit polemici între mai mulți membri ai guvernului condus de Pedro Sánchez. Alberto Garzón, ministrul pentru protecția consumatorilor, a surprins majoritatea membrilor guvernului spaniol când a lansat, pe 7 iulie, o campanie numită „Mai puțină carne, mai multă viață”, îndemnându-i pe spanioli să consume mai puțină carne de dragul sănătății lor și al planetei, transmite Politico Europe.

Campania a declanșat o dezbatere națională cu privire la impactul pe care îl presupune o dietă bazată pe carne, iar prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a preferat să ia partea celor care preferă carnea. Întrebat de jurnaliști în legătură cu acest subiect, premierul spaniol a declarat că o friptură perfectă este întotdeauna „imbatabilă” pentru el. În râspunsul dat jurnaliștilor, Sánchez a folosit termenul „chuletón” pentru friptură, făcând astfel trimitere la o delicatesă culinară realizată de obicei din carnea bovinelor crescute în nordul Spaniei.

Polemica între mai mulți membri ai guvernului spaniol are loc chiar în momentul în care Comisia Europeană a lansat în această săptămână pachetul legislativ „Fit to 55”, care e menit să ajute blocul comunitar să-și atingă obiectivul de a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030 și de a deveni neutru în materie de carbon până în 2050.

Dezbaterea din Spania cu privire la impactul pe care îl are creșterea animalelor asupra climei evidențiază cât de dificil va fi ca sectorul zootehnic din Europa să își schimbe modul de funcționare pentru a nu mai polua, deoarece consumul de carne este puternic înrădăcinat în culturile multor țări ale UE.

Ministrul pentru protecția consumatorilor, Alberto Garzón, economist la bază și care face parte din partidul de stânga Unidas Podemos, înclinat spre alegătorii progresiști mai tineri, din mediul urban, și-a anunțat campania într-un videoclip de șase minute pe Twitter, vizionat de peste 900.000 de ori de la lansare. „Faptul că mâncăm prea multă carne dăunează sănătății noastre și a planetei”, a spus oficialul spaniol în videoclip.

Mesajul ministrului Garzón pentru spanioli, transmis cu scopul de a-i face să reducă consumul de carne roșie, a reaprins războiul cultural la nivel european cu privire la viitorul unui produs alimentar despre care activiștii și experții spun că trebuie consumat mult mai puțin decât e consumat în prezent pentru a combate schimbările climatice.

Fostul ministru spaniol de al Afacerilor Interne, conservatorul Juan Ignacio Zoido, acum membru al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, a reacționat la campania ministrului Garzón, postând pe twitter o poză cu propria sa cină, în care se putea observa o porție de cartofi prăjiți și o porție de șnițel din carne. Zoido a pledat pentru „gusturile carnivore”, atașând mesajului său hashtagul #YoComoCarne, care înseamnă „mănânc carne”. 

Carnea „face parte din dieta mediteraneană, iar consumul său este sănătos și trebuie să sprijinim sectorul cărnii și al creșterii animalelor”, a transmis eurodeputatul Juan Ignacio Zoido.

Carnea - „mărul discordiei” în guvernul spaniol

În mesajul său de pe twitter, Alberto Garzón a subliniat că un total de 14,5% din gazele cu efect de seră din întreaga lume provin de la sectorul zootehnic și că fiecare kilogram de carne de vită necesită 15.000 de litri de apă pentru creșterea bovinelor. Într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Afacerilor Consumatorilor, industria cărnii din Spania a reacționat față de cele spuse de ministrul Garzón, susținând că majoritatea apei consumate de bovine provine din precipitații, adică de la ploaie.

În Spania se mănâncă mai multă carne decât în oricare altă țară din UE, potrivit datelor Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Cantitatea medie de consum de carne din Spania depășește cu mult recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și chiar pe cele ale agenției de nutriție din Spania, care spune că o persoană ar trebui să-și limiteze consumul de carne la un număr între două și patru porții de cel mult 125 de grame pe săptămână. De asemenea, experții spanioli în nutriție susțin că nu mai mult de două din cele maxim patru porții săptămânale trebuie să fie din carne roșie. Studiile arată că spaniolii mănâncă aproximativ un kilogram de carne într-o săptămână, iar cantitatea per gospodărie a crescut în timpul pandemiei față de nivelul din 2019.

Videoclipul ministrului Garzón a stârnit o reacție de înverșunare nu numai în rândul organizațiilor din industria cărnii, care spun că sunt acuzate pe nedrept că sunt „criminali climatici”, ci chiar și din partea colegilor săi din guvern.

Ministrul Agriculturii, Luis Planas, care face parte din Partidul Socialist Muncitoresc din Spania condus de premierul Sánchez, a descris mesajul lui Alberto Garzón ca fiind „la fel de eronat precum a spune că zahărul ucide". Ministrul Planas a invocat problema depopulării unor zone mari din centrul Spaniei ca pe un argument cheie pentru apărarea industriei zootehnice, subliniind că păstorii de bovine contribuie la menținerea economiilor și comunităților rurale.

De asemenea, Planas a comparat sectorul creșterii animalelor cu alte sectoare poluante, cum ar fi industria grea și transporturile, precizând că „doar” 8% din emisiile de gaze cu efect de seră din Spania provin din creșterea animalelor. Ministrul Agriculturii și-a argumentat declarațiile, citând un raport din luna martie realizat de Ministerul pentru Tranziție Ecologică din Spania, care prevedea că agricultura produce 12% din emisiile țării, iar din acest total, 66% provin din sectorul creșterii animalelor. Sectorul transporturilor, industria grea și producția de electricitate au contribuit mult mai mult la încălzirea globală decât agricultura în 2019, se mai preciza în acel raport.

Cifrele sunt similare cu cele de la nivelul Uniunii Europene, unde 70% din emisiile agricole provin din sectorul animalelor și, în general, 10,3% din totalul emisiilor provin din agricultură.

O provocare a întregului continent

Este posibil să nu fie cel mai poluant sector, însă factorii de decizie politică în ceea ce privește clima și mediul înconjurător văd un potențial câștig ușor în sectorul agricol. Reducerea cantității de metan, un gaz cu efect de seră care este mult mai puternic decât CO2, ar putea reprezenta o modalitate ieftină și

eficientă de a stopa încălzirea globală. Dar solicitarea ajutorului din partea fermierilor prost plătiți va reprezenta o mare provocare.

Hartă cu populația de animale din agricultura europeană. În decembrie 2019 se înregistra la nivel european un număr de 143 de milioane de porci, 77 de milioane de bovine, 62 de milioane de ovine și 12 milioane de capre. Spania creștea la acea vreme 22% din totalul porcilor din UE, 25% din totalul ovinelor din UE, 23% din totalul caprelor din UE și 9% din totalul bovinelor din UE. Sursă foto: Eurostat

Într-un interviu acordat la începutul săptămânii pentru Politico, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, a declarat că nu există planuri de reducere a numărului de animale crescute în Europa, însă noul pachet “Fit for 55” va contribui la eliminarea emisiilor din sectorul agriculturii animale, concentrându-se pe creșterea sustenabilității transportului și pe scurtarea lanțurilor de aprovizionare.

„Producția animală reprezintă doar 4% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Acesta nu este un număr foarte mare, însă cred că

putem realiza mai mult prin reducerea în primul rând a nevoilor din sectorul transporturilor", a spus Janusz Wojciechowski. Comisarul polonez a refuzat, însă, să spună dacă cetățenii UE ar trebui să mănânce mai puțină carne, precizând: „rolul meu nu e să le sugerez cetățenilor europeni ce fel de dietă să adopte".

Cu toate acestea, strategia Comisiei Europene „de la fermă la furculiță”, parte a programului European Green Deal pentru combaterea schimbărilor climatice, prezintă beneficiile pentru mediu și sănătatea cetățenilor ale trecerii la o dietă cu „mai puțină carne roșie și procesată” și evidențiază că, în medie, cetățenii UE depășesc consumul de carne roșie recomandat de nutriționiști. Autoritățile de la Bruxelles intenționează să facă hrana animalelor să provoace mai puțin metan. Oficialii UE revizuiesc, de asemenea, politicile blocului comunitar privind promovarea produselor alimentare pe care UE le trimite în afara spațiului european, sub presiunea puternică a organizațiilor de mediu pentru a reduce subvențiile pentru publicitatea cărnii.

Planuri pe termen lung și strategia „pas cu pas”

În luna mai, guvernul spaniol a publicat o viziune strategică pe termen lung cu privire la modul în care anticipează că va arăta țara la mijlocul secolului XXI. În acest document se precizează că în Spania „se vor consuma mai puține alimente de origine animală”.

Referindu-se la emisiile provenite din creșterea animalelor, Adrián Vázquez Lázara, europarlamentar din partea partidului conservator-liberal Ciudadanos, a declarat: „Lucrăm cu toții pentru a încerca să diminuăm acest impact, dar nu putem face asta peste noapte, nu putem face asta demonizând un anumit sector. Trebuie să o facem puțin câte puțin, într-un ritm cât mai rapid, desigur. Promovăm multe noi inițiative legislative referitoare la acest domeniu, însă trebuie să o facem cu o anumită coerență”, a transmis eurodeputatul spaniol Vázquez Lázara. 

Anticipând ulterioarele critici, Alberto Garzón a transmis în videoclipul de pe twitter că nu vrea să spună nimănui să nu mai mănânce deloc carne, ci mai degrabă vrea să-i facă pe oameni să reflecteze asupra obiceiurilor lor de consum. Acesta a mai declarat, totodată, că a înțeles faptul că unele familii pur și simplu nu au timp să opteze pentru nimic altceva decât pentru cea mai ieftină și mai rapidă opțiune atunci când pun mâncare pe masă.

Într-un interviu televizat, ministrul Garzón a răspuns criticilor campaniei sale, spunând că pur și simplu se gândește la viitor. „Vreau să iau măsuri pentru ca viitorul, planeta pe care o las fiicei mele de trei ani și fiicei mele de un an, dar și

generației lor, să fie o planetă locuibilă, nu un deșert”, a punctat Alberto Garzón. 

SPANIA

Final în „războiul cepei” care a divizat Spania. „Trump și Brexit s-au întâmplat pentru mai puțin de atât” , 18.07.2021 07:22

Cei mai mulți spanioli preferă tortilla de patatas cu ceapă. Foto: Profimedia Images

Într-un moment rar de unitate națională, Spania s-a reunit în cele din urmă pentru a pune capăt uneia dintre cele mai vechi și aprinse dispute: „cu sau fără ceapă?”, relatează The Guardian.

Ziarul El Mundo a publicat săptămâna aceasta rezultatele unui sondaj privind tortilla de patatas, venerata omletă spaniolă cu cartofi. Se face cu ceapă sau fără?

A câștigat zdrobitor tabăra concebollistas (cu ceapă), iar tabăra sincebollistas (fără ceapă) a fost nevoită să-și recunoască înfrângerea.

Rezultatul a fost fără echivoc: 72,7% dintre cei chestionați au favorizat ceapa, 25,3% au fost împotrivă, iar 1,9% nu au răspuns.

Răspunsurile au fost corelate și cu preferințele politice, într-o țară cu o scenă politică din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Dintre cei care susțin Partidul Socialiști, 73,2% sunt pro-ceapă, la fel ca 72,1% dintre cei care votează pentru Partidul Conservator, 69,4% dintre alegătorii partidului de extremă dreapta Vox, 65% dintre cei care votează pentru partidul anti-austeritate Unidas Podemos și 74,1% dintre cei care votează pentru Cetățeni, un partid de centru-dreapta cu succes electoral recent.

Femeile sunt ceva mai predispuse să favorizeze ceapa decât bărbații (73,3% față de 72,2%), în timp ce sprijinul pentru adăugarea ei în tortilla de patatas este de 65,8% în rândul celor cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani și crește până la 75% în rândul celor între 45 și 64 de ani.

Conștient de natura explozivă a materialului pe care îl publica, Gonzalo Suarez, redactorul șef al El Mundo, a scris pe Twitter: „Tot ce vă cer este să acceptați victoria într-o manieră sportivă și înfrângerea într-una stoică. ”

Mulți spanioli și-au manifestat dezamăgirea pe rețelele sociale: „Tortilla de patatas cu ceapă nu este tortilla de patatas - este o tortilla cu chestii”. Alții s-au bucurat: „Îngenuncheați, sincebollistas!”.

Alții, în schimb, au cerut ziarului să mai soluționeze o dispută: Are ce căuta – sau nu – ananasul în pizza?

Un comentator a făcut apel la calm: „Trebuie să învățăm să-i ascultăm și să-i înțelegem pe cei care nu vor cu ceapă. Brexit și Trump s-au întâmplat s-au întâmplat pentru mai puțin de atât”.

În 2018, consiliul municipal din Betanzos, orașul galician ale cărui tortillas de patatas sunt adesea considerate cele mai bune din țară - a stipulat că cei care intră în concursul pentru cea mai bună omletă a anului ar trebui să folosească doar cartofi, ulei, ou și sare.

Dar cei care preferă ceapa nu au fost surprinși de sondaj.

Pentru Teresa Cuerda, care se pregătește pentru prânz la Casa Dani, celebrul bar cu tortillas din Madrid, deschis de sora și cumnatul ei în 1991, sondajul reprezintă doar confirmarea oficială a unui adevăr vechi și cunoscut.

„Tortilla cu ceapă a fost întotdeauna mult mai populară la Casa Dani decât tortilla fără ceapă. Aș spune că aproximativ 90% dintre clienții noștri preferă tortilla cu ceapă”, a spus ea.

JAPONIA

Un ciorchine de strugure, vândut la preţul unei maşini. Ce au boabele atât de special 17 iulie 2021, 08:26 de Afrodita Cicovschi

Un ciorchine de strugure a fost vândut la preţul unei maşini în Ţara Soarelui Răsare, ţară renumită de altfel pentru cerinţele de perfecţiune, inclusiv în ceea ce priveşte fructele. Un ciorchine de struguri s-a vândut vineri în centrul Japoniei cu 1,4 milioane de yeni (12.700 de dolari), la prima licitaţie din acest sezon.. Suma este cu 100.000 de yeni mai

mare prin comparaţie cu sezonul anterior, fiind stabilit astfel un record pentru al treilea an consecutiv, scrie evenimentulistoric.ro.

Hsieh Ming-ta, care conduce Yumaowu, un lanţ japonez de supermarketuri de lux din Taiwan, a cumpărat strugurii din soiul Ruby Roman prin intermediul unui angrosist din Kanazawa, capitala prefecturii Ishikawa, unde soiul a fost dezvoltat şi este cultivat în exclusivitate. „Vreau să introduc Ruby Roman populaţiei din Taiwan”, a declarat Hsieh, în vârstă de 66 de ani, care a precizat că raportat la „un an de muncă grea pentru producătorii (strugurilor), suma de 1,4 milioane de yeni este mică”. Vineri, în cadrul primei licitaţii din acest sezon, au fost livraţi 253 de ciorchini de struguri din soiul Ruby Roman. Varietatea de struguri Ruby Roman, cu boabe de dimensiunea unei mingi de ping-pong, este recunoscută pentru conţinutul ridicat de zahăr şi nivelul redus de aciditate.

Povestea lor a început în anul 1995, când crescătorii de struguri din prefectura japoneză Ishikawa şi-au dorit să conceapă un soi special de struguri, de mărime mai mare. Au apelat la ajutorul Centrului de Cercetare Agricolă al prefecturii şi au reuşit să planteze aproape 400 de butaşi pe o parcelă de testare. Din acest număr mare doar în patru au apărut boabele roşii, iar într-unul au apărut boabele mari. În anii următori, crescătorii au înmulţit acest soi şi l-au îmbunătăţit. Aceştia au reguli stricte atunci când vine vorba despre felul în care sunt concepuţi ciorchinii. Fiecare bob trebuie să cântărească minimum 20 de grame, să aibă o aciditate scăzută, iar conţinutul de zahăr să fie de 18%.

Există şi struguri mai buni decât aceştia, anume clasa Premium. Pentru a primi acest titlu, boabele trebuie să cântărească mai mult de 30 de grame şi ciorchinele să fie de cel puţin 700 de grame.

În 2018, doi pepeni au fost vânduţi cu 25.000 de euro

Două fructe de lux au fost vândute cu preţul record de 3,2 milioane de yeni (25.000 de euro), în 2018, în cadrul unei licitaţii organizate la Sapporo, un oraş aflat pe insula Hokkaido.

Cei doi pepeni Yubari au reprezentat prima pereche de acest tip prezentată în 2018 la licitaţia organizată de piaţa angro din Sapporo. Ei au fost cumpăraţi de o companie locală specializată în ambalarea fructelor. Japonezii au un veritabil cult faţă de fructele de lux, iar pepenele Yubari, o varietate de cantalup cultivată pe insula Hokkaido şi protejată printr-o marcă înregistrată, reprezintă un cadou foarte apreciat, la fel ca vinurile din soiuri alese.

Chiar şi fructele obişnuite din această varietate de pepeni au preţuri de vânzare relativ mari în Japonia.

SANATATE si GASTRONOMIE

De ce nu trebuie să renunțăm la pâine dacă vrem să slăbim, dar trebuie să fim atenți la ulei. Explicațiile unui medic , 18.07.2021

Pâinea nu ar trebui scoasă din alimentație, chiar dacă vrem să slăbim, pentru că este principala sursă de sațietate. Foto: Profimedia Images

Pâinea nu ar trebui scoasă din alimentație, chiar dacă vrem să slăbim, pentru că este principala sursă de sațietate. În schimb, uleiul de măsline, chiar dacă e sănătos, are un aport caloric mare, spune medicul diabetolog Laura Ene.

„Mi se pare o mare problemă când oamenii renunță la pâine. Dacă o alegem integrală, de graham, cu secară, cu semințe, pâinea este din punctul meu de vedere sursa cea mai bună de sațietate. Dacă o îmbunătățim cu fibre și alegem o pâine dintr-o făină de calitate, din punctul meu de vedere ar trebui să rămână pe masa fiecăruia dintre noi”, a spus Ene.

Ea adaugă că putem mânca pâine la toate mesele.

„Și dimineața, se poate și la prânz două felii, iar seara, cu o felie de pâine de obicei obținem o sațietate foarte potrivită și prietenoasă și cu silueta”, a spus medicul.

Ea a vorbit despre dieta mediteraneană, considerată cea mai sănătoasă din lume, în care se mănâncă, de exemplu, pâine cu roșii și ulei de măsline.

„Aici e problema, pentru că nu tot ceea ce e sănătos e și prietenos cu silueta noastră. Din dieta mediteraneană, sunt două alimente sănătoase care îngrașă cel mai mult. Unul este uleiul, pentru că o lingură de ulei ne costă aproximativ 100 de calorii. Este foarte mult dintr-un buget care de exemplu, pentru o femeie ar fi de 1.200-1.400 de calorii să slăbească.

Dacă scapi din greșeală la fiecare masă principală câte două linguri de ulei, se poate să se adune 300-400 de calorii pe care să nu reușești să le cheltui. Și o persoană care ține o dietă mediteraneană fără să aibă grijă la cantitatea de ulei folosită, nu reușește să slăbească”, a spus ea.

Produsele care conțin un aditiv contaminat cu pesticid cancerigen vor trebuie retrase de pe piața europeană ,17.07.2021

Produsele care conţin gumă de caruba, un aditiv (E410) utilizat în special în îngheţate, vor fi rechemate de pe piață. Foto: Getty Images

Produsele care conţin un aditiv numit roşcovă (caruba) şi contaminat cu oxid de etilenă, un pesticid cancerigen interzis în Europa, vor trebui retrase toate de pe piaţa europeană chiar dacă pesticidul nu este detectat, a decis Comisia Europeană vineri seară, notează AFP. Produsele care conţin gumă de caruba, un aditiv (E410) utilizat în special în îngheţate, vor fi rechemate de pe piață.

Companiile care au introdus pe piaţa Uniunii Europene produse care s-au dovedit a fi contaminate cu oxid de etilenă "vor trebui, sub controlul autorităţilor naţionale competente, să le retragă de pe piaţă şi vor fi rechemate" cele care au fost deja cumpărate de consumatori, a indicat unitatea de criză înfiinţată pe această temă, într-un comunicat consultat vineri seară.

Acest lucru a fost decis "pentru că nu se poate defini un nivel sigur de expunere pentru consumatori", conform termenilor comunicatului dat publicităţii după trei reuniuni de criză desfăşurate la 29, 30 iunie şi 13 iulie, conform Agerpres.

Rechemarea se referă la produsele care conţin gumă de caruba, un aditiv (E410) utilizat în special în îngheţate, care a fost contaminată cu oxid de etilenă - acest lucru nu este cazul tuturor loturilor. Acest "agent cancerigen, mutagen şi toxic pentru aparatul reproducător" este interzis în Uniunea Europeană, dar a fost detectat în numeroase produse importate sau provenind din produse importate contaminate.

Numai în Franţa, câteva sute de referinţe de îngheţată, precum şi mai multe produse (susan, condimente, infuzii, suplimente alimentare, zahăr pudră) au făcut, din toamna anului 2020, obiectul unei proceduri de rechemare care poate pot fi consultată pe site-ul Represiunii fraudelor (DGCCRF).

ONG-ul Foodwatch, precum şi sindicatul Solidaires CCRF&SCL al agenţilor DGCCRF, au alertat recent acuzând autorităţile că doresc "să lase să intre pe piaţa europeană produse" a căror contaminare ar fi "sub pragul detectabil", adică 0,02 mg/kg pentru produsele fabricate înainte de 14 iunie 2021.

Guma de caruba (E410) este un aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinut din arborele de roşcov.

Mars retrage de la comercializare mai multe tipuri de îngheţată, din cauza oxidului de etilenă, 18 iulie 2021, 13:47 Protectia Consumatorului

Compania Mars retrage de la comercializare îngheţatele Bounty (îngheţată 6 batoane), Twix (îngheţată 6 batoane) Snickers (îngheţată 6 batoane) Snickers (îngheţată baton 48 grame), Snickers Xtra (îngheţată baton 66 grame), Bounty (îngheţată baton 39,1 grame) şi Twix (îngheţată baton 40 grame), informează sâmbătă Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), care publică anunţul companiei producătoare.

Potrivit anunţului publicat de ANSVSA, consumarea produselor nu este nocivă, iar retragerea de la comercializare are loc în urma prezenţei oxidului de etilenă la niveluri mai mari decât cele permise de lege într-un ingredient produs de unul din furnizorii Mars.

“Mars recheamă din România produsele (…) de îngheţată menţionate (…). Acest lucru se datorează prezenţei oxidului de etilenă într-un ingredient produs de unul dintre furnizorii noştri, la niveluri mai mari decât cele permise de legislaţia UE. Acest fapt are impact cu privire la Mars precum şi alţi producători. ESTE IMPORTANT că, deşi nivelul de oxid de etilenă din ingredientul afectat este peste limitele legale pentru Europa, noi folosim doar o

cantitate mică din acest ingredient în produsele noastre de îngheţată. Ca urmare, nivelul de oxid de etilenă din îngheţată este minimal şi mult sub limitele legale din Europa pentru ingredient. Consumarea produsului nu este nocivă”, se menţionează în anunţul Mars publicat de ANSVSA.

Compania Mars România colaborează cu autorităţile competente în materie de siguranţă alimentară şi cu clienţii vânzători cu amănuntul pentru a se asigura că toţi consumatorii sunt informaţi de rechemare, se precizează în comunicat.

Niciun alt brand sau produs ale Mars sau alte loturi din aceleaşi produse sau produse cu alt termen de valabilitate nu sunt afectate, potrivit producătorului.

Loturile şi datele de valabilitate ale produselor retrase de la comercializare sunt disponibile pe site-ul ANSVSA, la adresa http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2021/07/Rechemare-produse-inghetata-Mars-17.07.2021.pdf.

Compania Mars România recomandă clienţilor care au achiziţionat produse rechemate şi care doresc rambursarea costului să trimită poza ambalajului fiecărui produs, împreună cu numele, prenumele, numărul de telefon, adresa de e-mail şi adresa poştală, la contactmars@mhmr.ro. Pentru validarea cererii, este necesar ca în poze să fie vizibile data valabilităţii şi codul lotului pentru fiecare produs, informaţii aflate pe spatele ambalajului. În urma cererilor trimise, producătorul va rambursa un voucher de cumpărături de valoarea produselor achiziţionate, se precizează în comunicatul Mars România publicat de ANSVSA, potrivit Agerpres.

Studiu: România, printre țările cu cea mai mare rată a cancerelor legate de consumul de alcool , 18.07.2021 20:35

România se numără printre țările în care există una dintre cele mai mari rate a cancerelor legate de consumul de alcool, atât la bărbați, cât și la femei, relevă un studiu publicat săptămâna aceasta în revista The Lancet Oncology.

Circa 4% dintre cazurile de cancer depistate anul trecut în lume (aproximativ 740.000) sunt legate de consumul de alcool, inclusiv moderat, potrivit cercetătorilor de la Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului. Bărbaţii reprezintă aproximativ trei sferturi din totalul cazurilor de cancer asociate alcoolului (77 la sută, adică 567.000 de cazuri).

În România au fost raportate anul trecut 4.700 de cazuri de cancer la bărbați ce pot fi puse în legătură cu consumul de alcool și 1.700 de cazuri la femei.

Studiul arată că numărul cazurilor noi de cancer legate de consumul de alcool variază destul de mult între diversele regiuni ale lumii, cele mai multe cazuri înregistrându-se în Asia de Est și Europa Centrală și de Est, iar cele mai puține în Africa de Nord și Asia de Vest (acolo unde trăiesc și importante populații musulmane în rândul cărora consumul de alcool este mai puțin întâlnit). 

Proporția cea mai ridicată de cazuri de cancer legate de alcool este estimată a fi în Mongolia (circa 10 la sută), Moldova (7,9 la sută), România (6,8 la sută) și China (6,2 la sută), în timp ce la polul opus sunt Kuweitul, Libia (sub 5 cazuri, se consideră 0 la sută) și Arabia Saudită (0,1 la sută).

Această proporţie este estimată la 5% în Franţa (20.000 de cazuri), la 4% în Regatul Unit (16.800), la 3% în Statele Unite (52.700) şi la 4% în Germania (21.500).

În cazul femeilor, cele mai multe cazuri de cancer legate de consumul de alcool se înregistrează în Belarus, România și Rusia, dar și în Australia, Noua Zeelandă și în Europa de Vest. 

Tipuri de cancer cu risc amplificat de consumul de alcool

Publicat în revista medicală The Lancet Oncology, studiul enumeră şapte tipuri de cancer al căror risc este amplificat de consumul de alcool: la cavitatea bucală, faringe, laringe, esofag, colon-rect, ficat şi sân la femei (adică, în total 6,3 milioane de cazuri în 2020).

În 2020, tipurile de cancer cu cel mai mare număr de cazuri noi asociate consumului de alcool au fost cancerul de esofag (aproape 190.000 de cazuri), cancerul de ficat (circa 155.000 de cazuri) şi cancerul de sân la femei (98.000 de cazuri).

Estimările au fost făcute corelând date din 2020, pe ţări, cu date înregistrate în urmă cu zece ani (timpul necesar ca boala să se manifeste). Cercetătorii au folosit, de asemenea, date referitoare la vânzări, producție, impozite și consum de alcool pentru a estima câte persoane au băut pe zi în țările din întreaga lume.

Astfel, cercetătorii au estimat că 741.300 dintre aceste cancere (adică 4% din numărul total de cazuri noi de cancer în lume în 2020) ar putea fi direct legate de alcool.

Cât alcool face rău Majoritatea cancerelor (86%) care pot fi puse pe seama alcoolului sunt asociate unui consum „riscant şi excesiv” (peste două băuturi alcoolice pe zi), potrivit studiului.

Dar chiar și un consum „uşor până la moderat” (până la două pahare de alcool pe zi) reprezintă 1 din 7 cazuri asociate alcoolului, adică peste 100.000 de cazuri noi de cancer în lume în 2020, a estimat agenţia din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Autorii subliniază că cercetări anterioare au constatat că alcoolul poate cauza deteriorarea ADN-ului și poate afecta secreția de hormoni, ceea ce de asemenea poate contribui la dezvoltarea cancerului.

Studiul are însă limitări, subliniază The Lancet Oncology într-un comunicat citat de AFP. Pe de o parte, nu ţine seama de întreruperile de asistenţă medicală cauzate de pandemia de COVID-19, care ar fi putut duce la subdiagnosticarea anumitor cancere anul trecut. Pe de altă parte, nu integrează interacţiunile dintre consumul de alcool şi alte fenomene precum tutunul sau obezitatea, cărora li se pot imputa, de asemenea, cancerele, scrie Agerpres.

Ce soluții sunt pentru a reduce riscul de cancer legat de alcool

Datele relevate de studiu arată „necesitatea implementării unor politici şi intervenţii eficiente pentru a sensibiliza publicul cu privire la legătura dintre consumul de alcool şi riscul de cancer şi pentru a reduce consumul global de alcool”, subliniază autorii.

Măsuri precum reducerea disponibilității alcoolului, etichete de avertizare referitoare la sănătate, impozitarea și interzicerea comercializării ar putea reduce ratele de cancer legate de alcool, însă este nevoie de strategii adaptate la specificul regiunilor, recomandă specialiștii OMS.

Există, cu precădere, o slabă conștientizare a publicului în legătură cu riscul de a face cancer din cauza alcoolului, în special în cazul cancerului de sân, subliniază experții.

De ce este bine să mâncăm vinete – 7 beneficii pentru sănătate , 18 iulie 2021 , Ionuț Fîntînă

Vinetele sunt legume gustoase, cu o textură savuroasă, ideale atât pentru salate proaspete și răcoritoare, cât și pentru mâncăruri gătite. Ele sunt folosite în bucătăria românească deja de sute de ani, fiind recomandate în majoritatea dietelor, datorită faptului că au puține calorii și sunt bogate în proteine, fibre, vitamine, fier, potasiu, calciu, fosfor, sodiu și magneziu. Pentru a afla mai multe detalii despre beneficiile consumului de vinete, vă invităm să urmăriți videoclipul de mai jos.

https://youtu.be/kEQS-_OyHvY

DOSAR

Ruralul românesc, „fit for 55“? 50% din case sunt mai vechi de 50 de ani! George Jiglau George Jiglau, 15 iulie 2021, https://adevarul.ro/news/societate/ruralul-romanesc-fit-for-55-50-case-mai-vechi-50-ani-1_60efdb2a5163ec427115d504/index.html

Ruralul românesc, „fit for 55“? 50% din case sunt mai vechi de 50 de ani! În mediul rural, 84% dintre locuinţe sunt mai vechi de 20 de ani şi peste jumătate mai vechi

de 50 de ani. Aproape toate sunt în proprietatea privată a unor cetăţeni preponderent săraci şi fără vreun sprijin pentru a-şi putea întreţine locuinţele.

Comisia Europeană a făcut un nou pas hotărât (denumit generic "Fit For 55") înspre combaterea schimbărilor climatice, al cărui succes depinde de capacitatea ţărilor membre de a implementa o serie de măsuri rapide şi coerente care ar trebui să duca la transformări profunde.

Dimensiunea socială este accentuata în egala măsură cu cea de mediu, iar calitatea locuinţelor şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor sunt elemente centrale ale acestei strategii. În acest context, realizăm şi mai bine faptul că ruralul românesc a fost abandonat în precaritate şi pleacă de foarte departe pe acest drum al tranziţiei juste. Iar corectarea deficitului de dezvoltare se poate face doar cu eforturi foarte mari pe termen foarte scurt. 94,7% din locuinţele din România sunt în proprietate privată, iar capacitatea statului, a proprietarilor şi a entităţilor private active în zona de locuire de a venit cu politici şi programe adaptate la această realitate şi care să permită o creştere a nivelului general de eficienţă energetică este foarte scăzut.

Aceste două elemente cumulate au o serie de implicaţii profunde în ceea ce priveşte calitatea fondului de locuinţe, calitatea vieţii şi un impact direct asupra nivelului de sărăcie energetică la nivel naţional şi mai ales în mediul rural, unde 84% dintre gospodării sunt mai vechi de 20 de ani şi peste jumătate mai vechi de 50 de ani (conform INS, p. 21).

Deţinerea unei locuinţe în proprietate privată - şi mai ales a unei locuinţe vechi - implică o sarcină de întreţinere mult mai mare pentru proprietar şi o povară de cheltuieli pentru investiţii inevitabile, fie din fonduri proprii, fie prin împrumuturi bancare sau prin capacitatea de a accesa subvenţii publice cu sau fără contribuţie individuală. Această povară vine în contextul în care România este ţara cu cel mai mic venit mediu disponibil echivalent din UE, în pofida creşterilor veniturilor din ultimii ani, şi statul membru cu a patra cea mai mare inegalitate de venit.

Disparităţile rural-urban în ceea ce priveşte veniturile sunt mari, cu câştiguri cu 35% mai mici în mediul rural în comparaţie cu oraşele. Acest lucru nu înseamnă doar că gospodăriile rurale au venituri mai mici şi, implicit, o capacitatea investiţională foarte scăzută, ci şi că au o capacitate redusă de a accesa instrumente financiare private.

Împrumuturile bancare sunt mai accesibile grupurilor cu venituri mai mari care sunt capabile să ofere garanţii mai bune în ceea ce priveşte veniturile şi proprietatea. Valorile monetare ale proprietăţii rurale reprezintă 60-65% din

valoarea proprietăţilor din mediul urban, ceea ce scade şi mai mult capacitatea familiilor rurale de a avea acces la împrumuturi bancare.

În ceea ce priveşte renovările clădirilor, deşi 71% dintre gospodăriile unifamiliale sunt în rural şi în pofida provocărilor structurale şi socio-demografice asociate mediului rural, renovările au fost efectuate disproporţionat în sectorul urban (8% faţă de 3% în rural).

Nu este clar dacă aceste intervenţii au fost efectuate pe sume private sau publice sau o combinaţie a celor două. Pe lângă schemele de finanţare din bani europeni sau din fonduri publice accesibile pentru blocurile de locuinţe, deci implicit pentru mediul urban (acolo unde autorităţile locale au şi capacitatea să atragă sau să finanţeze astfel de programe), mediul rural nu beneficiază nici de alte instrumente care să stimuleze renovările de locuinţe.

De exemplu, pe baza unei legi din 2011, unele administraţii urbane au lansat programe de recondiţionare a faţadelor care au avut diferite grade de succes1. În contextul rural, astfel de stimulente nu există.

Programele naţionale care vizează casele unifamiliale au fost marginale şi au fost dedicate în principal familiilor cu venituri mai ridicate şi, chiar şi aşa, au întârziat să genereze rezultate vizibile la o scară mai largă.

Programe precum Casa Verde Clasic a avut ca scop doar instalarea panourilor solare pe case individuale. Au fost vizate 30.000 de case individuale, dar nu a fost implicată nicio intervenţie structurală.

Casa Verde Plus a fost conceput pentru a fi un upgrade pentru programul anterior şi, de asemenea, pentru a include lucrări de eficienţă prin finanţarea izolaţiilor clădirilor.

Casa Eficientă Energetic a avut ca scop exclusiv finanţarea lucrărilor de eficienţă energetică pentru case private. 60% din investiţii (până la 15.000 EUR) care implică izolaţie, îmbunătăţirea sistemului de încălzire şi îmbunătăţirea ferestrelor şi uşilor ar fi sprijinite din subvenţie.

Aceste programe au eşuat din diferite motive, cum ar fi lipsa fondurilor (Casa Verde Plus), birocraţia lentă (Casa Verde2) sau capacitatea instituţională

1 https://cluj.info/cum-reabilitam-fatadele-clujului-10-idei-din-oradea-infografic/ 2 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/bataie-de-joc-cu-bani-europeni-programul-casa-verde-nu-are-niciun-beneficiar-13-milioane-de-euro-au-fost-risipite-1249433

scăzută, în pofida interesului public ridicat în cadrul programului (Casa Eficientă Energetic3).

Creditele ipotecare verzi4, un alt instrument financiar promovat de autorităţi şi administrat de bănci, sunt accesibile exclusiv investitorilor imobiliari şi familiilor cu venituri mari.

Din perspectiva calităţii vieţii şi a locuirii, faptul că mediul rural este păstrat într-un stadiu de subdezvoltare profundă a fost de-a lungul timpului ilustrat în special prin numărul mare de gospodării cu toaleta în curte, principala statistică preluată de mass-media sau la care rezonează, pe bună dreptate, publicul.

Totuşi, din perspectiva locuirii, lipsa de calitate a locuinţelor, lipsa confortului termic din locuinţă, încălzirea cu lemne, coroborate cu veniturile şi sărăcia care predomina spaţiul rural, ar trebui să şocheze şi mai mult, într-un mod care să îndemne autorităţile la acţiune neîntârziată.

Text scris pe baza cercetărilor realizate in cadrul Centrului pentru Studiul Democraţiei pe tema sărăciei energetice începând cu anul 2016.

* * *Stă în America, dar revine în România pentru sezonul de lubeniţă: Mi-a intrat în sânge, nu mă simt bine dacă nu fac asta 17 iulie 2021, 10:49 de Stefan Both

Corneliu Creţu locuieşte din 2016 în America FOTO Ş.Both Suntem în plin sezon al lubeniţei de la Gottlob. Cultivatorii de acolo lucrează cu motoarele turate la maximum pentru ca fructele dulci să poată ajungă pe mesele oamenilor. La o tarabă de pe marginea drumului spre Grabaţ, l-am întâlnit pe „americanul” Corneliu Creţu. Vindea lubeniţă.

Corneliu Creţu locuieşte din 2016 în America, acolo unde lucrează în domeniul amenajărilor de interioare. Două luni pe an, practic în perioada aşa zisului 3 https://alba24.ro/casa-eficienta-energetic-2021-ce-se-intampla-cu-programul-in-care-s-au-inscris-peste-14-000-de-solicitanti-in-septembrie-2020-829819.html4 http://rogbc.org/en/projects/green-homes

concediu de vară, revine în România. În realitate nu e deloc un concediu pentru el, pentru că vine în ţară să lucreaze. Famila Creţu deţine una dintre cele mai mari culturi de lubeniţă de la Gottlob (judeţul Timiş), adică în jur de şapte hectare în acest an. Din acestea, de un hectar se ocupă Corneliu. L-am găsit la marginea drumului, la ieşirea din Gottlob, unde vinde lubeniţa culeasă direct pe câmp.

„Am şi eu partea mea. Am venit acasă şi mi-am pus ceva lubeniţă, să nu uit această îndeletnicire. Îmi place să spun că în România lucrez, acolo mă duc în vacanţă. Anul acesta nu am aşa de mult comparativ cu fratele meu, am pus poate la 30 la sută faţă de cât a pus el. Dar lucrul acesta mi-a intrat în sânge şi dacă nu-l fac vara, nu mă simt bine. De când eram copil, de la şase ani, am mers în piaţă. De cultivare se ocupa tata, iar eu cu fraţii mei mergeam cu şoferul în piaţă. Unul din fraţii mei are acum o firmă de TIR-uri în America, şi transportă foarte multă lubeniţă. Mai glumim aşa câteodată şi spunem: cu asta o să murim. Şi în America. Acolo sunt de cinci ani şi lucrez în construcţii, de fapt în amenajări interoare, pun blaturi de granit. Aici nu se prea folosesc, poate şi din cauza preţurilor, şi manopera este foarte scumpă”, a declarat Corneliu Creţu. Corneliu Creţu vine lubeniţă la marginea drumului Amricanii sunt obişnuiţi cu lubeniţe mari Şi americanii iubesc lubeniţa. În statul Arizona, acolo unde locuieşte Corneliu Creţu, lubeniţa este adusă din Mexic. Şi chiar seamănă cu cea la Gottlob, spune Corneliu. „Majoritatea lubeniţelor care se vând în Statele Unite vin din America de Sud. Cu preponderenţă din Mexic. Lubeniţele acolo, faţă de Europa sunt foarte mari. Noi suntem obişnuiţi cu lubeniţe mici, între cinci şi zece kilograme. Dacă mergeţi în supermarketuri din Europe vedeţi lubeniţe mici. În America, oamenii sunt obişnuiţi cu lucruri mari. Totul e la altă dimensiune acolo. Maşini mari, case mari, lubeniţe mari. De la zece kilograme în sus. Dar calitatea se aproie foarte mutl de a noastră. Şi la aspect şi la gust”, a mai declarat Corneliu Creţu.

Familia Creţu se ocupă de foarte mulţi ani de lubeniţă În acest an, la Gottlob se cultivă aproximativ 150 de hectare de lubeniţă. Marfa ajunge în majoritatea supermarketurilor din Timişoara, dar şi în pieţele şi tarabele din tot vestul ţării.

Premierul Florin Cîţu, în vizită în zonele inundate din judeţul Alba, promite sprijin financiar comunităţilor afectate , 18 07 2021,

Prim-ministrul Florin Cîţu vizitează duminică zonele afectate de inundaţii din judeţul Alba. Acesta a promis sprijin financiar pentru repararea daunelor provocate de viituri, subliniind că există cadrul normativ care permite guvernului alocarea de fonduri.

Premierul şi-a anulat, duminică, participarea la conferinţa de alegeri a PSD Maramureş, mergând, în schimb, în zonele afectate de inundaţii din judeţul Alba. El este însoţit de ministrul afacerilor Interne, Lucian Bode.

Florin Cîţu a discutat cu autorităţi locale, cu localnici, dar şi cu militarii de la Batalionul Geniu Alba trimişi în zonele inundate. 

„Am creat cadrul legal, acum cred că o lună şi ceva prin care să putem să dăm ajutoare fără să mai avem nevoie de o şedinţă de Guvern, ceea ce înseamnă că după ce primim raportul de evaluare, oamenii vor începe să primească susţinere financiară”, a declarat Florin Cîţu în timpul vizitei în judeţul Alba.

Zeci de case din judeţul Alba, în special în zona oraşelor Abrud şi Câmpeni, au fost inundate, vineri seară, în urma ploilor torenţiale şi 62 de persoane au fost evacuate. Pompierii au intervenit pentru a salva mai mulţi oameni din locuinţe, inclusiv doi copii. Drumul naţional 74, care leagă Abrudul de Câmpeni, a fost acoperit de aluviuni.

FOTOGALERIE Inquam Photos: Comuna Ocoliș din județul Alba, devastată de inundații. Viitura a luat mașini, grajduri și animale, a distrus case și drumul , 17 Iulie 2021

Vezi mai jos o fotogalerie realizată de Raul Ștef / InquamPhotos:

Comuna Ocoliș din județul Alba a fost devastată de inundații. Viitura a luat mașini, grajduri și animale, a distrus case și drumul comunal. Inundațiile s-au produs în urma ploilor abundente. S-a înregistrat un record de precipitații, de peste 200 l/mp.

Zeci de persoane au fost evacuate, mai multe case au fost avariate şi inundate, mai multe autoturisme au fost luate de ape şi o serie de drumuri sunt blocate în urma inundaţiilor produse vineri în Munţii Apuseni, potrivit unui bilanţ transmis în cursul serii de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Alba.

Cîțu: Oamenii afectați de inundații vor primi de mâine bani pentru reconstrucție, Wall-Street 18 Iulie 2021 17:19 , Social

Premierul Florin Cîţu a declarat după întâlnirea cu primarii din comunele din judeţul Alba cele mai afectate de inundaţii, că, începând de luni, oamenii ale căror gospodării au fost inundate vor primi sume fixe de bani pentru reconstrucţie.

"Am creat cadrul legal acum o lună şi ceva, prin care putem să dăm ajutoare fără a mai fi nevoie de o şedinţă de Guvern, ceea ce înseamnă că după ce primim raportul de evaluare, oamenii vor putea să primească susţinere financiară, materiale, tot ceea ce este nevoie. Sunt sume fixe, dar dacă este nevoie, se poate suplimenta. În acest moment, trebuie să ne asigurăm că oamenii pot să-şi recupereze şi să-şi repună gospodăriile cât mai repede în situaţia iniţială", a spus Florin Cîţu, la vizita din localitatea Ocoliș, județul Alba.

El a adăugat că faptul că nu au existat victime este un lucru bun, iar oamenii s-au avertizat între ei despre pericolul inundaţiilor, potrivit Agerpres.

"Acum urmează partea mai grea, pe termen scurt, să refacem tot ce s-a stricat. În primul rând începem cu gospodăriile oamenilor, acolo unde este nevoie, am discutat deja dacă este nevoie de apă, vom aduce containere de 1.000 de litri de apă ca să fie apă potabilă în zonă, dacă este nevoie de locuinţe, saltele, utilaje, de Armată, am vorbit cu domnul general (Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, n.r.) pentru personal, dar şi de utilaj greu pentru a ajuta. Toate resursele vor fi puse la dispoziţie pentru a rezolva cât mai repede. În primul rând gospodăriile cetăţenilor să poată să-şi revină cât de curând la normal, apoi vom începe şi cu arterele principale", a mai spus Cîţu.

Prim-ministrul a precizat că i-a asigurat pe primarii din Ocoliş, Roşia Montană, Câmpeni şi Abrud de toată susţinerea din partea Guvernului.

* * *

Europarlamentarul USR-PLUS Vlad Gheorghe: România pierde trei hectare de pădure pe oră - CE vrea rei miliarde de copaci în plus până în 2030 , Remus Vlad, 17/07/2021

Europarlamentarul USR-PLUS Vlad Gheorghe afirmă că, până în 2030, Comisia Europeană doreşte trei miliarde de copaci în plus, iar România pierde trei hectare de pădure pe oră, pentru un total estimat de peste 20 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal în fiecare an din ţara noastră, anunță news.ro.

Vlad Gheorghe a transmis, printr-un comunicat de presă, că în noua strategie forestieră UE adoptată, vineri, de Comisia Europeană se menţionează 3 miliarde de noi arbori plantaţi pe teritoriul statelor membre până în 2030.

"Totodată, cel mai recent raport de ţară realizat de Comisie relevă o situaţie dramatică pentru România: exploatarea intensivă şi defrişările ilegale produc ne costă anual 6 miliarde de euro, iar ţara noastră pierde 3 hectare de pădure pe oră pentru un total estimat de peste 20 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal în fiecare an. Cifrele sunt citate şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care prevede alocarea de min. 1 miliard de euro pentru împăduriri în România în următorii ani”, a afirmat Vlad Gheorghe.

El a precizat că pierderile generate de tăierile ilegale şi exploatările "fără cap" nu pot fi contorizate. Europarlamentarul a arătat că sunt peste 100 de victime în Germania în urma inundaţiilor masive din ultimele zile, că în Belgia nu sunt victime, dar pagubele materiale sunt consistente, iar în România, viiturile de anul acesta au luat şi vieţi omeneşti, au distrus căi de acces, podeţe, gospodării întregi.

Vlad Gheorghe a subliniat că este demonstrat ştiinţific că tăierile ilegale contribuie la creşterea riscurilor de dezastre prin efectele nocive asupra calităţii aerului şi a solului din zonele afectate.

El a afirmat că a solicitat o suplimentare bugetară care să permită ţărilor afectate de inundaţii să primească ajutor.

"Am solicitat deja la Bruxelles o suplimentare bugetară care să permită ţărilor afectate de inundaţii să primească ajutorul Uniunii prin Fondul de Solidaritate şi Mecanismul de protecţie civilă comunitară, însă degeaba investim bani dacă nu combatem infracţionalitatea de mediu”, insistă europarlamentarul USR-PLUS, care a propus înfiinţarea unui Procuror Verde European, cu atribuţii transfrontaliere.

El consideră că este nevoie de voinţa politică a autorităţilor de resort la nivel naţional şi de o corectă monitorizare, raportare şi colectare a datelor privind fauna şi flora din toate ţările UE.

"Nu puţine sunt cazurile în care în documentele de la Ministerul Mediului şi din instituţiile subordonate, tăierile ilegale nu există. Atât eu şi colegii mei din USR PLUS preocupaţi de problema pădurilor, cât şi activiştii de mediu şi jurnaliştii de investigaţie au arătat discrepanţe majore între documentaţia oficială şi situaţia din teren", a explicat Vlad Gheorghe.

Europarlamentarul USR-PLUS a menţionat că, fără raportări exacte legate de defrişări, România nu va putea accesa fonduri de la Uniunea Europeană.

"Dacă nu măsurăm corect şi complet defrişările, nu vom reuşi să reparăm ce s-a distrus în 30 de ani. Fără raportări exacte, nu vom putea accesa fondurile necesare de la Uniunea Europeană, iar cei care vor suferi cel mai mult sunt copiii noştri, generaţiile viitoare care în ritmul acesta vor mai vedea păduri doar în poze”, a susţinut europarlamentarul, vorbind despre noile prevederi ale Strategiei forestiere UE privind colectarea armonizată a datelor despre păduri la nivelul Statelor Membre.

El consideră că este aceeaşi situaţie pe care o reclamă specialiştii în cazul speciilor protejate, precum ursul brun, pentru care România nu deţine o statistică oficială a numărului de exemplare.

"Dacă autorităţile nu monitorizează, evident că nu raportează, deci în acte nu avem o problemă cu pădurile. Este grav că Ministerul de resort nu dă un semnal clar în favoarea colectării datelor şi implicit protejării pădurilor, dimpotrivă, a co-semnat recent o solicitare susţinută de industria lemnului prin care se dorea exact eliminarea obiectivelor privind datele din noua Strategie forestieră a UE”, a mai evidenţiat Vlad Gheorghe.

* * *

ANSVSA: Numărul focarelor active de pestă porcină africană (PPA) – în creștere! Angelica Lefter - 17 iulie 2021

În România, numărul focarelor active de pestă porcină africană (PPA) este în creștere. Încă 24 de focare au fost descoperite de la ultima actualizare realizată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

La 15 iulie 2021 erau active 125 de focare pestă porcină africană (PPA), dintre care 2 focare în exploatații comerciale și 1 focar într-o exploatație comercială de

tip A, fiind afectate 45.794 de porcine, animale afectate din focarele active, față de 101 focare active, câte erau la data de 9 iulie 2021.

ANSVSA mai informează că din 2019 și până în prezent au fost stinse 3.221 de focare de pestă porcină africană de pe teritoriul țării noastre.

Un număr mare de focare de PPA se înregistrează în județul Arad, unde sunt active 4 focare. Totodată, în intervalul 8 iulie 2021 – 14 iulie 2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA.

Județul Argeș – 3 focare

Județul Bihor – 1 focar;

Județul Bistrița-Năsăud – 2 focare;

Județul Botoșani – 1 focar;

Județul Buzău – 2 focare;

Județul Cluj – 1 focar;

Județul Dâmbovița – 1 focar;

Județul Mureș – 1 focar;

Județul Satu Mare – 1 focar;

Județul Sălaj – 1 focar;

Județul Sibiu – 1 focar;

Județul Teleorman – 9 focare;

Județul Timiș – 2 focare;

De asemenea, au fost stinse 6 focare de PPA, în următoarele județe:

Județul Cluj – 2 focare;

Județul Hunedoara – 2 focare;

Județul Teleorman – 1 focar;

Județul Vaslui – 1 focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.800 de cazuri la mistreți în 41 de județe. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Potrivit ANSVSA, situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 54 de mistreți pozitivi vânați;

Județul Arad – 214 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;

Județul Argeș – 133 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați;

Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;

Judeţul Bihor – 256 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;

Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;

Județul Botoșani – 129 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;

Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;

Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 81 de mistreți vânați;

Județul Caraș – Severin – 20 mistreți găsiți morți și 112 mistreți vânați;

Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;

Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;

Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

Județul Cluj – 26 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;

Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 53 de mistreți vânați;

Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;

Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;

Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;

Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;

Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

Județul Hunedoara – 40 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;

Judeţul Ialomiţa – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;

Județul Iași – 204 mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;

Judeţul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;

Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 101 de mistreți vânați;

Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;

Județul Mureș – 20 mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;

Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;

Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;

Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 188 de mistreți vânați;

Judeţul Sălaj – 160 de mistreți găsiți morți și 73 de mistreți vânați;

Județul Sibiu – 46 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;

Județul Suceava – 30 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;

Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;

Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;

Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;

Județul Vaslui – 29 mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;

Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;

Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 8 iulie 2021 – 14 iulie 2021 au fost înregistrate 15 cazuri noi de PPA la mistreți.

Județul Arad – 1 caz de PPA, mistreț găsit mort;

Județul Caraș-Severin – 2 cazuri de PPA, mistreți vânați;

Județul Cluj – 3 cazuri de PPA, mistreți găsiți morți;

Județul Dolj – 1 caz de PPA, mistreț vânat;

Județul Hunedoara – 1 caz de PPA, mistreț găsit mort;

Județul Iași – 1 caz de PPA, mistreț găsit mort;

Județul Maramureș – 2 cazuri de PPA, mistreți găsiți morți;

Județul Olt – 3 cazuri de PPA, mistreți vânați;

Județul Satu-Mare – 1 caz de PPA, mistreț vânat, informează ANSVSA.

* * *

VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu – Cum stimulăm lăstarii de mur și zmeur să rodească , 18 iulie 2021 , Ionuț Fîntînă

Murul și zmeurul fac parte din același gen de plante și au un ciclu de viață asemănător. De aceea, și principiile pe care trebuie să le aplicăm în îngrijirea lor sunt similare. Pentru efectuarea corectă a tăierilor și formarea tulpinilor de rod, trebuie să ținem cont de câteva reguli simple. În videoclipul următor, gazdele emisiunii ”Ce vor plantele”, Cristina Ghibu și Horia Ghibu, ne explică ce trebuie să facem ca să stimulăm lăstarii de mur și zmeur să rodească.

https://youtu.be/2aCCllzoPws

* * *

Roboții agricoli sunt viitorul! Să începem să ne pregătim , Ciprian Voinea , 17 iulie 2021

Nu mai sunt science fiction, roboții agricoli sunt deja aici, susține economistul agricol Thomas Daum într-un articol publicat pe 13 iulie în revista Trends in Ecology & Evolution. Lucrarea se intitulează „Roboți de fermă: utopie ecologică sau distopie?” și a fost susținută de „Programul de cercetare însoțitoare pentru inovare agricolă”, care este finanțat de Ministerul Federal German al Cooperării și Dezvoltării Economice (BMZ).

În opinia lui Daum, cercetător la Universitatea Hohenheim din Germania, care studiază strategiile de dezvoltare agricolă, roboții agricoli au creat două posibile extreme pentru viitorul agriculturii și impactul acesteia asupra mediului. Una este o utopie, unde flotele de roboți mici și inteligenți cresc în armonie cu natura pentru a produce o varietate de culturi organice. Celălalt este o distopie în care roboții mari, de tip tractor, supun peisajul prin mașini grele și substanțe chimice artificiale.

El descrie scenariul utopic ca un mozaic de câmpuri bogate, verzi, pâraie și floră și faună sălbatică, unde flotele de mici roboți alimentați de energie durabilă roiesc în jurul câmpurilor, zvâcnirile lor fiind amestecate cu ciripituri de insecte și cântec de păsări. „Este ca o grădină a Edenului”, spune Daum. „Roboții mici ar putea ajuta la conservarea biodiversității și la combaterea schimbărilor climatice în moduri care nu erau posibile înainte”.

Cercetătorul sugerează că de scenariul utopic, care solicită prea multă forță de muncă pentru agricultura convențională, dar este posibil cu roboții care funcționează 24/7, ar beneficia probabil mediul în numeroase moduri. Plantele ar fi mai diverse și solul ar fi mai bogat în nutrienți. Datorită micro-pulverizării biopesticidelor și eliminării buruienilor cu laser, apa din apropiere, populațiile de insecte și bacteriile din sol ar fi, de asemenea, mai sănătoase. Randamentele

culturilor organice – care în prezent sunt adesea mai mici decât producțiile convenționale – ar fi mai mari, iar amprenta de mediu a agriculturii ar fi redusă semnificativ.

Cu toate acestea Thomas Daum atrage atenția că un viitor paralel cu ramificații negative asupra mediului este la fel de posibil. În acest scenariu, spune el, roboții mari și mai puțin sofisticați tehnologic, de tip buldozer, ar modifica peisajul natural, iar câteva culturi de monocultură ar domina terenul. Garduri mari ar izola comunitățile de oameni de o parte, fermele de alta și viața sălbatică de altă parte. Prin îndepărtarea oamenilor de la ferme, produsele agrochimice și pesticidele ar putea fi utilizate pe scară mai largă. Obiectivele finale ar fi structura și controlul, pentru care acești roboți mai simpli sunt eficienți, dar ar avea probabil efecte dăunătoare asupra mediului.

Deși observă că nu este probabil ca viitorul să se limiteze fie la o utopie pură, fie la o distopie pură, prin crearea acestor două scenarii, Daum speră să declanșeze dialogul asupra a ceea ce el consideră că este un moment de răscruce. “Utopia și distopia sunt ambele posibile dintr-o perspectivă tehnologică. Dar, fără anumite bare de protecție corecte ale politicii, am putea ajunge în distopie fără să vrem dacă nu discutăm acest lucru acum”, spune Daum.

Cercetătorul mai precizează că aceste impacturi nu se limitează doar la mediu – sunt afectați și oamenii normali. „Agricultura robotică vă poate afecta în mod concret și în calitate de consumator”, spune el. „În utopie, nu producem doar culturi de cereale – avem o mulțime de fructe și legume ale căror prețuri relative ar scădea, astfel încât o dietă mai sănătoasă ar deveni mai accesibilă”.

Micii roboți descriși în scenariul utopic al lui Daum ar fi, de asemenea, mai fezabili pentru micii fermieri, căci și i-ar putea permite mai ușor sau i-ar putea folosi prin servicii similare Uber. În schimb, el susține că ferma familială este mai puțin probabilă să supraviețuiască în scenariul distopic: doar producătorii majori, spune el, ar putea gestiona marile pământuri și costurile ridicate ale mașinilor mari.

În părți din Europa, Asia și Africa, unde există în prezent multe ferme mai mici, există beneficii clare ale depunerii unui efort conștient pentru realizarea scenariului utopic. Situația este mai dificilă în țări precum Statele Unite, Rusia sau Brazilia, care în mod istoric au fost dominate de ferme la scară largă care produc cereale și semințe oleaginoase cu volum ridicat, cu valoare redusă. Acolo, roboții mici – care îndeplinesc mai puțin eficient sarcinile consumatoare de energie, cum ar fi treierarea porumbului – pot să nu fie întotdeauna cea mai eficientă opțiune din punct de vedere economic.

„Cu toate că, în astfel de condiții prealabile, roboții mici sunt mai dificil de utilizat în aceste zone, chiar și cu roboții mari – sau un amestec între mici și mari – putem face pași spre utopie cu practici precum intercroppingul, având garduri vii, agroforesterie și mutându-se de la ferme mai mari la terenuri mai mici deținute de mari fermieri. Unele astfel de practici pot chiar să dea roade fermierilor odată ce roboții pot face treaba, întrucât practicile neeconomice de până acum devin profitabile”, mai spune Daum.

Însă pentru a face acest lucru este nevoie de acțiune acum, atrage atenția cercetătorul. În timp ce unele aspecte ale scenariului utopic, cum ar fi plivirea cu laser, au fost deja dezvoltate și sunt gata să fie distribuite pe scară largă, finanțarea trebuie să se îndrepte către alte aspecte ale învățării automate și inteligenței artificiale pentru a dezvolta roboți suficient de inteligenți pentru a se adapta la sistemele agricole complexe și nestructurate. Modificările politicii sunt, de asemenea, o necesitate și ar putea lua forma subvențiilor, reglementărilor sau impozitelor. „În Uniunea Europeană, de exemplu, fermierii primesc bani atunci când fac anumite servicii peisagistice, cum ar fi să aibă mulți copaci sau râuri la fermele lor”, spune el.

Deși poate părea că scenariul de distopie este mai probabil, nu este singura cale înainte. „Cred că utopia este realizabilă”, spune Daum. “Nu va fi la fel de ușor ca distopia, dar este foarte posibil.”

* * *

840 de lei pentru o seră de nutreț hidroponic care hrănește 10 vite pe zi!17 iulie 2021, Ciprian Voinea

Doi ingineri au dezvoltat o seră de nutreț hidroponic alimentată cu energie solară pentru fermierii din mediul rural, care consumă cu 95% mai puțină apă și poate genera 50 kg de nutreț pe zi.

Sera lor de nutreț hidroponic i-ar putea costa pe fermieri circa 15.000 de rupii indiene – aproximativ 840 lei! –, inclusiv panouri solare, sisteme de control și alte intrări.

O cultură hidroponică se face pe un strat de pietriș sau de nisip prin care circulă permanent apă cu substanțe nutritive.

Sera de nutreț hidroponic dezvoltată de cei doi ingineri este prevăzută cu panouri solare

Cei doi inventatori, Souryadeep Basak, inginer electric din Kolkata, și Lavkesh Balchandani, inginer mecanic din Indore, au venit cu acest proiect unic pentru cursul lor de masterat în inginerie și management al energiei regenerabile de la Școala de Studii Avansate TERI, Delhi.

Funcționând pe un sistem de curent continuu, fără invertor, sera folosește direct energie solară fără a crește costurile pentru conversia energiei continue în curent alternativ (curent alternativ). Având nevoie de 95% mai puțină apă decât producția tradițională de furaje, cultura obținută în această unitate durează doar opt zile de la semănat până la hrănire, cu o perioadă de nefuncționare zero datorită naturii fără pământ a acestei întreprinderi.

Mai mult, într-o lună dată, această seră are nevoie de doar 0,5 unități de electricitate, utilizând strategii de răcire eficiente din punct de vedere energetic.

Pentru a facilita procesul de automatizare, această unitate de nutreț hidroponic folosește un microcontroler care funcționează ca o interfață pentru o rețea de actuatori și senzori. Când temperaturile cresc dincolo de un anumit punct prestabilit stabilit de fermier, sistemul inteligent de răcire al unității alimentează stropitoarele și ventilatoarele instalate.

Au început pe un acoperiș

Ideea acestui proiect le-a venit undeva în aprilie 2020, îndreptându-se inițial către culturi hidroponice de legume, fructe, plante și flori exotice. Cum pentru locuitorii din mediul rural provocările lanțului de aprovizionare implicate în distribuirea unor astfel de produse sunt greu de trecut, cei doi ingineri au luat în considerare, la finalul anului trecut, ideea unei sere de nutreț hidroponic, având în vedere că furajele sunt o componentă cheie în care centrele de producție și consum coincid în zonele rurale.

„Înainte chiar de a conceptualiza acest sistem, am lucrat însă la diferite soluții de iluminat pentru hidroponie. Am făcut unele cercetări și dezvoltări, programe de iluminare optimizate, spectre și culori care ar fi cele mai favorabile creșterii. Acest proces a avut loc cândva între iulie și august 2020. După ce am perfecționat programul de iluminare, am crescut un lot de salată verde. Acest lucru a fost făcut pentru a înțelege eficacitatea hidroponiei. Ne amintim că am cultivat salată de-a lungul iernilor din Delhi, care sunt dure. Anul trecut, au fost și multe furtuni de grindină. Am amenajat unitatea de hidroponie pe acoperișul apartamentului meu. Acesta a fost un test pentru a vedea dacă sistemul nostru poate rezista condițiilor climatice dificile”, notează Souryadeep Basak.

Cu furajele de pe un metru pătrat, hrănești zilnic două vite

Un metru pătrat pe unitate este suficient pentru a hrăni zilnic două vite. În medie, fiecare dintre aceste bovine necesită între 5 și 6 kg de furaje verzi, în funcție de greutățile respective. Cu alte cuvinte, aproximativ 12 kg de furaje provin de la 1 metru pătrat, susține Souryadeep.

„Este o structură de tip rack (cu rafturi – n.r.). Porumbul are un ciclu de cultură de opt zile, de la semințe până la hrănire. Sera furajeră are opt rafturi / niveluri. În prima zi, plantăm doar la nivelul unu și în a doua zi plantezi la nivelul doi și așa mai departe. În ziua a opta, după ce ați plantat raftul superior, raftul inferior este gata pentru recoltare. Acest lucru asigură o alimentare continuă cu furaje. Potrivit calculelor mele, dacă doriți o unitate care să genereze 50 kg de nutreț pe zi pentru 10 vite, aceasta va veni în jur de 15.000 de rupii indiene (circa 840 lei), care include panourile solare, sistemele de control și alte costuri de intrare”, arată Souryadeep Basak.

Unitatea de nutreț hidroponic este prevăzută cu rafturi, pentru a asigura un flux continuu de furaje

Souryadeep și Lavkesh au planificat un experiment controlat pentru unitatea lor de furaje hidroponice în câteva sate de-a lungul Sunderbanilor din Bengalul de Vest, dar pandemia s-a dovedit a fi un amortizor. Cu toate acestea, ei sunt foarte

dornici să lucreze cu fermierii, deoarece testarea în timp real pe teren ar conferi mai multă credibilitate ideii.

Ei nu adoptă o abordare orientată spre profit. Proiectul lor este conceput pentru a utiliza la maximum resursele disponibile fermierilor din mediul rural și pentru a le oferi un venit de bază prin cultivarea de nutreț, creșterea productivității animalelor lor și economisirea beneficiilor.

Dar sera de nutreț hidroponic nu este doar scopul final al acestor inovatori. Ei mai au în plan o unitate de cultivare a ciupercilor medicale și gourmet, dar și o seră pentru legume exotice, ierburi, flori și alte produse horticole, bazate, de asemenea, pe principiul hidroponiei.

Ideea celor doi ingineri a fost deja îmbrățișată de diverse întreprinderi private care s-au arătat interesate să acceseze și să dezvolte această seră de nutreț hidroponic. Între timp, inovatorii încearcă, de asemenea, să ajungă la alți investitori privați pentru a extinde în continuare acest proiect.

* * *

Cel mai mare dușman al pădurilor din Europa este unul surprinzător de mic: „Este cu adevărat dramatic. Copacii cu murit brusc” , 17.07.2021

Pădurile Europei sunt în pericol din cauza schimbărilor climatice Foto: Guliver/GettyImages

Pădurile Europei sunt amenințate adesea de incendii, furtuni și dăunători. Anii de secetă au amplificat problema și au afectat suprafețe uriașe. În estul Belgiei se simt din plin efectele schimbărilor climatatice. Pădurile au fost odinioară loc de odihnă și relaxare, dar acum, oamenii văd copacii murind sub ochii lor. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi

Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.

Pădurea este ceva la care tânjim, o oază de liniște aproape magică. În perioade ca acestea, în care călătoriile sunt adesea imposibile, pentru mulți este un loc de refugiu. Uneori, pentru prea mulți oameni. Dar puțini dintre noi înțelegem că pădurile Europei sunt într-un mare pericol.

https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/cel-mai-mare-dusman-al-padurilor-din-europa-este-unul-surprinzator-de-mic-este-cu-adevarat-dramatic-copacii-cu-murit-brusc-1597587

Din cauza secetei, copacii nu mai pot produce suficientă sevă care să-i apere de atacurile gândacului de scoarță Foto: Guliver/GettyImages

Cel mai mare dușman al lor este surprinzător de mic. În ultimii trei ani, gândacul de scoarță s-a răspândit în pădurile de molid din Europa și a atacat numeroși copaci. Insecta prezintă un pericol serios, spune expertul belgian în

silvicultură Hubert Rotheudt. Chiar dacă gândacul atacă, în principiu, doar copacii bolnavi.

De ce molizii nu se mai pot apăra de gândacul de scoarță

„Răspunsul natural al unui molid sau al oricărui alt copac, de altfel, împotriva gândacilor din scoarță este de a produce sevă. Aceasta ține gândacul captiv, nu poate crește până la maturitate și moare. Dar copacii cărora le lipsește apa la rădăcină nu pot produce seva și, prin urmare, sunt lipsiți de apărare împotriva insectei”, explică Hubert Rotheudt, expert silvicultor.

Gândacul de scoarță face ravagii în pădurile de molizi din Belgia Foto: Guliver/GettyImages

Deși anul acesta a fost destul de răcoros și umed până acum, acest lucru nu a fost suficient pentru a compensa trei ani de secetă și pentru a alunga gândacul de scoarță.

Ne întâlnim cu Etienne Snyers, a cărui familie deține o pădure din estul Belgiei de mai bine de o sută de ani. Aproximativ 60% dintre pădurile europene sunt proprietate privată și dau mari bătăi de cap proprietarilor. Snyers a trebuit să defrișeze zone întregi, pentru a combate infestarea cu gândacul de scoarță.

„Este cu adevărat dramatic. Zone în care în urmă cu trei ani se înălțau copaci sunt acum goale. Copacii care crescuseră până la maturitate au murit brusc, mai ales din cauza secetei”, spune Etienne Snyers, proprietar de pădure.

Lemnul atacat este vândut în China

A existat un exces de lemn deteriorat de gândaci, iar companiile de prelucrare a lemnului sunt copleșite. Cele care pot sunt fericite să-l vândă în China chiar cu reducere. Europenii preferă lemnul impecabil, deja din ce în ce mai scump și mai greu de găsit oriunde în lume.

Copacii atacați de gândacul de scoață sunt tăiați și vânduți în China Foto: Guliver/GettyImages

„Cred că numai marii jucători pot trăi de pe urma pădurilor lor. Pădurea noastră este un bun de familie. Desigur, suntem atașați de ea, dar trebuie și să investim în ea. Trebuie să poți să vinzi suficient lemn pentru a continua să replantezi copaci. Ar fi viabil din punct de vedere economic, dacă nu ar fi schimbările climatice”, spune Etienne Snyers, proprietar de pădure.

Expertul în silvicultură a recomandat familiei Snyers să planteze zadă și brazi Douglas - care sunt feriți de gândaci. Sunt și mai robuști decât molizii. Deși doar timpul le va arăta cum vor rezista și ei schimbărilor climatice. Plantarea de noi copaci este un experiment costisitor, care ar putea duce la faliment.

Gândacii de scoarță au deteriorat zone întregi din pădurile Europei Foto: Guliver/GettyImages

Europa va fi nevoită să importe cherestea

Mulți oameni cred că pădurile sunt un bun comun și că ar trebui protejate. Ei critică industria lemnului și spun că acest lucru ar garanta biodiversitatea. Dar Europa are nevoie de proprietari de păduri care să aibă grijă de ele și să le întrețină.

„Producția de cherestea este foarte importantă. Există deja un deficit. În curând, va trebui să importăm și mai mult lemn, inclusiv din regiuni în care nu este tratat în mod sustenabil”, atrage atenția Hubert Rotheudt, expert silvicultor.

Familia Snyers, de exemplu, ia în serios sustenabilitatea – plantează diferite tipuri de copaci, taie selectiv și plantează puieți când este necesar. La urma urmei, familia vrea să lase pădurea generațiilor viitoare.

* * *

Câmpurile cu maci de lângă Timişoara, cadrul feeric pentru selfie-uri. Psiholog: Astăzi, oamenii sunt ca o turmă , 12 iunie 2021, Stefan Both

Instantaneu pe un câmp cu maci FOTO Răzvan Vitionescu

Pozele făcute în câmpurile cu maci sunt la mare modă pe reţelele de socializare în acest an, mai ales după ce un fotograf a publicat câteva cadre în care o tânără în alb străbate întinderile sângerii de lângă capitala Banatului

Câmpurile înroşite de maci de lângă Timişoara sunt luate cu asalt în acest an. Oamenii îşi parchează maşinile la marginea drumului şi se pierd apoi, cât mai departe, printre flori.

Caută cele mai bune unghiuri şi poziţii, pentru ca apoi, cele mai reuşite fotografii să fie distribuite pe Facebook sau Instagram. Urmează, desigur, bucuria like-urilor. Pe lângă amatorii de selfie-uri cu smartphone-ul, câmpurile

bănăţene sunt vizitate şi de fotografi profesionişti, care caută să obţină, cu obiective şi aparate scumpe, imagini care să-l facă pe privitor să exclame: „Wow!“.

Unul dintre aceştia este Răzvan Vitionescu care a surprins recent întinderile rubinii în cadre parcă desprinse din basme. Odată postate pe internet, fotografiile sale au devenit, imediat, virale.

„Am luat toate satele din jurul Timişoarei în căutare de maci. După ce am găsit locul, am început să merg zilnic. Am vânat cele mai bune momente, am dat şi de căprioare. De obicei, fotografiez la răsărit şi la apus, când lumina e mai contrastantă. Am văzut foarte multă lume în câmp. Am evitat locurile care erau descoperite, care se aglomerau. Eu mă mutam pe alt câmp. Încerc să fac totul mai artistic, să fie ca un tablou. Sunt făcute cu un teleobiectiv special de 600 de milimetri, sigur că nu seamănă cu pozele făcute cu telefonul. Fotografiez de la distanţă, aleg unghiurile şi lumina potrivită“, povesteşte Răzvan Vitionescu, care aşteaptă acum înflorirea lavandei. Internauţii care au ajuns pe pagina fotografului au rămas profund impresionaţi de peisajul sângeriu, zeci dintre ei interesându-se cum ar putea ajunge şi ei acolo.

„Eu, sincer, nu cred că sunt făcute pozele lângă Timişoara!“, a scris o persoană. „Doamne, Dumnezeule... Raiul pe Pământ! Anul viitor vin în Timişoara. Clar!!“, a mai comentat cineva.

FOTO Răzvan Vitionescu

Efectul de turmă: „Contează scopul“

Pozatul în câmpurile cu flori a devenit, în ultimii ani, o adevărată modă. Dacă anul acesta macii le-au furat inimile oamenilor, înainte, protagonista a fost rapiţa – urmează lavanda şi floarea-soarelui. Psihologul Cătălin Ilie explică ce îi

îndeamnă pe oameni să urmeze acest trend: „E bine şi e de lăudat că oamenii descoperă natura, că nu au uitat s-o iubească. Însă apare o problemă psiholgică, psihoterapeutică – faptul că aceste lucruri sunt aruncate acolo pe acest Internet. Nu e rău să vrei să ai o poză frumoasă cu tine, însă contează foarte mult scopul pentru care este pusă poza. Să fii admirat, să fii copiat de alţii? Astăzi, oamenii sunt ca o turmă. Dacă cineva apare într-o poză în lanul de porumb, vor urma alţi o mie care îşi vor face poză în lanul de porumb. Aici apare lipsa de personalitate, lipsa de originalitate şi faptul că în această lume, alţii ne stabilesc valorile. Aceste poze aruncate pe reţelele de socializare îi fac pe unii să simtă că există şi ei. Dacă astăzi se poartă firma X de pantofi, toată lumea va dori acel model, pentru că aia e la modă. Dacă se stabileşte o culoare, toată lumea se îmbracă în acel trend. Dar, repet, există şi o parte pozitivă, că oamenii ies în natură“.

Selfie-uri în lanul de buruieni

Se deosebire de rapiţă, lavandă sau floarea soarelui, macii, în cea mai mare parte, nu sunt cultivaţi, ci cresc precum buruienile. Anul trecut, în toată România, suprafeţele cultivate cu mac nu au depăşit zece hectare, cei mai mulţi producători fiind în judeţul Alba. Una dintre explicaţii este că această plantă este interzisă la noi în ţară, iar cei care se ocupă de cultivarea ei au aprobări speciale.

„Macul e o plantă frumoasă, are o floare frumoasă, roşie aprins, dă bine în poze, doar că acele selfie-uri au fost făcute fie în culturi prost întreţinute – cu alte cuvinte, macul e o buruiană –, fie în pârloage, în terenuri abandonate. Într-o

cultură de grâu întreţinută nu o să găsim mac decât acolo unde nu a ajuns ierbicidul. În România se cultivă pe suprafeţe foarte mici, pentru că intră sub incidenţa legii stupefiantelor. Pentru că din mac se poate extrage şi opiumul“, explică Marinel Blaga, şeful Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă de la Lovrin.

Folosit în bucătărie şi în medicină

Macii se răspândesc cu rapiditate, semniţele lor fiind duse de vânt sau de păsări. În ceea ce priveşte culturile legale de maci, acestea au ca scop final produse medicinale. „Toate plantele care au aceste substanţe chimice, glicozide, alcalozi, sunt folosite în medicină. Până la urmă, tot ce există astăzi folosit din sinteză sau ce sintetizăm noi, natura a făcut-o cândva. Noi doar copiem. Macul e folosit în medicină, în farmacie, în cosmetică“, adaugă Marinel Blaga.

FOTO Răzvan Vitionescu

Încă din Antichitate, seminţele de mac erau folosite pentru diverse preparate, atât culinare, cât şi medicinale. De pildă, capsula macului opiaceu conţine alcaloizi narcotici precum morfina şi codeină. În secolul 4 î.Hr., Hipocrate descria că folosea sucul capsulei pe post de narcotic, pentru inducerea somnului şi pentru ameliorarea stărilor de rău, cu precădere cele digestive sau respiratorii. În diversele preparate culinare, seminţele macului erau folosite mai ales pentru deserturi, obicei care a rămas şi astăzi în unele zone – de exemplu, în Ardeal şi Banat, unde este binecunsocută gustoasa prajitură cu mac.

Macul, floarea războiului

Proprietăţile macilor se pare că au fost descoperite în Antichitate, de către civilizaţia summeriană. Izvoarele istorice confirmă faptul că în jurul anului

3500 î.Hr., în Summer, macul era cultivat în scopuri medicinale şi recreaţionale. Faima macului a trecut graniţele şi, în scurt, timp câmpurile Egiptului şi întregii Assirii erau înroşite. De aici până la a deveni una dintre cele mai profitabile produse de comerţ nu a mai fost decât un pas: macul era vedeta Drumului Mătăsii.

Astfel, macul s-a răspândit în întreaga lume, iar în secolul al XIX-lea a devenit deja motiv de război. La începutul anilor 1800, în urma unei dispute comerciale între Marea Britanie şi China, britanicii au început să introducă contrabandă cu opiu în China, în urma căreia obţineau un profit imens.

Aproape 40 de ani mai târziu, existau peste 10 milioane de dependenţi de opiu din China. În cele din urmă, asiaticii s-au revoltat şi a urmat unul dintre cele mai mari conflicte navale în două acte, în perioadele 1839 – 1942 şi 1856-1860. Mai mult, britanicilor li s-a alăturat şi Franţa – tot acest conflict din cauza unei plante pe care unii oameni au vrut să o comercializeze, în timp ce alţii au vrut să dispară.

În memoria celor căzuţi Astăzi, macul are o semnificaţie mai profundă. Floarea roşie este purtată în fiecare 11 noiembrie, ziua în care se sărbătoreşte sfârşitul Primului Război Mondial. Simbolistica se leagă de bătălia din Flandra, una dintre cele mai tragice din timpul primei conflagraţii. Se spune că după ce lupta a încetat, zeci de mii de maci au răsărit din pământ, îmbrăcând corpurile a sute de soldaţi morţi. Întâmplarea l-a inspirat pe John McCrae, locotenent şi medic canadian, să scrie cea mai cunoscută poezie a Marelui Război, „In Flanders Fields“ (n.r. – „Pe câmpurile Flandrei“).

FOTO Răzvan Vitionescu

Ideea ca macul să devină simbolul celor căzuţi în Primul Război Mondial, dar şi al veteranilor, i-a aparţinut Moinei Michael. Această iniţiativă a ajuns din SUA în Anglia, unde franţuzoaica Anna Guérin a început să planteze maci, în semn de respect. În 1921, ea l-a întâlnit pe Earl Haig, fondatorul Legiunii Roiale Britanice care, impresionat de munca femeii, a comandat nouă milioane de maci pentru data de 11 noiembrie. Florile s-au vândut imediat, strângându-se peste 106.000 de lire sterline pentru ajutorarea veteranilor fără locuinţe şi locuri de muncă, o sumă considerabilă în acel moment.

* * *