Stiri, 9 iulie 2021, prima parte

Cursul de schimb 09.07.2021 1 EUR 4.9281

1 USD 4.1596

APIA si SUBVENTII

Controale în 4.078 de ferme de animale care au cerut subvenție de la APIA , Roxana Dobre - 9 iulie 2021

Controale în fermele de animale! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) extras vineri, 9 iulie, eșantionul de control pentru verificările care se vor efectua în acest an în urma depunerii cererilor pentru subvenții și a demarat procedura pentru verificările în ferme.

Conform unui comunicat al APIA remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic au fost extrași 3.793 de fermieri. În campania 2020 pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic au fost verificați 4.078 de fermieri.

Pe larg despre documentele pe care trebuie să le pregătiți aici: Controale ANZ în fermele de animale! Actele obligatorii la inspecție pentru fermierii care vor subvenții!

Controalele în ferme – finalizate până pe 15 octombrie

Șeful APIA a precizat recent că aceste controale pe teren vor fi finalizate până în data de 15 octombrie, astfel încât, începând cu 18 octombrie, să demareze plata în avans, întrucât anul acesta 16 octombrie, data stabilită de regulamentul european, cade într-o zi nelucrătoare. Aceste plăţi în avans vor fi efectuate până în data de 30 noiembrie, iar din 2 decembrie şi până în 30 iunie 2022 se vor face plăţile finale.

1

Reamintim fermierilor că, în afara controalelor efectuate de inspectorii APIA, crescătorii de animale sunt verificați și de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) care verifică controalele pentru cerințele legale în materie de gestionare în domeniile ”identificarea și înregistrarea animalelor” (SMR 4-8), ”Sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” (SMR 4, 5 și 9) și ”bunăstarea animalelor” (SMR 11- 13), precum și controalele specifice pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 dar și de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) care efectuează controalele privind verificarea respectării de către fermieri a condițiilor privind ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine și sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, precum și controalele specifice pentru pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon – din cadrul Măsurii 10.

Fermele care intră la control! 55.844 de fermieri – în eșantionul de control de la APIA , Angelica Lefter - 9 iulie 2021

Atenție, fermieri, încep controalele în teren aferente Campaniei 2021. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de astăzi, vineri – 9 iulie 2021, inspectorii APIA și cei ai instituțiilor de specialitate delegate demarează controlul la fața locului pentru cererile extrase în eșantionul de control aferent Campaniei 2021, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Conform informării, eșantionul de control extras din baza de date APIA, aferent schemelor de plată pe suprafață, măsurilor de dezvoltare rurală, schemelor de ajutor din sectorul zootehnic și ecocondiționalitate din cererea unică de plată, conține un număr total de 55.844 de fermieri pentru care se vor verifica respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 13.035 fermieri;

pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 39.016 fermieri;

pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 3.793 fermieri.

Suprafaţa totală controlată este de 1.319.383,3 ha, respectiv:

pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 748.797,54 ha;

2

pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 570.585,76 ha.

APIA face precizarea că eșantionul de control aferent Campaniei 2021 este mai mic cu un număr de 649 de fermieri față de Campania 2020.

”În conformitate cu Ordinul nr. 45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) și art. 35 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligația ca până la data de 15 octombrie 2021 să efectueze controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor. Ca în fiecare an, instituția noastră se bazează pe cooperarea și sprijinul fermierilor pentru ca această activitate să se desfășoare în mod corespunzător, ținând cont de situația specială și de normele de siguranță care trebuie respectate”, se mai arată în informarea Agenției de Plăți.

În eșantionul de control din 2020 extras din baza de date APIA erau un număr total de 56.493 fermieri pentru care s-au verificat respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, astfel:

– pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 12.427 fermieri;

– pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 39.988 fermieri;

– pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 4.078 fermieri.

Suprafaţa totală controlată a fost de 1.576.877 ha, respectiv:

– pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 994.965 ha;

– pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 581.912 ha.

Reamintim fermierilor că, în afara controalelor efectuate de inspectorii APIA, următoarele instituții efectuează controale specifice, astfel:

3

-Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) – efectuează controalele pentru cerințele legale în materie de gestionare în domeniile ”identificarea și înregistrarea animalelor” (SMR 4-8), ”Sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” (SMR 4, 5 și 9) și ”bunăstarea animalelor” (SMR 11- 13), precum și controalele specifice pentru Măsura 14 – Bunăstarea animalelor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020;

– Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF) – efectuează controalele pentru verificarea standardului SMR10 – Introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor;

-Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) – efectuează controalele privind verificarea respectării de către fermieri a condițiilor privind ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine și sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, precum și controalele specifice pentru pachetul 8 – Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon – din cadrul Măsurii 10.

APIA precizează că efectuarea controlului pe teren reprezintă o cerință obligatorie impusă de legislația comunitară și o etapă premergătoare efectuării plăților finale. Orice fermier care solicită sprijin financiar din fonduri europene si naționale trebuie să respecte normele de ecoconditionalitate pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploatației, indiferent de mărimea lor.

Respectarea ecocondiționalității este obligatorie inclusiv pe parcelele nesolicitate la plată și pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producției.

Ministrul Oros – anunț privind posibilitatea acordării unui ajutor de minimis în apicultură , agrointeligenta.ro - 9 iulie 2021 07:20

Apicultorii – ședință la Ministerul Agriculturii cu ministrul Adrian Oros și secretarul de stat Antal Szabolcs Barabasi. La discuții au luat parte și directori din direcția tehnică de specialitate a MADR, iar unul dintre subiectele ”fierbinți” a fost posibilitatea acordării unui ajutor de minimis pentru sectorul apicol în acest an.

La întâlnirea de lucru, apicultorii au avut reprezentanți ai asociațiilor și federațiilor din sectorul apicol, după cum a anunțat ministrul Oros după discuții.

”Temele aflate pe agenda discuțiilor au vizat alocările suplimentare pentru măsurile din cadrul Programului Național Apicol (PNA), posibilitatea

4

acordării unui ajutor de minimis pentru apicultori, având în vedere dificultățile întâmpinate de sectorul apicol din cauza condițiilor hidrometeorologice din primăvara acestui an.

Apicultorii au expus principalele probleme cu care se confruntă: valorificarea produselor, concurența neloială din piață, etichetarea mierii și a produselor apicole. Referitor la acest aspect, am propus facilitarea organizării unei întâlniri între reprezentanți ai sectorului apicol și responsabili din cele două instituții cu atribuții pe acest segment, respectiv ANSVSA și ANPC.

Referitor la posibilitatea acordării unei scheme de ajutor de minimis pentru apicultori, am transmis celor prezenți că Ministerul va analiza cu atenție posibilitatea acordării unei scheme de ajutor de minimis pentru sectorul apicol în limita prevederilor bugetare alocate MADR pentru anul 2021”, a anunțat Oros.

Vă reamintim că Agrointeligența a anunțat în exclusivitate despre solicitarea oficială a Asociației Crescătorilor de Albine din România de a se acorda un ajutor de minimis în sectorul apicol în 2021. ACA a primit și un răspuns în scris la solicitare, după cum v-am informat AICI.

Apicultor despre întâlnirea cu ministrul Oros: ”A fost o formalitate care mimează dialogul!” Angelica Lefter - 9 iulie 2021 Viorel Iosif, unul dintre reprezentanții apicultorilor prezenți la ultima întâlnire cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a împărtășit colegilor câteva impresii în urma discuțiilor ce au avut loc joi, 8 iulie, la sediul Ministerului Agriculturii.

În opinia lui Viorel Iosif, reprezentant al Asociației Apicole „Valea Prahovei”, timpul acordat întâlnirii cu apicultorii nu a fost suficient pentru ca cei prezenți să-și spună problemele, iar dialogul a fost, de fapt, ”o

5

formalitate care a bifat o acțiune de consultare a partenerilor sociali prevăzută de legile europene”.

Potrivit lui Viorel Iosif, nici crescătorii de albine nu au manifestat maxim interes pentru această întâlnire cu autoritățile. Apicultorul a postat în grupul de Facebook ”Apicultori din România – Exclusiv apicultura”, un mesaj în care explică, nemulțumit, cum a decurs dialogul, mai ales că din 96 de apicultori invitați s-au prezentat doar 8.

”Au fost invitați prin e-mail 96 de apicultori și au participat efectiv 8. Timpul afectat a fost de 1 oră și nu toți participanții au avut posibilitatea să se pronunțe. Întâlnirea a fost în nota obișnuită: o formalitate care mimează dialogul și bifează o acțiune de consultare a partenerilor sociali prevăzută de legile europene. U.E. a suplimentat fondurile PNA 2021 și 2022 cu câte 800.000 de euro. Banii au fost repartizați de minister pe măsurile programului, cea mai mare ”felie” fiind repartizată pentru achiziția de material biologic. Am asistat și la niște ”contre” între 2 apicultori care până de curând erau prieteni. Deci, ne-am plimbat până la MADR pentru ca să semnăm o listă de prezență”, scrie apicultorul prahovean, care îi nominalizează pe cei prezenți.

”Cei 8 participanți au fost: 2 de la ACA, 2 de la Romapis, 1 din Vâlcea, 1 din Teleorman, 1 din Prahova și 1 din Timiș”, după cum a menționat Viorel Iosif.

Reprezentanții apicultorilor s-au întâlnit cu ministrul Adrian Oros și secretarul de stat Antal Szabolcs Barabasi pentru a discuta mai multe subiecte fierbinți, printre care și acordarea unui ajutor de minimis pentru sectorul apicol. În final ministrul Agriculturii a promis că va analiza acordarea unui astfel de sprijin, în limita prevederilor bugetare alocate MADR pentru anul 2021. Acest lucru se pare că nu i-a mulțumit foarte tare pe apicultori.

APIA sprijină agenția de plăți din Moldova în implementarea sistemului de management și control intern , Roxana Dobre - 9 iulie 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a semnat un nou Protocol de cooperare interinstituțională cu Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură din Republica Moldova. Principalele linii de cooperare ale noului protocol vizează acordarea de sprijin din partea APIA la implementarea sistemului de management și control intern.

Joi, 8 iulie, directorul general APIA, Adrian Pintea a semnat la Tulcea, împreuna cu omologul său, domnul Vadim Curmei, director AIPA, un nou

6

protocol de cooperare interinstituțională între Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) și Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova, continuând astfel tradiția de peste 10 ani a parteneriatului dintre cele două agenții.

APIA are o strânsă relație de colaborare cu agenția soră din Republica Moldova, aceasta debutând încă de la înființarea AIPA, context în care APIA o oferit sprijin metodologic și procedural și continuând pe parcursul anilor prin diversificarea ariei de cooperare cu noi teme de interes.

Potrivit unui comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, principalele linii de cooperare ale noului protocol vizează acordarea de sprijin din partea APIA la implementarea sistemului de management și control intern, în scopul asigurării unei gestiuni eficiente a activității de subvenționare în cadrul AIPA, la crearea premiselor de ordin legal și tehnic pentru organizarea și funcționarea grupurilor de producători conform modelului existent în România și alte state UE, precum și la dezvoltarea și gestionarea sistemului integrat de administrare și control și crearea LPIS.

”Reînnoirea parteneriatului şi extinderea domeniilor de cooperare dintre APIA şi AIPA reconfirma dinamica accentuată a relațiilor de cooperare romano-moldovene, iar continuarea schimbului de experiență şi bune practici între experții celor două agenții va fi extrem de util şi productiv pentru ambele părți”, anunță agenția de plăți.

Crescător: De ce s-a fixat ianuarie 2021 ca lună de referință pentru ajutorul Covid 19 la vaci?!Agroinfo , 09 iulie 2021

Nemulțumiri mari! Un crescător de vaci a transmis către Agroinfo un mesaj în care-și exprimă nemulțumirea față de condițiile stabilite pentru încasarea ajutorului Covid 19 la bovine, aferent acestui an.

"De ce s-a fixat pe luna ianuarie ca luna de referință? Se știe că în lunile de iarnă laptele e mai puțin de regulă și e posibil la crescători cu vaci mai puține să nu fi comercializat lapte deloc. Din experiența în gospodării, în lunile de vară se vinde cam dublu cantitatea de lapte față de lunile de iarnă, iar luna ianuarie este luna când multe vaci sunt înțărcate, iar fătările încep de pe la sfârșitul lui februarie.

Nu pot să găsesc nici un motiv credibil ca luna ianuarie să fie de referință, doar dacă se dorește ca suma să fie cât de mică posibil. Normal ar fi fost dacă se solicita dovada livrării/comercializării de pe tot anul, APIA oricum ar trebui să dețină cantitățile livrate din declarațiile lunare", este supărat crescătorul Roth Rolf.

7

Anul acesta, Ministerul Agriculturii a împărțit în două bugetul destinat ajutorului național tranzitoriu, aferent anului de cerere 2020. O parte, nesemnificativă a mers către plata unui ajutor național simbolic, 5 lei pe cap de vacă, 2 lei pe tona de lapte, iar partea substanțială va fi achitată crescătorilor de vaci sub forma a două scheme de ajutor Covid 19, o schemă pe cap de animal și una pe tona de lapte. Cuantumul ajutorului Covid 19 este de circa 142 de lei pe cap de animal și 232 de lei pe tona de lapte.

Ca să încaseze ajutorul pentru lapte, fermele de bovine care cer acest ajutor trebuie să fi produs și comercializat lapte în luna ianuarie 2021, luna de referință. Crescătorii de bovine care nu au comercializat lapte în luna ianuarie nu vor încasa ajutorul.

Vă reamintim criteriile de eligibilitate, comunicate de APIA pentru Agroinfo:

➡ Dețin minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga și bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021, în exploatația cu cod ANSVSA, înregistrate în RNE;➡ Să fi produs și valorificat lapte în luna ianuarie 2021;➡ Beneficiarul ajutorului de stat poate să fie diferit față de deținătorul animalelor la data de 31 ianuarie 2021 pentru următoarele cazuri, cu condiția ca data schimbării formei de organizare/radierii/decesului să fie cuprinsă între 31 ianuarie 2021 și data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat în sectorul bovin:➡ Beneficiarul este persoană fizică autorizată – PFA, întreprindere individuală -  II, întreprindere familială -  IF, iar animalele figurează în RNE la data de 31 ianuarie 2021 pe CNP reprezentant PFA / II / IF;➡ Beneficiarul persoană fizică (CNP reprezentant PFA / II / IF), iar animalele figurează în RNE la data de 31 ianuarie 2021 pe CUI PFA / II / IF;➡ Beneficiarul este moștenitor, iar animalele figurează la data de 31 ianuarie 2021 pe CNP al persoanei decedate.➡ Să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;➡ Să nu se afle în reorganizare, lichidare sau faliment, la data de 31 decembrie 2019, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la data de 31 decembrie 2019.➡ Beneficiarii care solicită ajutor de stat pentru efectivul de bovine, pot solicita și ajutorul de stat pentru cantitatea de lapte produsă si valorificată;

8

➡ Ajutorul de stat pentru cantitatea de lapte livrată și valorificată se acordă dacă beneficiarii solicită și ajutor de stat pentru efectivul de bovine.

Termenul de depunere a cererilor la APIA expiră pe data de 9 august 2021. Ajutorul va fi achitat până la data de 31 decembrie 2021.

ALTELE

Scrisoare pentru ministrul agriculturii! Agroinfo , 09 iulie 2021

Comisia Europeană a dat recent curs inițiativei cetățenești pentru interzicerea etapizată a utilizării cuștilor în fermele de animale până în anul 2027. Inițiativa cetățenească europeană „Să punem capăt erei cuștilor”: Vă rugăm să sprijiniți procesul pentru încetarea, la nivelul UE, a creșterii animalelor de fermă în cuști, i-a scris Gabriel Păun, directorul Animals International România, ministrului agriculturii, Adrian Oros. Scrisoarea a fost trimisă și către Agroinfo.

"Stimate domnule ministru Oros,

Înainte de reuniunea Consiliului AGRIFISH din data de 19 iulie, ne adresăm dumneavoastră pentru a vă informa cu privire la ultimele evoluţii referitoare la Iniţiativa cetăţenească europeană (ICE) „Să punem capăt erei cuștii” și solicităm ca Romania să își exprime în cadrul reuniunii suportul cu privire la eliminarea etapizată la nivelul UE a utilizării cuștilor în cazul creșterii animalelor de fermă până în anul 2027.

În cadrul acestei viitoare reuniuni, Comisia Europeană intenționează să își prezinte răspunsul cu privire la Inițiativa cetățenească europeană în discuție și planurile privind realizarea de progrese, astfel cum se detaliază în Comunicarea acesteia din data de 30 iunie 2021.1 Prin Comunicare, Comisia se angajează să prezinte o propunere legislativă până în anul 2023, în vederea încetării etapizate a utilizării cuștilor în cazul găinilor outoare, iepurilor, puilor de carne, prepelițelor, rațelor, gâștelor, puilor de carne pentru reproducere și a găinilor ouătoare pentru reproducere, crescute în ferme, precum și a boxelor individuale pentru scroafe gestante, a boxelor de fătare pentru scroafe și a boxelor individuale pentru viței. Comisia analizează posibilitatea adoptării unei legislații în acest sens până în anul 2027.

Mai mult, Comunicarea include posibile oportunități de finanțare pentru a facilita tranziția pentru fermieri. De exemplu, Comisia încurajează statele membre să utilizeze eco-scheme în baza viitoarei politici agricole comune (PAC) pentru a sprijini tranziția de la cuști. De asemenea, va căuta opțiuni

9

care să asigure că produsele importate respectă standardele UE, opțiuni care vor fi explorate în cadrul unei evaluări a impactului.

Răspunsul istoric al Comisiei la ICE respectă largul sprijin politic din partea altor instituții UE. La data de 10 iunie 2021, Parlamentul European a adoptat o Rezoluție prin care salută obiectivele Inițiativei și solicită Comisiei Europene „...să propună o revizuire a Directivei Consiliului 98/58/CE privind protecția animalelor de fermă, având ca obiectiv încetarea graduală a utilizării cuștilor în creșterea animalelor de fermă la nivelul UE, evaluând anul 2027 ca posibilă dată...” Totodată, și Comitetul Regiunilor a susținut apelul, astfel cum a fost votat în avizele adoptate de acesta cu privire la politica agricolă comună (decembrie 2019) și agroecologie (februarie 2021).

La nivelul UE, cel puțin 300 de milioane de animale de fermă își petrec întreaga sau cea mai mare parte din viață în cuști, în fiecare an. Creșterea animalelor în cuști privează animalele de orice simț al autonomiei și nu le permite să îşi exercite majoritatea comportamentelor de bază.

Impedimentele legate de sănătate și confort, precum și suferința cauzată de cuști sunt bine documentate de o vastă literatură științifică, inclusiv avize ale Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (EFSA).

Această suferință la scară largă este total inutilă, deoarece alternativele la sistemele cu cuști sunt viabile din punct de vedere economic și sunt deja implementate.

Deoarece au recunoscut că importanța acordată de consumatori bunăstării animalelor este în creștere, sute de agenți economici din domeniul alimentar au încetat deja să utilizeze cuștile. Într-o scrisoare recentă, agenți economici importanți, precum Unilever, Nestlé, Barilla, Ferrero și Mondelēz, salută obiectivele ICE.6 De asemenea, oamenii de știință nu au păstrat tăcerea în fața acestor evoluții politice, ci şi-au prezentat expertiza, solicitând UE să înceteze practica învechită și crudă a creșterii în cuști a animalelor de fermă.

Anumite state membre UE au adoptat deja măsuri unilaterale privind încetarea erei cuștii sau au solicitat o soluție la nivelul UE.8 Cuștile îmbunătățite pentru găinile ouătoare sunt deja interzise în Austria și Luxemburg și urmează a fi interzise în Franța, Germania, Cehia, Valonia (Belgia) și Slovacia.Boxele individuale pentru scroafe gestante sau boxele de fătare pentru scroafe sunt sau vor fi interzise sau limitate în Suedia, Germania, Danemarca, Olanda și Austria. 10 Există reguli suplimentare privind cuștile

10

pentru iepuri în Austria, Germania, Olanda, Flandra (Belgia) și Suedia.

Stimate domnule ministru Oros, În decursul reuniunii Consiliului AGRIFISH din data de 19 iulie, vă solicităm să sprijiniți Comunicarea Comisiei cu privire la ICE „Să punem capăt erei cuștii” și încetarea preconizată a utilizării cuștilor în creșterea animalelor de fermă până în anul 2027.

Vă asigurăm că vă stăm la dispoziție pentru orice întrebări sau discuții pe care ați dori să le inițiați.Cu stimă,Gabriel PĂUN, director Animals InternationalȘi în numele organizaiilor internaționale:Compassion in World FarmingFour Paws"

Foto: Animals International

Domnule Cîțu, domnule Orban, uitați aici evaluare a lui Oros în 2021: Niciun rând scris pe PNS, niciun proiect pe bani europeni demarat, niciun euro pentru agricultură în PNRR! E bine așa? Vlad Macovei - 9 iulie 2021

Domnule premier Florin Cîțu, ați spus că acolo unde vor exista întârzieri majore în activitatea unui ministru, veți trece la remaniere. Domnule președinte PNL, Ludovic Orban, ați spus că sunteți mulțumit de activitatea tuturor miniștrilor liberali, că au performat, nu sunt întârzieri.

11

Păi haideți să vedem un pic activitatea, la firul ierbii, a ministrului Oros, dincolo de pozele pe cal. În mandatul de ministru al Agriculturii în Guvernul Cîțu, adică în ultimele 7 luni, Adrian Oros are următoarele eșecuri și întârzieri:

Consultările și redactarea Planului Național Strategic (PNS) pentru implementarea Politicii Agricole Comune 2021-2027 nu au început. Zero barat. Majoritatea statelor au deja un prim draft conceput. Termenul-limită este de 31 decembrie 2021. Va ieși un haos cu Oros în continuare la butoane. Un detaliu: Ce zice Oros că sunt făcute analiza nevoilor și analiza SWOT, astea nu reprezintă PNS ci un fel de prefață a PNS, sunt făcute de acum un an și au fost începute de Daea!

Pentru Perioada de Tranziție 2021-2022 nu este deschisă nicio măsură de finanțare cu bani europeni. Până și bulgarii sunt mult înaintea noastră. Anul 2021 este pierdut, nu vom reuși să semnăm niciun proiect, în ritmul acesta. Dacă la finalul anului viitor nu vor reuși să cheltuim întreaga sumă de 3,2 miliarde de euro, diferența necheltuită o vom da înapoi Comisiei Europene. Foarte probabil, dacă o ținem tot așa cu Oros, va trebui să returnăm sume. O crimă la adresa fermierilor care au atâta nevoie de finanțare!

Oros a reușit, prin minciună, incompetență, fușăreală, incapacitate de a comunica și negocia, să scoată din PNRR atât investițiile în irigații, cât și în cele opt depozite regionale ca să nu își mai arunce producătorii legumele și fructele pe maidan. Oros este principalul vinovat pentru acest eșec uriaș, acest scuipat în fața fermierilor. Nu este singurul vinovat, dar este cel mai mare!

Într-un timp scurt, atât în zootehnie cât și în sectorul vegetal, a reușit să îi pună iar cap în cap pe fermierii mici cu cei mari. Prin consultări mimate, prin blaturi cu unii sau alții care, chipurile, îi „reprezintă” pe fermieri (mai mult se reprezintă pe ei și niște interese de grup foarte mic), prin decizii luate, anulate și apoi bălmăjite la maxim. Un sondaj printre primii 20.000 de fermieri ai țării va arăta că 90% dintre aceștia nu știu ce se discută la minister în consultările cu mediul asociativ. Doar faceți sondaje la PNL, de ce nu faceți unul să vedeți ce gândesc fermierii, vă veți pune mâinile în cap!

O precizare importantă: Nimeni nu are nimic personal cu Oros. Poate invers, fiind un personaj extrem țâfnos și răzbunător. Oros minte când spune că PSD îl vrea schimbat de la minister. Vede numai conspirații și trădări. Vă spun un secret: cinic și pragmatic, PSD are tot interesul ca Oros să rămână la ministru 3 ani de acum înainte. La ce catastrofă de ministru este, se prezintă ca cel mai bun agent electoral al lor, al pesediștilor, cu toate cele pe care le comite!

12

Dumneavoastră, domnule Cîțu, domnule Orban, ar trebui să fiți cei mai interesați să dați fermierilor, repede, un ministru liberal mai bun decât Oros la Agricultură. Chiar nu e greu.

Urmează Oros pe lista „execuțiilor” lui Florin Cîțu , iulie 9, 2021 agrimanet

Un alt ministru a apărut recent pe lista „execuțiilor” lui Florin Citu, după revocarea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Surse liberale au precizat pentru Ziare.com că și ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ar urma să fie schimbat din funcție, premierul având discuții în acest sens cu liderii apropiați din PNL.

„Prima data știam că Adrian Oros va veni la pachet cu Alexandru Nazare, însă se pare că premierul s-a razgândit și îi mai acordă câteva zile. Schimbarea se va face, oricum. Deja se vehiculează și numele viitorului ministru al Agriculturii, domnul Emil Dumitru de la Calarași”, au precizat surse politice pentru Ziare.com.

Cine ar putea fi noul ministru al Agriculturii

Numele lui Emil Dumitru, deputat PNL de Calarași, membru în Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara și servicii specifice, nu este străin celor din Agricultura.

Acesta a fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pe vremea când Guvernul era condus de Ludovic Orban, Emil Dumitru fiind înlocuit din funcție după ce și-a preluat mandatul de deputat de Calarași, functia parlamentara fiind incompatibila cu cea din MADR. Emil Dumitru este un cunoscut producator agricol si fost presedinte al Federatiei Nationale Pro Agro.

13

„M-am orientat spre agricultura ăn anul 2006. A ănceput totul in mod firesc. Avem pământul familiei si dacă până atunci trebuia să plătim pentru prestari de servicii am realizat că a sosit momentul să lucrăm noi pământul. Inițial am început cu circa 25 de hectare și an de an am crescut cu 10-20 de hectare, astfel încat am ajuns să cultivăm în prezent 170 de hectare. Astfel, am atins nivelul de a produce pentru piață, nu doar pentru autoconsumul familiei noastre”, spunea Emil Dumitru înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020.

Ziare.com scria in decembrie anul trecut ca Florian-Emil Dumitru incasa in 2019 din functia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii doar 15.297 de lei.

Insa, din functia de director executiv al Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicola (ONIV) a obtinut 51.439 de lei, iar titulatura de membru al Consiliului Economic si Social i-a mai adus 11.498 de lei. Din cultivarea cerealelor, el a obtinut putin peste 91.000 de lei, drepturile de proprietate individuala i-au adus 52.636 de lei de la Federatia Nationala PRO AGRO, iar functia de membru in Consiliul de Administratie al Exim Bank i-au bagat in conturi 21.493 de lei. Dumitru mai castiga o indemnizatie de 637 de lei de la Comisia Nationala de Gradare a Produselor de Porumb si 13.200 de lei din arenda. Astfel, in 2019 el a incasat circa 250.000 de lei.

Fostul secretar de stat avea la finalul anului trecut, impreuna cu sotia, noua terenuri agricole, doua terenuri intravilane si unul extravilan, un apartament, o casa, un spatiu comercial si zece anexe, un autoturism si trei tractoare.

De ce vrea premierul schimbarea lui Adrian Oros

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ar fi intrat in atentia lui Florin Citu dupa ce mai multe asociatii de fermieri s-au revoltat impotriva acestuia, au precizat surse liberale. Obiective neindeplinite, fermieri mințiți în față, anunțuri urmate de răzgândiri, consultări de forma doar cu structuri ale mediului asociativ agricol care îi conveneau, întârzieri și comunicare deficitară.

De cealalta parte, insa, in tabara lui Ludovic Orban, se vorbeste ca remanierea lui Adrian Oros ar avea legatura cu faptul ca ministrul Agriculturii l-ar sustine pe Ludovic Orban la Congresul PNL. un material Ziare.com

Cheltuielile medii lunare ale unei gospodării au crescut în ultimul an cu 371 de lei Profit.ro scris ieri, 20:48

14

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au reprezentat în trimestrul I 2021, în termeni nominali, 5.476 lei pe gospodărie, în creștere cu 357 de lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile totale medii ale unei gospodării au fost, în trimestrul I 2021, în medie, de 4.640 lei lunar, în creștere cu 371 de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, arată Biziday.

Cheltuielile reprezintă în 2021 84,7% din nivelul veniturilor totale, față de 83,4%, anul trecut. În ceea ce privește cheltuielile totale, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.)., arată datele Institutului Național de Statistică. Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,4%).

Cât câștigă și cât cheltuie românii în funcție de ce fac și unde trăiesc

15

16

https://romania.europalibera.org/a/ins-castiguri-consum-romani/31350891.html

Populația rezidentă a României a fost de 19,328 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2020. România a avut a doua cea mai mare scădere a populației din UE în pandemie Social Profit.ro scris ieri, 19:43

Populația rezidentă a României a fost de 19,328 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2020, iar populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,868 milioane de persoane, respectiv 51,1% din total, conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică.

Comparativ cu 1 ianuarie 2019, la 1 ianuarie 2020, INS spune că se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (cu vârsta între 0 și 14 ani) cu 10.900 de persoane, ponderea acesteia

17

reprezentând (15,7%) în totalul populației rezidente, și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 18,5% la 18,9% (+65,4 mii persoane), scrie Agerpres.

Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 65,4% din total, în scădere cu 140.000 persoane față de începutul anului 2019. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani și 50-54 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 55-59 ani și 60-64 ani. În mediul urban locuiesc 10,456 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populația rezidentă a țării (54,1%).

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populația rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 9,2% în populația rezidentă a țării. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată zonă, iar populația care locuiește în municipii și orașe reprezintă 88,5% din populația totală a regiunii.

În anul 2020, speranța de viață la naștere a ajuns la 76,11 ani, în creștere cu 0,14 ani față de anul anterior, femeile având o durată medie a vieții mai mare cu 7,21 ani decât bărbații. Datorită nivelului diferențiat al mortalității pe medii de rezidență înregistrat și în anul 2020, durata medie de viață a populației din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,03 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieții în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferențe mai accentuate înregistrându-se pentru populația masculină (3,40 ani) față de cea feminină (1,94 ani).

În anul 2020, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -120.300 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile țării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-26.600 persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-6.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (-18.800 persoane), Nord-Est (-17.400 persoane) și Sud-Vest Oltenia (-15.600 persoane). Evoluțiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii considerați răspunzători

18

de scăderea fertilității și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

Conform INS, o preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum și calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,2 ani la 1 ianuarie 2020. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste), fenomen evidențiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2020). Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,49 milioane în prezent (în anul școlar 2020/2021).

Eurostat estimează ca populația rezidentă vârstnică (de 65 ani și peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,88 milioane de persoane și în anul 2060 populația de 65 ani și peste va ajunge la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020.

La 1 iulie 2020, populația lumii a fost estimată la 7,8 miliarde locuitori; țările cu cea mai mare populație sunt China (1,439 miliarde de locuitori), India (1,380 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (331 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) și Pakistan (221 milioane locuitori). Se prognozează că populația lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 și la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100. Cele mai mari creșteri ale populației între anii 2020 și 2050 vor avea loc în: India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Indonezia, Statele Unite ale Americii, Angola, Uganda și Niger. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăși China, devenind cea mai populată țară din lume. Britanicii vaccinați cu două doze de vaccin pentru Covid-19 nu vor mai sta în carantină la revenirea în țara lor CITEȘTE ȘI Britanicii vaccinați cu două doze de vaccin pentru Covid-19 nu vor mai sta în carantină la revenirea în țara lor Țările cu cele mai mari creșteri ale populației, în cifre absolute, în anul 2020 față de anul 2019, au fost India, China, Nigeria, Pakistan și Indonezia.

România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populației rezidente, la 1 ianuarie 2020. Țara cu cea mai mare populație din UE este Germania (83,166 milioane de locuitori), iar țara cu cea mai mică

19

populație este Malta (514.600 locuitori). Tpt acum, Eurostat a anunțat că Uniunea Europeană a înregistrat în 2020, anul pandemiei, cel mai mare număr de decese din ultimii 60 de ani, ceea ce a dus la o ușoară scădere a populației. Țările UE au raportat cu 534.000 mai multe decese decât în 2019, ceea ce înseamnă o creștere de 11% , iar acest număr „reflectă impactul pandemiei Covid-19”, potrivit Eurostat.

Numărul morților a crescut în toate țările UE în această perioadă, dar în special în Italia (+111.700, +18%), Spania (+75.500, +18%) și Polonia (+67.600, +17%). Acest exces de mortalitate a contribuit la o ușoară scădere a populației UE în 2020, de la 447,3 la 447 milioane de locuitori (-312,000). Numărul nașterilor a continuat să scadă și el, însă principalul element care explică scăderea populației este impactul pandemiei asupra mortalității, a declarat un oficial Eurostat, citat de AFP. Cea mai mare scădere a populației a fost înregistrată în Italia (-384.000), urmată de România (-143.000) și Polonia (-118.000). În total, în nouă din cele 27 de state membre au avut scăderi ale populației în 2020, celelalte 18 înregistrând o creștere.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 45/2021 privind aprobarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, criteriile pe baza cărora se stabilesc acestea, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă - CNSU Publicat în Brosura nr. 1 din 08.07.2021. A intrat în vigoare la 08.07.2021

Hotărârea nr. 730/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 12 iulie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 682 din 09.07.2021. A intrat în vigoare la 09.07.2021

Ordonanţa de urgenţă nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, Guvernul României A fost declarat parţial neconstituţional prin DCZ 320/2021 la 09.07.2021

20

Legislaţie europeană

Regulamentul delegat nr. 1006/2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte modelul de certificat care atestă conformitatea cu normele privind producţia ecologică (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 12.07.2021

Regulamentul nr. 1119/2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei"), Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 243 din 09.07.2021. Va intra în vigoare la 29.07.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1123/2021 de suspendare a măsurilor de politică comercială referitoare la anumite produse din Statele Unite ale Americii impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1646 în urma soluţionării unui litigiu comercial în conformitate cu Memorandumul de înţelegere privind soluţionarea litigiilor al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 243 din 09.07.2021. Va intra în vigoare la 11.07.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1121/2021 de stabilire a detaliilor privind datele statistice care trebuie transmise de către statele membre în ceea ce priveşte controalele asupra produselor care intră pe piaţa Uniunii cu privire la siguranţa şi conformitatea produselor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 243 din 09.07.2021. Va intra în vigoare la 12.07.2021

………………….

INTERNE

ÎN PRIMELE TREI LUNI ALE ANULUI, România a exportat animale vii în valoare de 120,25 milioane de euro , G.B , Macroeconomie / 09 iulie

România a exportat animale vii în valoare de 120,25 milioane de euro în primele trei luni din acest an, în creştere cu 44,41% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au depăşit 83,26 milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată

21

de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmite Agerpres.

Pe de altă parte, importurile de animale vii în perioada analizată au totalizat 44,007 milioane de euro, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului 2020, când s-au consemnat 43,86 milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, excedentul consemnat în comerţul cu animale vii a fost în perioada analizată de 76,25 milioane de euro.

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, până la 755,34 milioane de euro. În primele trei luni din 2020, deficitul în acest sector a fost de 455,5 milioane de euro.

Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie - martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro şi a cheltuit pentru importuri de astfel de produse mai mult de 2,49 miliarde de euro.

Augustin Oancea, proprietar al grupului Tinmar (energie), are 40 mil. lei pentru investiţii în Intercereal, preluat în 2020 , Augustin Oancea , Florentina Niţu , 09.07.2021,

Antreprenorul român Augustin Oancea, care controlează Tinmar Energy, cu activitate principală în comerţul cu energie, gaze şi produse petroliere, are un buget de 40 de milioane de lei de investit în compania Intercereal, pe care a preluat-o anul trecut.

Businessul deţinut anterior de Ioan Niculae este unul dintre cei mai mari producători de cereale din ţară, cultivând o suprafaţă de peste 20.000 de hectare în Ialomiţa.

„Cele mai importante trei proiecte de investiţii pe care le avem sunt înnoirea şi actualizarea bazei de utilaje agricole (15 mil. lei); extinderea sistemului de irigaţii (12 mil. lei); mărirea capacităţiilor de depozitare (12 mil. lei)“, au spus reprezentanţii Intercereal. Aceştia au răspuns la întrebările ZF trimise cu ocazia întocmirii unei noi ediţii a catalogului anual Cei mai mari jucători din economie. În 2020, Intercereal a realizat o cifră de afaceri de 115 mil.

22

lei, în creştere cu 9,5% faţă de anul trecut, în pofida provocărilor aduse de seceta pedologică, care a afectat atât culturile de toamnă, cât şi pe cele de primăvară. De altfel, profitul a crescut de 3 de ori, până la 18,5 milioane de lei. Totodată, compania a mai angajat 40 de persoane şi a trecut de 160 de salariaţi, conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii acesteia.

ZF Agropower. Mădălina Giurescu, preşedinte, Cooperativa Agricolă Bio Cătina: Vindem direct în nord-vestul Europei şi în Asia, 08.07.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-madalina-giurescu-presedinte-cooperativa-agricola-bio-20177876

„Am început în 2016 cu 50 de hectare şi acum avem aproximativ 200 şi vrem să ne consolidăm şi să ducem brandul pe piaţă“.

După cinci ani de activitate, Cooperativa Agricolă Bio Cătina, formată din peste 10 fermieri din judeţele Vâlcea, Dâmboviţa, Vaslui, Buzău, Olt, Constanţa, Arad şi Călăraşi, care cultivă în total circa 200 de hectare cu cătină, a reuşit să vândă direct materia primă pe pieţe din Europa şi Asia, iar în prezent vrea să se impună pe piaţă cu brandul de produse ambalate şi procesate Energyne.

„Am început cu 50 de hectare şi acum avem aproximativ 200 şi vrem să ne consolidăm şi să ducem brandul pe piaţă. E provocator să pătrunzi pe piaţa românească, pentru că la export suntem mai apreciaţi decât aici. De exemplu, vindem în Coreea de Sud şi ne apreciază mai mult decât piaţa românească. Vindem direct în ţările din nordul Europei, în Germania, dar şi în ţări din Asia“, a spus Mădălina Giurescu, preşedinte al Cooperativei Agricole Bio Cătina, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi. Ea a menţionat că s-au asociat ca să reuşească pe piaţă, iar acum exportă mare parte din producţie. „Muncim la această creştere din 2016. Asocierea este provocatoare, dar formele asociative sunt cheia să reuşeşti“, întăreşte ea. În 2020, compania a realizat o

23

cifră de afaceri de 2,7 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de anul precedent, din care profitul net a fost de 2,1 milioane de lei.

Mădălina Giurescu explică că în Spania majoritatea agriculturii din Spania este deţinută de cooperative şi grupuri de producători, pentru că le e mai uşor să vândă. „Când mergi singur pe piaţa internaţională eşti văzut ca un jucător mic, dar când eşti asociat, devii un jucător important.“

„Când am înfiinţat cooperativa, la prima discuţie, am luat legea cooperativelor şi am pus-o pe masă. Este provocator să te asociezi, mai ales pentru că trebuie să înţelegi că în cooperativă mai întâi îţi aduci contribuţia şi apoi cooperativa îţi întoarce serviciile, prin negocierea preţurilor şi păstrarea clienţilor“, afirmă aceasta.

Investiţia într-o cultură de cătină este de 5.000 de euro la hectar şi antreprenoarea crede că un producător ar trebui să înceapă cu o suprafaţă de 10 hectare. Planta dă roade după anul trei de la plantaţie, iar producţia depinde de soi, de sol, de vreme, dar începe cu circa 2 tone/hectar şi poate ajunge la 10 tone/hectar, excepţional 12 tone/hectar în anul şapte de la recoltare.

„Cătina este o cultură foarte rezistentă şi la secetă şi la ploi, dar nu şi la o grindină puternică. În plus, este o cultură permisivă. Nu necesită atenţie şi se vinde foarte uşor“, a menţionat Giurescu.

În prezent, în România, sunt circa 1.700 de cooperative agricole, conform ultimelor date de la Ministerul Agriculturii. 

Syngenta Agro, unul dintre principalii producători de seminţe certificate din România, s-a apropiat de 550 mil. lei în 2020, plus 5% , Florentina Niţu , 07.07.2021,

24

♦ Anul acesta, compania va investi în dezvoltarea şi lansarea platformelor digitale şi a soluţiilor/aplicaţiilor digitale pentru eficientizarea activităţii şi productivităţii fermelor din România, dar şi în programe de educaţie şi pregătire profesională a fermierilor din România.

Syngenta Agro, filiala locală a producătorului mondial de seminţe şi articole pentru protecţia plantelor, Syngenta AG, a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 543 de  milioane de lei (circa 110 milioane de euro), în creştere cu peste 5% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.

Syngenta se află în top trei cei mai mari producători de seminţe certificate din România, concurând cu DuPont Pioneer şi Monsanto, iar profitul companiei a crescut anul trecut de 2,5 ori până la 7 milioane de lei, potrivit datelor publice. Cel mai mare profit a fost realizat în 2019, de circa 9,5 mi-lioane de lei.

Dragoş Zainea, Reinke: Anul acesta vom mări echipa, vom trece de 50 oameni, pentru că este cerere foarte mare pentru sisteme de irigaţii , Florentina Niţu , 08.07.2021,

Cererea pentru sisteme de irigaţii este foarte mare în acest an, după un an agricol puternic afectat de secetă (2020), a spus Dragoş Zainea, manager al BNY Holding, partenerul local al companiei americane Reinke Manufacturing, unul dintre cei mai mari producători globali în sisteme şi tehnologii de irigaţii, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Anul acesta vom mări echipa, vom trece de 50 oameni (în prezent compania are 35 de angajaţi – n.red.), pentru că este cerere foarte mare pentru sistemele de irigaţii şi vom investi în programe de training pentru angajaţi. Ultimii zece ani au schimbat perspectiva în agricultură, pentru că a fost secetă în mai mulţi ani, iar anul trecut, când a fost seceta pedologică, fermierii au înţeles că un sistem de irigaţii le asigură predictibilitatea”, a spus Dragoş Zainea, manager al BNY Holding.

25

Reinke a intrat pe piaţa locală în 2018, ca partener al BNY Holding, iar în 2019 a deschis propriul depozit şi o filială locală în oraşul Constanţa, singurele din Europa. Depozit de pivoţi şi sisteme liniare pentru irigaţii are în prezent produse pentru 30-40 sisteme de irigaţii şi deserveşte atât piaţa locală, cât şi piaţa din sud-estul Europei, conform reprezentanţilor companiei. Oficialii Reinke nu au dorit să ofere date privind investiţia în acesta în cadrul conferinţei de presă, însă, au menţionat că dacă cererea de sisteme de irigaţii va creşte, vor mai face şi alte investiţii.

Reinke Manufacturing a fost fondată în 1954 şi este prezentă în 42 de ţări, unde are 8 depozite. „Constanţa face parte din planul de dezvoltare strategică pentru România şi Europa”, au menţionat oficialii companiei Reinke.

Ei au precizat că astăzi vor merge la o întâlnire la ministerul Agriculturii, pentru a discuta cu Adrian Oros, ministrul de resort, despre posibilitatea finanţării sau garantării investiţiilor în sistemele de irigaţii sau în infrastructura de irigaţii din România.

DSVSA: Analize și vaccinare gratuită pentru bovine, ovine și caprine , Roxana Dobre - 8 iulie 2021

Analize gratuite și vaccinuri pentru animale! Direcțiile Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Animalelor efectuează în această perioadă acțiuni obligatorii de evaluare a stării de sănătate la bovine, ovine și caprine, în cadrul cărora are loc prelevarea de probe de sânge de la animale, dar și vaccinarea anticărbunoasă (împotriva antrax). Întreaga manoperă este acoperită de la bugetul de stat.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor Prahova anunță că acțiunile sanitare veterinarii obligatorii vizează identificarea și supravegherea stării de sănătate a animalelor și sunt efectuate de către medicii de liberă practică.

„Acțiunile sanitare veterinare sunt efectuate de către medicii veterinari de liberă practică si vizează identificarea și supravegherea stării de sănătate la

26

bovine, ovine și caprine. În cadrul programului are loc recoltarea de probe de sânge de la bovine, ovine și caprine, precum și vaccinarea anticărbunoasă (antrax). Trebuie precizat că manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate, analizele și examenele de laborator aferente acestora este suportată de la bugetul de stat, deci fără costuri pentru proprietarul animalelor”, a menționat Mihai Terecoasă, directorul DSVSA Prahova.

La bovine are loc supravegherea și testarea de tuberculoză bovină și supraveghere activă de tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. Vaccinarea anticărbunoasă (pentru depistarea antrax) are loc la bovine, ovine și caprine.

Pomicultorul Sorin Baciu și-a distrus recolta cu tractorul din cauză că nu are unde să vândă fructele , Roxana Dobre - 9 iulie 2021

Cultură distrusă intenționat! Ajuns la capătul răbdării, un pomicultor din comuna Buneşti a judeţului Suceava a decis să calce cu tractorul câteva sute de arbuşti de coacăze şi agrişe delicioase, pentru că n-are unde să vândă fructele. În urmă cu aproximativ opt ani, Sorin Baciu a decis să amenajeze o livadă de nuci, pe o suprafaţă de două hectare de teren.

Patru ani mai târziu a plantat între copaci aproximativ 2.000 de fire de fructe de pădure. Suceveanul s-a gândit că arbuştii vor intra pe rod foarte repede şi îşi va scoate investiţia iniţială, care se ridică la 4.000 de euro.

În ultimii trei ani a obţinut recolte frumoase, dar s-a izbit de problemele cu care se confruntă majoritatea micilor agricultori din România. Nu a găsit oameni dispuşi să îl ajute să culeagă fructele la nişte preţuri rezonabile. Culegătorii i-au cerut 150 de lei/zi.

„Mi-a spus unul că fără 150 de lei/zi nu se coboară din bloc. La suma aceasta se mai adaugă şi alte nevoi pe care le are muncitorul, adică mâncare

27

şi eventual un pahar de rachiu. Câte agrişe trebuie să vând eu ca să recuperez banii? Sunt într-o gaură totală de trei ani. Nu îmi recuperez nici întreţinerea lor”, a spus pomicultorul, potrivit www.adevarul.ro.

Spune că i s-a cerut șpagă pentru a intra în centrele comerciale

Pentru că nu a avut alternativă, Sorin Baciu a apelat la rude ca să culeagă fructele. Când în sfârşit a crezut că recuperează banii investiţi, şi-a dat seama că nu are unde să le vândă. A încercat pe internet, a bătut la uşa unor cofetării din Suceava, ba chiar a ajuns şi la hipermarket.

„Am luat legătura cu nişte cofetării, dar unul vrea 2-3 kilograme, altul 2-3 kilograme. Când trag linia, pun benzină de banii ăia, dar măcar nu se pierd. Pentru a putea intra în centrele comerciale, trebuie să ai foarte multă fructe, mai cer şi şpagă, chiar dacă sunt particulari”, a mai spus pomicultorul.

Nu a primit subvenție

La toate aceste probleme, anul acesta s-a mai adăugat una: pomicultorul n-a primit niciun leu subvenţie de la stat pentru terenul agricol. A depus dosarul, dar nu a primit banii. Susţine că în anii anteriori a primit subvenţie în lunile de primăvară, şi a folosit banii ca să cureţe livada.

El consideră că 2021 este cel mai greu an agricol de până acum. Are peste o tonă de fructe de pădure pe care n-are unde să le dea. Supărat că agrişele se usucă pe arbuşti, în după-amiaza zilei de joi, 8 iulie, Sorin Baciu s-a urcat în tractor şi a distrus fructele. Apoi a coborât din utilaj şi vizibil afectat a spus, aproape în şoaptă, că a renunţat la munca lui.

„Aici este un loc unde toţi cei din vechiul CAP plantau in pentru că spuneau că niciodată nu vor creşte copaci. Eu am pus patru rânduri de nuci pentru a stabiliza terenul. Printre ei am pus şi meri pentru suc de mere. Toate au fost crescute de mine. Le-am făcut eu. E păcat de ele. Au gust extraordinar. Au

28

mai multă vitamina C decât lămâia. Oamenii nici nu ştiu de ele şi m-am săturat să îi învăţ pe la piaţă”, a răbufnit bărbatul.

El i-a transmis un mesaj ministrului Agriculturii: „Îi transmit ministrului Agriculturii că dacă nu îi ajută pe micii fermieri şi agricultura în general va vedea consecinţele. Toţi vor renunţa. Anul acesta va fi dezastru”.

Importăm legume și fructe, iar producătorii români își distrug recolta , iulie 9, 2021 , agrimanet

România a importat în ultimii trei ani de peste 80 de ori mai multe fructe decât a exportat. Chiar dacă diferența nu este la fel de extremă, legumele și peștele sunt alte două categorii agricole la care stăm prost în privința raportului importuri-exporturi. Importăm produse scumpe și exportăm produse ieftine.

De ce România importă atât de multe legume și fructe?

Ionel Arion, președintele Federației Naționale Proagro prezintă pentru Wall-Streetcâteva argumente care demonstrează de ce țara noastră a ajuns să importe o cantitate atât de mare de legume și fructe:

Ponderea retail-ului din piața românească Adaptarea producătorilor români la pozițiile dominante din piață Lipsa de coeerență a legislativului Lipsa planurilor de dezvoltare pe mai multi ani, de 10-15 ani, și nu un

ciclu electoral, de doar 4 ani Absența sistemelor de calitate implementate la producători Lipsa asocierilor între producători Reconversia plantațiilor

29

„Alți factori pot fi și nefiscalizarea, lispa cunoștințelor de marketing, influența metodelor de manipulare a pieței, practicile neloiale ale marilor magazine, precum și lipsa pedictibilității și dificultatea în a obține finanțare pentru proiecte de investii pe mai mulți ani, cum ar fi 10-15 ani”, a declarat, pentru wall-street.ro, Ionel Arion, președintele Proagro.

Tip Produs Importuri 2018-2020 (to)

Exporturi 2018-2020 (to) Diferență

Carne 7.346 30.170 22.824

Pește 25.265 2.866 -22.399

Produse lactate (lapte, ouă, miere) 4.143 36.701 32.558

Legume 364.359 23.314 -341.045

Fructe 373.745 4.567 -369.178

Între timp producătorii recurg la gesture disperate.

Adevărul.ro ne aduce în atenție cazul unui pomicultor din comuna Buneşti a judeţului Suceava care a decis să calce cu tractorul câteva sute de arbuşti de coacăze şi agrişe, pentru că n-are unde să vândă fructele.

În ultimii trei ani a obţinut recolte frumoase, dar s-a izbit de problemele cu care se confruntă majoritatea micilor agricultori din România. Nu a găsit oameni dispuşi să îl ajute să culeagă fructele la nişte preţuri rezonabile. Culegătorii i-au cerut 150 de lei/zi.

Sorin Baciu a apelat la rude ca să culeagă fructele. Când în sfârşit a crezut că recuperează banii investiţi, şi-a dat seama că nu are unde să le vândă.

La toate aceste probleme, anul acesta s-a mai adăugat una: pomicultorul n-a primit niciun leu subvenţie de la stat pentru terenul agricol. A depus dosarul, dar nu a primit banii. Susţine că în anii anteriori a primit subvenţie în lunile de primăvară, şi a folosit banii ca să cureţe livada.

El consideră că 2021 este cel mai greu an agricol de până acum. Are peste o tonă de fructe de pădure pe care n-are unde să le dea. Supărat că agrişele se usucă pe arbuşti, în după-amiaza zilei de joi, 8 iulie, Sorin Baciu s-a urcat în tractor şi a distrus fructele. Apoi a coborât din utilaj şi vizibil afectat a spus, aproape în şoaptă, că a renunţat la munca lui.

30

A transmis un mesaj ministrului Agriculturii: „Îi transmit ministrului Agriculturii că dacă nu îi ajută pe micii fermieri şi agricultura în general va vedea consecinţele. Toţi vor renunţa. Anul acesta va fi dezastru”. după un material Wall-Street și Adevărul.ro. Foto Adevărul.ro

Târgul de animale de la Câmpeni s-a redeschis. Ministrul Adrian Oros – prezent la eveniment! Roxana Dobre - 9 iulie 2021

Târg de animale – redeschis după o lungă perioadă de așteptate. În prezența ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, s-a redeschis vineri, 9 iulie, târgul de animale de la Câmpeni pentru vânzarea bovinelor, ovinelor și cabalinelor.

”După o perioadă îndelungată în care ne-am confruntat cu restricții pentru a putea trece cu bine peste pandemie, am avut astăzi, 9 iulie 2021, Târg de animale (bovine, cabaline, ovine) la Câmpeni. Am fost onorați cu prezența de către Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. Domnul ministru a venit în zona noastră pentru a-și reafirma sprijinul pentru crescătorii de animale și fermierii din zona Munților Apuseni. Ministrul a fost însoțit și de europarlamentarul Mircea Hava, de Prefectul Județului Alba – Nicolae Albu, deputatul Corneliu Olar și directorul DSV Alba – Vasile Spînu”, a anunțat pe pagina proprie de Facebook, Cristian Dan Pașca, primarul orașului Câmpeni din județul Alba.

Acesta a mai dezvăluit cu discuțiile cu ministrul au continuat la sediul Primăriei ”despre dezvoltarea agriculturii și sprijinul pentru crescătorii de animale și fermieri”.

31

”Domnul ministru Oros ne-a informat că la sfârșitul lunii iunie 2021 a fost aprobată o Ordonanță de Urgență privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19. Prin prezentul act normativ se instituie o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID – 19, valabilă până la data de 31 decembrie 2021, în scopul compensării pierderilor cauzate de pandemie. Sumele se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, a mai informat primarul.

Conform acestuia, ministrul Oros a fost și în vara anului trecut în Țara Moților și a discutat cu fermierii și cu primarii din zona munților Apuseni despre sprijinirea cu prioritate a formelor asociative, pe procesarea produselor agricole și pe gestionarea eficientă a apei pentru agricultură și despre măsuri de finanțare distincte care să țină cont de specificul zonei.

Punct de achiziție bovine, în incinta târgului

Așa cum Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat în premieră, în cadrul târgului va funcționa și un punct de achiziții pentru bovine. ”Am inaugurat astăzi și Punctul de achiziții bovine din orașul Câmpeni amplasat în incinta târgului. Urmează să facem în continuare toate procedurile legale ca acesta să devină cât mai repede funcțional”, a mai anunțat primarul.

Anunț primar: Punct de achiziție bovine! Agroinfo , 09 iulie 2021

Un punct de achiziție bovine a fost inaugurat astăzi, 9 iulie 2021, în incinta târgului de animale de la Câmpeni, redeschis tot astăzi, anunță primarul orașului Câmpeni, Cristian Dan Pașca.

"Am inaugurat astăzi Punctul de achiziții bovine din orașul Câmpeni amplasat în incinta târgului. Urmează să facem în continuare toate procedurile legale ca acesta să devină cât mai repede funcțional", a anunțat primarul orașului Câmpeni pe pagina sa Facebook.

De asemenea, tot astăzi, a fost redeschis târgul de animale de la Câmpeni, bovine, cabaline, ovine. Atât la inaugurarea Punctului de achiziție bovine, cât și la redeschiderea târgului de animale a fost prezent ministrul agriculturii, Adrian Oros.

"După o perioadă îndelungată în care ne-am confruntat cu restricții pentru a putea trece cu bine peste pandemie, am avut astăzi,  9 iulie 2021, Târg de animale (bovine, cabaline, ovine) la Câmpeni.

32

Am fost onorați cu prezența de către Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Nechita-Adrian Oros.Domnul ministru a venit în zona noastră pentru a-și reafirma sprijinul pentru crescătorii de animale și fermierii din zona Munților Apuseni.Ministrul a fost însoțit și de europarlamentarul Mircea Hava, de Prefectul Județului Alba - Nicolae Albu, deputatul Corneliu Olar și directorul DSV Alba – Vasile Spînu.

Am discutat la sediul Primăriei împreună cu alți colegi primari din zona noastră despre dezvoltarea agriculturii și sprijinul pentru crescătorii de animale și fermieri.

Domnul ministru a fost și în vara anului trecut în Țara Moților și a discutat cu fermierii și cu primarii din zona munților Apuseni despre sprijinirea cu prioritate a formelor asociative, pe procesarea produselor agricole și pe gestionarea eficientă a apei pentru agricultură și despre măsuri de finanțare distincte care să țină cont de specificul zonei noastre", a adăugat primarul.

Foto primar Cristian Dan Pașca

România – export de animale vii în valoare de peste 120 de milioane de euro în primele trei luni din an , Angelica Lefter - 9 iulie 2021

Exporturile de animale vii au crescut considerabil pentru țara noastră, comparativ cu primele luni ale anului trecut.

33

România a exportat animale vii în valoare de 120,25 milioane de euro în primele trei luni din acest an, în creştere cu 44,41% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au depăşit 83,26 milioane de euro, arată balanța comercială cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit agerpres.ro.

Importurile de animale vii în perioada analizată au totalizat 44,007 milioane de euro, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului 2020, când s-au consemnat 43,86 milioane de euro.

Potrivit datelor MADR, excedentul consemnat în comerţul cu animale vii a fost în perioada analizată de 76,25 milioane de euro.

Pe de altă parte, deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, până la 755,34 milioane de euro.

În primele trei luni din 2020, deficitul în acest sector a fost de 455,5 milioane de euro.

Țara noastră a exportat, în perioada ianuarie – martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro şi a cheltuit pentru importuri de astfel de produse mai mult de 2,49 miliarde de euro, arată datele statistice.

Prețul cărnii de porc așteaptă semnal din China. Până atunci, fermierii români primesc 6,2 lei/kg în viu , Angelica Lefter - 9 iulie 2021

Piața externă a cărnii de porc are implicații directe asupra prețului cărnii din țara noastră. Reprezentanții Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) au menționat, joi – 8 iulie, într-o conferință de presă, că principala cauză a modificărilor din piață este China, cel mai mare importator, producător și consumator de carne de porc din lume, dar și intrarea pestei porcine africane în Germania.

34

China și Germania, influențe majore în modificarea prețului în piață

Potrivit lui Sorin Lupașcu, membru în Consiliul Director al APCPR, e explicat că un șoc foarte mare l-a avut în piață intrarea pestei porcine africane (PPA) în Germania.

”A fost oarece șoc intrarea pestei porcine africane în Germania. Nu a tulburat foarte tare apele pentru că cota Germaniei a fost preluată de Spania, iar aceasta a crescut fantastic în direcția aceasta. Lucrurile păreau a fi în regulă. Europa exportă porc. Prețurile se raportează la bursa germană. Lumea se întreabă dacă este în regulă. De aproximativ 2 luni de zile China nu a mai cumpărat porc din Europa, din cauze interne, pestă multă la ei. Au început să taie mult sub greutate, de la 75 de kilograme până la porci obezi, lăsați intenționat să ajungă foarte grei, pentru că era prețul foarte bun. Prețul în China a scăzut fără să mai importe, nota bene, cu peste 50%, asta la ei ca la ei. La noi lucrurile au luat o turnură foarte ciudată. Aici intervin pariorii pentru că avem foarte multă carne ce nu se mai exporta și o piață inelastică pentru că nu s-a simțit foarte tare în preț. Ar fi trebuit să fie doborâte prețurile”, este de părere Sorin Lupașcu.

Prețurile vor crește când China va reîncepe să importe carne din Europa

Acesta vorbește și despre o revenire cât mai recentă, iar în momentul în care China va reîncepe să cumpere carne din Europa va fi startul creșterii prețurilor.

”Eu zic că vom trece de luna iulie. În momentul în care China va reîncepe să cumpere carne din Europa va fi startul creșterii prețurilor, cel așteptat de noi va fi amânat. Când s-a vorbit despre o creștere ne așteptam să crească prețul pe baze multianuale, dar nu se aștepta nimeni la momentul acesta – prăbușirea pieței din cauza Chinei. Cert este că China nu poate să reziste fără, acestea se vor termina, animalele le tai dar acestea se vor termina și reluarea exportului va crește prețul. Ce este foarte ciudat? Este că în Spania și-au asumat pierderea procesatorii. Pentru că nu s-a mișcat semnificativ prețul la fermier a scăzut foarte mult prețul de valorificare.(…) În România, noi o să fim ceva mai mici, pentru că suntem mai puțin eficienți, pentru că nu suntem foarte bine. Acolo există o industrie orizontală care preia aproape tot ce înseamnă piese de porc nevalorificabile pentru consumul uman. Puține abatoare sunt în România care valorifică sânge, care într-adevăr valorifică porcul 100%. Sunt piese, sunt bucăți, care înseamnă costuri pentru abatoarele din România, dar care înseamnă profit pentru cei care fac export în China. Capul de porc îl folosim, mai facem tobă, dar este sezonieră”, a explicat Sorin Lupașcu, membru în consiliul director al APCPR.

35

România, cel mai mic preț la carnea de porc din lume până acum câteva săptămâni

La rândul său, Adrian Balaban, proprietar de fermă de porci și medic veterinar, spus că România a avut până acum 2-3 săptămâni cel mai mic preț din Europa, sau chiar și în lume, la poarta fermei.

”România a avut foarte mult timp cel mai mic preț din Europa, și eu cred că era chiar din lume, la poarta fermei, porc în viu. O țară net importatoare, cum se poate explica acest fenomen? Ne depășește și pe noi, nu suntem analiști economici, eu sunt veterinar, dacă aș ști cum am ajuns în situația aceasta, aș fi pariat pe Wall Street, dar sunt lucruri care ne depășesc pe noi. Influența cea mai mare în prețul cărnii de porc o au totuși situațiile sanitare-veterinare care se întâmplă la nivel global. În China am avut la începutul anului o evoluție a pestei porcine africane extrem de agresive, care a lichidat undeva în jurul a 15 milioane de scroafe, ceea ce a dus la un deficit major pe piață. Într-o piață de 40 de milioane, să dispară aproape 30% din piață în 2 luni de zile, a avut un impact destul de puternic. La fel, în Statele Unite ale Americii avem evoluția unei boli tehnice care se cheamă PRRS, o tulpină extrem de agresivă, care a făcut la un moment dat ca SUA să aibă unul dintre cele mai mari prețuri din istorie. Impactul cel mai important îl au aceste boli, evoluția acestei boli. ”, a declarat Adrian Balaban.

Prețul porcului în viu, de la poarta fermei, a crescut de la 5,6 lei pe kilogram la 6,2 lei pe kilogram

APCPR anunța acum ceva timp, pe site-ul său oficial, că prețul la carnea de porc va crește cu 25%, acest lucru s-a întâmplat, însă creșterea prețului din România, care a ajuns până la urmă la o creștere de 25%, a coincis cu scăderea prețului din Europa, mai explică fermierul Adrian Balaban, membru al APCPR.

”Informația este mai veche pe site, de atunci prețul cred că a crescut cu 20% în România, noi am estimat atunci undeva la 25%, în schimb a coincis creșterea prețului la noi cu scăderea în Europa și mai ales în Spania. În momentul publicării, acum 3 săptămâni, era undeva porcul în viu la 5,6 lei/kilogram, iar acum se cumpără cu 6,2 lei/kilogram. Era undeva la 15% creșterea”, a opinat Adrian Balaban.

Acesta a concluzionat prin faptul că, per total, ceea ce exportă Europa în afara Uniunii Europene este undeva la 10% din producție, în contextul în care au scăzut efectivele atât în Danemarca cât și în Germania sau Olanda. Singura țară în care au crescut efectivele, datorită organizării pe verticală pe care o au, a fost Spania, care a reușit să exporte și să aducă valoare adăugată.

36

Crescătorii de porci estimează o scumpire la carne, chiar și cu 25% , 9 iulie 2021

Crescătorii de porci din România vorbesc de ceva vreme de o iminentă scumpire la carne, chiar cu 25 de procente. Ei spun că de vină ar fi, între multe altele, și epidemia de pestă porcină africană, boală care a dus la scăderea drastică a producției naționale. În acest fel, mai spun actorii din domeniu, românii ar ajunge să mănânce carne de porc numai din importuri.

Anunțul pare însă cel puțin ciudat și nefundamentat atâta vreme cât preţul cărnii româneşti, la poarta fermei, este mai scăzut decât cel al cărnii importate. De partea sa, Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, spune că preţul ridicat din magazine ar fi rezultatul organizării foarte bună a celor ce fac importuri, dar nu explică de ce comerțul preferă să importe carne de porc în loc să o cumpere de la producătorii locali.

”Este un paradox, un lucru inexplicabil. Ce logică are să cumperi carne din Germania cu 1,5 euro/kg carcasă, în contextul în care la noi este de 1,3 euro/kg? Totul ţine de capacităţile de negociere privind importurile masive”, se întreabă retoric Ioan Ladoși. El susține că în magazine ajunge foarte multă carne de porc produsă în alte părți pentru că, în ultima vreme, autoritățile nu ar fi făcut mai nimic pentru a-i apăra pe fermierii din România. În acest fel, mai spune preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc, din ceea ce se consumă în plan național provine din comerț intracomunitar sau din importuri.

Cât privește anunțata scumpire a cărnii, despre care se tot vorbește în ultima vreme, Ioan Ladoși spune că ea trebuie văzută în context global, aceasta fiind avertismentul producătorilor de carne din România. Explicația ar fi una simplă – atâta timp cât China, cel mai mare consumator de carne de porc din lume, cumpără cantităţi imense de carne de pe piaţa europeană, producătorii, de exemplu Spania, vor creşte preţurile.

În consecință, România, care cumpără carne de porc din Spania şi Germania, va trebui să se alinieze şi, evident, că vor urma scumpiri, a mai explicat Ioan Ladoşi. Să spunem că la ora actuală producătorii români vând carnea de porc cu 5,5- 6 lei/kg în viu la poarta fermei. Ei speră și ar vrea ca măcar luna aceasta preţul în viu să ajungă la 7,5 lei, pentru că furajele care s-au scumpit cu aproape o treime. În prezent, fermele autohtone nu asigură mai mult de 30% din cererea de carne de porc din România, faţă de 60%, cât furnizau în 2017, înaintea de apariţia pestei porcine africane.

Autor: Catalin Lenta

37

Sectoarele ovine și caprine pe plus în mai 2021 , 9 iulie 2021, Ionel Vaduva

În luna mai a anului în curs, față de aceeași lună a lui 2020, sacrificările la ovine și caprine au crescut, în timp ce la bovine, la porcine și la păsări, nivelul abatorizărilor a scăzut, este anunțul făcut de Institutul Național de Statistică (INS), vineri, 9 iulie 2021.

Conform datelor publicate de INS, greutatea în carcasă a crescut la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine şi la porcine a scăzut, în mai 2021, faţă de mai 2020.

În luna mai 2021, faţă de luna aprilie 2021, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au scăzut la toate speciile de animale şi păsări. De altfel, numărul bovinelor sacrificate a scăzut cu 13,5%, iar greutatea în carcasă s-a diminuat cu 11,5%, faţă de aceeaşi lună din 2020. Raportat la aprilie numărul bovinelor sacrificate a scăzut cu 11,8%, iar greutatea în carcasă cu 10,9%.

La specia porcine, în luna mai s-au sacrificat cu 6,4% mai puţine animale, iar producţia de carne de porc consemnată a fost cu 4,7% mai mică faţă de mai 2020. Comparativ cu luna anterioară, sacrificările au scăzut cu 7,3%, iar producţia de carne de porc a fost cu 5,4% mai mică.

În ceea ce priveşte sacrificarea ovinelor şi caprinelor, datele INS arată o creştere cu 51,4% faţă de mai 2020, greutatea în carcasă fiind cu 32,9% mai mare. Comparativ cu luna anterioară, sacrificările au coborât cu 87,4%, iar greutatea în carcasă cu 87,1%.

Potrivit datelor INS, sacrificările de păsări au scăzut cu 2,1% şi producţia de carne a crescut cu 5,6% faţă de mai 2020, în timp ce, raportat la luna precedentă, au scăzut cu 2,1%, respectiv cu 1,9%.

Greutatea medie în carcasă consemnată în luna mai 2021 a fost de 168,2 kilograme la bovine, 94,8 kilograme la porcine, 10 kilograme la ovine/caprine şi 1,7 kilograme la păsări.

Crescatorii de porci trag semnalul de alarma: autoritatile ar trebui sa faca o campanie de prevenire a pestei porcine, similara cu cea anti-covid , iulie 9, 2021

Autoritatile ar trebui sa implementeze o campanie media de informare pentru stoparea raspandirii virusului pestei porcine africane, similara ca model cu cea anti-covid, in conditiile in care seful de actiune de

38

combatere a PPA este aceeasi persoana responsabila cu combaterea pandemiei de COVID-19, Raed Arafat, a declarat Adrian Balaban, membru in consiliul director al Asociatiei Producatorilor de Carne de Porc din Romania (APCPR).

„Asa cum apareau la televizor, cand a inceput nebunia cu covidul, asa ar trebui sa faca si acum sa apara la televizor, intrucat conducatorul actiunii de combatere a pestei porcine africane in Romania, spre suprinderea tuturor, este acelasi care a fost si conducatorul actiunii de combatere a pandemiei de covid in Romania, Raed Arafat. Deci acelasi personaj ar trebui sa apara si sa spuna ca avem in continuare problema asta (pesta porcina, n.r.), fiti constienti ca nu scapam de ea, daca nu adoptam anumite masuri, de igiena personala si de biosecuritate in exploatatiile de crestere a porcilor”, a afirmat, intr-o conferinta de presa, Adrian Balaban.

Reprezentantul APCPR a subliniat ca toate recomandarile Comisiei Europene incep cu recomandarile de informare si constientizare a cetatenilor.

„Toate recomandarile care au venit de la Comisie, inclusiv legislatia europeana pentru prevenirea si combaterea pestei porcine, incep asa: ‘informarea si constientizarea cetatenilor asupra riscului raspandirii virusului peste porcine si a consecintelor sale economice’. Toate incep asa! ANSVSA a primit bani din 2016 pentru asta. Asa cum s-au facut campanii de informare pentru covid trebuiau sa strecoare pe langa covid ca mai exista si pesta porcina africana, care nu va afecteaza pe voi direct, nu veti muri, in schimb va arde la buzunar”, a precizat Balaban.

Nu in ultimul rand, reprezentantul APCPR a sustinut ca ANSVSA nu verifica respectarea numeroaselor legi care reglementeaza cresterea porcilor.

„Autoritatea are vreo 20 de legi si ordonante care se bat cap in cap si ei nu stiu pe care sa o aplice prima. Incepand de la prima lege, cea care te obliga sa te duci sa-ti iei acel cod de exploatatie de la medicul veterinar, si pana la nu stiu cate legi mai au ei in continuare, toate acele legi iti spun ce ar trebui tu sa faci. La ei nu exista imposibilitate legala, exista un blocaj mental. Ei sunt blocati, le e frica sa faca absolut orice. Au tot ceea ce le trebuie, doar sa le aplice. Acum vor sa mai inventeze inca o lege, un fel de Constitutie a cresterii porcului in Romania si asta sa rezolve toate problemele. Cum va rezolva acea lege toate problemele, ca tot va trebui cineva s-o aplice? De ce nu aplica cele 40 de legi sau cate au ei acum? Exista legislatie specifica pentru pesta porcina africana. Exista legislatie sanitara veterinara. Exista legislatie pentru modul in care trebuie inregistrate si autorizate exploatatiile

39

de crestere a animalelor, pentru transport, pentru toate. Cum adica nu exista?”, a transmis Adrian Balaban.

ANSVSA, amplu proiect de sustinere a crescatorilor de animale, iulie 9, 2021

ANSVSA impreuna cu Fundatia Conservation Carpathia colaboreaza intr-un proiect care isi propune identificarea unor solutii eficiente pentru sprijinirea crescatorilor de animale din zona si, concomitent, de protejare a unei zone care devine cel mai emblematic parc national din zona Muntilor Fagaras.

Aceasta, in conditiile in care pe acest teritoriu (care include judetele Brasov, Sibiu Vilcea si Arges) este crescut un numar semnificativ de animale, sursa principala de venit pentru locuitorii din zona. Interactiunile dintre animalele salbatice si turmele de animale domestice care merg la pasunat sunt frecvente, existand posibilitatea contaminarii acestora cu diferite boli.

La intalnire s-au discutat si aspecte legate de rezolvarea problemelor de ecarisare a teritoriului, incinerarea cadavrelor provenite de la animalele bolnave fiind o urgenta in lupta de prevenire a raspandirii Pestei Porcine Africane.

„Identificam solutii punctuale si vom colabora cu toate organismele care sprijina conservarea faunei nationale. De asemenea este esential sa prevenim aparitia unor noi focare de Pesta Porcina Africana (PPA) in zona si sa ajutam la stingerea celor existente.” – Dr. Robert Chioveanu, Presedinte ANSVSA.

Prin aceasta colaborare ANSVSA urmareste sprijinirea micilor producatori din zona, obtinerea de produse traditionale sigure de la animale sanatoase. Astfel va contribui la dezvoltarea economiei regionale, devenind un partener de sprijin in pastrarea si conservarea traditiilor.

Bani pentru startup-uri tech cu aplicații directe în zona agricolă , 9 iulie 2021, Ionel Vaduva

Cinci startup-uri tech de la noi din țară, cu aplicaţii directe în zona agricolă, au fost declarate finaliste în cadrul incubatorului de afaceri AgTech TM, organizat de Grupul Agroland, în parteneriat cu X by Ascendis. Conform unui comunicat al Agroland de vineri, 9 iulie 2021,

40

acestea au primit sau vor primi câte 10.000 euro din partea Grupului, pentru a-şi pune în practică ideile de business cu care au câştigat competiţia.

„Pe parcursul a 12 săptămâni, cele 26 de echipe înscrise în incubator au beneficiat de traininguri online, precum şi de îndrumarea a numeroşi mentori din companii importante aparţinând unor domenii ca: tehnologie, agricultură, marketing, finanţe etc.”, se precizează în documentul de presă.

AgTech TM by Agroland este primul program complet de incubare de startup-uri din România, care stimulează şi susţine inovaţia în agricultură, la nivel naţional.

Totodată, cei 50.000 euro sunt investiţi de Agroland, prin intermediul celor două companii principale din grup. Agroland Business System (indice bursier AG) oferă finanţări a câte 10.000 euro pentru Planty AI, Tailpath şi Hardwired, iar Agroland Agribusiness (simbol bursier AAB) sprijină cu aceleaşi sume start-up-urile Urban Agriculture Technologies şi ADGraft.

„România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de produse agricole din lume, dar din păcate nu stăm deloc bine în ceea ce priveşte modernizarea acestui sector, unde avem un potenţial enorm. Ne dorim ca incubatorul AgTech TM să devină o tradiţie, iar prin el să sprijinim cât mai multe start-up-uri din agribusiness, care să-şi poată transforma ideile în planuri de afaceri. Inovaţia şi creşterea digitalizării reprezintă cheia dezvoltării acestui domeniu.

Aplicaţiile digitale, fie că vorbim despre roboţi, drone sau sateliţi, sunt deja folosite la scară largă în străinătate şi vor aduce schimbări masive în modul în care omenirea îşi produce hrana. România trebuie să fie parte a acestei revoluţii, iar programul nostru îşi propune să contribuie în această direcţie, susţinând, cât de mult se poate, start-up-urile valoroase din domeniu”, a afirmat Horia Cardoş, CEO şi fondator al reţelei Agroland.

Echipele câştigătoare vor finaliza, până la sfârşitul lui septembrie 2021, prima etapă de dezvoltare a produselor. Aceasta constă în realizarea unor produse minim viabile (MVP – Minimum Viable Product), care pot satisface clienţii timpurii şi prin intermediul cărora se obţine feedback pentru dezvoltarea mai profundă.

Agroland şi Ascendis X vor sprijini cele cinci echipe, pentru a obţine o nouă rundă de finanţare, în vedere contiuării dezvoltării produselor.

Totodată, companiile care aparţin grupului Agroland pot participa la noua rundă de finanţare.

41

În primul semestru al anului în curs, incubatorul de afaceri AgTech TM by Agroland a fost partener cu gigantul tehnologic Microsoft care, în afară de know-how-ul oferit, a colaborat pentru a le oferi antreprenorilor mijloacele prin care să anticipeze tendinţele de evoluţie ale domeniului agtech, în următorii zece ani.

Canicula afectează crescătoriile de păstrăvi! Aeratoarele țin în viață peștii, 9 iulie 2021 , Marius Milea

Temperaturile ridicate din ultima perioadă sunt un adevărat pericol pentru fermele piscicole. Administratorii bazinelor spun că fac eforturi pentru a menține un climat optim în apă, pentru ca peștii să poata supraviețui. În județul Brașov, Alexandru Crisbașan crește păstrăvi în sistem intensiv. Tânărul spune că fără aeratoare nu ar fi făcut față caniculei, mai ales că această specie este foarte pretențioasă.

https://youtu.be/2oBeIUJ4SWI

VIDEO Cererea pentru carne de vită crește de la an la an , Ovidiu Ghinea , 9 iulie 2021

https://youtu.be/8BH5HgVQIWc

42

Consumatorul român este tot mai dornic să mănânce carne de vită. O simte pe pielea lui Paul Cristescu, un crescător de bovine din județul Timiș. Acesta spune că cea mai mare răsplată pentru munca depusă sunt aprecierile clienților, care devin tot mai dese. Cert este că apetitul pentru carne de vită Black Angus crește.

Apicultura înflorește – vom avea miere de albine multă și bună , 9 iulie 2021, Autor: Andra Moldoveanu

Precipitațiile abundente din ultimele săptămâni au provocat o creștere a vegetației și florilor, iar familiile de albine au de unde culege mierea, a declarat Vasile Puf, președintele Asociației Crescătorilor de Albine Vaslui.

„De acum începe culesul la tei. Sperăm să nu fie temperaturi mari ca în vestul țării, unde temperatura depășește 32 de grade Celsius. Ploile sunt bune pentru că au favorizat creșterea florilor”, a declarat apicultorul pentru estnews.ro.

În județul Vaslui sunt aproximativ 6.500 de apicultori, care dețin peste 120.000 de familii de albine. Mierea produsă este exportată în țări precum Japonia, SUA, Finlanda sau Africa de Sud.

Sprijin pentru apicultură

Apicultorii pot depune cereri de plată pentru accesarea Programului Naţional Apicol, până la data de 31 iulie 2021. Valoarea sprijinului financiar alocat în anul 2021 pentru Programul Național Apicol este de 51.128 lei. Plata ajutorului financiar se va efectua de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, iar scopul programului este de îmbunătățire a producției și comercializării produselor apicole prin acordarea de sprijin financiar

43

apicultorilor pentru decontarea analizelor fizico-chimice care să ateste calitatea mierii.

Contractele futures, aduc profit sau pierdere? Află ce spun fermierii , 9 iulie 2021 , Ovidiu Ghinea

Contractele futures sunt un instrument la îndemâna fermierilor, care le asigură vânzarea unei părți din producție. Varga Gabriel, un agricultor din județul Arad, contractează în fiecare an jumătate din producție. Însă, din păcate, fermierul spune că anul trecut au fost mai câștigați producătorii care nu au semnat contracte futures.

https://youtu.be/NKiyL79DgLk

Rezumatul saptamanii 05.07 – 09.07.2021, Redactia Sanatatea Plantelor pe iul. 09, 2021

Sanatatea Plantelor iti aduce rezumatul saptamanii…

1. Va reamintim ca in aceasta perioada s-a inregistrat maximul de zbor al fluturilor de Ostrinia nubilalis in majoritatea zonelor de monitorizare a daunatorilor in cultura de porumb. Drept urmare, va recomandam aplicarea unui tratament cu insecticid in urmatoarele 3-5 zile. Mai multe detalii, aici.

2. Tantarii, din ce in ce mai intalniti in parcurile din Romania, pun in pericol sanatatea publica. Tehnologia inteligenta pune la dispozitie noi metode de gestionare a insectelor daunatoare care ar trebui luate in calcul de autoritati pentru combaterea acestora. Vezi aici despre ce este vorba.

3. In tara noastra, castravetii se cultiva aproape in toate judetele, dar cele mai bune conditii sunt intalnite in sud, sud-vest si vest, ocupand aproximativ 15% din suprafata cultivata cu plante legumicole in camp, iar in sere ocupa locul 2 dupa tomate. Ce masuri de combatere a factorilor de stres biotic ar trebui sa luam? Raspunsul, aici.

4. Problema cea mai dificila in pomicultura este sensibilitatea soiurilor existente la atacul bolilor si daunatorilor specifici si necesitatea unor tratamente fitosanitare costisitoare, cu repercusiuni insemnate asupra

44

mediului si sanatatii umane. O alta problema importanta aparuta in ultimii ani a fost determinata de schimbarile climatice. Vezi aici cu ce probleme create de stresul biotic s-ar putea confrunta speciile pomicole.

Orezul, cultura supriză a acestui an agricol. Un grup de fermieri italieni rulează 70 de milioane de lei din acest business cu randamente tot mai bune, Alina Stanciu - joi, 08 iul. 2021, 22:06

România ar putea avea în acest an agricol cea mai mare creștere din UE a randamentului la hectarul cultivat cu orez, o cereală pentru care fermierii noștri nu sunt neapărat recunoscuți, dar care atrage tot mai mult interesul investitorilor străini. Din 2019, cea mai mare exploatație cultivată cu orez aparține unui grup de fermieri italieni din zona Piemont. Prin cele trei societăți pe care le controlează indirect, aceștia au rulat anul trecut 69,5 milioane de lei.

Anul agricol 2021 ar putea aduce fermierilor care au pariat pe orez un randament de 5,2 tone la hectar, un rezultat slab dacă ne raportăm la media UE de 6,9 tone, dar unul extrem de bun în comparație cu media locală a ultimilor cinci ani. Comisia Europeană estimează pentru România cea mai mare creștere a producției la hectar dintre statele membre, de 17% față de anul trecut și a doua cea mai mare creștere față de media ultimilor cinci ani, de 7,4%, după Grecia ( plus 18%).

Producția de orez a României este de aproximativ 40.000 de tone de pe o suprafață de 7,4 mii de hectare.

Potrivit unui clasament realizat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru Economica, cel mai mare cultivator de orez al anului trecut, în funcție de valoarea ajutoarelor naționale tranzitorii autorizate la plată pentru campania 2020, este Tellus, un grup de fermieri din zona Piemont, Italia care și-au extins afacerile în România, în urmă cu aproximativ doi ani. Compania, care exploatează teren în zona Dunării, produce orez pe o suprafață de aproximativ 5.000 de hectare, prin intermediul a trei companii cu afaceri totale în valoare de 69,5 milioane de lei.

Astfel, pe prima poziție a casamentului APIA se află Risi Romuno SRL, deținută, conform termene.ro, de către Farmer Point Banat SRL, controlată de Tellus Farms Limited, înregistrată Cipru.

Cu un rulaj net în valoare de 18 milioane de lei, cu 174,2% peste nivelul lui 2019, compania deținută până în 2019 de către producătorul Riso Scotti, a revenit anul trecut pe profit  (819.000 de lei).

45

Urmează o a doua companie controlată până luna aceasta în mod oficial de grupul Tellus, prin Tellus Farms Limited- Green Harvest SRL. Conform termene.ro, această firmă este deținută acum de Farmer Point Banat SRL, controlată de controlată de Tellus Farms Limited, și a raportat în 2020 o cifră de afaceri de 44,8 milioane de lei, cu 58,7% peste nivelul lui 2019.

Nu în ultimul rând, a treia firmă din grup, Risi Vladeni SRL, controlată de Risi Romuno SRL, este pe poziția a patra în topul APIA și a raportat anul trecut o cifră de afaceri în valoare de 6,7 milioane de lei, cu 9,5% mai puțin decât în 2019.

„Din Italia ne-am mutat mai întâi în România, unde ne-am adus toate cunoștințele pe care le-am adaptat teritoriului și climatului. I-am învățat pe localnici tot ceea ce știm, pentru a putea produce în România orez „așa cum îl facem în Italia, în Piemont”. I-am învățat pe oameni ce înseamnă a scoate din coajă această cereală foarte prețioasă: a o face albă, cu o metodă tradițională și naturală. Experiența din România este încă în continuă evoluție: ne străduim să obținem rezultate continuu mai bune, reducând în același timp utilizarea resurselor, în special a resurselor de apă”, precizează compania pe site-ul oficial.

Al treilea cel mai mare producător în funcție de subvențiile primite este Exploitdaneasa, un business din Cluj de 8,2 milioane de lei, cu 3% sub nivelul din 2019, controlat de 17 societăți din Franța și Luxemburg, prin Vieilexploit SRL și Vieilly Gilles Albert Jacques din Franța.

Totodată, al patrulea jucător pe piața orezului după valoarea subvențiilor primite este o companie cu acționariat din Spania (Alcerice Sociedad Limitada) și un cetățean libanez (El Zein Diyana). Este vorba despre SC Agro Catalonia SRL, un business de 1,2 milioane de lei.

Aproximativ 80% din producția de orez din UE se realizează în Italia și Spania, în timp ce 12% provine din Grecia și Portugalia. Restul este produs în Franța, România, Bulgaria și Ungaria. În afara UE, orezul este cultivat în Federația Rusă (120.000 ha în regiunea Krasnodar și 50.000 ha în regiunea de est a Vladivostok) și în Ucraina (25.000 ha).

Au inventat roboți care altoiesc și culeg fructe și legume, aplicații care detectează boli ale plantelor sau programează livrările. Grupul Agroland finanțează cu 50.000 de euro cinci start-up-uri tech românești pentru a-și finanța proiectele, Alina Stanciu - vin, 09 iul. 2021, 12:22

Cinci start-up-uri create de români vor lansa începând cu luna septembrie soluții inovatoare pentru fermieri. Au inventat un robot

46

care culege legume, un robot care altoiește fructe și legume, dar și aplicații care detectează boli ale plantelor și oferă tratamentul potrivit. Firmele sunt finanțate cu 50.000 de euro de către grupul Agroland.

Grupul Agroland, care operează cea mai mare rețea de magazine cu produse pentru grădinărit, pet care și hobby farming din România, controlat de omul de afaceri Horia Cardoș, finanțează cu câte 10.000 de euro cinci start-up-uri tech care vor dezvolta soluții inedite pentru fermieri. Acestea au fost declarate finaliste în cadrul incubatorului de afaceri  AgTech TM, organizat de Agroland în parteneriat cu X by Ascendis, și vor dezvolta, până la sfârșitul lui septembrie 2021, o primă variantă a produselor pe care le-au gândit.

Este vorba despre  o aplicație mobilă care folosește inteligența artificială pentru a-i ajuta pe fitofarmaciști și pe fermieri să detecteze bolile plantelor și să ofere clienților tratamentul potrivit, economisind timp și bani. Creat de Planty AI, algoritmul este antrenat în prima etapă pentru culturile de cereale, roșii, pomi fructiferi și pune la dispoziția fermierului o hartă a fitofarmacilor din țară.

Un alt proiect creat de Urban Agriculture Technologies (UAT) este o soluție pentru fermierii care doresc să crească plante pe tot parcursul anului, să își reducă consumul de apă și să optimizeze spațiul folosit. UAT automatizează serele tradiționale, folosind un sistem hidroponic ce permite ca soluția nutritivă să ajungă direct la rădăcinile plantelor, consumul de apă fiind astfel redus cu 80%. De asemenea, se reduce timpul de plantare, culegere și întreținere, iar prin intermediul unei aplicații mobile, fermierul poate planifica și gestiona comenzile, iar sistemul pregătește din timp cantitățile ce trebuie livrate. De asemenea, utilizatorii UAT pot monitoriza și ajusta parametrii din sistem de la distanță.

O altă invenție, cea a TailPath, rezolvă problemele verificării produselor contrafăcute și ale siguranței alimentare de la producător la consumatorul

47

final, prin implementarea unui sistem de trasabilitate, folosind coduri QR și tehnologie blockchain.

Hardwired a dezvoltat un sistem complet automatizat de culegere a legumelor, destinat fermelor medii și mari. Primul prototip este specializat pe culegerea tomatelor. Sistemul dezvoltat va fi capabil să identifice legumele și să le recolteze cu ajutorul brațului robotic, deplasându-se pe un traseu predefinit și într-un mediu controlat.

ADGraft este primul robot de altoit fructe și legume din România. Startup-ul își propune să ajute fermierii și centrele de răsaduri să își automatizeze producția, astfel obținând plante mai rezistente la boli și dăunători, cu un număr minim de angajați.  Primul prototip se pretează pentru altoirea unui număr mare de plante din familia curcubitaceelor și solanaceelor. Robotul funcționează semi-automat, având o eficientă de pâna la 3 ori mai mare față de altoirea manuală.

Ulterior, urmare a feed-back-ului  primit de la primii utilizatori, start-up-urile vor continua să-și dezvolte produsele, iar Agroland și Ascendis X vor sprijini cele cinci echipe pentru a obține o nouă rundă de finanțare. De asemenea, companiile care aparțin grupului Agroland pot participa la noua rundă de finanțare.

Cei 50.000 euro sunt investiți de Agroland, prin intermediul celor două companii principale din grup. Agroland Business System (indice bursier AG) oferă finanțări a câte 10.000 euro pentru Planty AI, Tailpath și Hardwired, iar Agroland Agribusiness (simbol bursier AAB) sprijină cu aceleași sume start-up-urile Urban Agriculture Technologies și ADGraft.

AgTech TM este un program Agroland dezvoltat în colaborare cu Ascendis, primul program complet de incubare din România. Programul include toate etapele de dezvoltare de la idee la o afacere prin resurse de învățare, mentorat, investiții și acces la cea mai mare bază de clienți din industria agricolă. În prima jumătate a anului 2021, incubatorul de afaceri AgTech TM by Agroland a fost partener cu  Microsoft care, în afară de know-how-ul oferit, a colaborat pentru a le oferi antreprenorilor mijloacele prin care să anticipeze tendințele de evoluție ale domeniului agtech, în următorii 10 ani.

Agroland a fost fondată în 1997, la Timișoara, de către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are peste 250 de unități, localizate în 29 de județe, și peste 2.200.000 de clienți an.  Grupul Agroland a înregistrat o cifră de afaceri de 38,4 milioane de euro, la finele lui 2020, și are peste 300 de angajați. Compania a fost listată pe Bursa de Valori București, pe 1 martie 2021, când acțiunile au fost admise la tranzacționare pe Sistemul

48

Multilateral de Tranzacționare (SMT), Sectorul Titluri de Capital, Categoria Premium, sub indicele bursier AG.

Agroland Agribusiness și-a început activitatea în 2016 ca o divizie a companiei mamă Agroland Business System, iar din 2017 funcționează independent juridic și financiar. Compania are două linii de business: vânzarea de input-uri pentru agricultura convențională și cea organică și tranzacționarea cu cereale. În 2020, Agroland Agribusiness a înregistrat o cifră de afaceri de 18,44 milioane lei (+88% față de anul precedent). Profitul net obținut a fost de 1,2 milioane lei (+231% față de anul precedent), cu o marjă netă de 6,82%, în creștere față de marja de 3,86% obținută în 2019. Compania a fost listată la Bursa de Valori București, sub indicele AAB, pe 15 iunie 2021.

Florin Deznan: Fermierii au prins cele mai bune preţuri din ultimii 15 ani , Marian MUŞAT , 09 iulie 2021

„Fermierii care s-au încumetat să încheie contracte înainte, au prins cel mai bun preţ din ultimii 15 ani”, susţine Florin Deznan, CEO şi fondator RDF Arad. Din păcate, nu prea s-au semnat contracte futures, cultivatorii manifestând maximă prudenţialitate.

„Grâul la bursă fusese cotat undeva la 232 euro tona; între timp a coborât la puţin peste 200 euro/t. Dar e preţ fabulos; dacă scădem 30-35 euro/t transportul, tot ajungem la 900 lei tona de grâu la recoltat. Şi chiar la 800 lei/tona e un preţ extraordinar! În anii din urmă, grâul a plecat de la 600 lei/t; deci, se vede o creştere de preţ consistentă”, consideră omul de afaceri arădean.

Şi a continuat cu analiza: „La rapiţă nici nu mai vorbim, se va comercializa undeva la 490-500 euro/t. De la 300 cât a pornit anul trecut, înainte de recoltă, sunt 200 euro/t în plus”.

Florin Deznan precizează că, de obicei, în perioada de dinaintea recoltatului, preţurile scădeau vertiginos. În zona de vest a ţării se face producţie, cerealele se dezvoltă normal vegetativ, rapiţa arată bine, a plouat suficient, deci, se va face producţie.

49

INDUSTRIE ALIMENTARA

Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea şi-a majorat afacerile cu 3% în 2020, până la 153 milioane de lei, dar profitul a crescut cu peste 30%, Florentina Niţu , 09.07.2021,

Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea a fost înfiinţată în 2015, iar din 2018 este cea mai mare cooperativă din România după cifra de afaceri şi numărul de membri.

♦ În 2020, cooperativa Ţara Mea a preluat activitatea de centralizare, stocare şi livrare a legumelor de la cinci cooperative agricole din principalele bazine legumicole din ţară, din judeţele Dâmboviţa, Olt, Ilfov şi Hunedoara, care produc, în total, 15.000 de tone de legume.

Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea cu sediul în Vaslui şi peste 1.000 de membri a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 153 mil. lei, în creştere cu 3,6% faţă de anul precedent, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Totuşi, cel mai bun rezultat din istoria sa a fost înregistrat în 2018, de circa 200 mil. lei. Reprezentanţii cooperativei au spus anterior pentru ZF că au divizat activitatea acesteia în 2019 în mai multe companii, separând producţia de distribuţie. ZF a solicitat mai multe detalii şi rezultatele consolidate, dar nu a primit un răspuns până la finalul ediţiei. În 2019, ei au spus că au avut afaceri totale de 214 mil. lei. Afacerile Cooperativei agricole integrate Ţara Mea au fost în creştere anul trecut comparativ cu 2019, în contextul în care de la jumătatea lui 2020 cooperativa - cu activităţi de cultivare a legumelor, procesarea lactatelor, producţia de carne de porc şi pasăre şi realizarea de produse finite de băcănie, precum mierea - a început să-şi desfacă marfa în toate reţelele de comerţ modern, până la acel moment fiind doar furnizorul principal al reţelelor Kaufland şi Penny Market.

50

Apele minerale Carpatina şi Lipomin primesc investiţii de 12 mil. lei de la noul proprietar, Prodal 94 , Florentina Niţu , 08.07.2021,

Pe piaţa de băuturi spirtoase, Prodal 94 concurează cu producători precum Alexandrion, Prodvinalco sau Sandic Distilleries, dar şi cu importatori precum BDG Import, PPD sau Pernod Ricard România.

♦ Prodal 94 are în portofoliu şi băuturi spirtoase, precum vodca Stalinskaya şi ginul Wembley, care se vând în peste 20 de ţări.

Producătorul de băuturi spirtoase şi ape minerale Prodal 94, deţinut de Jabbar Kanani şi Bagher Karimzadeh Hagh, vrea să încheie anul 2021 cu o cifră de afaceri de 115 milioane de lei, în creştere cu 18% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de reprezentanţii companiei. În acest context, ei vor face investiţii în modernizarea şi extinderea capacităţii liniilor de producţie a apelor minerale, dar şi în inovaţie pentru băuturile spirtoase.

„Având în vedere achiziţia în 2020 a unei noi linii de business, apa minerală, prin Carpatina şi Lipomin, strategia companiei este aceea de a investi în modernizarea tehnologică a liniilor de producţie şi în extinderea capacităţii de producţie. (...) Nu în ultimul rând, businessul de băuturi spirtoase este susţinut de investiţii în inovaţie”, au spus reprezentanţii Prodal 94. Ei au răspuns la întrebările trimise de ZF cu ocazia întocmirii unui nou catalog Cei mai mari jucători din economie.

Producătorul lactatelor Monor şi-a dublat profitul în 2020, ajungând la peste 6 mil. lei şi afaceri de 132,7 mil. lei , Laurentiu Cotu , 08.07.2021,

Carmo-Lact Prod se află printre cei mai mari zece procesatori locali de lapte şi deţine o unitate de producţie în comuna Monor (judeţul Bistriţa-Năsăud).

Compania Carmo-Lact Prod din Bistriţa-Năsăud, producătorul lactatelor Monor, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste 132,7 mil. lei (27,5

51

mil. euro), în creştere cu 26% faţă de anul anterior, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania şi-a dublat anul trecut profitul, ajungând la 6,2 mil. lei (1,3 mil. euro), de la aproximativ 2,9 mil. lei (610.000 de euro) în 2019. Carmo-Lact Prod a ajuns anul trecut la un număr mediu de 236 de angajaţi.

Carmo-Lact Prod face parte dintre cei mai mari zece procesatori locali de lapte şi deţine o unitate de producţie în comuna Monor (judeţul Bistriţa-Năsăud), care dispune de două secţii, una destinată produselor proaspete, cu o capacitate de 60.000 de litri pe zi, iar cealaltă pentru producţia de brânzeturi, cu o capacitate de 50.000 de litri pe zi, conform datelor de pe site-ul companiei. Compania are peste 1.500 de puncte de lucru în oraşele Baia Mare, Bistriţa, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Mediaş, Râmnicu Vâlcea, Reghin, Satu Mare, Sibiu, Sighişoara şi Târgu-Mureş, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Producătorul brandului Monor este prezent şi pe pieţele externe.

C.C. și-a dat acordul: Active de la Avicola Tărtășești au fost transferate la Avicola Tărtășești Poultry , meatmilk , 9 iulie 2021

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacția prin care Avicola Tărtăşeşti Poultry SRL intenționează să preia de la Avicola Tărtăşeşti SA dreptul de folosinţă a capacităţilor de producţie de ouă de incubaţie, respectiv de pui de o zi, pentru o durată de trei ani.

În prezent, compania Avicola Tărtăşeşti SA se aflată în procedură de reorganizare judiciară. Avicola Tărtăşeşti Poultry SRL, companie nou înfiinţată de grupul Carmistin, are ca obiect principal de activitate creşterea păsărilor.

În urma analizei acestei concentrări economice, Consiliul Concurenţei a constatat că operaţiunea notificată nu ridică obstacole semnificative în calea

52

concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte a acesteia și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

Decizia va fi publicată pe site-ul autorităţii naționale de concurenţă, după eliminarea informațiilor cu caracter confidențial.

Crama Jelna – singura vie din centrul-estul Europei certificată ca fiind o vie montană , Infotrip în Transilvania , 9 iulie 2021, 15:16

Proprietarii au investit 900.000 euro într-o pensiune și au în proiect retehnologizarea cramei, din fonduri europene, și un complex cu hotel și centru wellness și SPA, de 2 milioane de euro

Crama Jelna are singura vie din centrul- estul Europei certificată ca fiind o vie montană – 26 de hectare care produc aproximativ 80000 de sticle de vin pe an, spun cu mândrie reprezentanți cramei.

10 % din producție merge la export, piața principală fiind Belgia.

Frații Ovidiu și Daniel Moldovan din Bistrița-Năsăud au fondat în 2016 Crama Jelna, din podgoria Lechința. Prima gama Amprenta Transilvania, o gamă premium, a fost gata în 2017 și a fost pusă pe piață în februarie 2018. În iunie din același an, a fost lansată gama super-premium Dealu Negru, iar în noiembrie 2019 gama Iconic Navicella.

Pentru vița-de-vie s-au folosit fonduri europene pentru reconversie, în cramă fiind investite fonduri proprii. În total, suma se ridica la circa un milion euro, în aceasta fiind incluse echipamente și tehnologie de ultimă generație.

53

Vinurile cramei Jelna se vând în România, în special pe canalul HoReCa, în câteva sute de locații din aproape toată țara. Recent, au pariat și pe export, având contracte în Belgia, Canada, Danemarca și Anglia.

Darius Pripon, vinificator la Crama Jelna, ne-a declarat: “Suntem în piemontul Munților Călimani.  Vița-de-vie este la 650 de metrii altitudine. Este singura vie din centrul- estul Europei certificată ca fiind o vie montană. Avem 26 de hectare și producem aproximativ 80.000 de sticle pe an, din care 10 % merg la export, piața principală fiind Belgia. Suntem o echipă mică, dar bine sudată și ne dorim să readucem această zonă la viață, capitalul fiind 100% românesc.”

Acesta a completat: “Calitatea aerului este senzațională aici. Dealul Negru, zona care vine după pensiune, este zona cu cea mai mare densitate de animale sălbatice din Europa. Este o zonă protejată. În 2019, într-o săptămână, trei familii de urși ne-a mâncat o tonă și jumătate de struguri.”

“Suntem o cramă tânără. Nu beneficiem de rețete vechi, păstrate din străbuni. Bineînțeles că încercăm să aducem ce este cel mai bun pentru vinul nostru. În fiecare an încercăm să ne îmbunătățim tehnica. Cele mai multe lucrări le facem manual. Zona se caracterizează prin precipitații multe și beneficiază de lumina de dimineață până seara.”, ne-a precizat Vlad Cobuz, inginer viticol la Crama Jelna.

Ovidiu și Daniel Moldovan au finalizat la jumătate anului 2020 o investiție de circa 900.000 euro într-o pensiune de 4 margarete, cu opt camere duble și un restaurant, care se afla în apropierea cramei și a viței de vie.

54

Frații Moldovan au un proiect de retehnologizare a cramei, din fonduri europene. Printre dotările pe care le doresc să le achizitioneze este și o linie performantă de îmbuteliere. Valoarea proiectului este estimată la 800.000 de euro, partea de tehnologie, la care se adaugă costurile construcției.

Crama existentă va fi înlocuită de una nouă, în cladirea careia își vor găsi locul și birourile alături de un magazin de prezentare. Noua cramă va fi una cochetă, cu inox de cea mai bună calitate, foarte performantă.

De asemenea, un proiect nou, în derulare, cu o investiție de 2 milioane euro, este un complex de 2000 mp, cu un hotel și centru wellness și SPA, capacitatea hotelului fiind de 16 camere și 4 apartamente. Zona de SPA se va întinde pe 600 mp și va conține tot ce este necesar pentru o relaxare totală, inclusiv o cameră cu sare.

Va exista și o sala de fitness, o sală de conferințe și o sală de evenimente, iar vara va fi deschisă evenimentelor în aer liber. În apropierea cramei exista deja un lac, care urmează și el să fie mărit și amenajat. Va exista încă o zonă de agrement, pentru pescuit sau pentru simpla relaxare.

Crama Jelna e operată de compania Drosera Comserv, care administrează și activitatea din construcții. Firma a avut o cifra de afaceri totala de 2,78 milioane euro în 2020, din care 450.000 euro doar din vânzarea de vinuri.

DOC: Lechința Litri de vin îmbuteliați anual: 70,000 l Sticle vandute 100.000 Proprietari: Ovidiu Moldovan, Daniel Moldovan Vinificator: Darius Pripon Echipa:

55

o Vlad Cobuz – Inginer Viticolo Ciprian Macavei – Regional Sales Manager (Nordul tarii)o Yadira Padron – Regional Sales Manager (Sudul tarii)

Branduri de vin: Jelna, Dealu Negru, Navicella Soiuri de struguri: Feteasca Albă, Feteasca Regală, Muscat Ottonel,

Sauvignon Blanc, Pinot Noir În mai 2020, Cramei Jelna i s-a acordat dreptul de utlizare a mentiunii

facultative “produs montan” si inregistrarea strugurilor de Feteasca Alba, Feteasca Regala, Sauvignon Blanc si Muscat Otonel in registrul national al produselor montane.

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlata “LECHINŢA” este asigurată în primul rând de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale întâlnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivarii viței-de-vie, întreaga zona fiind încadrată în categoria B.

Podgoria Lechința este situată în regiunea deluroasă a Someşului Mare şi Mureşului din nord-estul Podişului Transilvaniei. Ea se dispune de o parte şi de alta a paralelei de 47 latitudine nordică, între 46º40′ (Hodoşa) şi 47º14′ (Dumitra).

56

Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (dealurile Bistriţei şi dealurile Mureşului), iar in partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinţei, Colinele Comlodului, Colinele Mădăraşului). Aceste dealuri şi coline au în general la nivelul culmilor altitudini între 300-500 m şi versanţi moderat sau puternic înclinaţi (5º-25º), cu un mare grad de dispersie al plantaţiilor.

Plantaţiile viticole sunt situate în general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constituie un adăpost pentru viţa de vie, împotriva vânturilor, brumelor târzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre şi veri relativ calde şi umede, dar continuate cu toamne calde, până în octombrie inclusiv, favorabile maturării strugurilor.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Consiliul Concurenţei analizează trranzacţia prin care Glovoappro preia Foodpanda , J.P. , Comunicate de presă / 09 iulie

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Glovoappro SRL intenţionează să preia compania Foodpanda Ro SRL şi, indirect, afacerea Pandamart, operată de către Delivery Hero Dmart SRL, conform unui comunicat remis redacţiei.

Glovoappro SRL este filiala din România a companiei Glovo, care are ca principal obiect de activitate dezvoltarea şi administrarea serviciului online de livrare de mâncare de la restaurante către consumatori, prin intermediul platformei cu acelaşi nume.

În România, Glovo furnizează, din aprilie 2018, servicii de preluare comenzi online şi livrare de mâncare de la restaurante către consumatori şi, adiacent acestora, activităţi de preluare comenzi şi livrare de alte bunuri de consum (precum: alimente, flori, băuturi alcoolice şi tutun, produse farmaceutice, jucării, produse de îngrijire pentru copii, cărţi, etc.) furnizate de vânzători, precum lanţuri de supermarket sau magazine locale.

Foodpanda Ro SRL şi Delivery Hero Dmart SRL fac parte dintr-un grup de companii deţinute de către Delivery Hero SE, Germania.

Foodpanda Ro SRL furnizează servicii de preluare a comenzilor online şi livrare de mâncare de la restaurante prin intermediul serviciului online Foodpanda. În plus, Foodpanda Ro SRL a inclus recent alte bunuri de

57

consum (precum: alimente, flori, băuturi alcoolice şi tutun, produse farmaceutice, jucării, produse de îngrijire pentru copii, cărţi, etc.).

Delivery Hero Dmart SRL, înfiinţată în 2020, îşi desfăşoară activitatea prin intermediul magazinelor de tip "dark store" - Pandamart, care reprezintă spaţii de depozitare în proximitate destinate exclusiv vânzării online a produselor de tip multicategorie, prin intermediul platformei Foodpanda.

În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei.

Autoritatea de concurenţă va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

Fast-foodul „mănâncă“ circa un sfert din piaţa totală de restaurante. Românii cheltuie anual peste 2 miliarde de lei pe şaorma, burgeri şi aripioare , Cristina Roşca , 09.07.2021,

Piaţa restaurantelor din România a scăzut anul trecut, în primul an de pandemie, până sub 10 mld. lei, faţă de 14 mld. lei în 2019.

Din total, segmentul de fast-food reprezintă circa 20-25%. Mai mult, în cazul vânzărilor de fast-food, deşi au fost înregistrate scăderi în pandemie, ritmul a fost mai lent decât cel al pieţei totale (30%), arată analiza ZF ce porneşte de la rezultatele marilor companii din domeniu.

Pe această piaţă fast-food, lupta se dă între giganţii străini precum McDonald’s şi KFC, conceptele locale Spartan sau Mesopotamia şi şaormeriile de cartier. Iar apetitul românilor pentru fast-food este confirmat şi de venirea sau revenirea pe plan local în ultimii ani a unor jucători internaţionali precum Taco Bell sau Burger King. Totuşi, mai sunt multe nume mari care lipsesc precum Wendy’s, Chipotle sau Five Guys. „Sunt multe branduri internaţionale care lipsesc de pe piaţă. România este o ţară care a îmbrăţişat brandurile occidentale, care e deschisă la nou. Dovadă stă

58

faptul că noi am adus Taco Bell cu mâncare mexicană-californiană, care funcţionează foarte bine“, spune Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise Group.

Stelian Olaru şi Adriana Dănilă, proprietarii restaurantelor Gram Bistro şi Suento, au investit 250.000 de euro într-un nou restaurant Ever After , Alexandra Matei , 09.07.2021,

Stelian Olaru şi Adriana Dănilă, doi antreprenori din Bucureşti care au intrat pe piaţa HoReCa în 2015, vor deschide un nou restaurant la finalul lunii iulie, la parterul clădirii de birouri Mendeleev Office 5, imobil dezvoltat de compania Akcent Development şi administrat de Cushman & Wakefield Echinox. Clădirea se află între Piaţa Romană şi Calea Victoriei. 

Investiţia pentru acest nou concept de restaurant, numit Ever After, se ridică la aproximativ 250.000 de euro, după cum afirmă Stelian Olaru. Cei doi mai deţin două concepte de restaurante în Bucureşti: Gram Bistro, un local situat la parterul clădirii de birouri America House din zona Piaţa Victoriei şi Suento by Gram, de pe Strada Toamnei.

Profi merge din nou către modelul de discount la aproape un deceniu de la repoziţionarea pe segmentul de proximitate , Cristina Roşca , 08.07.2021,

Profi şi-a propus să depăşească pragul de 2.000 de unităţi până în 2024, mizând în continuare pe o expansiune accelerată după modelul ultimilor ani.

♦ Retailerul este unul dintre cei mai extinşi jucători din comerţul local, cu aproape 1.500 de magazine la nivel naţional.

59

Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, se repoziţionează de pe segmentele de proximitate şi supermarket către cel de convenience cu componentă de discount, pariind astfel pe pre-ţuri mici.

Această repoziţionare vine la aproape un deceniu după ce retailerul a re-nunţat la modelul de discount pentru a deveni magazin de proximitate.

„Unităţile noastre sunt prezente în sute de localităţi din întreaga ţară, ceea ce ne oferă probabil cea mai bună cunoaştere a consumatorului din România“, a declarat Pawel Musial, directorul general al Profi.

Carrefour România și-a publicat bilanțul pe anul 2020 , meatmilk , 9 iulie 2021

Pe site-ul companiei, Carrefour România și-a publicat bilanțul pentru anul 2020. Cu peste 10.100 de magazine în 34 de țări, Grupul Carrefour este al doilea retailer mondial și numărul unu în Europa.

Carrefour în România

De peste 50 de ani, Carrefour este un partener pentru viața de zi cu zi. În fiecare zi, Carrefour primește în magazinele sale peste 10 milioane de clienți din lumea întreagă, oferindu-le o gamă largă de produse și servicii la prețuri echitabile.

În România, grupul Carrefour oferă clienților săi multiple posibilități de a face cumpărături, atât în cele 298 de magazine din țară, cât și prin portalul unic www.carrefour.ro  și platforma BRINGO, disponibilă gratuit în Google Play și App Store, în 35 de orașe.

60

În 2019, Carrefour a avut un total de 366 de magazine în toate formatele, incluzând și magazinele de tip mandat de gestiune și franciză, dintre care: 40 hypermarketuri Carrefour, 190 magazine Carrefour Market, 108 magazine Carrefour Express, 28 magazine Supeco.

Ca parte din strategia de inovație, Carrefour a dezvoltat pentru clienții săi mijloace inovatoare de plată, precum aplicația „Carrefour Pay”, prin intermediul căreia aceștia pot verifica preţurile din magazin sau plăti cumpărăturile direct din aplicaţie, la casele de marcat.

Continuând seria inovațiilor, anul trecut, Carrefour a lansat în hipermarketul Carrefour Băneasa, serviciul integrat „Casa ta – Self Service”, prima casă de marcat unde clienții au posibilitatea să scaneze și să plătească singuri, în același loc, produsele cumpărate.

Strategia Carrefour

Încă din anul 2001, Carrefour și-a luat un angajament ferm față de consumatorul român, care încă stă în picioare și este unul din pilonii de comunicare – oferirea celor mai mici prețuri, mereu.

În acest sens, la început, principalele motive pentru care consumatorii vizitau magazinele Carrefour erau legate de prețurile mici, de gama largă de produse și de promoții. Evoluția brandului nu a fost aleatorie, ci a venit în anticiparea nevoilor consumatorilor noștri.

Politica anticorupție Carrefour România

Politica anticorupție Carrefour România contribuie la lupta împotriva corupției prin respectarea legilor naționale, internaționale și a legilor cu scop extrateritorial, așa cum este Legea franceza Sapin II, adoptand toleranta zero fata de toate actele de corupție și instituind un program de conformitate dedicat prevenirii și detectării acestor acte.

În demersul de aplicare a normelor din domeniu, compania evaluează și gestionează riscurile care ar putea avea un impact negativ asupra operațiunilor, relațiilor de afaceri sau asupra produselor ori serviciilor sale.

Carrefour a creat propriul său sistem de alertă care poate fi utilizat de angajați sau colaboratori pentru a raporta orice situație sau comportament care nu respectă Principiile Etice.

Obiective depășite

61

În 2020, grupul Carrefour și-a depășit obiectivele principale de sustenabilitate socială și de mediu, atingând scorul de 115% conform indicelui CSR and Food Transition, față de 114% în 2019. Acest indice stă la baza constituirii raportului anual de sustenabilitate și responsabilitate socială al grupului Carrefour Franța.

Rezultatele indicelui sunt notabile pentru două angajamente importante. Primul este acela că, din 2017 până în prezent, cantitatea de ambalaje a fost redusă cu 6154 de tone – de aceea, obiectivul pe care grupul și l-a stabilit a fost dublat la cel de 20,000 de tone până în 2025.

În plus, emisiile de dioxid de carbon au scăzut cu 9% față de anul 2019; noul target, aprobat de inițiativa Science Based Target, este acela de a reduce emisiile de CO2 cu 30% până în 2030 și cu 55% până în 2040 (în comparație cu anul 2019).

Indicele CSR and Food Transition Index dezvoltat de Carrefour este un scor global care urmărește pe durata mai multor ani evoluția grupului în termeni de sustenabilitate, la nivelul fiecărei piețe unde este prezent.

Cu un scor de 115% raportat la nivelul obiectivelor stabilite, Carrefour grup și-a depășit țintele cu privire la mai mulți indicatori de bază: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea volumului deșeurilor alimentare, dezvoltarea agriculturii organice și a agroecologiei, reducerea volumului de ambalaje utilizate și promovarea diversității în ceea ce privește resursele umane.

Indicele CSR se calculează pe baza a 17 grupe de indicatori, care monitorizează rezultatele Grupului Carrefour în ceea ce privește strategia de CSR și implementarea tranziției către o alimentație mai sustenabilă și mai sănătoasă. Cei 17 indicatori sunt grupați în patru categorii, care măsoară performanța pentru: Produse, Magazine, Clienți și Angajați.

Carrefour România a avut o performanță CSR de 88% în anul 2020. Astfel, Carrefour România și-a atins o parte semnificativă din obiectivele setate, referitoare la: reducerea risipei alimentare, tranziția alimentară în magazine, produsele locale și susținerea producătorilor locali, programul Act for Food, planul de acțiune pentru o dietă mai sănătoasă, integrarea angajaților cu dizabilități și siguranța la locul de muncă.

Scorul de 88% raportat pentru anul 2020 reprezintă o medie a categoriilor măsurare în acest proces de raportare: Produse 64%, Clienți 103%, Magazine 78% și Angajați 107%.

62

Rezultatele pe 2020 vizează o creștere față de anul anterior, în care scorul general a fost de 81%. Potrivit acestui raport, rezultatele politicilor de responsabilitate socială sunt vizibile nu doar în sprijinul acordat comunităților defavorizate, ci reflectă orientarea strategică a Carrefour către o alimentație sănătoasă și sustenabilă, protejarea mediului și conservarea resurselor naturale, precum și tranziția spre o economie echitabilă, în care agricultura ecologică și micii producători reprezintă o pondere semnificativă.

Agricultura organică

În majoritatea țărilor, performanța grupului nu a atins obiectivul stabilit, principalul motiv fiind acela că obiecti vele au fost setate înaintea începerii crizei Covid-19, care a avut un impact puternic asupra obiceiurilor de consum.

În România însă, Carrefour continuă să fie un lider pe piața de produse organice. În același timp, Carrefour se angajează să susțină agricultura organică în România prin continuarea programului Creștem România Bio, derulând cea de-a doua ediție în 2020.

Produse care contribuie la păduri mai sustenabile

În ceea ce privește planul de acțiune pentru păduri sustenabile, obiectivele propuse au fost atinse în proporție de 95%. Astfel, 99% dintre vânzările celor mai importante zece familii de produse de lemn și hârtie sunt conforme cu planul de acțiune (au certificare FSC/relaționată), în timp ce 89% din uleiul de palmier vândut este certificat RSPO sau echivalent (cu 12% mai mult decât în 2019).

Reducerea risipei alimentare Din 2016 până în 2020, risipa alimentară din magazinele Carrefour a fost redusă cu 8%. Carrefour România se poziționează bine în raport cu obiectivul de reducere cu 50% a risipei de mâncare până în 2025, având în vedere colaborările dedicate cu ONG-uri, donațiile de produse cu termen scurt de expirare și vânzarea accelerată a produselor din magazine, care se apropie de termenul de expirare.

Tranziția alimentară în magazine

82,3% dintre consumatorii Carrefour România regăsesc principiile tranziției alimentare în percepția generală asupra brandului, cu o creștere de 2,6% față de anul 2019. Produse locale și susținerea producătorilor locali Carrefour România a implementat toate axele planului de acțiune care vizează accesul

63

la piață pentru producătorii locali și a crescut scorul acestui plan cu 4 puncte.

În plus, Carrefour a dezvoltat relații strânse cu furnizorii locali mici și medii și a continuat să fie un partener puternic pentru Cooperativa de la Vărăști, care a produs în anul 2020 peste 7.425 tone de legume și verdețuri.

Parteneriatele cu micii fermieri au fost și mai valoroase în 2020, într-un context dificil care a cerut acțiuni concrete și continuitate. Carrefour a adus consumatorul mai aproape de fermieri prin Lădița de verdețuri cu preț unic de, prima dintr-o serie de produse cu legume cultivate local.

Aceasta conținea 25 de articole provenind de la Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, de la producători din programul Creștem România BIO aflați în primii ani de conversie la agricultura ecologică, dar și de la sute de alți fermieri din țară, cu care Carrefour are contract sezonier.

Această primă Lădiță fost disponibilă pe rafturile hipermarketurilor Carrefour și online, în platforma BRINGO. Proiectul a venit să susțină micii producători, care se confruntau cu dificultăți cauzate de starea de urgență instalată la nivel național, amplificată de o producție timpurie.

Susținerea comunităților

Carrefour a donat echivalentul a 25% din valoarea fiecărei lădițe vândute către Fundația pentru Dezvoltarea Agriculturii pentru a susține dezvoltarea de programe sustenabile în agricultură, un domeniu cu atât de mult potențial în România.

Carrefour susține comunitățile în care activează prin programe relevante, astfel că, în 2017, retailerul a lansat, în premieră în România, Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști, prima de acest gen fondată alături de un retailer.

Proiectul aduce mai aproape de clienții Carrefour producătorii agricoli români cu produse de calitate și le oferă acestora oportunitatea de a accesa o piață de desfacere sustenabilă. La mai puțin de 30 de km de București, în comuna Vărăști, județul Giurgiu, 140 de familii de agricultori partenere cultivă legume și verdețuri pe 135 de hectare de teren, 12 luni pe an. La început, în 2017, au fost doar 4 familii.

Restul s-au alaturat cu încredere și pricepere, în următorii ani, până azi. Împreună au produs peste 16.000 de tone de legume de calitate care au ajuns în toate magazinele Carrefour din România.

64

Angajați cu dizabilități

În 2020, 1,3% dintre angajații Carrefour România sunt angajați cu dizabilități, integrați în cadrul de lucru de la sediu și din magazine.

În ciuda faptului că procentul a scăzut cu 0,1% față de 2019, Carrefour este aliniat cu obiectivul setat pentru 2025, de a avea până la 2% dintre angajați integrați în echipă cu dizabilități.

Training pentru angajați

În ceea ce privește trainingul angajaților, Carrefour România în 2020 a avut în medie 6 ore și jumătate de training dedicate pentru fiecare angajat, crescând în medie cu 3.3 ore per angajat față de rezultatele anului 2019, în ciuda crizei Covid-19.

Astfel, Carrefour România încă se poziționează bine în raport cu targetul de 13 ore de training per angajat până în anul 2025.

Paharele din plastic de unică folosinţă şi unele cutii de unică folosinţă pentru meniurile fast food vor fi taxate – proiect, Cristina Şomănescu - vin, 09 iul. 2021, 12:01

Paharele şi capacele lor din plastic de unică folosinţă, precum şi cutiile pentru mâncare folosite utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum urmează să fie taxate de operatorii economici, potrivit unui proiect de act normativ la care lucrează ministerele Mediului şi Economiei, studiat de Economica.net.

Ministerele Mediului şi Economiei au pregătit o schiţă a actului normativ prin care România va transpune în legislaţia naţională Directiva UE 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.Cele două ministere atrag însă atenţia că forma finală a proiectului de act normativ antemenţionat poate suferi modificări faţă de varianta anunţată acum.

Economica.net a studiat proiectul şi vă spune care sunt regulile noi pregătite pentru oamenii de rând şi pentru firme, în domeniul unor produse de unică folosinţă.

Important: regulile pe care vi le prezentăm în continuare nu se vor aplica tuturor produselor din plastic de unică folosinţă. 

65

Produsele vizate de actul normativ, la care lucrează cele două ministere, sunt prevăzute în partea A din Anexa Directivei CE 2019/904. Economica.net vi le enumeră mai jos:

– pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora.

– recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, cu produse alimentare care:sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;sunt de regulă consumate din recipient şi sunt gata de consum fără să necesite pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare.

Reguli noi pentru firme

Firmele care vând cu amănuntul produse din plastic de unică folosinţă din lista prezentată de Economica.net mai sus, precum şi cele care folosesc aceste produse ca să-şi vândă produsele proprii vor avea noi obligaţii:

– să taxeze produsele din plastic de unică folosinţă oferite clienţilor;– să afişeze preţul acestor produse la loc vizbil, spre corecta informare a clienţilor;– să evidenţieze distinct, pe documentele de vânzare, preţul produselor din plastic de unică folosinţă primite de clienţi;– să le dea clienţilor posibilitatea să aleagă alternative reutilizabile la produsele din plastic de unică folosinţă din lista de mai sus, reiese din documentul pregătit de Ministerul Mediului, consultat de Economica.net.

Operatorii economici care introduc pe piaţă produse din plastic de unică folosinţă din lista prezentată de Economica.net mai sus vor avea următoarele obligaţii:

– să declare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile de produse din plastic de unică folosinţă din lista prezentată de Economica.net mai sus, introduse pe piaţa românească în anul precedent celui în care raportează.– să scadă progresiv cantităţile de produse de unică folosinţă din lista prezentată de Economica.net, introduse pe piaţă, astfel: în anul 2023 să introducă pe piaţă cu 5% mai puţin decât în anul 2022, în anul 2024 – cu 10% mai puţin, în anul 2025 – cu 15% mai puţin, iar în anul 2026 – cu 20% mai puţin, se arată în documentul Ministerului Mediului.

66

– să raporteze în fiecare an măsurile luate pentru atingerea acestor ţinte, către Ministerele Mediului şi Economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui pentru care transmite aceste date.

Tinerii, educaţi în şcoli să fie mai responsabili când consumă plastic

În şcoli şi facultăţi se vor susţine campanii de informare despre impactul produselor din plastic de unică folosinţă asupra sănătăţii şi mediului, în special, dar şi despre prevenirea generării deşeurilor, în general.

Ministerele Mediului şi Economiei vor monitoriza produsele de unică folosinţă enumerate în partea A din Anexa Directivei 2019/904, introduse pe piaţă, dar şi măsurile de reducere a consumului.

Ministerul Economiei va întocmi, prin ordin, Registrul naţional al operatorilor economici care:

care introduc pe piaţă sticle PET care conţin plastic reciclat;care introduc pe piaţă plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET;care introduc pe piaţă alternative reutilizabile la produsele de plastic de unică folosinţă enumerate în lista prezentată de Economica.net mai sus.Mai mult, cele două ministere vor prezenta Comisiei Europene în fiecare an un raport cu date centralizate despre produsele de unică folosinţă enumerate în partea A din Anexa Directivei 2019/904, introduse pe piaţă în anul respectiv, ca să demostreze scăderea consumului.

Atenţie! Aceasta nu este forma finală a proiectului de act normativ prin care ţara noastră transpune în legislaţie Directiva UE 2019/904. Economica.net va urmări acest subiect şi vă va spune care sunt măsurile cuprinse în varianta finală a proiectului, îndată ce va fi pusă la punct de cele două ministere.

... citeste si partea a doua ...

67