Stiri 08 februarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 08.02.2021 1 EUR 4.8740

1 USD 4.0514

Prognoza meteo: Anomaliile termice lovesc România. Ce se anunţă, unde ninge 7 februarie 2021, 08:28 de Ionela Stănilă

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) anunţă temperaturi mai ridicate decât cele normale săptămâna viitoare şi mai scăzute în ultima săptămână din februarie. Informatii, duminica 07 02 2021:

Luni, 8 februarie, în sudul Dobrogei sunt aşteptate 19 grade Celsius.

Martie începe cu temperaturi uşor mai mari decât cele specifice perioadei, în toate regiunile ţării, se arată în prognoza ANM pentru următoarele patru săptămâni.

Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni:   Se anunță ger în mai multe regiuni din țară 08.02.2021 09:45

De joi vremea se va răci accentuat, iar frigul pune stăpânire pe toate zonele țării până săptămâna viitoare, anunță meteorologii. De joia

1

viitoare, se va încălzi treptat, iar temperaturile vor deveni normale pentru această perioadă, informează Mediafax.

În Banat, în primele zile ale intervalului de prognoză vremea va fi deosebit de caldă pentru această perioadă, cu temperaturi medii de 12 - 14 grade la valorile maxime, diurne și de 3 - 7 grade la cele minime, nocturne. În noaptea de joi spre vineri (11/12 februarie), vremea se va răci accentuat, astfel încât, în intervalul 12 - 17 februarie, vremea va fi deosebit de rece, vor fi temperaturi maxime de -4...-2 grade și minime de aproximativ -10 grade, nopțile devenind geroase. Ulterior, între 18 și 21 februarie, va avea loc o încălzire treptată, astfel încât, la finalul celei de a doua săptămâni a prognozei, regimul temperaturii aerului se va apropia de normalul perioadei, cu valori de 3 4 grade, ziua și -6...-5 grade, noaptea. Probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată pe aproape întreg parcursul celor două săptămâni, dar în intervalul 8 - 11 februarie ploile vor fi mai frecvente și moderate cantitativ.

În Crișana, intervalul de prognoză va debuta cu o vreme deosebit de caldă, caracterizată prin temperaturi medii diurne în jurul a 12 grade și nocturne cuprinse între 3 și 6 grade, apoi se va răci semnificativ, devenind geroasă în cursul nopților și al dimineților. Astfel, între 12 și 17 februarie, temperaturile maxime, preponderent negative, se vor situa între -6 și -2 grade, în medie regională, iar cele minime vor fi de -12...-10 grade. Ulterior, va avea loc un proces de încălzire, iar la finalul celor două săptămâni de prognoză valorile maximelor termice vor fi de 2 - 3 grade, apropiate de normele perioadei, iar minimele vor fi, în medie, situate în jurul a -7 grade. Probabilitatea pentru precipitații va fi relativ ridicată pe aproape tot parcursul intervalului de prognoză, dar între 8 și 12 februarie ploile vor fi însemnate cantitativ și se vor semnala pe arii extinse.

În Transilvania, valorile termice din primele zile ale intervalului de prognoză vor caracteriza o vreme deosebit de caldă pentru această perioadă, respectiv cu medii ale temperaturilor maxime de 11...12 grade și ale celor minime de 1...4 grade. Apoi, vremea se va răci brusc și semnificativ, astfel încât, între 12 și 21 februarie, vremea va fi deosebit de rece, geroasă chiar în cursul nopților și al dimineților și se vor înregistra maxime diurne între -8 și 0 grade și minime nocturne între -15 și -10 grade, în medie regională, cu cele mai ridicate valori abia spre finalul celor două săptămâni. Ploi moderate cantitativ și pe arii mai extinse se vor semnala pe 8, 9 și 11 februarie, iar în restul intervalului de prognoză precipitațiile vor fi pe arii restrânse și, în general, slabe cantitativ.

2

În Maramureș, vremea va fi deosebit de caldă în primele trei zile ale prognozei, când se vor înregistra temperaturi maxime de aproximativ 10 grade, în medie, iar cele minime se vor situa între 3 și 5 grade. Ulterior, ca urmare a unei răciri accentuate, în intervalul 12 - 21 februarie, mediile valorilor diurne vor fi negative, cuprinse între -8 și 0 grade, cu cele mai scăzute la finalul primei săptămâni de prognoză. În același interval, valorile termice minimie se vor situa între - 14 și -10 grade, caracterizând o vreme geroasă în cursul nopților și al dimineților. Între 8 și 12 februarie, vor fi ploi pe arii extinse, local însemnate cantitativ. Ulterior, probabilitatea pentru precipitații se va menține relativ ridicată, dar acestea vor fi în general slabe.

În Moldova, vremea va fi rece în prima zi a intervalului de prognoză, când maxima temperaturii aerului mediată la scara întregii regiuni va fi de 2 grade, apoi se va încălzi, iar valoarea medie va atinge 8...10 grade în următoarele zile. Temperaturile minime vor avea o evoluție similară, cu o valoare medie de -4 grade la început, apoi 1...2 grade. Dar, din 12 februarie, ca urmare a unei răciri accentuate, vremea va deveni deosebit de rece, geroasă chiar în cursul nopților și al dimineților, cu valori termice situate între -6 și 0 grade, la valorile maxime și -14...-8 grade, în cursul nopților. Probabilitatea pentru precipitații va fi mai ridicată pe 7, 8 și 11 februarie, iar în restul intervalului de prognoză acestea vor fi prezente doar pe arii restrânse și vor fi, în general, slabe cantitativ.

În Dobrogea, între 8 și 11 februarie vremea va fi deosebit de caldă, temperaturile maxime vor fi, în medie, de 13...15 grade, iar cele minime se vor situa între 4 și 8 grade. Ulterior, vremea se va răci accentuat și media maximelor diurne va avea valori negative, între -4 și 0 grade în intervalul 12 - 19 februarie și abia în ultimele zile va deveni ușor pozitivă, spre 2 grade pe 21 februarie. Iar nopțile vor fi reci după data de 12 februarie, cu valori nocturne ce se vor situa, în medie, între -9 și -4 grade, până la finalul celei de a doua săptămâni. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare în jurul datelor de 8, 11 și 12 februarie, iar în rest doar izolat se vor semnala precipitații slabe.

În Muntenia, până în data de 11 februarie valorile termice vor caracteriza o vreme deosebit de caldă, cu maxime ce vor ajunge la medii de 14...15 grade și minime ce se vor situa în medie între 2 și 6 grade. Apoi, vremea se va răci brusc și accentuat, astfel încât în perioada 12 - 18 februarie media temperaturilor diurne se va situa în jurul valorii de -2 grade, iar cea a celor nocturne va fi la limita gerului, de aproximativ -10 grade. Ulterior, în ultimele zile ale intervalului este posibilă o creștere ușoară a regimului termic, maximele să tindă spre 0...2 grade, iar minimele spre -8...-6 grade.

3

Vor fi precipitații în general slabe cantitativ, local și temporar în perioada 8-12 februarie și doar trecător și pe arii restrânse în restul intervalului.

În Oltenia, vremea va fi mult mai caldă decât în mod obișnuit, până în data de 11 februarie, când se vor înregistra valori termice diurne medii cuprinse între 10 și 14 grade și temperaturi medii nocturne între 4 și 7 grade. Apoi, vremea se va răci brusc și accentuat, astfel încât în perioada 12 - 18 februarie media temperaturilor maxime va fi de -2...0 grade, iar cea a minimelor se va situa în jurul a -10 grade. Ulterior, în ultimele zile ale intervalului este posibilă o creștere ușoară a regimului termic, spre maxime medii de 2...3 grade și minime de -8...-6 grade. Vor fi precipitații în general slabe cantitativ, local și temporar în perioada 8-12 februarie și doar trecător și izolat în restul intervalului.

La munte, până în data de 11 februarie vremea va fi caldă cu maxime în medie cuprinse între 4 și 6 grade și minime medii de -2...0 grade. Apoi se va răci brusc și accentuat, astfel încât perioada 12 – 17 februarie va fi geroasă, cu o medie a valorilor diurne de -14...-12 grade și cu temperaturi medii nocturne ce se vor situa în general între -20 și -16 grade. Ulterior, în ultimele zile ale intervalului este posibilă o creștere ușoară și treptată a regimului termic, spre maxime medii de -8...-6 grade și minime de -14...-12 grade. Probabilitatea pentru precipitații va fi ridicată pe aproape întreg parcursul celor două săptămâni, dar în intervalul 8 - 11 februarie acestea vor fi mai frecvente și în general moderate cantitativ. Editor : Liviu Cojan

APIA si SUBVENTII

Bugetul pe 2021 – finalizat! Când va putea APIA să achite subvențiile ANT către fermieri!Ramona Dascălu - 8 februarie 2021

Bugetul pe 2021 – finalizat! Fermierii români așteaptă cu nerăbdare adoptarea bugetului pe anul 2021 de acest lucru depinzând deblocarea subvențiilor de tip Ajutoare Naționale Tranzitorii. În acest sens, premierul Florin Cîțu a anunțat astăzi, luni – 8 februarie, că proiectul pentru Legea bugetului a fost finalizată şi urmează să fie publicată marţi sau miercuri dimineaţă. Este de așteptat ca procedura de dezbatere și de adoptare să fie grăbită și să se finalizeze în circa o săptămână.

”Va fi în dezbatere publică mâine sau poimâine. Am avut de clarificat câteva măsuri, care vor fi printr-o ordonanţă de urgenţă sau amendamente în Parlament, cu cei de la coaliţie, cu coaliţia de guvernare. Legea bugetului este finalizată, va fi în transparenţă publică mâine sau miercuri dimineaţă, cel mai târziu”, a afirmat Florin Cîţu la Parlament, potrivit Agerpres.

4

Premierul a precizat că ţinta de deficit asumată prin proiectul Legii bugetului este între ”7% şi 7,1%”.

În ceea ce priveşte discuţiile legate de sporurile din sectorul bugetar, el a precizat că aceste sume vor fi deocamdată plafonate. ”Despre aceste amendamente vorbim, ele există, ori prin ordonanţă, ori vor fi în Parlament. E vorba de o plafonare în acest moment, dar urmează o Lege a salarizării care va lega sporurile de performanţă în sectorul bugetar”.

Vă reamintim că fermierii așteaptă aprobarea bugetului de stat pentru a li se debloca o serie de plăți precum Ajutoarele Naționale Tranzitorii, ajutorul de stat pentru motorină. De asemenea, agricultorii așteaptă ca în buget să fie prinși și banii pentru despăgubirile la culturile de primăvară calamitate anul trecut.

Subventii APIA 2021: care sunt conditiile pentru accesarea sprijinului, februarie 8, 2021

Fermierii care exploateaza terenuri agricole vor beneficia si in anul 2021 de platile directe, atat timp cat indeplinesc anumite conditii si depun cererea de plata in termenele stabilite de APIA. In cele ce urmeaza vom incerca sa raspundem la cele mai frecvente intrebari adresate de persoanele care acceseaza, pentru prima data, subventia APIA in 2021:

Care este termenul de depunere a cererii unice de plată pentru Campania 2021 fără penalităţi?

La fel ca in anii precedenti, termenul de depunere a cererii de plata pentru subventia APIA este 1 martie-15 mai, cu precizarea ca documentul poate fi depus si dupa aceasta data, insa solicitantului ii vor fi imputate anumite penalizari, in functie de numarul zilelor de intarziere.

5

Cine sunt beneficiarii subvenţiilor?

Conform art. 7 din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă.

Care este mărimea exploataţiei pentru a beneficia de subvenţii?

Fermierii să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazulviilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru  legume cultivate în sere şi solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei este de 0,03 ha.

Care sunt condiţiile generale de eligibilitate pe care trebuie sa le îndeplinească un fermier pentru a primi subvenţie pentru agricultură?

Conform art. 8 din O.U.G. nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la fermierii trebuie:

a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;

b) să depună cerere unică de plată în termen;

c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazulviilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere şi solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei este de 0,03 ha;

d) fermierii persoane fizice care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată au primit plăţi directe de peste 5.000 euro potrivit prevederilor

6

art. 1 alin. (2) pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3);

e) fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior depunerii cererii, cuantumul estimat al plăţii depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) sau (3);

f) să declare toate parcelele agricole, precum şi zonele de interes ecologic prevăzute la art. 20 alin. (1), în sensul prevederilor art.72 alin.(2) din Reg. (UE) nr.1306/20133, potrivit cărora fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar;

g) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate şi să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;

h) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;

i) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;

j) să înscrie, sub rezerva aplicării sancţiunilor prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;

k) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare şi Control, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

l) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele şi animalele din exploataţie să facă obiectul controalelor

7

administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;

m) să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie;

n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziţia lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;

o) să furnizeze toate informaţiile solicitate motivat de către APIA în termenele stabilite de aceasta;

p) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

r) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinate;

s) să identifice, să declare, în cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile.

APIA: PLĂȚI SUPLIMENTARE ANUL ACESTA PENTRU FERMIERI! Agroinfo 06 februarie 2021 PLĂȚI FERMIERI 2021-2022! Fermierii români beneficiază și anul acesta de plățile compensatorii pe hectar și pentru animale acordate în cadrul măsurilor de dezvoltare rurale. Sunt menținute și pentru anul 2021 Măsura 10 - Agro-mediu și climă, Măsura 11 - Agricultură ecologică și Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Gorj.

Angajamentele care sunt încheiate de APIA anul acesta cu fermierii pentru plățile compensatorii acordate pe aceste măsuri de dezvoltare

8

rurală nu vor mai avea durata de 5 ani, așa cum a fost până-n anul 2020. Perioada unui angajament este între un an și 3 ani.

Conform Regulamentului (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020, pentru noile angajamente care urmează să fie asumate începînd din 2021, pentru Agro-mediu și climă, Agricultură ecologică, Bunăstarea animalelor statele membre stabilesc în programele lor de dezvoltare rurală o perioadă mai scurtă cuprinsă între unul și trei ani.

Dacă statele membre prevăd o prelungire anuală a angajamentelor dupa încheierea perioadei inițiale, începînd din 2022 prelungirea nu depășește un an.

Prin derogare, pentru noile angajamente care urmează să fie asumate în 2021 și 2022, statele membre pot stabili o perioadă mai lungă de trei ani în programele lor de dezvoltare rurală pe baza naturii angajamentelor și a obiectivelor de mediu și climatice urmărite.

Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice:  „În anii 2021 și 2022 pentru programele prelungite în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului, în cazul în care plățile degresive (plăți Măsura 13 zone care se confruntă cu constrângeri naturale) nu au fost acordate de statele membre pe durata maximă de patru ani până-n 2020, statele membre respective pot decide să continue plățile respective până la sfârșitul anului 2022, dar nu pentru o perioadă totală mai lunga de patru ani. În acest caz, plățile din anii 2021 și 2022 nu depășesc 25 EUR pe hectar, informează APIA Gorj.

AGROINFO vă reamintește cuantumul acestor plăți APIA suplimentare, valabile pentru anul de cerere 2020:

PLĂȚI COMPENSATORII!

Măsura 10 Agro-mediu și climă

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/haP2 - Practici agricole tradiţionale:P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/haP2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha  P3 - Pajişti importante pentru păsări:

9

P3.1 Crex crex:

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/haP3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/haP3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/haP4 - Culturi verzi = 128 €/haP5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/haP 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/haP7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha

Pachetul 8 - Rase de animale în pericol de abandon

Ovine: 87 €/UVM/anRasele eligibile la plată:- Țigaie cu cap negru de Teleorman- Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon)- Karakul de Botoșani- Merinos de Suseni- Merinos Transilvănean- Merinos de Cluj- Merinos de Palas- Ţigaie – varietatea ruginie

Caprine: 40 €/UVM/anRasele eligibile la plată:- Carpatina- Alba de Banat

Bovine (taurine și bubaline): 200 €/UVM/anRasele eligibile la plată:● Taurine:

10

- Sura de Stepă● Bubaline:- Bivolul românesc

Ecvidee: 200 €/UVM/anRasele eligibile la plată:- Furioso North Star- Huțul- Gidran- Semigreul românesc- Shagya Arabă- Nonius- Lipițan

Porcine: 176 €/UVM/an- Bazna- Mangalița

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/hasub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare micăvarianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/havarianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/haP10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/havarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/hasub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/havarianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 190 €/ha varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

11

Măsura 11 Agricultură ecologică

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/haP2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/haP3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/haP4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/haP6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/haSub-pachetul 6.2 =  39 €/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/haP2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/haP3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/haP4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/haP6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/haSub-pachetul 6.2 = 73 €/ha

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/haM13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/haM13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

APIA: Fermierii pot depune până pe 21 februarie cererile de plată pentru măsura ''Bunăstarea animalelor"S.B. Miscellanea / 08 februarie

12

Fermierii pot depune în perioada 8 - 21 februarie cererile de plată pentru Măsura 14 "Bunăstarea animalelor" - pachetul a. - plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b. - plăţi în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 - 2020, a anunţat luni Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, informează Agerpres.

Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare şi semnare se depune la Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a judeţului unde este exploataţia cu capacitatea de producţie cea mai mare.

Conform APIA, cererile de plată pentru Măsura 14 "Plăţi în favoarea bunăstării animalelor" cuprinde angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea solicitantul şi se depun însoţite de : copie CUI / CIF, după caz; documente care atestă calitatea de fermier activ, respectiv documente privind înregistrarea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) - cod CAEN/act de înfiinţare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 - Creşterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 - Creşterea păsărilor) şi/sau 0150- Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor) şi, în cazul în care din documentele stipulate nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiţiei de fermier activ; situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată; formularul "Date informative" (cod 30) care cuprinde indicatorul "venituri din activităţi agricole"; formularul "Situaţia veniturilor şi cheltuielilor" (cod 20) care cuprinde indicatorul "venituri totale".

De asemenea, solicitanţii trebuie să depună: copie buletin / carte de identitate al/a titularului/administratorului/ reprezentantului legal /împuternicitului; copie/copii autorizaţie/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploataţie deţinută înscrisă în cererea de plată; Copia/copiile

13

autorizaţiei/iilor sanitar-veterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament.

Dacă autorizaţia este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploataţiei.

Totodată, trebuie depuse: graficul de livrare estimat anual; graficul de populare estimat anual; document coordonate bancare; împuternicire şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul; declaraţii şi angajamente pentru bunăstare şi specifice subpachetelor.

În plus faţă de documentele mai sus menţionate se depun o serie de documente în funcţie de pachetul solicitat.

Pentru pachetul a) porcine se depune copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe compartiment/boxă). Din suprafaţa totală respectivă se exclude suprafaţa spaţiilor de hrănire şi adăpare aşezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spaţii nedestinate creşterii pentru toate categoriile de porcine.

Pe copia schiţei fermierul va menţiona instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schiţele depuse şi toleranţa acestuia în conformitate cu fişa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile.

De asemenea, fermierul va depune: copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziţie echipamente specializate de măsurare şi control a calităţii aerului şi acestea sunt la dispoziţie în exploataţie în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziţie sau a unui contract de comodat sau a unui alt document); copia documentului care atestă funcţionarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare şi control a calităţii aerului.

Pentru pachetul b) păsări este nevoie de copia notificării către DSVSA referitoare la densitatea practicată; copia schiţei halelor pentru fiecare explotaţie cu autorizaţie sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de creştere utilă. Din suprafaţa totală respectiv suprafaţa cuştilor/ compartimentelor se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare aşezate pe podea, stâlpi, alte spaţii nedestinate creşterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducţie rase grele şi spaţiul aferent cocoşilor pentru categoria de găini de reproducţie rase grele.

14

Având în vedere că, suprafaţa minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creştere în cuşti îmbunătăţite, include şi suprafaţa cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeţei necesare pentru respectarea condiţiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafaţa totală a cuştii care include şi suprafaţa cuibarului rezultând astfel o suprafaţă de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%. Pe copia schiţei halelor fermierul va menţiona aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schiţele depuse şi toleranţa acestuia în conformitate cu fişa tehnică (carte tehnică) a aparatului/ instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile.

Fermierul mai trebuie să depună copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziţie în exploataţie; copia documentului care atestă funcţionarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe, potrivit Agerpres.

MARII FERMIERI PROMITEM CĂ NE VOM OCUPA DE VÂNĂTORII DE SUBVENȚII APIA! Agroinfo 08 februarie

VÂNĂTOAREA DE SUBVENȚII APIA! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, s-a întâlnit sâmbătă, 6 februarie 2021, cu fermierii și crescătorii de animale din județul Cluj. Fermierii i-au cerut ministrului agriculturii să condiționeze plata subvențiilor APIA de producție, astfel încât vânătorii de subvenții să nu mai ajungă la banii împărțiți de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Am discutat pentru a opri acești vânători de subvenții și a fi condiționată cumva subvenția de o productivitate. Domnul ministru ne-a spus că nu poate condiționa din fondurile pentru agricultură, din fondurile europene. Dar am cerut atunci să încerce pe ANT-ul românesc (ajutorul național tranzitoriu n.r.). Nu se poate să primim bani an de an, productivitatea la grâu este tot două tone și jumătate, productivitatea la floarea soarelui, tot două tone și jumătate, mă refer la media pe țară. Că dacă luăm fermele, care suntem ferme comerciale, productivitatea noastră a crescut.

În urmă cu 5 ani aveam producție la hectar, cel puțin la floarea soarelui, cu o tonă, 500 de kilograme mai puțin, la grâu am crescut cu aproape două tone datorită tehnologizării, datorită aplicării agriculturii de precizie. Am dat exemplu ministrului Oros experiența mea trăită în anii 96 în Olanda, când o fermă medie în Olanda era de 25 de hectare, iar la ora actuală, o fermă medie în Olanda este de 200 de hectare, a declarat fermierul Emil Turdean, într-un interviu acordat jurnalistului Sabin Gherman. 

15

Agricultorul din Cluj, proprietar al fermei Agro Turdean SRL, a anunțat că marii fermieri sunt deciși să se ocupe de vânătorii de subvenții.

Noi, marii fermieri, promitem că ne vom ocupa de vânătorii de subvenții. O să umblăm după ei să-i verificăm. Dacă nu-și face treaba APIA și DSV, o să le-o facem noi. O să-l reclamăm și pe inspectorul de la DSV (direcția sanitară veterinară n.r.) care nu se ocupă de bunăstarea animalelor, conform legilor și pentru cum se alocă fondurile de la Uniunea Europeană.

Fermierul Emil Turdean a adăugat că sunt indivizi care excavează ilegal terenurile agricole, producînd o modificare a cursurilor subterane de apă, cu efect negativ asupra producțiilor pe hectar obținute pe terenurile agricole din vecinătatea acestor suprafețe excavate.

Inspectorii, mulți merg la lucru doar ca să-și ia salariul. Nici nu-mi fac probleme că-i interesează, treacă ziua, 8 ore, mergem acasă. Ei nu se gândesc că acolo, în gropile alea, se aruncă mizerie. Apa aia o bem noi pe urmă. Nici nu se gândesc să vină să vadă ce se întâmplă într-o fermă unde e plin de șobolani, spune fermierul Emil Turdean.

Agricultorul clujean a dat exemplul unei ferme de vaci din localitatea Moldovenești unde vacile sunt ținute în condiții mizere, năpădite de șobolani și flămânzite.

Primarul a făcut reclamație la Garda de Mediu, o să facă și la Direcția de Sănătate Publică și să sperăm că găsim primari în UAT-urile pe care le cunoaștem care vor fi lângă noi. Adică, nu se poate continua până la infinit cu mizeria care s-a instaurat în 30 de ani, lasă că e bine și așa. Nu! Nu-i bine, pentru că eu sunt afectat, spune fermierul.

PAJIȘTILE DIN MUNȚI SUNT ALE CIOBANILOR CARE AU CROTALIILE!Agroinfo: 08 februarie 2021

CINE A PUS MÂNA PE PĂȘUNILE MONTANE? Pajiștile montane sunt ale ciobanilor care au crotaliile, spune fermierul Emil Turdean, proprietarul Agro Turdean SRL, județul Cluj. Emil Turdean și alți fermieri, crescători de animale din județul Cluj s-au întâlnit sâmbătă, 6 februarie 2021, cu ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Agricultura românească este la fel de coruptă și stricată, și alterată, exact ca toate domeniile. Pajiștile montane, dacă vezi cine sunt beneficiarii subvențiilor, sunt subvenții foarte mari. Să nu crezi că sunt marii oieri! Sunt ciobanii care au crotaliile. Deci, trebuie curățată agricultura, trebuie să ajungă banul la cel care produce, pentru că având producție mare la carne, la

16

lapte, la ouă, la tot ce vrei, automat va scădea prețul și importurile, a declarat fermierul Emil Turdean, într-un interviu acordat jurnalistului Sabin Gherman.

Când fermierul spune că pajiștile sunt ale ciobanilor care dețin crotaliile se referă la o situație cunoscută în oieritul din România. Sunt unii care, așa cum spun mulți crescători de ovine, stau cu crotaliile în pungă, adică au doar crotaliile, nu și oile. Crescătorii români de ovine se plâng de mult timp că pășunile sunt acaparate de băieții deștepți care nu duc animale la pășunat, dar care beneficiază în fiecare an de subvenția APIA pe hectarul de pășune.

Fermierul a mai spus că sunt pășuni lăsate în paragină, pline de buruieni, mărăcini, pe care se iau subvenții APIA de 400 de euro, 500 de euro/ha/an și ale căror proprietari nici măcar nu locuiesc la țară, nu știu unde le e pășunea, dar nici nu vor să o dea în arendă. DETALII AICI: FERMIER ROMÂN: IAU UNII SUBVENȚII APIA DE 500 DE EURO PE HECTARUL DE PĂȘUNE ȘI NICI MĂCAR NU STAU LA ȚARĂ!

Fermierii din sectorul vegetal și crescătorii de animale din județul Cluj s-au întâlnit sâmbătă, 6 februarie 2021, cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, la Prefectura Cluj. La întâlnire au participat directorii celor două agenții de plăți, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Cluj și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Cluj.

FERMIER ROMÂN: IAU UNII SUBVENȚII APIA DE 500 DE EURO PE HECTARUL DE PĂȘUNE ȘI NICI MĂCAR NU STAU LA ȚARĂ! Agroinfo, 08 februarie 2021 VOCEA FERMIERULUI. Subvențiile APIA pentru pășuni ajung în buzunarele unor băieți deștepți, care nici măcar nu știu bine unde le este pășunea, nici măcar nu stau la țară, nu curăță de buruieni, mărăcini terenul, dar încasează între 400 de euro și 500 de euro pe hectarul de pășune de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), spune fermierul Emil Turdean din județul Cluj. 

O grămadă de bani se duc pe pășunaturi care nu sunt curățate, le bagă la măsuri de agro-mediu, vezi Doamne, cu fluturi (plata compensatorie acordată fermierilor pentru protejarea unor specii de fluturi, Măsura 10 agro-mediu și climă n.r.) rezolvă cu un profesoraș de la universitate că există nu știu ce fluturi, că există nu știu ce păsări, iau pachete de agro-mediu, 400 de euro, 500 de euro pe hectar. Sunt vânate aceste terenuri (pășunile n.r.).

Organul de control care vine să controleze, de exemplu, pășunaturile, nu trebuie să găsească tufe de măcieș. Totul este în paragină, dar culmea că beneficiază de subvenții, le-au băgat la pajiști temporare, beneficiază de

17

subvenție, iau banii, valoare plus nu este adusă deloc societății. Măcar dacă ar sta la țară acei beneficiari, dar majoritatea nu stă la țară. Au moștenit după stră-străbunici, habar nu au unde e terenul, desenează acolo pe hartă undeva o parcelă, o declară la APIA, iau niște bani. Dacă tu începi să spui, măi, dă-mi-l în arendă că eu încerc să fac acolo o plantație de..., și-ți dau atâta arendă, nu.

Emil Turdean. sursa foto:infoaries

Pentru că tu în primul an, al doilea an, al treilea an până cureți de bălăriile alea, nu poți să-i dai un milion la hectar (100 de lei n.r.) pentru că tu ai niște costuri foarte mari să cureți un hectar de teren plin de măcieșe și de boscheți, trebuie curățat, trebuie smulse rădăcinile și așa mai departe. Problema este, unde ne lovim de autoritățile statului român apare disoluția. (...) Funcționărașii, să nu uităm că sunt bine plătiți, nu-și fac treaba.

Am ridicat problema la domnul director APIA Cluj, la ședința din Prefectură, ne-a zis să facem reclamație. Nu, domle, nu trebuie neapărat eu să fiu reclamangiu de meserie, tu, acolo în ghidul bunelor practici agricole poți să-ți iei măsuri încât individul care-și lasă terenul lucrat sau este plin de mărăcini, să-l tai de la subvenție. Nu toți trebuie să fim fermieri, nu toți trebuie să fim întreprinzători. Există locuri de muncă în construcții, există șoferi, de asistente medicale, de tot, a declarat fermierul Emil Turdean, într-un interviu acordat jurnalistului Sabin Gherman.

Fermierul Emil Turdean, alături de alți fermieri din județul Cluj și județele învecinate, s-au întâlnit sâmbătă, 6 februarie 2021, cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, la Prefectura Cluj. La întâlnire a participat și directorul executiv APIA Cluj, Ioan Merca, iar fermierii prezenți i-au solicitat să verifice mai atent terenurile agricole, pășunile și să-i taie de la subvenții pe cei care nu au nicio legătură cu agricultura.

18

Emil Turdean conduce Agro Turdean SRL. Este fermierul despre care presa a relatat, în aprilie 2020, că un polițist local din Moldovenești i-a întocmit dosar penal pentru că și-a irigat culturile amenințate de secetă printr-un furtun întins peste un drum de exploatație agricolă, furtun protat cu pietriș și o rampă de trecere.

19

20

Despăgubirile pentru culturile de primăvară și tăierea ANT-urilor: două necunoscute majore care îi frământă pe fermieri!8 februarie 2021 Ionel Vaduva Pe lângă incertitudinile legate de alocările bugetare pentru despăgubirile acordate în cazul culturilor de primăvară afectate de seceta pedologică extremă din 2020, liderii fermierilor români au mărturisit pentru ediția online a Agro TV că sunt temeri inclusiv în ceea ce privește propunerea Ministerul Finanțelor Publice (MFP) de a reduce Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), acordat atât sectorului vegetal, cât și celui zootehnic, cu aproximativ 30%.

21

Potrivit precizărilor făcute pentru sursa cit ată de Ionel Arion, președintele Pro Agro, totul ține de viziunea MFP în ceea ce privește alocările din noul buget, destinate sectorului agrozootehnic românesc, dar și de capacitatea de negociere a reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Arion este de părere că despăgubirile pentru culturile de primăvară trebuiau achitate maximum până în toamna lui 2020.

În plus, o altă problemă dureroasă se prefigurează la orizont, și anume aceea a zvonurilor privind posibilele tăieri ale ANT-urilor.

„Vor fi discuții pe buget. Pe lângă chestiunile de secetă vor fi și chestiuni legate de ANT. Se pare că, propunerea Ministerului de Finanțe este să reducă ANT-ul, atât pe vegetal, cât și pe zootehnie, cu aproximativ 30% pe buget. Astea sunt la nivel de discuții și au mai scăpat așa, și printre noi. Nu știm dacă, într-adevăr, asta este și propunerea oficială.

„Noi vom cere să se aloce întreaga sumă și să nu mai fie amânată. Dacă ajutoarele pe COVID-19 pot fi date până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă secetă trebuia plătit de la sfârșitul anului trecut sau, cel mai târziu, în luna ianuarie, anul acesta. Se pare că vom avea de așteptat până în luna martie. Poate ar fi ca și ultimatum luna martie, pentru că din luna martie încolo este deja foarte greu să mai faci buget pentru investițiile de primăvară”, a afirmat șeful Pro Agro.

De altfel, mai rezervat decât Arion a fost Nicolae Sitaru, președintele APPR. Acesta a precizat pentru Agro TV că până nu va apărea Legea bugetului, nimic nu va fi clar în ceea ce privește despăgubirile pentru calamitarea culturilor de primăvară.

„Până nu apare Legea bugetului, nu putem ști. Noi tot am discutat cu ministrul (n.r. – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) și domnul ministru (n.r. – Adrian Oros) zice că vor fi (n.r. – bani pentru despăgubiri), dar… nu facem noi bugetul. (…) Acum, sigur, după ce s-a tras linie,

22

lucrurile sunt mai clare decât erau în toamna trecută, dar, da, depinde și de ce bani sunt acolo. Trebuie să ținem cont și de realitatea bugetului”, a menționat la rândul său, Nicolae Sitaru.

Pe de altă parte, Ionel Arion a adăugat că nu este exclusă nici varianta protestelor, în cazul în care situația o cere, dar această acțiune este de nedorit și este de ultimă instanță în viziunea fermierului.

„Pe lângă toate aceste scrisori și propuneri, probabil că, tot ceea ce ne stă la îndemână, vom întreprinde. Protestele reprezintă ultima variantă la care ne gândim”, a mai mărturisit Arion.

În privința acestei soluții extreme, Sitaru a precizat, cităm: „Vom lua o decizie împreună. Noi sperăm să nu fie. De ce să punem răul înainte. Noi sperăm să fie OK”.

Soluții oferite tot de fermieri

În cadrul acelorași discuții privind despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă din 2020, Arion a recunoscut că șefia Alianței pentru Agricultură și Cooperare a înaintat guvernanților propuneri constante de rezolvare a situației.

Una dintre ele este și cea a adeverințelor APIA, documente care pot scontate de către fermieri la bănci.

„Noi mai avem și alte propuneri la care ne gândim, pentru guvernanți. Noi am avut soluții și le-am prezentat pe toate, atât miniștrilor Agriculturii și de Finanțe, cât și premierului. În ultimă instanță am propus și acea variantă, cu credite de angajament, în sensul în care se poate elibera o adeverință APIA, așa cum se eliberează pentru subvenții, iar noi să mergem și să scontăm acea adeverință la bancă, exact cum procedăm și cu subvențiile.

Săptămâna trecută am mai avut o întâlnire la Cluj cu domnul ministru (n.r. – Adrian Oros) pe zootehnie; am deschis și acest subiect. (…) Promisiunea domnului ministru (n.r. – al Agriculturii) făcută către noi este că se vor acorda aceste despăgubiri, însă are de luptat cu Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Vedem și din declarațiile premierului (n.r. – Florin Cîțu) că nu este așa ușor de convins pe aceste chestiuni”, a continuat Ionel Arion.

Tot el a vorbit și despre eligibilitatea unor fermieri atunci când va veni vorba despre acordarea depăgubirilor.

23

Arion a recunoscut că, deocamdată cel puțin, nu are informații exacte cu privire la totalul suprafețelor alocate culturilor de primăvară, afectate de seceta pedologică severă înregistrată în 2020.

„Suprafața este aproximativ aceeași. Însă nu toate persoanele vor fi eligibile. S-a întâmplat și la seceta pe toamnă același lucru. Dacă stăm să ne gândim, au fost suprafețe calamitate, oamenii au chemat comisiile, li s-a constatat, dar nu a avut impact mai mare de 30% din fermă, iar atunci nu au fost eligibili. Dar în cazul lor, au venit comisiile pentru a constata o stare de fapt, pentru că fermierilor le erau necesare în contabilitate acele documente, nu neapărat prin schema de filtrare a APIA au trecut mai departe și la încasarea despăgubirilor. Exact același tipar va fi și aici.

Noi nu avem o suprafață exactă dată de APIA. Comunicarea a fost puțin greoaie în acest sens. În cazul în care dumnealor au contabilizat aceste lucruri, până nu încearcă să facă și plata… În momentul acela se vedea și eligibilitatea. Pe softul APIA trebuie să încerci să faci plata, ca să poți ajunge să vezi eligibilitatea”, a continuat șeful Pro Agro.

Discuții despăgubirile de secetă și stabilirea cuantumului acestora

Un alt aspect incert deocamdată este și acela al absenței unui cuantum al depăgubirilor pe hectar. Liderii Alianței ar fi solicitat acel document de la ICEADR, sub forma unui deviz-cadru.

„El a fost oferit ministerului, însă ministerul nu l-a pus în discuție, spre exemplu, acolo este prevăzută o sumă pentru investiție la cultura porumbului. Am cerut lucrurile acestea încă de la început. Încă de când s-a instalat seceta, propunerea mea a fost să mergem pe documente-cadru, pe documente recunoscute la nivel național.

„De-a lungul timpului am constatat că Fiscul, de fiecare dată, a venit și a eliminat elemente din dosar, unde procesul-verbal era înscris și întocmit în mod diferit în fiecare județ. Încă din martie 2020 am solicitat un document-cadru, recunoscut prin ordin de ministru la nivel național. Acum, la despăgubire, să luăm o bază de date, iar baza de date ar fi început cu un document de la ICEADR, care este un institut de cercetări al statului român și ar putea să înțeleagă din punct de vedere economic ce înseamnă investiția într-un hectar de porumb, de floarea-soarelui, de grâu.

„Am făcut pe o tehnologie medie, ce se poate obține în România, și așa s-au calculat cuantumurile depăgubirilor – 30% din suma investită, pentru că mai mult nu au voie să dea; se consideră altceva. Așa s-a ajuns la suma de 925 lei, de 1020 lei la rapiță, pentru că s-a luat un procent de 30% din suma dată

24

de ICEADR. Acum, din suma dată de ICEADR la culturile de primăvară – porumb, floarea soarelui, mazăre sau ce ar mai fi putut cultivat și afectat de secetă în primăvară, nu avem un cuantum pe hectar, stabilit de statul român.

„La discuțiile cu noi, ei (n.r. – reprezentanții ministerului Agriculturii) au vehiculat că sumele ar fi aceleași, suprafețele ar fi aceleași, cerința lor către bugetul statului ar fi cam de un miliard de lei, adică aproximativ 200 și ceva de milioane de euro”, a conchis pe această temă Ionel Arion.

Un miliard de lei pentru un milion de hectare

La finele lunii ianuarie 2021, patru mari organizații de fermieri au transmis o scrisoare deschisă premierului Vasile Cîțu, ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare și, spre informare, ministrului Agriculturii, Adrian Oros, prin intermediul căreia semnatarii îi avertizează pe guvernanți că fără despăgubiri pentru culturile calamitate în primăvară, de seceta pedologică extremă înregistrată în 2020, nu se poate asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție.

Liderii din agricultura românească atrăgeau atenția la acea vreme că, fără capital de lucru, s-ar putea ca un milion de hectare de teren arabil să nu fie cultivate.

„Considerăm că fără măsuri de sprijin rapide (despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție. Înțelegem că Ministerul de Finanțe, în calitate de ordonator principal de credite, are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat prin și taxe și impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenția că riscul major, în eventualitatea neaprobării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plății acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafață de aproximativ un milion de hectare de teren agricol, ca urmare a incapacității de reluare a ciclului de producție”, se menționa în documentul citat.

Cei patru semnatari ai documentului, Ionel Arion, președintele Pro Agro, Nicolae Vasile, șeful LAPAR, Mircea Băluță, liderul UNCSV, respectiv Nicolae Sitaru, președintele APPR, susțin că aproximativ 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producția medie multianuală, au și acum de achitat penalități cuprinse între 200 și 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată, din cauză că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe.

25

Pentru a argumenta cele spuse mai sus, șefii din agricultura românească susțineau în ianuarie 2021 că sumele acordate cu titlu de despăgubiri în cazul culturilor de toamnă au fost introduse în circuitul economic național. De altfel, acestea au fost utilizate de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe și impozite către bugetul de stat și cheltuieli cu salariații.

De asemenea, liderii agriculturii autohtone afirmă că solicitarea lor are și o latură socială, justificată de faptul că în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agricultură nu au renunțat la angajați.

„4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol. 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta datorită problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate.

Pornind de la acest aspect, social, vă reamintim importanța pe care Comisia Europeană o acordă spațiului rural și repopulării acestuia, dacă vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul obținut din exploatațiile de subzistență, deși nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social în păstrarea specificului rural și populării satelor românești”, se scria în documentul remis la redacție.

De asemenea, într-un format asemănător de document, liderii Alianței au transmis și șefiei comisiilor de agricultură din Camera Deputaților și Senat rugămintea ca parlamentarii să se asigure că bugetul MADR, aferent anului 2021, va cuprinde suma de un miliard de lei, necesară pentru plata despăgubirilor aferente culturilor de primăvară calamitate și că sumele necesare vor fi alocate în acest sens, în regim de urgență.

Luni, 8 februarie 2021, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat că, în şedinţa coaliţiei guvernamentale, s-au discutat liniile mari ale construcţiei bugetare pentru acest an şi anumite măsuri pentru restrângerea cheltuielilor.

El a adăugat că obiectivul este de a se construi un buget de stat care să respecte ţinta de deficit convenită atât la nivel politic, cât și în negocierile la nivel european, „în jurul procentului de 7%”.

„De asemenea, să fie un buget prin care să creştem investiţiile, să creştem absorbţia fondurilor europene. Ne-am propus ca 50% din investiţii să fie finanţate din fonduri europene nerambursabile”, a conchis pe această temă, Ludovic Orban.

AFIR si FINANTARI

26

Reprezentanţii IMM-urilor: Există o serie de suspiciuni cu privire la scurgerea de informaţii cu privire la proiectele depuse pe Măsura 3. ” Din informaţiile noastre, angajaţi ai diverselor bănci au avut acces la baza de date de aplicare” Ramona Cornea 08.02.2021,

Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că au apărut suspiciuni cu privire la scurgerea de informaţii cu privire la proiectele depuse de companii pentru granturile pentru investiţii de până la 200.000 de euro, printre cei care au avut acces la informaţiile din platformă fiind şi angajaţii băncilor înscrise pentru Măsurile 1 şi 2, respectiv cea pentru microgranturi şi cea pentru granturi pentru capital de lucru.

”Există o serie de suspiciuni cu privire la scurgerea de informaţii cu privire la proiectele depuse. Din informaţiile noastre, angajaţi ai diverselor bănci au avut acces la această platformă şi la baza de date de aplicare la Măsura 3. Băncile aveau acces la Măsura 1 şi Măsura 2 pentru care trebuia să facă plăţi, platforma nu a fost securizată pentru Măsura 3 şi au avut acces şi la această măsură”, a spus Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR), în cadrul unei conferinţe de presă.

Reprezentanţii IMM-urilor cer, în primul rând, un control strict din partea STS şi a prim-ministrului cu privire la persoanele care au avut acces la baza de date a programului şi care au accesat alte secţiuni în afară de cele pentru care le-a fost acordat accesul.

”În al doilea rând, cerem să se transmită public dacă angajaţi ai băncilor au avut acces la baza de date cu aplicaţiile. De asemenea, să se transmită numărul de accesări al fiecărei secţiuni şi momentele în timp pentru a face o corelaţie între cei care au aplicat în ultimul moment şi cu informaţiile pe care le-au avut. În al patrulea rând, să se facă o corelaţie între angajaţii băncilor care au accesat baza de date a măsurii şi proiectele câştigătoare pentru că sunt numai câteva bănci care sunt eligibile în acest proiect”, a adăugat Jianu.

De altfel, premierul Florin Cîţu a anunţat că trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru o investigaţie privind Măsura 3 după ce în spaţiul public au mai apărut informaţii cu privire la posibile fraude în aplicarea pentru această măsură finanţare. Cîţu spunea că trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru a se asigura că aceşti bani din Măsura 3 ajung la firmele care au cea mai mare nevoie, în funcţie de criteriile obiective prestabilite. 

AFIR: 30 de noi proiecte vor primi finanţare pentru investiţii în infrastructura de irigaţii Luni, 08 Februarie 2021 Lumea Satului

27

Un număr de 30 de noi proiecte vor primi finanţare din fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de irigaţii, în valoare totală de 30 de milioane de euro, beneficiarii eligibili fiind Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), a anunţat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„AFIR a publicat Raportul de selecţie intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/2020 pentru Submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice“ componenta infrastructură de irigaţii din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanţare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro. În perioada aferentă acestei etape lunare, 1-30 iulie 2020, au fost depuse on-line, pe www.afir.info, 95 de proiecte de investiţii în infrastructura secundară de irigaţii, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte. Dintre acestea, prin acest raport intermediar 30 proiecte au fost selectate pentru finanţare, beneficiarii eligibili, respectiv Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro“, menţionează AFIR într-un comunicat.

S-au solicitat peste 624 de milioane de euro

Până în prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea şi adaptarea infrastructurii de irigaţii au fost depuse 632 de cereri de finanţare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării şi selecţiei cererilor de finanţare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigaţii peste 222 de milioane de euro. Potrivit AFIR, fondurile europene acordate prin sM 4.3 – irigaţii sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile şi poate achiziţiona echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut

28

valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat). Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi/sau racordarea la utilităţi, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

Un exemplu…

Un exemplu de proiect selectat pentru finanţare este cel depus de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Mărculeşti SPPA (OUAI Mărculeşti), din judeţul Călăraşi, pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii. Suprafaţa propusă pentru irigare prin proiect este de 2.908 hectare. Din valoarea totală a proiectului de 1,42 milioane de euro, valoarea eligibilă şi finanţată reprezintă un milion de euro. Conform cererii de finanţare depuse la AFIR, beneficiarul finanţării PNDR va reabilita staţia de punere sub presiune (SPPA) din punct de vedere arhitectural şi structural – tencuieli, tâmplărie, acoperiş etc., va înlocui trei pompe (din şapte existente), va reface instalaţiile hidromecanice, va înlocui echipamentele electrice şi de automatizare şi va monta un debitmetru. De asemenea, beneficiarul va reabilita căminul de vane din zona staţiei de punere sub presiune şi din zona lizierei (capace acces, vane), va reface capacele de acces în căminul de ramificaţie, va monta hidranţi. Tot prin proiect, beneficiarul a propus achiziţionarea unui pivot remorcabil (echipament pentru irigat) cu lungimea de 400 metri. (I.B).

Vor putea fermierii să irige din foraje? Răspunsul ministrului agriculturii, 8 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

Problema irigațiilor prezintă un interes din ce în ce mai mare pentru fermierii români, mai ales după seceta de anul trecut. Unii dintre aceștia lucrează pământul în zone care nu beneficiază de o rețea hidrografică supraterană care să le permită să irige, așa că sunt nevoiți să recurgă la alte metode. Într-o conferință online, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost întrebat despre posibilitatea ca fermierii să beneficieze de măsuri de sprijin pentru a realiza irigații din foraje.

”Este un răspuns pe care și eu l-am cerut celor de la Mediu, pentru că permisiunea de a se fora mai ales la o anumită adâncime o dau ei, cei care sunt responsabili de această resursă de apă – și de resursele supraterane, dar și de cele subterane. Ei au niște studii, niște expertize după care pot să dea permisiunea să se facă foraje la o anumită dimensiune pentru diverse utilități”, a subliniat șeful MADR în cadrul conferinței „Orașe și Comunități. Viziunea 2030”.

29

Potrivit lui, irigațiile din foraje au și un risc, pentru că dacă apa este folosită în cantități prea mari, zona respectivă s-ar putea deșertifica. 

”Există teoria că, în alte părți ale lumii, unde s-a recurs la aceste foraje, în 20-30 de ani, dacă apa a fost utilizată intensiv pentru agricultură, s-a produs o deșertificare care a rămas pentru totdeauna. Aici responsabilitatea privind câtă apă poate fi utilizată din foraje o au cei de la Ministerul Mediului și ei dau aceste avize. Știm că nu toată suprafața agricolă a țării are o rețea hidrografică supraterană care permite irigații sau extinderea actualului sistem de irigații. Dar nu noi, cei de la MADR, stabilim câtă apă se poate folosi din resursele subterane”, a mai precizat Adrian Oros.

Ministrul a mai vorbit în cadrul aceleiași conferințe și despre Programul Național de Redresare și Reziliență. În primul draft al acestui program, realizat de vechiul guvern, România aloca mai bine de 5 miliarde de euro pentru un proiect amplu de refacere a infrastructurii de irigații, desecare și drenaj. Odată cu instaurarea noului Guvern au început negocierile pentru modificarea acestui program, însă reprezentanții MADR sunt încrezători că o sumă importantă va rămâne destinată acestui proiect. În același timp, Oros a avertizat că țara noastră trebuie să finalizeze programul până la sfârșitul lunii aprilie și să îl trimită la Comisia Europeană pentru a fi aprobat, altfel riscăm să pierdem acești bani.

În același timp, fermierii români au avut la dispoziție în PNDR 2014-2020 submăsura 4.3, finanțată prin intermediul AFIR, ”Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Componenta infrastructura de irigații”. Prin intermediul acesteia, puteau să beneficieze de sprijin nerambursabil de până la 100% din totalul cheltuielilor, în valoare de până la 1.000.000 euro, Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) și Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (FOUAI).

În ultima sesiune de depunere a proiectelor lansată de AFIR pentru această submăsură, în vara anului trecut, fondurile disponibile s-au epuizat în 6 zile, fiind înregistrate 95 de solicitări de finanțare în valoare totală de 92,77 milioane de euro.

Pentru întreaga perioadă de programare financiară 2014 – 2020, alocarea aferentă investițiilor în infrastructura secundară de irigații a fost de aproximativ 441 milioane de euro. Deocamdată nu se știe când va vi lansată această submăsură în 2021.

30

ULTIMA ORĂ! Milioane de euro pentru agricultură, aprobate de Comisia Europeană. Ce rol are FNGCIMM în finanțare, 8 februarie 2021,

Patru programe, aprobate în baza Cadrului Temporar de ajutor de stat, prelungit și extins de Comisia Europeană (CE), au fost creionate prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN).

Potrivit unui comunicat de presă emis de FNGCIMM, Executivul de la București a lansat Planul Național de Investiții și Relansare Economică (PNIRE) care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenționare (WAGELEDGROWTH) cu cele de stimulare a investitiilor (INVESTMENTLGROWTH).

Cele patru programe, parte a PNIRE, au și primit aprobare în baza Cadrului Temporar de ajutor de stat. Vorbim de IMM INVEST ROMANIA, AGRO IMM INVEST – Subprogramul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar, IMM LEASING DE ECHIPAMENTE SI UTILAJE, respectiv IMM FACTOR.

Noul amendament al Cadrului Temporar prevede atât prelungirea, cât și extinderea plafoanelor ajutoarelor de stat premise. De altfel, noile valori prevăd ajutoare de stat de până la 225.000 de euro pe companie activă în producția primară de produse agricole (anterior 100.000 euro), 270.000 de euro pe companie activă în sectorul pescuitului și acvaculturii (anterior 120.000 de euro), respectiv 1,8 milioane de euro pe companie activă în toate celelalte sectoare (anterior 800.000 de euro).

Experții FNGCIMM mai spun că, prin intermediul aceluiași amendament, Executivul european a permis introducerea posibilității de conversie a unor instrumente rambursabile, de tipul garanțiilor, creditelor, credite punte, în granturi directe, ce pot fi acordate până la sfârșitul anului 2021.

„Comisia Europeană anunță că ajutoarele de stat vor fi îndreptate, în continuare, către susținerea Mecanismului de redresare și reziliență, pe măsură ce economia europeană iese din faza de criză și face pași către revenire economică”, au precizat sursele citate.

„Aceste noi programe, lansate de către FNGCIMM în anul 2020, reprezintă răspunsul Guvernului și al Ministerului Finanțelor Publice la necesitățile crizei actuale, care a adus multe provocări, dar și multe oportunități de

31

resetare a sectorului IMM și de deschidere a sistemului bancar către finanțarea economiei.

„FNGCIMM a înregistrat în anul 2020 rezultate istorice prin acordarea celui mai mare număr de garanții de la înființarea sa. Astfel, în 2020 s-a aprobat un procent de 12,8% din numărul total de garanții acordate de FNGCIMM, iar valoarea acestor garanții reprezintă peste 28,4% din valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în toți anii de activitate.

„În anul 2020 au fost acordate circa de două ori mai multe garanții față de anul 2019, cu o valoare de 5,3 ori mai mare, la care programul IMM INVEST a avut o contribuție majoră. Această creștere semnificativă se datorează în mare parte contextului economic care a favorizat intervenția și utilitatea unui instrument de susținere anticiclic, dar și sinergiei create cu sistemul bancar, care a înțeles să ofere cât mai rapid soluții de finanțare optime, atât pentru menținerea în viață a IMM-urilor aflate în dificultate cât și pentru IMM-urile pentru care criza a adus oportunități de dezvoltare”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.

Credite în valoare de peste 15 miliare de lei

Potrivit aceluiași document citat, prin IMM INVEST, programul care asigură accesul la capital financiar, până la data de 31 decembrie 2020 au fost acordate 25.586 credite, cu o valoare ce depășește 15 miliarde lei.

„Aceste credite au fost susținute de ajutoare de stat de peste 291 milioane lei, iar prin program se estimează că au fost salvate peste 443.000 locuri de muncă”, se mai scrie în comunicat.

În data de 18 decembrie 2020, Comisia Europeană a autorizat modificarea schemei de ajutor de stat care susține implementarea programului IMM INVEST, pentru a interveni cu măsuri adaptate de sprijin în domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

AGRO IMM INVEST – Subprogramul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar, va fi disponibil beneficiarilor în perioada imediat următoare.

Programul IMM LEASING de ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE este operațional, iar numărul mare de operatori de leasing financiar care s-au înscris în program arată că acest instrument financiar nou este foarte necesar IMM-urilor.

32

IMM FACTOR, programul care susține accesul IMM-urilor la finanțarea creditului comercial, este operațional și urmează să producă rezultate în perioada următoare.

Schemele de ajutor de stat sau de minimis care susțin aceste programe se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Comisia Europeană a anunțat prelungirea până la 31 decembrie 2021 a Cadrului Temporar al ajutoarelor de stat, adoptat în data de 19 martie 2020, pentru a susține economia europeană și companiile, în contextul persistenței crizei generată de pandemie.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituie financiară nebancară, cu capital de risc, înființată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanțări, prin acordarea de garanții pentru instrumentele de finanțare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse.

FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice, dezvoltării mediului de afaceri, precum și creării și susținerii de locuri de muncă, funcționând ca o societate comercială pe acțiuni, cu acționar unic statul român, sub supravegherea prudențială a Băncii Naționale a României.

PROGRAME AJUTOR FINANCIAR FERMIERI! Agroinfo 08 februarie 2021 -

COMUNICAT. Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) contribuie la relansarea economiei românești prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică cu patru programe, aprobate în baza Cadrului Temporar de ajutor de stat, anunță un comunicat al FNGCIM, transmis astăzi pentru AGROINFO.

Guvernul României a lansat  Planul Național de Investiții și Relansare Economică, un plan de investiții fără precedent, care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenționare (WAGELEDGROWTH) cu cele de stimulare a investitiilor (INVESTMENTLGROWTH).

FNGCIMM contribuie la relansarea economiei românești prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică cu patru programe, ce au primit aprobare în baza Cadrului Temporar de ajutor de stat: IMM INVEST ROMANIA, AGRO IMM INVEST - Subprogramul de sustinere a

33

intreprinderilor mici si mijlocii si a intreprinderilor mici cu capitalizare de piata medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si sectorului alimentar, IMM LEASING DE ECHIPAMENTE SI UTILAJE și IMM FACTOR.

Comisia Europeană a anunțat prelungirea până la 31 decembrie 2021 a Cadrului Temporar al ajutoarelor de stat, adoptat în data de 19 martie 2020, pentru a susține economia europeană și companiile, în contextul persistenței crizei generată de pandemie. Noul amendament al Cadrului Temporar, prevede atât prelungirea, cît și  extinderea  plafoanelor ajutoarelor de stat premise. Astfel noile valori prevăd ajutoare de stat de până la:

• 225.000 de euro pe companie activă în producția primară de produse agricole (anterior 100.000 euro)• 270.000 de euro pe companie activă în sectorul pescuitului și acvaculturii (anterior 120.000 de euro)• 1,8 milioane de euro pe companie activă în toate celelalte sectoare (anterior 800.000 de euro).

Prin același amendament, CE a permis introducerea posibilității de conversie a unor instrumente rambursabile, de tipul garanțiilor, creditelor, credite punte, în granturi directe, ce pot fi acordate  pînă la sfârșitul anului 2021.

DETALII AICI DESPRE AJUTOARELE COVID 19 APROBATE PENTRU ACEST AN DE COMISIA EUROPEANĂ!

“Aceste noi programe, lansate de către FNGCIMM în anul 2020, reprezintă răspunsul Guvernului și al Ministerului Finanțelor Publice  la necesitățile crizei actuale, care a adus multe provocări dar și multe oportunități de resetare a sectorului IMM și de deschidere a sistemului bancar către finanțarea economiei. FNGCIMM a înregistrat în anul 2020 rezultate istorice prin acordarea celui mai mare numar de garantii de la infintarea sa. Astfel, în 2020 s-a aprobat un procent de 12,8% din numărul total de garanții acordate de FNGCIMM, iar valoarea acestor garanții reprezintă peste 28,4% din valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în toți anii de activitate. În  anul 2020 au fost acordate circa de 2 ori mai multe garanții față de  anul 2019, cu o valoare de 5,3 ori mai mare, la care programul IMM INVEST a avut o contribuție majoră. Această creștere semnificativă se datorează în mare parte contextului economic care a favorizat intervenția și utilitatea unui instrument de susținere anticiclic, dar și sinergiei create  cu sistemul bancar, care a înțeles să ofere cât mai rapid soluții de finanțare optime, atât pentru menținerea în viață a IMM-urilor aflate în dificultate cât

34

și pentru IMM-urile pentru care criza a adus oportunități de dezvoltare,” a declarat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.

Prin IMM INVEST, programul care asigură accesul la capital financiar, au fost acordate până la 31.12.2020, 25.586 credite, cu o valoare ce depășește 15 miliarde lei. Aceste credite au fost susținute  de ajutoare de stat de peste 291 milioane lei, iar prin program se estimează că au fost salvate peste 443.000 locuri de muncă. 

Comisia Europeană a autorizat în data de 18 decembrie 2020 modificarea schemei de ajutor de stat care susține implementarea programului IMM INVEST,  pentru a interveni cu măsuri adaptate de sprijin in domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. AGRO IMM INVEST - Subprogramul de susținere a intreprinderilor mici si mijlocii și a intreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar, va fi disponibil beneficiarilor in perioada imediat următoare.

Programul IMM LEASING de ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE este operațional iar numărul mare de operatori de leasing financiar care s-au înscris în program arată că acest instrument financiar nou este foarte necesar IMM-urilor. IMM FACTOR, programul care susține accesul IMM-urilor la finanțarea creditului comercial, este operational și urmează să producă rezultate în perioada următoare.

Schemele de ajutor de stat sau de minimis care susțin aceste programe, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituie financiară nebancară, cu capital de risc, înființată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanări, prin acordarea de garanții pentru instrumentele de finanțare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse. FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice, dezvoltării mediului de afaceri, precum și creării și susținerii de locuri de muncă, funcționînd ca o societate comercială pe acțiuni, cu acționar unic statul român, sub supravegherea prudențială a Băncii Naionale a României.

Garanția FNGCIMM SA - IFN este de maxim 80% din valoarea împrumutului, fără a depăși suma de 2,5 milioane euro/beneficiar și se emite la solicitarea instituțiilor finanțatoare partenere, pentru finanțări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanțator.

35

Problema fermierilor care primesc ilegal subventia, dezbatuta din nou de MADR. Ce masuri sunt necesare februarie 7, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat ce se intampla in cazul in care anumiti fermieri lucreaza, in mod illegal, suprafetele de teren ale altor proprietari, cu scopul de a primi subventii, insa in contractele de arenda nu este specificata suma de platit pentru arendarea terenului.

„Sunt doua solutii (pentru completarea bazelor de date privind productia agricola, n.r.). Cea care trebuia sa vina din mediul asociativ, sau cea impusa, incat Ministerul sa vina si sa spuna (proprietarilor de teren agricol, n.r.) : «Esti beneficiar de subventie? Nu-ti dau subventia decat daca imi demonstrezi ca tu lucrezi pamantul». Stim cu totii ce povestim: astazi foarte multa lume care depune cererea unica la (APIA, n.r.) este proprietar, iar cei care lucreaza pamantul sunt altii, iar de multe ori nu exista un contract de arenda corect, prin care proprietarul sa incaseze o arenda rezonabila, iar cel care lucreaza terenul sa poata sa incaseze subventia si sa poata sa-si descarce toate cheltuielile pe toata suprafata”, a afirmat Adrian Oros.

Ministrul a explicat ca prin aceasta practica, anumiti fermieri cheltuie bani care nu pot fi justificati prin acte contabile.

„Multi fermieri lucreaza si suprafetele altora, care depun cererile unice de plata, si pe langa faptul ca le platesc o arenda nu la vedere, sunt obligati sa lucreze si ilegal, pentru ca ei cheltuie mult mai mult si pe acele suprafete, dar nu le pot prinde in contabilitate. Sunt lucruri delicate, dar care trebuie spuse. Eu spun lucrurile asa cum le cred, nu spun numai lucrurile care dau bine, pentru ca sunt lucruri corecte si daca le tot ascundem sub pres n-o sa rezolvam nimic, peste 7 ani o sa vina alt ministru aici si veti constata ca sunt aceleasi probleme. Sunt doua-trei probleme grave, care trebuie scoase de sub pres, rezolvate, iar celelalte marunte vin dupa ele”, a mai spus Adrian Oros.

Recomandări pentru Planul Național Strategic al României, februarie 8, 2021 agrimanet

36

Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat, care garantează securitatea alimentară

În ciuda reducerii cu o treime a numărului de ferme în ultimii 10 ani, România continuă să fie țara cu cel mai mare număr de ferme din UE. Însă doar un sfert din ferme primesc plăți directe. Marea majoritate sunt ferme de subzistență și de semisubzistență, care produc în principal pentru consumul propriu. Acestea sunt slab echipate și nu sunt orientate către piață. La polul opus, doar o mică parte din ferme sunt mari, competitive și orientate spre piață.

În medie, fermierii români obțin un venit relativ scăzut (aproximativ o treime din media UE), înregistrându-se diferențe semnificative între fermele de diferite dimensiuni, din diferite sectoare și tipuri de zone, cu condiții meteorologice diferite, precum și între regiuni. Veniturile cresc odată cu dimensiunea fermelor.

Producția vegetală a țării este mai competitivă, reprezentând trei sferturi din producția agricolă. În schimb, creșterea animalelor a înregistrat o tendință descendentă în ultimii ani.

Investițiile în noi tehnologii inovatoare, inclusiv în agricultura de precizie, ar trebui să îmbunătățească competitivitatea fermelor românești.

Balanța comercială a României este negativă. Aceasta exportă în principal materii prime (cereale, oleaginoase, animale vii) în afara UE și importă produse cu o valoare adăugată mai mare, inclusiv carne de porc, alimente prelucrate și băuturi, în principal din alte state membre ale UE.

37

Organizarea producătorilor în cooperative a rămas în urmă. Numărul organizațiilor de producători sau al grupurilor de producători recunoscute este cel mai scăzut din UE, rezultatul fiind că accesul fermierilor la piețe și puterea lor de negociere sunt scăzute.

Obiectivele de mediu sunt deosebit de relevante, dar și dificile pentru agricultura românească. Acest lucru se datorează faptului că în România agricultura ecologică reprezintă o proporție foarte mică din suprafața agricolă totală, precum și intenției acestui stat membru de a dezvolta sectorul creșterii animalelor.

Emisiile totale de gaze cu efect de seră (GES) și de amoniac (NH3) din agricultură sunt la un nivel relativ scăzut, fermentațiile enterice contribuind cu peste 50 % la emisiile de GES, urmate de gestionarea solurilor agricole și a gunoiului de grajd.

Calitatea solului este sub media UE, în principal din cauza intensificării agriculturii, a diversificării reduse a culturilor și a interesului scăzut al fermierilor pentru măsurile de îmbunătățire a solului. Măsurile care urmează să fie prioritizate în acest context ar trebui să includă rotații mai lungi și mai diversificate ale culturilor, culturi intermediare și de acoperire, precum și abordări vizând sechestrarea carbonului în solurile agricole, ce au drept scop remunerarea sechestrării carbonului în agricultură.

În ceea ce privește disponibilitatea apei, România se numără printre țările cu resurse medii de apă, disponibilitatea acestora fiind influențată de condițiile meteorologice. Cantitatea de apă utilizată în agricultură a fluctuat în ultimii ani și depinde, de asemenea, de condițiile meteorologice.

Frecvența fenomenelor climatice nefavorabile (secete, inundații, furtuni) a crescut în ultimii ani. Acest lucru a afectat productivitatea agricolă și veniturile fermierilor români și a afectat, de asemenea, calitatea solului, unele zone confruntându-se cu o degradare și o ariditate tot mai mari ale solului.

România are una dintre cele mai scăzute ponderi de tineri fermieri din numărul total de administratori de ferme. Iar această pondere este în scădere din 2010. Lipsa accesului la finanțarea terenurilor și la educație reprezintă principalele provocări cu care se confruntă tinerii fermieri. Fermele gestionate de tineri fermieri, care sunt mai deschiși către tehnologii noi și inovatoare, sunt mai eficiente și mai competitive. Abordarea problemei reînnoirii generațiilor este necesară pentru tranziția către o agricultură „verde” și modernă.

38

Vânzările de agenți antimicrobieni de uz veterinar rămân scăzute în România, dar ar trebui să se acorde o atenție deosebită utilizării necorespunzătoare a agenților antimicrobieni în zootehnie și în asistența medicală umană.

Deși vânzările de produse de protecție a plantelor rămân scăzute în România în comparație cu media UE, fermierii ar trebui reorientați către practici agricole mai durabile. Este necesar, în special, să se găsească alternative la dependența actuală de practica autorizării în urgență a produselor de protecție a plantelor. Printre soluțiile posibile în acest domeniu se numără asigurarea punerii în aplicare a combaterii integrate a dăunătorilor, asigurarea implicării institutelor de cercetare, îmbunătățirea cooperării dintre fermieri și institutele de cercetare și universitățile de științe agronomice, precum și o mai bună utilizare a serviciilor de consiliere agricolă.

Au fost identificate probleme critice în ceea ce privește biosecuritatea fermelor, înregistrarea fermelor și identificarea animalelor, având în vedere prezența pestei porcine africane.

Sistemul de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS[i]) din România este considerat slab și fragmentat, ceea ce duce la legături insuficiente între diferiții săi actori.

Un sistem AKIS funcțional ar trebui să asigure fluxuri de cunoștințe între actorii săi pentru a răspunde nevoilor tot mai mari de informații ale fermierilor, pentru a accelera inovarea și pentru a spori valorificarea cunoștințelor existente.

Ar trebui consolidată cooperarea dintre centrele de cercetare agricolă, fermieri și consilieri.

Deși România are cea mai mare viteză de conexiune la internet, acoperirea și conectivitatea din zonele rurale sunt mult mai scăzute decât cele din zonele urbane și din alte țări ale UE.

Recomandări

Pentru a aborda provocările economice, de mediu/climatice și sociale interconectate prezentate mai sus, Comisia consideră că planul strategic PAC al României trebuie să își concentreze prioritățile și intervențiile asupra următoarelor aspecte, ținând seama în mod adecvat de marea diversitate teritorială și de starea în general bună a biodiversității agriculturii și zonelor rurale din România:

39

Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat, care garantează securitatea alimentară

Îmbunătățirea viabilității fermelor cu venituri mai reduse, în special a fermelor mai mici cu potențial de dezvoltare mai mare, prin promovarea ajustării structurale a acestor ferme printr-o distribuție mai direcționată, mai corectă și mai eficace a plăților directe, în special prin utilizarea sprijinului redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității și prin acordarea unei plăți cu sumă fixă pentru micii fermieri. Îmbunătățirea distribuirii plăților directe ar trebui să țină seama de contribuția sprijinului pentru venit la dezvoltarea zonelor rurale.

Reducerea vulnerabilității veniturilor fermierilor față de factorii externi, inclusiv față de schimbările climatice, prin sprijinirea: practicilor de gestionare agricolă durabilă (semănat direct în miriște, lucrări în benzi, în special pe pante, rotația culturilor utilizând culturi de leguminoase furajere); utilizării instrumentelor de gestionare a riscurilor; investițiilor în tehnologii noi; plantării de păduri și creării de suprafețe împădurite (inclusiv centuri agroforestiere și elemente de peisaj lemnoase), în special în câmpie, precum și sprijinirea activităților de informare, formare și consiliere, în conformitate cu cerințele specifice, cu privire la cele mai bune practici agricole, soiurile utilizate sau economisirea apei.

Sprijinirea diversificării producției agricole, prin sprijinirea fermierilor în vederea orientării către piețe de produse cu valoare adăugată ridicată și a sporirii producției de culturi proteice, în vederea creării de noi lanțuri valorice și a optimizării oportunităților comerciale.

Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric, în special prin sprijinirea înființării de organizații de producători în cadrul măsurilor PAC.

Stimularea îngrijirii mediului și a combaterii schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii legate de mediu și climă

Îmbunătățirea gestionării nutrienţilor, precum și a protecției solului și a gestionării apei, prin sprijinirea practicilor agricole adecvate, a tehnicilor de fertilizare (inclusiv a agriculturii de precizie), a rotațiilor mai lungi și mai diversificate ale culturilor, a practicilor agroecologice, a investițiilor în adăpostirea animalelor și în sistemele de gestionare a apei, care vor asigura utilizarea durabilă a apei și reducerea amprentei de apă în agricultură, precum și servicii de instruire și de consiliere.

40

Contribuția la obiectivul Pactului verde al UE în ceea ce privește elementele de peisaj agricol prin menținerea prezenței elementelor de peisaj, prin conservarea acestora și prin promovarea introducerii acestor elemente în zonele în care lipsesc și îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor agricole și forestiere, prin sprijinirea practicilor de gestionare durabilă, prin respectarea deplină a principiilor ecologice favorabile biodiversității (inclusiv polenizatorii sălbatici) și prin contribuția la realizarea obiectivelor specifice ale legislației legate de natură, în special în zonele Natura 2000. Acest lucru ar trebui să fie în concordanță cu nevoile identificate în cadrul de acțiune structurat în funcție de priorități și în planurile de acțiune privind speciile și habitatele stabilite la nivelul UE și la nivel național.

Promovarea gestionării durabile a pădurilor și împădurirea, sporirea multifuncționalității și a rolului pădurilor ca absorbant de carbon, protejarea pădurilor și refacerea ecosistemelor forestiere pentru a atinge o stare bună a habitatelor și a speciilor și pentru a consolida reziliența la amenințări precum impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor prin elaborarea unor măsuri adecvate, cum ar fi plățile bazate pe rezultate.

Contribuția la obiectivul Pactului verde european în ceea ce privește agricultura ecologică prin stimulente adecvate pentru menținerea agriculturii ecologice și conversia la aceasta.

Menținerea unor niveluri scăzute de emisii de gaze cu efect de seră și de amoniac generate de agricultură prin sprijinirea practicilor și sistemelor agricole adecvate – de exemplu, agricultura de precizie, precum și investițiile necesare pentru punerea în aplicare a acestora. Astfel de acțiuni sunt necesare în special în unitățile zootehnice pentru a reduce emisiile provenite din gunoiul de grajd și din fermentația enterică, în conformitate cu Strategia privind metanul, printr-o combinație adecvată de intervenții (de exemplu, îmbunătățirea gestionării gunoiului de grajd).

Consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale și abordarea cerințelor societale

Contribuția la obiectivul Pactului verde în ceea ce privește riscul pesticidelor și utilizarea acestora prin sprijinirea utilizării reduse a pesticidelor și asigurarea punerii în aplicare integrale a gestionării integrate a dăunătorilor de către toți utilizatorii profesioniști de pesticide.

Contribuția la obiectivul Pactului verde european în ceea ce privește antimicrobienele: deși vânzările de antimicrobiene se situează sub media UE, România ar trebui să continue să pună în aplicare măsuri

41

de reducere a utilizării acestora în agricultură, de exemplu prin integrarea obiectivelor în acțiuni concrete și mai ambițioase ale PAC.

Îmbunătățirea substanțială a bunăstării animalelor și îmbunătățirea biosecurității fermelor, în special în fermele de porcine, prin sprijinirea îmbunătățirii practicilor de gestionare a șeptelului, a investițiilor, a formării și a serviciilor de consiliere.

Reducerea decalajului economic și social dintre zonele urbane și rurale, reducerea sărăciei în zonele rurale, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, și încetinirea depopulării zonelor rurale prin sprijinirea investițiilor în infrastructura rurală, servicii, capitalul uman și activitățile neagricole, prelucrarea primară și secundară a produselor agricole și antreprenoriatul social, care au potențialul de a crea locuri de muncă, inclusiv în cadrul bioeconomiei. În acest sens, va fi important să se asigure sinergii cu alte fonduri UE și naționale.

Facilitarea instalării tinerilor fermieri și sprijinirea dezvoltării întreprinderilor lor prin sprijinirea accesului la finanțare și la terenuri.

Încurajarea și împărtășirea cunoștințelor, a inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și încurajarea adoptării acestora

Contribuția la obiectivul Pactului ecologic european în ceea ce privește internetul în bandă largă prin sprijinirea conectivității în moduri care completează alte surse de finanțare, însoțite de accelerarea abilităților digitale în zonele rurale și a soluțiilor digitale pentru agricultură.

Realizarea de investiții într-un sistem AKIS funcțional pentru a îmbunătăți abilitățile profesionale și a sprijini crearea în comun de soluții inovatoare în agricultură prin dezvoltarea unui sistem de învățare și formare profesională pe tot parcursul vieții pentru fermieri, prin sporirea competențelor tuturor serviciilor de consiliere și prin extinderea ofertei acestora în ceea ce privește consilierii și temele, prin structurarea interconexiunilor dintre componentele AKIS (în special cercetarea, consilierea, fermierii și rețeaua PAC), pentru a facilita fluiditatea schimbului și a fluxurilor de cunoștințe.Un sistem AKIS mai integrat ar facilitastructurarea proceselor de schimb de cunoștințe pentru a consolida impactul finanțării naționale sau din partea UE a cercetării și inovării.

Recomandările Comisiei pentru planul strategic PAC al României

GHIDURILE AFIR SUNT FĂCUTE CU DEDICAȚIE PENTRU OBȚINEREA BANILOR EUROPENI!Agroinfo 08 februarie 2021

42

UNDE AJUNG AJUTOARELE EUROPENE! Milioane de euro luate de la Uniunea Europeană au fost îngropate în limuzine și pensiuni care, după terminarea proiectului, au devenit case. În abatoare care nu funcționează sau fabrici care s-au închis. Ghidurile de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) au fost făcute cu dedicație, informațiile s-au scurs pe sub ușă la cei care au aflat ce trebuie să facă pentru a lua banii înainte de a se publica ghidurile, spune fermierul clujean Emil Turdean.

Mai mulți fermieri și crescători de animale din județul Cluj s-au întâlnit sâmbătă, 6 februarie 2021, cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, la Prefectura Cluj. Fermierii i-au solicitat ministrului Oros ca ghidurile AFIR pentru accesarea ajutoarelor europene să nu mai fie făcute cu dedicație.

Fraudează fondurile europene că-și fac tot felul de proiecte prin care iau banii și sunt o grămadă de abatoare în toată țara, făcute pe fonduri europene, care nu funcționează, fabrici de lapte care sunt făcute și nu funcționează, pensiuni care au fost făcute și sunt case familiale.

Sunt cazuri pe care le putem dovedi. Mentalitate de infractori! Pot să-ți spun o fermă în județul Cluj, beneficiara a 4,5 milioane de euro din fonduri europene, absolut nicio dezvoltare, nicio valoare. Am cumpărat abonament la Termene.ro și monitorizăm fermele cu colegii. Absolut un leu profit, din contră, îi băgat în insolvență, ultimul lui proiect a fost de vreo 3 milioane de euro, a făcut o cooperativă individul, 3 milioane de euro, iar fermieri care produc nu pot accesa fonduri europene, pentru că sunt oameni care nu mint la întocmirea proiectelor, merg pe realitate.

Și asta am cerut domnului ministru Oros ca să fie foarte atent la autoritatea de implementare a fondurilor, cu ghidurile, cum se fac ghidurile, ca să nu mai ajungă ghiduri cu dedicație sau să nu se dea pe sub ușă informația unor fermieri care atunci când se dă public informația, el are deja dosarul scris, a spus fermierul Emil Turdean din județul Cluj, într-un interviu acordat jurnalistului Sabin Gherman.

Fermierii i-au mai cerut șefului MADR ca proiectele realizate din bani europeni să fie monitorizate o perioadă de 10 ani.

Trebuie găsită o soluție ca să se încurajeze munca și corectitudinea. Hai să lăsăm banditismul, a adăugat fermierul clujean.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, s-a întâlnit sâmbătă, 6 februarie 2021, cu fermierii și crescătorii de animale din județul Cluj.

43

ALTELE

Anunțul lui Adrian Oros privind INVESTIȚIILE în agricultură în perioada următoare Autor: Ionuț Fîntînă , 7 februarie 2021

Fermierii români vor avea la dispoziție 6,3 miliarde de euro în următorii doi ani, bani dedicați plăților directe și măsurilor finanțate prin fonduri europene, anunță ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros. Potrivit lui, liniile de finanțare care se vor deschide în această perioadă se vor axa pe dezvoltarea agriculturii, astfel încât țara noastră să reducă deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare.

”Am avut o analiză SWOT, o analiză a nevoilor, le-am comunicat Comisiei, am avut mai multe runde de întâlniri cu asociațiile. Noua Politică Agricolă Comună va începe abia din 2023, sunt doi ani de tranziție, iar pentru acești doi ani trebuie să mergem cu bani noi, dar cu reguli vechi. Am încercat să păstrăm ca măsuri pe care le vom finanța în continuare acele măsuri care au fost de succes. Absorbția banilor în domeniul agriculturii este destul de mare”, a explicat Adrian Oros în cadrul conferinței „Orașe și Comunități. Viziunea 2030”.

Șeful MADR a subliniat că, în urma negocierilor, au încercat să păstreze în perioada de tranziție acele măsuri care sunt potrivite pentru strategia de viitor și care sunt destinate să aducă plus valoare în agricultura românească. Potrivit ministrului, România are o mare problemă în ceea ce privește deficitul cu produse agroalimentare, iar acest lucru trebuie corectat în viitor.

”În finanțările din măsurile FEADR pe cei doi ani am prins aceste nevoi și vom finanța consistent zona de investiții în exploatațiile agricole. Aici am împărțit pentru diferite tipuri de exploatații: legumicole, pomicole, partea de zootehnie, procesarea la nivelul fermei. Avem o mare problemă cu ceea ce înseamnă asocierea economică; singura soluție realistă pentru fermierii mici de a rezista pe piață este această asociere. Chiar dacă există o reticență, noi în continuare favorizăm atunci când punctăm proiectele, cele care vin din cooperative. Vom continua investițiile și pe procesarea și marketingul produselor agricole; de asemenea, vom aloca o sumă consistentă și pentru Grupurile de Acțiune Locală”, a mai precizat Adrian Oros.

Ministrul agriculturii a mai spus că măsurile finanțate prin PNDR nu trebuie să se suprapună cu investițiile care se vor realiza prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

44

”Cam acestea ar fi sursele de finanțare în următorii doi ani – 6,3 miliarde de euro – în afară de ceea ce ne aduce Programul Național de Reziliență, pentru care trebuie să avem acceptul Comisiei Europene până la finalul lunii aprilie. (…) Am prins două proiecte mari și ambițioase care sperăm să fie finanțate. (…) Am încercat ca în acest program să prindem lucruri care să nu se suprapună cu PNS, pentru că altfel nu am obține această finanțare. Vrem ca banii din PNS să rămână pentru plăți directe și pentru dezvoltare rurală”, a explicat Adrian Oros.

Petre Daea, mesaj dur pentru guvernanți! ”Ieșiți la treabă, fișa postului vă obligă” 8 februarie 2021, Ionuț Fîntînă

Într-un mesaj dur postat pe pagina personală de facebook, fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, îi îndeamnă pe actualii guvernanți să iasă de sub umbrela pandemiei. Acesta îi acuză pe decidenți că se ascund sub acest pretext, în timp ce sectorul agricol suferă în continuare. ”Din nefericire, sub această umbrelă a pandemiei, zace liniștită incompetența unora, lipsa de acțiune și de rezultate, acolo unde se pot obține, fără a pune în pericol viața oamenilor. Mă gândesc la agricultură, unde, practic, în cele cincisprezece luni scurse până acum, cei ce diriguie activitatea în acest domeniu nu au acordat atenția cuvenită celor ce lucrează pământul, îngrijesc animalele, prelucrează produsele pentru a ne asigura hrana zilnică și nu numai”, scrie Petre Daea.

 Fostul ministru susține că mai multe programe importante au fost întârziate, blocate sau chiar abandonate, printre care le enumeră pe următoarele:

 ”1. Întârzierea și blocarea Programului de reabilitare a sistemului de irigații, aprobat prin Legea nr. 269 din 2016, nu au mai fost deschise șantiere noi, iar

45

în cele deschise lucrările nu s-au derulat în ritmul stabilit, prevăzut în graficele de execuție.

Canalul Siret-Bărăgan a fost abandonat, deși sunt prevederi legale pentru continuarea lucrărilor.

Condițiile climatice permiteau executarea lucrărilor în tot cursul anului. Din nefericire nu s-a întâmplat și nici nu se întâmplă. Acum se pot executa lucrări în stațiile de pompare, iar în unele zone chiar în câmp la decolmatări, rectificări secțiuni de scurgere, compactarea taluzelor, coronamentelor și altele.

2. Sistemul antigrindină și de creștere a precipitațiilor, un important program care pune la adăpost recoltele obținute cu multa trudă, a fost și este insuficient susținut prin buget, iar ritmul de execuție în teren este întârziat, în condițiile în care fenomenele extreme, grindina și lipsa de precipitații și-au extins aria de acțiune în România, aducând prejudicii fermierilor și țării.

3. Banca de Gene de la Buzău, un obiectiv extrem de important pentru conservarea, păstrarea, dezvoltarea și valorificarea germoplasmei de care dispune țara și pentru care au lucrat generații de cercetători, a fost abandonată și a rămas în același stadiu de proiect, în condițiile în care Consiliul Local Buzău a pus la dispoziție o locație foarte generoasă, într-un amplasament strategic.

4. Planul Național Strategic, practic osatura politicii agricole pentru perioada 2021-2027, conform noilor principii ale Politicii Agricole Comune, nu este cunoscut de fermieri și nu este ancorat în realitățile agriculturii și dezvoltării rurale din România.

5. Abandonarea programelor pentru produsele deficitare existente în balanța comercială, a programelor de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol și pentru Casa de Comerț Agroalimentar Unirea.

6. Abandonarea programelor specifice zonei montane.”

 Petre Daea lansează și o serie de întrebări pentru guvernanți:

 1. Peste câteva zile se pornesc lucrările în câmp, începe semănatul. Cum vom asigura cantitatea de apă necesară răsăririi culturilor și întreținerii vegetației, acolo unde se impune?

2. Cu ce vom proteja culturile în cazul grindinei, care a devenit tot mai frecventă în România?

46

3. Ce strategii pentru perioada 2021- 2027 vor face fermierii și autoritățile locale când Planul Național Strategic nu este cunoscut și fundamentat cu beneficiarii fondurilor europene?

4. Vom rămâne în continuare dependenți de importul de semințe și de material săditor, a căror calitate este îndoielnică și, în parte, neaclimatizate condițiilor de cultură din țara noastră?

5. Vom rămâne țară importatoare de produse agroalimentare cu efecte devastatoare asupra fermierilor, consumatorilor și a bugetului de stat?

6. Vom continua să exportăm forța de muncă, mai ales din zonele sărace, din zona montană, depopulând muntele și satele?

 ”La aceste întrebări se poate răspunde printr-o muncă constantă, zi de zi și ceas de ceas.

Fermierii și lucrătorii din industria alimentară au făcut dovada acestei munci pe întreaga perioadă a pandemiei. Se cuvine ca și membrii guvernului, responsabili de domeniu, să iasă de sub umbrela pandemiei și să nu o mai folosească ca scut de apărare pentru neîmplinirile văzute și simțite de fiecare dintre noi. Agricultura este o cale și o șansă pentru dezvoltarea economică a României, să nu o ratăm! Ieșiți la treabă, fișa postului vă obligă!”, conchide Petre Daea.

O mică eroare a domnului Florentin Bercu, președintele UNCSV, februarie 8, 2021 agrimanet

Domnul Florentin Bercu, președinte al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), se teme ca fermierii români riscă să aibă parte de costuri mai mari, dacă regulamentul european privind finanțarea sustenabilă va fi adoptat.

47

Înainte de a reda intervenția domnului Bercu din cadrul emisiunii “Agricultura la Raport” de la AGRO TV, ne permitem să reamitim parte din lista cu practici agricole care vor fi sprijinite în cadrul eco-schemelor:

Agricultura de precizie (Planul de gestionare a nutrienților, utilizarea abordărilor inovatoare pentru a minimiza eliberarea de nutrienți, pH optim pentru absorbția nutrienților, agricultură circulară; Tehnologii agricole de precizie pentru un consum redus de inputuri (fertilizanți, apă, produse de protecția plantelor); Creșterea eficienței irigațiilor.)

Îmbunătățirea managementului fertilizanților (Implementarea măsurilor de control a nitraților dincolo de obligațiile condiționalităților; Măsuri pentru a reduce și preveni poluarea apei și a solului din cauza fertilizării excesive, cum ar fi analiza de sol (dacă nu e deja obligatorie) sau neutralizarea unro substanțe din fertilizanți.)

Practici integrate de gestionare a dăunătorilor: (Benzi tampon pentru controlul dăunătorilor fără utilizarea pesticidelor; Control mecanic al buruienilor; Utilizarea sporită a soiurilor și speciilor de culturi rezistente sau cu rezistență la dăunători; Teren cu amestec de specii pentru biodiversitate.)

Ecologie agricolă: (Rotația culturilor; Diversificarea culturilor; Culturile verzi în interiorul culturilor permanente (livezi, vii); Covor verde pe timpul iernii; Sistem de pășunat extensiv; Utilizarea varietăților de plante cu toleranță la schimbările climatice; Amestecurile de specii pentru biodiversitate (polenizatori, păsări, vânat); Tehnologie modernă de cultivare a orezului pentru reducerea emisiilor de metan; Implementarea practicilor de agricultură organică.)

Parte dintre cele de mai sus nu au niște costuri de speriat, undeva între 2.78 si 5.53 euro/hectar, in functie de suprafața lucrată.

Iată intervenția domnului Florentin Bercu:

“Pe lângă întâlnirile din trialog ce au loc privind Politica Agricolă Comună, iar următoarea întâlnire în acest sens va fi pe 11-12 februarie, mai sunt și alte noutăți. De exemplu, finanțarea sustenabilă – este un act delegat care urmează să apară în perioada următoare, prin care fermierii riscă să le crească costurile cu finanțarea cu 25%.

Îmi pare rău că trebuie să dau această veste proastă. Este și un studiu făcut referitor la această directivă. Noi ne-am mobilizat la nivelul Alianței pentru Agricultură și Cooperare și la nivelul COPA-COGECA și am transmis pentru această consulare că are un efect dezastruos. Această directivă presupune că orice fermier, atunci când se va duce la bancă, dacă vrea să

48

realizeze investiții, trebuie să facă dovada că utilizează tehnologii prietenoase cu mediul și tot felul de condiții ce țin de partea de Green Deal”, a precizat Florentin Bercu in emisiunea “Agricultura la Raport” de la AGRO TV

Oros interzice Asociația Forța Fermierilor la MADR, printr-un ordin de ministru! Așa se pune pumnul în gură celor incomozi! Vlad Macovei - 7 februarie 2021

Un ordin de ministru emis pe șest de Adrian Oros, la finalul anului trecut, blochează orice încercare a unei asociații de fermieri nou constituită de participa la consultările de la Ministerul Agriculturii. Mai mult, prin acest ordin, ministrul Adrian Oros își conferă, lui însuși, puteri discreționare în a decide pe cine primește și pe cine nu la discuțiile cu mediul asociativ, fără a fi obligat să motiveze în vreun fel discriminarea.

Prin ordinul de ministru nr. 304 din 19 octombrie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1026 din 4 noiembrie 2020, se instituie procedura de selecție a organizațiilor profesionale din sectorul agricol și agroalimentar în grupurile de dialog civil naționale. Ordinul cu pricina poate fi consultat AICI!

Printre alte condiții, pentru a fi acceptată la discuțiile de la MADR, unei asociații i se solicită, la articolul 5, litera d, extras special la zi din Registrul asociațiilor și fundațiilor prin care se atestă înregistrarea organizației în cauză cu cel puțin 6 luni anterior datei de depunere a candidaturii. Adică o asociație care a primit personalitate juridică în octombrie 2020, cum este cazul Asociației Forța Fermierilor, trebuie să aștepte minim 6 luni pentru a putea depune o cerere să fie primită la discuțiile pe care ministrul Adrian Oros le poartă cu mediul asociativ, pe chestiuni esențiale pentru viitorul agriculturii. Interesant este că la data la care emis ordinul, Asociația Forța Fermierilor avea deja dosarul depus la instanță, informație care, de fapt, este și publică. Conform informațiilor noastre, ministrul Agriculturii a solicitat informații despre demersurile pe care le facem pentru înscrierea Asociației Forța Fermierilor.

49

Prin urmare, printr-un artificiu birocratic, discreționar și abuz, fără să îl motiveze, Adrian Oros a blocat intrarea Asociației Forța Fermierilor la consultările de la MADR. Adică ministrul Agriculturii, a decis, că pe moșia sa se va consulta doar cu cei cu care are chef, care probabil sunt mai puțin combativi în a apărea drepturile fermierilor, cu unii cu care este pe blat, în fine, și-a făcut viața ușoară. De parcă acesta este rolul consultărilor, să nu aibă ministrul Agriculturii bătăi de cap. Prin această decizie, ”cu dedicație”, Adrian Oros demonstrează că îi este frică de Asociația Forța Fermierilor. Curată mentalitate europeană, în concluzie.

De ce 6 luni și nu 3 sau 9, de ce se întâmplă exact după această perioadă? Ordinul nu ne oferă nicio explicație. Vă dau un exemplu extrem ca să înțelegeți aberația. Dacă toți fermierii din România ar decide să facă o organizație nouă, în care să intre cu toții, deci legitimitate maximă, ei ar trebui ca după dobândirea personalității juridice să aștepte minim șase luni pentru a putea măcar cere să se îndure Oros să îi primească. Asociația cu reprezentativitate maximă! Abuzul este evident.

De asemenea, în cazul aceluiași ordin, Adrian Oros a stabilit criterii arbitrare sau vagi de selecție a celor cărora le permite accesul la consultările de la minister. Adică poți fi respins că ai sau nu ai bască, depinde cât de frumos faci în fața ministrului Agriculturii. Asociația Forța Fermierilor a depus, încă de la jumătatea lunii ianuarie, adrese oficiale, atât către ministrul Agriculturii cât și către Autoritatea de Management PNDR din cadrul ministerului, prin care solicită să participe la discuțiile cu mediul asociativ de la MADR și la consultările cu privire la PAC 2021-2027. La niciuna dintre scrisori nu am primit încă un răspuns.

În fața acestei discriminări de o gravitate extremă, o situație în care unei organizații de fermieri aflată în deplină legalitate i se interzice intrarea la consultările de la Ministerul Agriculturii, esențiale pentru viitorul sectorului agroalimentar în următorii ani, Asociația Forța Fermierilor va începe demersurile de sesizare a acestui abuz. Astfel, în cursul zilelor următoare, împreună cu departamentul juridic al asociației noastre, vom întocmi petiții publice către Președintele României, către Premierul României și Membrii Guvernului, către conducerile celor două Camere ale Parlamentului, către toți europarlamentarii români, precum și către Comisia Europeană și DG Agri.

Membrii Asociației Forța Fermierilor trebuie să participe la consultările de la MADR pentru că au acest drept legal, garantat inclusiv prin Constituție!

Asociația Forța Fermierilor este cea mai nouă organizație profesională din mediul asociativ al sectorului agroalimentar, cu personalitate juridică dobândită prin hotărâre judecătoarească, pe baza O.G. 26/2000. Este o

50

asociație care își propune să devină vocea tuturor categoriilor de fermieri în lupta pentru drepturile acestora. Un număr mare de fermieri, cooperative, asociații de producători pe diverse ramuri au devenit deja membri, toți cu scopul declarat de a pune agricultura în ofensivă. Demersurile asociației l-au deranjat pe ministrul Agriculturii pentru că vizau două direcții importante, cu care Adrian Oros nu se simte confortabil: acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară și transparența totală în consultările cu mediul asociativ prin transmiterea acestora, în direct, pe pagina de Facebook a MADR.

Despre Asociația Forța Fermierilor puteți citi mai multe AICI.

Cine are „potolul“ va conduce lumea! Duminică, 07 Februarie 2021 Lumea Satului, Tudor CALOTESCU Doar o bancă agricolă românească, poate a fermierilor, ar putea fi un cap de pod pentru o agricultură cu potențial. Nu lozincile rostite cu patimă jucată, din ce în ce mai fals, pot face agricultura să crească. În niciun caz! Nici fondurile care să acopere x% din pagube, doar cât să nu explodeze mămăliga. Nici amărâtele de subvenții (deși cine le privește din afară are o cu totul altă percepție, aceea că fermierii sunt cumva favorizați – o percepție care adâncește „grija“ pentru capra vecinului), parcă venite să adâncească cumva decalajul cu Europa. Ci o finanțare pe termen lung, cu dobânzi care să acopere doar întreținerea acestei, deocamdată, fantomatice bănci.

Capitalismul nu se poate face fără capital, iar fermierii au nevoie de capitalizare. De întărirea constantă a veniturilor nete care să le poată asigura

51

marje de investit. Nici agricultura nu se poate dezvolta fără finanțare. Doar cu subvenții supuse și ele pe alocuri unei impozitări absurde.

Cu ceva vreme în urmă, la un eveniment organizat în cadrul IndAgra, Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN, făcea o paralelă între țara lui de origine, Olanda, și România, taman din acest punct de vedere (al finanțării nete a agriculturii). Deși Olanda are o suprafață agricolă de cel puțin 10 ori mai mică decât cea a României, fermierii olandezi beneficiau de credite de 10 ori mai mari (circa 40 miliarde euro/an) decât fermierii noștrii. O paralelă care nu poate aduce decât o perspectivă pozitivă privind posibilitatea îndatorării fermierilor români pe viitor. Din nefericire, cel puțin în acest moment, cu dobânzi și condiții de creditare împovărătoare, cum ar fi comisioanele mari, termene scurte și foarte scurte de rambursare, care mai mult îngroapă decât să ofere o perspectivă de creștere. În condițiile în care prețurile inputurilor sunt într-o continuă creștere (poate și din cauză că am lichidat la propriu producătorii locali), iar piața cerealelor  se dovedește mai mult decât volatilă. Parcă programată spre a falimenta fermierii mici și mijlocii. Tendință confirmată de mulți fermieri mari, care simt că, în ciuda faptului că PAC are ca paradigmă susținerea și consolidarea fermei de familie, rezultanta este departe de acest deziderat în țara noastră. Chiar cumva la 180 grade!

Îmi aduc acum aminte de răspunsurile politicienilor la întrebările noastre privind crearea și susținerea unei bănci agricole cu capital de stat: ba că o asemenea bancă e sortită pieirii, ba că e inutilă, ba că sunt deja prea multe bănci pe lume. Deși e clar că o asemenea instituție bancară ar fi profitabilă pe termen mediu, lung și chiar foarte lung. Populația va mânca întotdeauna, nu?! La urma urmelor, un singur sector de activitate economică e la fel de sigur ca agricultura, sectorul pompelor funebre.

Pe când noi tot vorbim flasc și complet aiurea de potențialul imens și neexplorat al agriculturii, deși știm și înțelegem că fără finanțare și dezvoltare această fata morgana va rămâne pe vecie la capitolul potențial neexploatat!

Dar poate e cazul ca, în loc de cine știe ce fond mutual ori mai știu eu care bazaconie, asociațiile fermierilor să înființeze o „biată“ bancă a agricultorilor, care să poată oferi credite pe termen lung. La care fermierii cu dare de mână să fie principalii acționari alături de statul român. Că agricultura nu e o afacere de azi pe mâine, ca termopanele sau ca telefoanele mobile. Ci este chiar regina afacerilor!

Nu vă mai scărpinați aiurea în spatele urechii stângi cu mâna dreaptă. Că fără grâu nu vom avea nici pâinea cea de toate zilele, dar nici cozonaci de

52

Sărbători. Fără alte năzbâtii oamenii vor trăi, dar fără pâine, carne, ouă și lapte cam ba! Iar dacă mâine vor dispărea banii, iar piețele financiare se vor prăbuși, cine are „potolul“ va conduce lumea!

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1343/2018 privind aprobarea valorii tarifului datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan, precum şi pentru introducerea terenurilor agricole în intravilan, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 28/2021 la 05.02.2021

Ordinul nr. 45/2019 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 30/2021 la 08.02.2021

Normele metodologice privind exercitarea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a atribuţiilor ce îi revin pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, din 26.10.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 127 din 08.02.2021. A intrat în vigoare la 08.02.2021

Ordinul nr. 311/2020 /94/2021 / M.12/2021 /3525/2020 pentru modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului apărării naţionale şi al viceprim-ministrului, ministrul culturii, nr. 719/740/M.57/2.333/2014 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Ministerul Apărării Naţionale - MApN Publicat în Mof I nr. 127 din 08.02.2021. A intrat în

53

vigoare la 08.02.2021

Ordinul nr. 28/2021 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.343/2018 privind aprobarea valorii tarifului datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan, precum şi pentru introducerea terenurilor agricole în intravilan, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 125 din 05.02.2021. A intrat în vigoare la 05.02.2021

Ordinul nr. 30/2021 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 45/2019 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachetul a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 128 din 08.02.2021. A intrat în vigoare la 08.02.2021

Ordinul nr. 311/2020 /94/2021 / M.12/2021 /3525/2020 pentru modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului apărării naţionale şi al viceprim-ministrului, ministrul culturii, nr. 719/740/M.57/2.333/2014 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 127 din 08.02.2021. A intrat în vigoare la 08.02.2021

Ordinul nr. 5453/2020 privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat - 2021, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Modificat de Ordin 3237/2021 la 05.02.2021

Hotărârea nr. 7/2021 privind completarea Hotărârii nr. 6 din 04.02.2021 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Brosura nr. 1 din 04.02.2021. A intrat în vigoare la 04.02.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 141/2021 de prelungire a unei derogări de la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului în ceea ce

54

priveşte interzicerea pescuitului deasupra habitatelor protejate, distanţa minimă de coastă şi adâncimea minimă a mării pentru traulerele echipate cu traule de tip "gangui" care pescuiesc în anumite ape teritoriale ale Franţei (Provence-Alpes-Côte d''Azur), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 09.02.2021

………………….

INTERNE

UN NOU PROGRAM pentru FERMIERII ROMÂNI! Agroinfo, 06 februarie 2021

COMUNICAT. Fermierul care se înrolează în acest program, timp de minim 5 ani nu are voie să are pământul sau să intervină la o adâncime de mai mare de 8-10 cm în pământ, pe parcelele introduse în program. De asemenea, fermierul nu este obligat să se înregistreze cu toată suprafața pe care o deține, se poate înregistra și cu o suprafață mai mică, de minim 100 ha, informează Commoditrader într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Commoditrader extinde parteneriatul cu APPR - Asociația Producătorilor de Porumb din România și pentru programul CommodiCarbon, pentru a co-finanța fermierii români prin vânzarea certificatelor de carbon, în procesul de tranziție către agricultura conservativă.

Fermieri cu un total de aproximativ 140.000 ha au arătat interes în vânzarea certificatelor de carbon la sfârșitul acestui an de recoltare.

”Ne propunem ca împreună cu APPR să ajutăm și să stimulăm fermierii români către o economie mai bună, o agricultură mai durabilă, precum și spre un management mai eficient al fermei”, a declarat Alexandra Suciu Sørensen, Commoditrader Market Development Manager România.

Fiind vorba despre o platformă digitală, contactul direct cu fermierii este foarte important. APPR este o asociație profesională, formată din producători și reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România, iar interesul lor de a furniza informații economice, tehnologice și profesionale către membrii asociației este unul dintre obiectivele comune ale acestui parteneriat strategic.

“Proiectul CommodiCarbon se aliniază cu obiectivele APPR de a populariza în rândul fermierilor beneficiile practicilor durabile ale agriculturii

55

regenerative. Dorim să încurajăm membrii APPR să devină campioni în tranziția de la agricultura convențională la cea sustenabilă, mai ales că societatea europeană pregătește instrumente financiare adecvate pentru a răsplăti acest efort, inclusiv prin introducerea unui sistem de creditare a carbonului pentru agricultură”, a declarat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.

Commoditrader va instrui tehnic pe unul dintre specialiștii APPR în ceea ce privește programul CommodiCarbon, lansat în România la finalul anului 2020. Cristina Radu, membru al echipei APPR, este absolventă a USAMV București în Ingineria și Protecția Mediului în Agricultură și licențiată în Protecția Culturilor și Dezvoltare Durabilă în Franța. Ea va trece printr-un proces de inițiere și certificare în oferirea de consultanță fermierilor pentru adoptarea practicilor agriculturii conservative.

Prin consultantul său tehnic, APPR se va implica activ în educarea și sprijinirea fermierilor din programul CommodiCarbon, oferindu-le informații despre program, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi admiși, sprijin la întocmirea documentelor necesare înrolării, precum și asistență tehnică despre practicile agriculturii conservative pretabile fiecărui tip de teren și fiecărei ferme în parte.

“Interesul membrilor APPR este unul ridicat și fermierii sunt deschiși către adoptarea unor tehnici inovative pentru a face față provocărilor generate de schimbările climatice. Prin colaborarea cu Commoditrader vom putea oferi beneficii suplimentare, punându-le la dispoziție un model de afaceri adaptat nevoilor lor, dar totodată aliniat cu standardele actuale ale societății, fapt ce ne bucură și ne oferă speranța că împreună putem face o diferență. Ne dorim ca practicile fermierilor să fie parte a soluțiilor de sustenabilitate, dar și ca aceștia să-și poată continua menirea de a furniza securitatea alimentară a cetățenilor. Sprijinim toatedemersurile în scopul înverzirii și combaterii schimbărilor climatice și a efectelor lor, în special când acestea sunt pragmatice, fezabile și acompaniate de instrumente financiare care să ne conserve competitivitatea pe piața globală”, declară Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR.

Fermieri români cu suprafață totală de 140.000 ha au arătat deja interes în programul CommodiCarbon

“Au trecut aproape două luni de la lansarea proiectului CommodiCarbon în România și avem deja fermieri cu un total aproximativ de 140.000 ha care au interes în vânzarea de certificate la sfârșitul acestui an de recoltare, iar în

56

Danemarca avem fermieri cu peste 80.000 ha”, continuă Alexandra Suciu Sørensen.

Cu toate acestea, agricultura conservativă este încă un subiect greu de atins în România, mulți fermieri au eșuat în încercarea de a pune în aplicare agricultura conservativă. Prin urmare, este foarte important ca noi să avem consilieri gata să ajute în conversia agricolă, astfel încât fermierii să aibă o strategie durabilă pentru a trece la o formă de cultivare mai ecologică. În aceleași timp, prin intermediul CommodiCarbon obțin o cofinanțare pentru conversie, reducând astfel riscul pe mai mulți parametri”, încheie Alexandra Suciu Sørensen.

Procesul de tranziție spre agricultura conservativă implică un angajament pe termen lung, întrucât calitatea solului, biodiversitatea și proprietățile acestuia se îmbunătățesc în timp. Aceste metode, dacă sunt corect planificate și respectate, au un impact pozitiv asupra retenției de apă în sol, precum și în diminuarea eroziunilor. Simultan, are loc absorbția carbonului și a gazelor cu efect de seră, aspecte esențiale în combaterea schimbărilor climatice.

Costul programului CommodiCarbon, condiții de înregistrare și angajamentul fermierilor. Costul de înrolare în program este de 50€/lună, discount disponibil până în luna martie 2021 și valabil pentru primul an de activitate. După luna martie, costul perceput pentru înregistrarea în program este de 100€/lună. În cazul în care fermierul nu este mulțumit de potențial, poate renunța la abonament înainte de a trimite planurile sale de cultivare pentru acest sezon și nu implică nicio obligație.

Condițiile aderării la programul CommodiCarbon pentru fermieri

Odată ce fermierul se înrolează în program, se așteaptă un angajament de minim 5 ani, în care acesta nu are voie să are pământul sau să intervină la o adâncime de mai mare de 8-10 cm în pământ, pe parcelele introduse în program. De asemenea, fermierul nu este obligat să se înregistreze cu toată suprafața pe care o deține, se poate înregistra și cu o suprafață mai mică, de minim 100 ha.

La înregistrarea în program sunt solicitate informații precum caracteristicile solului (materia organică a solului, textura solului, valoarea pH-ului, umezeala, drenajul), practicile de gestionare a solului (tipul și  practica de cultură, producția brută/ha, gestionarea reziduurilor), practicile de cultivare și cover crops din ultimii 5 ani, pentru a determina linia de bază a parcelei, precum și inputurile aduse (tipuri de îngrășăminte și de protecție a culturilor, precum și runde de aplicare, consumul de energie pe bază de combustibil și numărul de irigații).

57

Despre Commoditrader

Commoditrader ApS este un start-up fintech danez înființat în 2018 de Julie Koch Fahler și Ida Boesen și un grup de fermieri danezi. Lansând platforma de comerț online www.commoditrader.com, compania își asumă misiunea de a sprijini comerțul transparent și deschis și să creeze conexiuni mai bune la nivel de ferme, folosind digitalizarea.Commoditrader a fost premiat ca fiind “Cea mai inovatoare companie din industria Agro” de către Danish Agriculture & Food Council și YARA și “Start-up-ul nordic fintech nr. 1 în 2019” de către Copenhagen Fintech și The Danish Industry Foundation.

Despre Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR)

APPR este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar și din reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul său principal îl reprezintă furnizarea de expertiză tehnică, economică și legislativă pentru membri și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

Casiana Fometescu, fondatoarea Carbon Expert: România este pe ultimul loc la investiţiile în mediu, deşi a existat finanţare. Situaţia companiilor industriale este una dramatică, pentru că au de cumpărat peste 2 milioane de certificate de carbon până la finalul lunii aprilie, fiecare având un preţ de 38 de euro, Alexandra Matei, 08.02.2021,

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-casiana-fometescu-fondatoarea-carbon-expert-romania-ultimul-19906498

Investiţiile în mediu în România au lipsit considerabil de-a lungul anilor, consideră Casiana Fometescu, fondatoarea companiei de consultanţă pe piaţa certificatelor de carbon Carbon Expert, chiar dacă au existat fonduri dedicate pentru acest lucru.

58

Totuşi, la nivel naţional şi industrial, emisiile de carbon sunt monitorizate şi raportate către Uniunea Europeană, iar după spusele acesteia, nivelul de poluare din România – ţară încadrată în Schema Europeană a Emisiilor de Carbon, care presupune tranzacţionarea acestor certificate şi includerea a aproximativ 300 de companii româneşti care poluează, cu peste 20 megawaţi putere – a mai scăzut comparativ cu anul trecut.

PROGRAM ACVBR SIM! ACHIZIȚIE VIȚEI, 5 EURO/KG! Agroinfo : 07 februarie 2021 - 06:49

VOCEA CRESCĂTORULUI! Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească tip Simmental, ACVBR Sim, anunță că desfășoară și-n acest an programul de achiziție a vițeilor din rasa Bălțata Românească. Prețul oferit de ACVBR Sim crescătorilor este de 5 euro pe kilogram pentru vițeii cu vârsta între o lună și 3 luni și greutatea de minim 100 kg.

Dragi fermieri crescători de vaci rasa Bălțata Românească,Nu uitați de programul Acvbr Sim de achiziție de viței ( M,F) descendenți ai taurilor de Bălțata Românească proprietatea asociației.Sperăm că cei 5 euro/kg + TVA , oferit pentru vițeii cu vârsta intre 1-3 luni și minim 100 kg, reprezintă o stimulare și motivare, în același timp, pentru fiecare fermier crescător de Bălțata Românească. Vă așteptăm cu cât mai mulți produși! Echipa Acvbr Sim și organizațiile de COP (controlul oficial al performanțelor/producției n.r.) partenere, anunță ACVBR Sim.

59

Crescătorii de vaci care sunt interesați să intre în program, să vândă viței pot să ia legătura cu cei de la asociație la acest număr de telefon: 0268367890.

ZF Agropower 2021. Alexandru Baciu, acţionar, Ferma Baciu: „În industria cărnii avem capacitate de abatorizare de peste 300% faţă de producţie, numai că aceste abatoare sunt în zone în care nu avem porci sau pui sau vaci”05.02.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-alexandru-baciu-actionar-ferma-baciu-industria-19904560

„Putem să aducem valoare adăugată, agricultorii din România ştiu să producă, numai că unde desfacem?“

Capacitatea de abatorizare pe care o are în prezent România este cu 300% mai mare decât numărul de animale crescute local, însă multe dintre ele sunt dispuse doar în anumite zone ale ţării şi nu pot fi utilizate în scopul propus, a afirmat Alexadru Baciu, proprietarul Ferma Baciu, un fermier din Călăraşi, ce cultivă cereale şi are vaci şi tăuraşi şi două magazine de desfacere a cărnii în Bucureşti.

„În industria cărnii avem capacitate de abatorizare de peste 300% faţă de producţie, numai că aceste abatoare sunt în zone în care nu avem porci sau pui sau vaci. Nu am făcut o zonare a agriculturii. Creştem vacă de carne la şes, unde vara este foarte cald, şi am dus vaca de lapte la munte, care ar trebui să mănânce siloz nu iarbă“, a spus Alexadru Baciu în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.

România are 185 de abatoare autorizate, iar cele mai multe (13) se află în judeţul Suceava, unde sunt crescute şi cele mai multe vaci şi unde sunt şi cele mai multe unităţi de procesare a laptelui crud din ţară, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi de la INS.

Fermierul din Călăraşi consideră că românii ar trebui să producă într-o piaţă organizată, însă pentru a se întâmpla acest lucru ar trebui ca politicienii, cei care iau deciziile pentru acest sector, să fie profesionişti în agrobusiness. „În

60

30 de ani, clasa politică, nu a definit tipul de fermă. Noi nu ştim câte tipuri de ferme sunt în România.“

România are potenţial să valorifice producţia internă de carne, mai ales că în sectorul cărnii de porc, din producţia totală a ţării fiind satisfăcut până în 30% din consum, mai spune antreprenorul.

„Putem să aducem valoare adăugată, agricultorii din România ştiu să producă, numai că unde desfacem? Consumatori sunt şi aşa cum consumă produsele din import, vor consuma şi produsele noastre, numai că pe lanţ de valorificare produsele noastre nu ajung în totalitate la raft. Sunt foarte puţini colegi din agrobusiness care au şi integrat, care urmează trendul de la furcă la furculiţă“, a menţionat Alexandru Baciu.

El adaugă că în urmă cu 30 de ani existau alimentare care aparţineau de Ministerul Comerţului, iar producătorii aveau unde să desfacă. Acum, lipsa defacerii îi determină pe unii fermieri să facă investiţii mai puţine, cu mai mare atenţie. Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, a iniţiat un proiect prin care să rezvole problema de desfacere a micilor producători români – Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, definţat de Adrian Nechita Oros, actualul ministru al Agriculturii.

„Pe noi, nevoia ne-a învăţat să aducem valoare adăugată în companie, lovindu-ne şi de problemele sistemului. Noi producem cerealele cu costuri foarte mari, iar preţul final al grâului este la fel ca acum 30 de ani. Nu s-a schimbat nimic, numai că inputurile le cumpărăm an de an cu 20-30% mai mult faţă de anul anterior. Am făcut şi abator, am făcut şi magazine pentru a da valoare adăugată producţiei şi ar trebui multiplicate aceste tipuri de afaceri“, explică Baciu.

Acesta crede că în prezent este necesar ca autorităţile să încurajeze munca în agrobusiness şi dezvoltarea meseriilor auxiliare, „pentru că România nu are nevoie doar de ingineri sau de doctori, ci are nevoie şi de clasa muncitoare, de forţă de muncă calificată. De 30 de ani nu avem licee tehnologice, acum se încearcă o coafare, nu ceva concret“. El adaugă că educaţia este foarte importantă pentru dezvoltarea industriei agroaliemntare.

Prest Serv Internaţional SRL, compania din spatele brandului Ferma Baciu din localitatea Cuneşti, judeţul Călăraşi, a realizat în 2019 o cifră de faceri de 15,6 milioane de lei, în creştere cu 60% faţă de anul precedent, şi un profit de circa 700.000 de lei, conform datelor publice. Businessul pus pe picioare în 2003 de Alexandru Baciu costă într-o fermă vegetală cu aproximativ 2.000 de hectare cultivate cu cereale şi o fermă zootehnică cu peste 1.000 de capete de bovine.

61

CÂT O MAI DUCE PORCUL ROMÂNESC! Agroinfo, 05 februarie 2021

PE CALE DE DISPARIȚIE?! Avem 10 milioane de hectare de culturi agricole și creștem în România doar 4 milioane de porci pe an în timp ce Belgia are 3 milioane de hectare culturi agricole și crește 10 milioane de porci pe an, spune Iosif Pazuric, proprietarul grupului de ferme Nutrientul SA Palota, județul Bihor. Producția de porc românesc acoperă doar 25% din necesarul de consum din țară, restul este import.

Fermele mari de creștere a porcilor sunt puse la pământ de pesta porcină africană care nu va dispărea în grabă, nici izolate nu sunt zonele roșii, cum li se spune, deci, boala se răspândește în continuare. Cu ajutorul vectorilor, mistreți, om, samsari care cumpără porci dintr-o parte și-i vând în altă parte.

Pierderile financiare din marile exploatații agricole de creștere a porcului sunt colosale.

Prețul cărnii de porc este dezastruos de mic, istoric, 3,5 lei, nu cred că am avut prețul ăsta nici acum 10 ani sau 20 ani, la începutul carierei mele de crescător, spune Iosif Pazuric, care este vechi crescător de porci din România, cu o experiență îndelungată.

În timp ce prețul pe kilogramul de porc este derizoriu, prețul furajelor a crescut spectaculos pe fondul secetei care a lovit România în 2020.

Porumbul a ajuns peste 1.000 de lei, grâul, la fel, șrotul de soia, peste 600 de dolari. Deci, este un dezastru financiar în toate complexele zootehnice, spune crescătorul de porci din Bihor.

Pe lângă toate acestea, Directiva 60 a Comisiei Europene impune restricții de mișcare a efectivelor de porcine din exploatațiile agricole care se află la o distanță relativ mică de zonele cu focare active de PPA. Astfel, chiar dacă în fermele respective nu există focar activ PPA, proprietarii fermelor se trezesc cu afacerile blocate.

Din 6 ferme (ale grupului de ferme Nutrientul SA), 4 ferme sunt blocate din cauza pestei porcine apărută în gospodăriile populației, spune Pazuric.

Practic, din cele 4 ferme blocate nu pot fi vânduți porci, nu pot fi mișcate efectivele de porci. Deci, afacerea stagnează, pierderile cresc, prețul porcului este în cap. 

62

Pe lângă toate necazurile, aceste ferme de creștere a porcului blocate nu beneficiază de niciun fel de compensații financiare.

Despăgubirile se acordă doar fermelor unde a fost depistat focar activ de pestă porcină africană și unde au fost uciși porcii pentru limitarea răspândirii bolii.

Potrivit informării făcută de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în cursul anului 2020, au fost ucise un număr total de 194.211 porcine, din care:181.265 de porcine în exploatații comerciale profesionale;743 de porcine în exploatații de tip A;12.203 de porcine în exploatațiile nonprofesionale, adică gospodării țărănești.

Valoarea totală a despăgubirilor acordate până-n decembrie 2020 pentru proprietarii a căror animale au fost afectate de virusul pestei porcine africane a fost în sumă de 204.109.981 lei.

Dacă fermele mari, exploatațiile agricole comerciale o duc din greu în mai greu, micii crescători de porci, țăranii, aproape că sunt împinși să renunțe la creșterea porcului. Anul trecut, în decembrie, țăranii nu au reușit să-și vândă porcii crescuți în bătătură, așa cum o făceau, de Crăciun, în alți ani. VEZI DETALII AICI: ȚĂRANII RĂMÂN CU PORCUL ÎN BĂTĂTURĂ ȘI FĂRĂ UN BAN ÎN PLUS DE SĂRBĂTORI!

Anul acesta, ministrul agriculturii Adrian Oros a emis un ordin prin care gospodăriilor țărănești li se interzice să crească mai mult de 5 porci, dar nu porci pentru reproducție, porci pentru îngrășare, nu porci destinați vânzării, ci doar consumului familiei. VEZI DETALII AICI: ORDIN MADR! GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI AU VOIE SĂ CREASCĂ MAXIM 5 PORCI!

Măsura este luată, spune ministrul agriculturii, cu scopul respectării biosecurității și pentru a limita răspândirea pestei porcine africane.

Anul trecut, am încercat să facem un ordin privind biosecuritatea în care să stabilim care sunt măsurile de biosecuritate care trebuiesc respectate de orice crescător de porci, că este mic, că este mare, că este gospodărie țărănească sau că este o fermă mare, declară ministrul agriculturii. Anul acesta, ordinul a fost modificat cu limitarea numărului de porci crescuți într-o gospodărie, exploatație noncomercială.

63

În timp ce porcului românesc i se dă în cap, importurile de carne de porc cresc vertiginos, pentru că România nu are cum să acopere consumul intern de carne de porc. Doar 25% din acest consum provine din producția internă de porc.

Investiţi în România! Păstrăvăria Şirna se îndreaptă spre o producţie anuală de 60 de tone. Compania fondată de Marian Moise intră şi pe piaţa produselor finite 08.02.2021, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-pastravaria-sirna-se-indreapta-spre-o-productie-19906479

Păstrăvăria furnizează păstrăv viu pentru mari lanţuri de retail precum Auchan, Carrefour, Selgros şi Metro. 

Păstrăvăria Şirna, cunoscută sub brandul de Păstrăvăria din Porumbi, are în curs o serie de investiţii în valoare totală de circa 200.000 de euro şi se îndreaptă spre o producţie anuală de circa 60 de tone pentru 2021, a explicat Marian Moise, fondator al Păstrăvăriei Şirna, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizat în parteneriat cu CEC Bank. 

„Noi în proiectul european (n.red: care a stat la baza înfiinţării companiei) am pus 35 de tone ca nivel, deja anul trecut am depăşit acest nivel, după primul an. În acest an ne ducem către 60 de tone de păstrăv, iar anul viitor cu investiţiile pe care le facem sperăm să ajungem la 75-100 de tone. Asta în condiţiile în care celelalte păstrăvării de câmpie produc circa 4-5-8 tone“, a declarat Marian Moise, un manager cu experienţă din sectorul FMCG, care a ocupat funcţii de conducere în companii precum Domeniile Tohani sau Domeniile Ostrov. 

Proiectul a fost lansat efectiv de Marian Moise în 2018, când a venit finanţarea europeană, dar compania Pescmar Fishing, care operează businessul, a fost fondată încă din 2011. Păstrăvăria situată în judeţul Prahova şi alimentată de pârâul Pribeagu a plecat de la pasiunea antreprenorului pentru piscicultură, iar investiţia iniţială a fost de „câteva sute de mii de euro“. 

64

„Eu sunt pasionat de pescuit şi în 2011 am fost în Delta Dunării şi am cunoscut un domn inginer care a construit prima păstrăvărie de câmpie din România. El mi-a zis că la câmpie peştele creşte de două ori mai repede dacă ai o apă ca la munte şi şi-a amintit de acest izvor pe care am construit (...) Am făcut toţi paşii necesari, iar în 2018 am terminat implementarea şi am început partea de business“.

Ferma piscicolă se întinde pe o suprafaţă de circa 5.700 mp, iar investiţia iniţială a adus 22 de bazine de păstrăv, care cuprind atât bazine pentru puieţi, cât şi pentru tineret şi păstrăv de consum.

Astăzi, Marian Moise aşteaptă ultimele semnături pe al doilea proiect european, care va aduce investiţii de circa 200.000 de euro. Acestea se vor concretiza atât prin optimizare de costuri, cât şi prin intrarea în buinessul de produs finit. Mai exact, Marian Moise vizează o hală de eviscerare, echipamente, un magazin propriu în curtea păstrăvăriei, o staţie de oxigen şi panouri solare.

„Avem proiectul aprobat şi sperăm să semnăm până la finalul lunii. Avem în proiect o hală de eviscerare, avem acolo tot ce înseamnă zonă de echipamente şi utilaje care ne va permite să facem partea de semi-procesare. Vom ieşi pe piaţă cu peşte marinat, cu peşte afumat şi cu alte produse. (...) De asemenea, vom investi şi într-un magazin propriu în curtea păstrăvăriei pentru că suntem situaţi la 15 km de Ploieşti“. 

Nevoia de investiţii într-o staţie de oxigen este cu atât mai presantă în cazul verilor toride. De asemenea, un plus de oxigen îi poate permite păstrăvăriei să îşi dubleze producţia. 

„Infrastructura pe care am creat-o poate produce până la 200 de tone. La apa pe care o primesc dacă aduc un aport de oxigen mai mare pot să dublez sau chiar să triplez producţia. (...)“

„Pentru a produce un păstrăv în medie de 300 de grame, durează 9 luni la noi. Sunt păstrăvării în România la care durează peste 1 an şi 4 luni“. 

După implementarea acestei etape de dezvoltare, Marian Moise vizează şi un proiect mai mare, de peste 1 mil. de euro. 

Antreprenorul estimează că în România s-au produs în 2020 între 12.000 şi 14.000 de tone de peşte, în timp ce consumul s-a situat la peste 120.000 de tone. În ceea ce priveşte piaţa pentru păstrăv, în România se produc doar 3.000 de tone pe an, iar consumul ajunge la 20.000 de tone. 

65

Unul dintre motivele pentru care importurile rămân foarte ridicate ar putea fi lipsa de sprijin pentru sectorul piscicol, consideră antreprenorul. 

„Suntem oaia neagră în agricultură. Toate zonele din agricultură primesc subvenţii, dar noi nu primim. Pe lângă faptul că nu primim, avem cea mai mare suprareglementare. Eu produc 60 de tone de carne de peşte şi dacă mă compar cu o fermă care produce 60 de tone de carne de pui, documentaţia mea este de 4-5 ori mai stufoasă“.

Păstrăvăria din Porumbi vinde astăzi către patru mari reţele de retail, şi-anume Auchan, Carrefour, Selgros şi Metro. 

„La nivelul anului 2020 principalele afectate au fost cele două reţele de cash & carry pentru că ei sunt revânzători şi volumele din a doua parte au scăzut. Şi a trebuit să compensez prin deschiderea de mai multe puncte de vânzare pe zona de retail şi mă refer la reţeaua Auchan. Astăzi suntem furnizori în zona Bucureştiului pe nouă magazine plus Ploieştiul, iar această deschidere ne-a compensat acea cădere care se simţea undeva în a doua parte a anului“. 

Totodată, compania a lansat anul trecut pentru scurt timp şi un sistem de vânzare directă prin intermediul online-ului, însă antreprenorul a oprit acest segmnt întrucât erau prea multe comenzi faţă de aşteptările iniţiale, iar businessul nu era pregătit. 

„Am reluat din decembrie acest proiect pentru online de care ne ţinem, facem investiţii, este un proiect de viitor şi de succes pentru compania noastră. Suntem la 45 de km de Bucureşti şi vrem să intrăm în acea piaţă“.

Un canal important pentru producătorul de peşte era şi sectorul HoReCa, grav afectat în 2020. Antreprenorul este de părere că acest segment nu îşi va reveni în prima parte a anului 2021. 

„Nu vreau să fiu pesimist, ci realist. Eu spun că până în septembrie-octombrie HoReCa nu va fi turată. Chiar dacă va fi deschisă, e vorba de apetitul consumatorului. Omul este panicat şi nu are chef să vină să consume“. 

Păstrăvăria lucrează astăzi cu o echipă de 7 angajaţi, incusiv colaboratori externi, iar Marian Moise spune că numărul angajaţilor va creşte odată cu extinderea businessului. 

Cele mai recente date publice disponibile la nivel de cifre pentru Pescmar Fishing arată o cifră de afaceri netă de peste 250.000 de lei în 2019, însă businessul era chiar la început. În ceea ce priveşte cifra de afaceri pentru

66

2020, Marian Moise a spus că aceasta încă „nu este relevantă“ pentru că businessul este încă la început, dar a fost „dublu faţă de cât era progrnozat în caietul de sarcini al proiectului european“.

Agricultura “ca la carte” in fermele familiei Dragu din localitatea Albesti-Dolj, Admin, 8 februarie 2021

Povestea iniţierii lui Ion Dragu în agricultură a început în urmă cu 10 ani, iar „microbul“ a fost transmis de către socrii acestuia,care trăiau din munca pământului. Când a pornit la drum, deţinea un solar de 500 de metri pătraţi şi a început să se dezvolte treptat. A studiat şi a aflat tainele legumiculturii de la specialişti care aplică tehnologii moderne, iar mare parte din secrete le-a aflat in fermele de peste hotare. S-a întors acasă şi a început să construiască singur ceea ce văzuse acolo, iar în prezent deţine zece solarii moderne. Pe lângă solariile care se întind pe o suprafaţă de peste 6.000 mp, fermierul din Albesti lucrează şi 2,5 hectare de teren în în câmp, pe care cultivă tot legume.

„Făcând o vizită la fermierii din Ungaria, am constatat că ei sunt cu foarte mulţi paşi înaintea noastră, atât din punct de vedere al tehnologiei, cât şi al

67

mentalităţii. Când vezi la cineva ceva mai bun, încerci să furi ce este mai bun şi să aplici la tine acasa .Aceste solarii le-am înfiinţat împreună cu familia, au fost lucrate în sistem propriu. Am căutat să fie foarte bine aerisite, să aibă o înălţime corespunzătoare pentru ca planta să fie la o temperatură optimă şi am urmărit să aibă şi o lăţime foarte mare deoarece, pe timp de iarnă, dacă solariile sunt foarte înguste, plantele aflate lângă peretele solarului sunt afectate şi cultura suferă. Cu cât este deschiderea mai mare, cu atât este mai bine.

Solariile sunt dotate cu sistem de irigare prin picurare, cât şi prin aspersie, avem încălzire atât prin furtunuri de încălzire la nivelul pământului, cât şi prin aeroterme, iar o altă parte este încălzită pe baza aerotermelor de curent, având curent trifazat. Am încercat să tragem subteran toate aceste utilităţi în fiecare solar. Folia tot din Ungaria am luat-o, este rezistentă la UV şi la temperaturi scăzute, este garantată şase ani, iar unde înfiinţăm culturile de tomate avem trei straturi la pereţii exteriori, plus încă două straturi cu folie termică, la tavan“, a spus Ion Dragu, legumicultor din satul Albeşti, comuna Şimnicu .

Investiţiile în materialele dintr-un solar se ridică la aproximativ 7.000 de euro.

68

„Am cumparat de aproape 30.000 de lei lemne si carbuni. Dupa cum vedeti avem si aeroterme noi. Investim foarte mult.Din pacate ne-a afectat in acest an faptul ca s-a sistat programul Tomata, ne-a declarat Cosmin Dragu, fiul lui Ion Dragu,un tanar care studiaza foarte mult,student in ultimul an de master in cadrul Facultatii de Agronomie. Noi am facut investitii de 50.000 de euro, fonduri europenePe lângă încălzire, curent electric şi apă curentă, solariile sunt dotate şi cu sisteme de supraveghere video. Ion Dragu spune că ideea amplasării camerelor video în solarii a venit ca o necesitate, după ce a constatat că peste noapte îi dispăreau cantităţi însemnate din producţii.

„Aveam probleme cu protejarea culturii deoarece ni se furau foarte multe produse. Pentru că nu puteam să supraveghem culturile şi noaptea, am luat această hotărâre să amplasăm camere de luat vederi. Din momentul în care le-am instalat nu mai sunt probleme. Prin acest sistem video putem supraveghea tot ce se întâmplă în solarii“, a adăugat Ion Dragu.

„Noi nu facem agricultura dupa ureche.Muncim foarte mult,toata familia. Intram dimineata la prima ora in solarii si iesim seara. Noi am construit singuri solariile în care cultivăm legumele. Cultivăm toată gama de legume, iar în prezent sunt înfiinţate culturile de ridichi, usturoi, ceapă verde şi varză,spanac si mii de fire de rosii.”

„Fonduri am obtinut şi prin măsura 6.1 dedicată sprijinirii tinerilor fermieri, pe care a accesat-o Cosmin, fiul meu. Astfel, a obţinut 50.000 de euro, pe care i-a investit în dotarea cu utilaje performante şi în mărirea suprafeţei.”

„La această suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi am ajuns şi datorită măsurii 6.1. Băiatul meu, fiind student la Facultatea de Agronomie, a accesat acest program şi am reuşit să achiziţionăm şi un tractor nou, precum şi să ne mărim suprafaţa. Nefiind forţă de muncă, trebuie să găseşti o cale să o înlocuieşti, iar acest utilaj ne-a ajutat foarte mult. Executăm într-un timp mai scurt şi mai calitativ lucrările decât înainte. Nici la ora actuală nu ne putem opri din investiţii, iar an de an 40 la sută din ce producem merg în investiţii“, a spus Ion Dragu.

69

Investiţiile în materialele folosite într-un solar se ridică la aproximativ 7.000 de euro

Producţiile dintr-un solar, echivalente cu cele de pe un hectar în câmpTehnologiile aplicate, respectarea condiţiilor impuse de plante pentru a se dezvolta, investiţiile constante şi, nu în ultimul rând, dragostea de pământ au dat roade. Astfel, producţiile sunt foarte bune în fiecare an. Anul trecut, au fost recoltate nu mai puţin 20 de tone de roşii.

„Dintr-un solar de 600 mp produci efectiv cât ai lucra un hectar în câmp deschis, atât de mare este producţia. În câmp deschis mergem numai pe cultură de varză, conopidă şi vânătă. În solar punem ardei, gogoşari, kapia, roşii, castraveţi, vinete. Anul trecut, spre exemplu, am produs aproximativ 20 de tone de roşii, tot atâtea de vinete şi 30 de varză“, a mai spus fermierul.

„Toată producţia ajunge pe piaţa din Sibiu, unde este vândută chiar de către membrii familiei. „Comercializarea produselor o facem în Piaţa Cibin din Sibiu, nu livrăm nimic pe piaţa din Craiova. Avem o dubiţă de 3,5 tone cu care transportăm marfa, iar la piaţă vindem în sistem propriu produsele, nu le dăm spre comercianţi sau angrosişti. Puterea de cumpărare a celor din Sibiu este mult mai mare decât în Oltenia. Dacă facem un calcul şi scădem cheltuielile de transport, cazare şi costurile de pe piaţă, ajungem la un preţ care este aici la Craiova, dar avem avantajul că, fiind puterea de cumpărare mai mare, nu stăm cu produsele pe piaţă, le vindem foarte repede. Există această uşurinţă cu care îţi desfaci produsul, nu trebuie să stai săptămâni întregi, până se strică în cutii“, a mai spus fermierul. Asta s-a intamplat pana anul trecut.Pandemia ne-a afectat vanzarile. Clientii nostri sunt in principal cei din sistemul Horeca. Fiind inchise pensiunile,hotelurile si restaurantele din pacate am pierdut si noi. 90 % din activităţi le facem cu membrii familiei, cu fiul meu, cu nora, soţia şi un nepot pentru că nu mai găsim forţă de muncă din exterior. Oricât de bine i-am plăti, mulţi refuză deoarece au ajutor social şi nu mai vin să muncească pentru că ştiu că pot primi bani gratis. Majoritatea au preferat să plece să lucreze în agricultura din afara ţării, astfel încât noi am rămas fără forţă de muncă“, a mai spus Ion Dragu.

70

Solariile realizate de Ion Dragu au fost făcute după modelul fermelor din Ungaria.„Nu poţi să faci agricultură numai pentru bani“

Cosmin are 27 de ani şi, la fel ca tatăl său, a ales să rămână şi chiar să continue ceea ce a început el. Iubeşte agricultura, este student la Facultatea de Agronomie şi spune că oricine poate reuşi dacă face ceea ce îi place. „De ce să pleci în străinătate şi să munceşti pentru alţii, când poţi rămâne în ţara ta, să munceşti pentru tine? Nu aveam cum să nu continui ceea ce a început tatăl meu. Aceasta a fost o oportunitate pentru mine. Nu poţi să faci însă agricultură dacă nu ai dragoste de pământ şi dacă nu iubeşti plantele. Nu poţi să faci agricultură numai pentru bani. Cred că secretul pentru a reuşi este să faci ceea ce îţi place, indiferent în ce domeniu“, a spus Cosmin Dragu, fiul lui Ion Dragu.

Ambiţia, perseverenţa şi dorinţa de a arăta că se poate sunt ceea ce l-au adus pe Ion Dragu la tot ce a realizat. „Tot timpul am crezut că este mult mai bine să munceşti la tine acasă decât să pleci în afară, de aceea am luat şi hotărârea de a îndruma şi băiatul spre această ramură a agriculturii, legumicultura, şi să îl păstrez alături de mine, nu să plece în străinătate, cum se întâmplă cu 80 la sută din tineretul din ziua de azi. Ambiţia, perseverenţa, voinţa şi dorinţa de a face ceva au dus la ceea ce avem azi“, a încheiat Ion Dragu.

Stațiunea Popăuți investește într-o secție de prelucrare a laptelui și de sacrificare a mieilor, Luni 08 Februarie 2021, Lumea Satului

71

Stațiunea de Cercetare Popăuți își extinde activitatea și va avea o secție de prelucrare a laptelui și alta de tăiere a mieilor. După realizarea celor două secții și autorizarea lor, stațiunea de cercetare din județul Botoșani va putea comercializa produsele.

O idee mai veche a directorului Stațiunii de Cercetare Popăuți va fi pusă în practică anul acesta. Este vorba de realizarea unor secții de prelucrare a laptelui și sacrificarea mieilor. Deja s-au început lucrările de reabilitare a clădirii și urmează dotarea ei astfel încât să îndeplinească toate condițiile impuse de ANSVSA.

„Pregătim la Stațiunea de Cercetare Popăuți o secție de prelucrare a laptelui și o alta de tăiere a mieilor, pe care le vom autoriza. În primă fază vor fi pentru Stațiunea de Cercetare și apoi vom mai aduce câțiva fermieri. Eu sper să avem aceste secții până la sfârșitul anului. Totul depinde de bugetul pe care îl vom avea în 2021. Clădirea a intrat în renovare. Am acoperit-o și urmează să o amenajăm în interior. Am făcut deja o schiță cu cele două fluxuri separate, cu două canale frigorifice. La o estimare făcută de constructori, suma este foarte mare, cu tot cu dotări“, a precizat Ionică Nechifor, directorul stațiunii.

Odată finalizate cele două secții, Stațiunea de Cercetare Popăuți va comercializa miei și produse lactate.

O clădire din cadrul Stațiunii de Cercetare Popăuți va fi reabilitată în acest an și se vor amenaja cinci locuințe de serviciu pentru cercetătorii tineri care acum plătesc chirie în municipiul Botoșani.

Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, a declarat că se vor amenaja două apartamente și trei garsoniere pentru cei cinci cercetători tineri din cadrul instituției.

„Pentru anul acesta mi-am propus să reabilitez locuințele pentru o parte dintre angajații stațiunii. Avem ingineri tineri care stau în chirie în Botoșani.

72

Pregătim cinci locuințe pentru cei cinci cercetători deoarece nu vrem să-i pierdem. Îi formăm și vrem să rămână aici. Am început lucrările pentru amenajarea unei clădiri în care să locuiască ciobanii. Programul lor se prelungește, trebuie să rămână pe timp de noapte; trebuie să le ofer niște condiții. În două-trei luni vom finaliza reabilitarea clădirii, care va avea inclusiv o bucătărie, o baie“, a mai adăugat acesta.

Tot anul acesta va fi reabilitată încă o clădire din cadrul stațiunii de cercetare în care va fi montată o instalație nouă, achiziționată anul trecut.

„Aveam o clădire în care ploua și pe care nu o puteam folosi. Deja lucrăm la acea clădire, refacem acoperișul și o reparăm după care vom monta acea instalație achiziționată pentru tot ce înseamnă măciniș granulat. Sunt investiții mari pe care le facem din veniturile proprii. Noi avem un proiect mare de reparații capitale, dar nu știm când va fi aprobat de Ministerul Agriculturii“, a mai precizat directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți. Beatrice Alexandra MODIGA

Sănătatea peștilor de cultură în sistemele de acvacultură din bazinul Prutului, Luni, 08 Februarie 2021  Lumea Satului

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV), în parteneriat cu Institutul de Zoologie din Chișinău, Republica Moldova a demarat proiectul transfrontalier cu titlul „Team up for healthy fish in aquaculture systems of the Prut river basin (TeamUp HealthyFish)“.

Îmbunătățirea stării de sănătate a peștilor de cultură și consolidarea capacității de cercetare pentru asigurarea unei producții mai eficiente în sistemele de acvacultură din bazinul râului Prut reprezintă scopul principal al acestui proiect.

Cercetătorii de la USAMV Iași și cei de la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe din Chișinău au avut deja o întâlnire online de lansare a proiectului, în ultimele zile ale lunii decembrie 2020. „Printre obiectivele pe care ni le-am propus în cadrul acestei colaborări transfrontaliere amintesc orientarea cercetărilor privind combaterea bolilor peștilor în sistemele de acvacultură din bazinul hidrografic Prut către preocupările și nevoile crescătorilor de pești. Vom dezvolta metode ecologice de terapie și combatere a bolilor din  focarele existente în populațiile de pești crescuți extensiv. De asemenea, urmărim aprofundarea cunoștințelor și transferul acestora studenților, cercetătorilor, medicilor veterinari, biologilor și  fermierilor care se ocupă de creșterea peștilor, cu scopul economic de a preveni, diagnostica rapid și trata bolile la pești, prin aplicarea practicilor

73

unor metode prin care să asigurăm o dezvoltare durabilă a resurselor piscicole, cu o diversitate ihtiofaunistică sănătoasă, crescută într-un mediu sănătos“, a precizat prof. univ. dr. Liviu Miron, prorector responsabil cu cercetarea științifică și relațiile internaționale la USAMV Iași.

Directorul Institutului de Zoologie, ca reprezentant al coordonatorului de proiect și manager administrativ, doamna dr. biol. habilitat Laurenția Ungureanu, a prezentat în cadrul întrunirii online scopul și obiectivele proiectului, echipa proiectului, menționând importanța majoră a acestuia în ameliorarea situației privind diagnoza ecologică a acvatoriilor din bazinul râului Prut în care sunt amenajări piscicole pentru creșterea unor specii de ciprinide în sistem extensiv sau semiintensiv, necesitatea creării unei baze de date privind bolile peștilor din bazinul râului Prut – probleme majore pentru sistemele de acvacultură atât din Republica Moldova cât și din România. Beatrice Alexandra MODIGA

Alertă sanitar-veterinară în judeţul Suceava. Vânătoare de mistreţi, după confirmarea a trei cazuri de pestă porcină africană Silviu Buculei, Luni, 08 Februarie 2021  Lumea Satului

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava a intrat  în alertă la mijlocul lunii ianuarie, după ce s-au confirmat cazuri de pestă porcină africană (PPA) la porci mistreţi de pe raza Fondului de Vânătoare Pătrăuţi. La mijlocul lunii ianuarie, pe teritoriul judeţului Suceava existau două focare de pestă porcină africană la mistreţ, respectiv unul în zona Vatra Dornei, iar cel mai recent la Pătrăuţi.

„La ora actuală avem un număr de 10 focare de pestă porcină active. Au fost 12 focare, două sunt deja închise (la Strâmtura-Vama şi la Călineşti-Dărmăneşti), iar cele rămase evoluează favorabil, în sensul că nu au mai apărut alte cazuri noi de boală, nu au mai fost înregistrate mortalităţi sau semne de boală în focarele de la Corocăieşti-Vereşti, Hreaţca-Vultureşti, Mihăieşti-Horodniceni şi de la Păltinoasa. Sperăm ca, în prima parte a lunii februarie, să putem închide șapte focare, ele fiind legate unul de altul“, a

74

precizat medicul veterinar Sorin Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava,

Mistreţii vor fi vânaţi integral de pe 10 fonduri de vânătoare

De la medicul Mihai Voloşeniuc am aflat că primul caz de PPA la Fondul de Vânătoare de la Pătrăuţi a fost depistat la un mistreţ care a fost vânat, iar probele au confirmat prezenţa virusului. A doua zi, pe acelaşi fond de vânătoare au mai fost găsiţi alţi doi mistreţi morţi, de la care s-au recoltat probe, iar testele de laborator au fost pozitive, confirmând prezenţa pestei porcine africane.

Situaţia a fost prezentată Comitetului Local de Combatere a Bolilor care a avut pe ordinea de zi adoptarea Hotărârii privind aprobarea Planului de măsuri referitoare la combaterea Pestei Porcine Africane din Fondul de Vânătoare Pătrăuţi.

Conform directorului DSVSA, medicul veterinar Mihai Voloşeniuc, pesta porcină africană este o boală infecţioasǎ devastatoare, de obicei mortală, a porcilor şi  mistreţilor, iar în cazul animalelor sălbatice, care circulă foarte mult, riscul de transmitere a virusului este mult mai ridicat, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a transmis în regim de urgenţă administratorilor de fonduri de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire. Zona infectată pe care trebuie realizată vânătoarea este de opt kilometri.

S-a stabilit zona afectată pe o rază de 13 kilometri, compusă din zona infectată cu o rază de 8 kilometri, formată din localităţile Dragomirna, Călugăreni, Mitocu Dragomirnei, Adâncata, Lipoveni, Pătrăuţi, Călineşti, Călineşti Enache şi o zonă tampon de încă 5 kilometri, care cuprinde 34 de localităţi din judeţul Suceava şi două din judeţul Botoşani (Vârfu Câmpului şi Ionăşeni).

Mistreţii care vor fi vânaţi din zona infectată vor fi incineraţi şi îngropaţi imediat, conform procedurilor. Vânătorii trebuie să acţioneze cu echipament special şi să fie foarte atenţi la dezinfecţie atât faţă de uniforme, cât şi în privinţa mijlocului de transport folosit pentru mistreţi, dacă este cazul.

Măsuri aplicate sub supravegherea DSVSA

„Aceste măsuri sunt puse în aplicare sub supravegherea şi coordonarea Direcției Sanitar – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. DSVSA a transmis în regim de urgenţă administratorilor fondurilor de vânătoare

75

obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire, dar am avut şi o şedinţă tehnică cu gestionarii fondurilor de vânătoare. O parte din fondurile de vânătoare aparţin Regiei Naţionale a Pădurilor, o parte AJVPS-ului, iar o parte aparţin Universităţii «Ştefan cel Mare» din Suceava. Am discutat cu gestionarii care au participat la şedinţa Comitetului Local de Combatere a Bolilor din cadrul Prefecturii; toţi ştiu exact ce au de făcut, fiecare membru ştie ce măsuri trebuie să ia“, ne-a asigurat directorul Mihai Voloşeniuc.

Peste 100 de mistreţi recoltaţi în regim de urgenţă

Despre acţiunile Direcţiei Silvice Suceava pentru combaterea pestei porcine africane la porcii mistreţi de pe raza Fondului de vânătoare Pătrăuţi, purtătorul de cuvânt al instituţiei, ing. George Celsie, ne-a spus: „S-au făcut toate procedurile împreună cu Direcţia Sanitar Veterinară şi s-au stabilit o serie de măsuri, printre care cea mai drastică este cea legată de recoltarea integrală a tuturor mistreţilor din trei fonduri de vânătoare aparținând Direcției Silvice. Pe lângă fondul de vânătoare de la Pătrăuți mai intră şi două fonduri de la Adâncata. Mai întâi am pregătit gropile în care vor fi îngropaţi mistreții, gropi făcute după anumite standarde şi autorizate de Agenţia de Protecţia Mediului, Direcţia Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Arii Protejate, Apele Române etc. Am primit toate autorizaţiile pentru gropi, iar din data de 20 ianuarie a început recoltarea. Sunt în jur de 55 de mistreţi pe care îi avem evaluaţi la Ocolul Silvic Pătrăuţi şi aproape 60 la Ocolul Silvic Adâncata.

Pe lângă acţiunea de recoltare, am securizat zona, tot ce intră şi iese din pădure trece printr-un filtru de dezinfectare. Avem la fiecare barieră personal îmbrăcat corespunzător, cu echipamente de dezinfecţie, cu substanţe.

Cât o să dureze nu putem estima, depinde de timp, de migraţia mistreţilor. Noi suntem pregătiţi să punem în aplicare toate măsurile impuse de Comitetul Local de Combatere a Bolilor“, a precizat inginerul George Celsie.

Crescătorii de porci trebuiesă evite deplasările în pădure

Autorităţile responsabile din Uniunea Europeană, cele naţionale din ţările afectate, dar şi cele locale adoptă o gamă largă de măsuri pentru combaterea şi eradicarea PPA, cooperarea cu vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare şi cu fermierii fiind vitală. Pe fondurile de vânătoare şi în păduri, în această perioadă vânătorii şi lucrătorii forestieri sunt primii care pot observa un comportament neobișnuit al mistreților sau găsi un animal mort.

76

Ei trebuie să ia în considerare posibilitatea ca acesta să fi fost infectat cu pesta porcinǎ africanǎ (mai ales în zonele infectate sau zonele cu risc).

Pentru a eradica focarele de PPA este necesară colaborarea între instituţii, dar şi cu crescătorii de porci, fie că este vorba de ferme mari sau gospodării ale populaţiei. În caz contrar, există riscul ca virusul pestei porcine să fie scăpat în totalitate de sub control.

„Oamenii care deţin porci în gospodării trebuie să evite deplasările în pădure sau, dacă este nevoie urgentă, să se dezinfecteze pentru a nu aduce virusul acasă. Şi muncitorii forestieri trebuie să urmeze măsurile de dezinfecţie la terminarea lucrului pentru a preveni infectarea gospodăriei cu acest virus“, a declarat directorul executiv al DSVSA Suceava.

Porcii domestici nu se sacrifică

Medicii veterinari au ca misiune efectuarea recensământului populaţiei de porcine din zona de focar. În cazul porcilor domestici nu se pune problema de sacrificare decât dacă porcul are simptome de boală, caz în care, dacă proprietarul anunţă la timp, va fi despăgubit.

„Facem apel la toți crescătorii de porci de a ne anunţa despre orice modificare suspectă a animalelor pentru a putea interveni la timp. Dacă se identifică un animal bolnav într-o gospodărie sau exploatație se ucid celelalte animale, dacă există, fermierul fiind despăgubit la preţul pieţei, iar cadavrele animalelor se distrug sau se îngroapă conform manualului operaţional. Noi am procedat la îngroparea la o adâncime de doi metri pe raza fiecărei localităţi. Este foarte important să putem acţiona şi izola virusul la timp“, este apelul doctorului Sorin Voloşeniuc.

Simptomele bolii care face ravagii printre porci

Medicii veterinari suceveni, care s-au confruntat deja cu câteva cazuri de porci bolnavi de pestă porcină africană, spun că primul simptom important este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci, când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană.

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în 7 zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%.

77

Fermierii care cresc porci sunt sfătuiţi să-şi ţină animalele în spaţii împrejmuite, în adăposturi închise şi să nu aducă porci străini în coteţ,

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Recent, o fermă de porci din Focşani a pierdut 30.000 de animale, în timp de una din Iaşi a rămas fără o mie de porci după ce virusul a ajuns în exploataţii.

Inovații pregătite să ajungă din 2021 în fermele din România Mihaela Prevenda Luni, 08 Februarie 2021

Anul 2021 aduce cu sine o serie de inovații în portofoliile marilor producători de utilaje agricole.

Gata să răspundă în cel mai scurt timp nevoilor fermierilor și să găsească cele mai complete soluții pentru problemele cu care aceștia se confruntă, companii precum Fendt, Horsch sau Valtra, investesc permanent în cercetare, testare și inovare. Astfel, produsele dezvoltate sunt, de la an la an, mai fiabile și mai eficiente, cu un grad ridicat de adaptabilitate.

Despre ultimele inovații, pregătite să ajungă în acest an în curțile fermierilor români, aflăm de la specialiști care cunosc în cel mai mic detaliu produsele producătorilor pe care îi reprezintă la noi în țară compania Mewi.

Fendt: gestionare mai facilă a lucrărilor

Fendt și-a îndreptat atenția pe dezvoltarea unor sisteme performante pentru gestionarea cât mai facilă a lucrărilor. Radu Tălpan, brand manager Fendt la Mewi, punctează principalele noutăți ale renumitului producător german.

Seria de tractoare Fendt 200 Vario pentru 2021 se aliniază în rând cu frații mai mari, în ideea în care vor fi disponibile toate cele trei game de echipare disponibile – Power, Profi, Profi+. „În plus față de cele trei variante de

78

echipare, va fi disponibilă pe tractoare tehnologia FendtOne. Astfel, împreună cu noul terminal de 12”, clienții vor putea beneficia de o comunicare mult mai ușoară de tip ”off-board-on board” pentru managementul lucrărilor”, precizează reprezentantul Mewi.

Fendt Seria 300 Vario pentru 2021 aduce pe lângă tehnologia FendtOne, un nou model în gamă, Fendt 314 Vario GEN4, care beneficiază de modul de împărțire a puterii motorului DynamicPower. Cu acest model, seria 300 acoperă o plajă mai mare de putere, de la 113 CP (Fendt 311 Vario) până la 152 CP (Fendt 314 Vario cu DynamicPower). În plus, cu nivelul de echipare Profi+, clienții vor putea beneficia de sistemul de telemetrie FendConnect.

Seria 700 Vario GEN6 aduce pe piață aceeași tehnologie FendOne. În varianta Profi+ tractorul poate fi echipat cu joystick-ul 3L, care poate prelua până la 27 de funcții din managementul tractorului, funcții ISOBUS sau utilizarea încărcătorului frontal.

Pentru 2021 modificările aduse seriei Fendt 1100 Vario MT pot fi observate deja din denumirea tractorului – seria va fi echipată cu mult apreciata cutie Vario. Prin cele patru modele disponibile, gama Fendt 1100 Vario MT se adresează acelorași clienți care se orientează spre lățimi mari de lucru. „Principalul său plus, pe lângă transmiterea puterii la sol, prin șenile, este acum transmisia Vario, care își va face simțită prezența prin corelarea puterii motorului MAN 16,2 l-673 CP (modelul Fendt 1167 Vario MT) cu forța de tracțiune la sol”, arată Radu Tălpan.

Accent pe agricultura viitorului - Horsch

Înainte ca legea să devină mai restrictivă cu tipurile și cantitățile de substanțe chimice folosite în agricultură, cu gândul la protejarea solurilor și a sănătății consumatorului final, producătorul german Horsch aduce pe piață o linie de utilaje cu prelucrare mecanică, echipată cu tehnologie de ultimă generație. Constantin Curcă, reprezentantul Horsch în România, ne-a spus mai multe despre viziunea și proiectele companiei.

Ca noutate, în portofoliul Horsch regăsim produsele din clasa ProfiBio, de tip hibrid. „Termenul de agricultură hibrid, folosit prima dată de Michael Horsch, reprezintă practic agricultura viitorului, care trebuie neapărat să țină cont de factorul climatic. Scopul este folosirea cât mai eficientă a resurselor, în favoarea noastră, regenerarea și reducerea impactului asupra mediului. Agricultura hibrid nu înseamnă să mergem în extreme, ci se vrea o agricultură în care resursele sau factorii de producție să fie folosiți cu responsabilitate. Un exemplu extrem de simplu: o cultură de soia, care necesită foarte multe tratamente, poate avea o evoluție foarte bună prin

79

aplicarea unei lucrări mecanice într-unul din stadiile de dezvoltare. Această lucrare nu se face neapărat în ideea de a economisi din costul substanțelor chimice, ci mai degrabă pentru a face ceva bun pentru plante. Pentru că orice aplicare de erbicide are efecte negative în dezvoltarea ulterioară a plantelor. Ne-am gândit care ar fi neajunsurile în domeniul bio în momentul de față – lățimea mică de lucru și viteza de prelucrare. Practic Horsch a creat niște prășitori clasice, pe care le-a adus în secolul XXI, le-a echipat cu tehnologie de ultimă generație, cu camere de luat vederi, cu sisteme active de păstrare a urmei și de încadrare între rânduri. Astfel, fermierii pot realiza o parte din lucrările de întreținere ale culturilor în acest sistem”, explică reprezentantul Horsch.

Cel mai important utilaj este prășitoarea Horsch Transformer, cu lățimi de lucru de 6, 9 și 12 metri, urmând ca producătorul german să dezvolte și alte lățimi de lucru. „Avem și câteva teste efectuate în România, iar rezultatele sunt îmbucurătoare pentru noi”, punctează Constantin Curcă.

Grebla Horsch Cura este disponibilă în lățimi de lucru de 12 sau 15 m, iar în 2021 urmează să se realizeze câteva prototipuri la 24 m. Utilajul are 6 sau 9 rânduri de organe de lucru, foarte apropiate între ele, care au rolul de a elimina din culturile de bază buruienile în stadii incipiente de dezvoltare. Grație lățimilor mari de lucru, rezultatele sunt vizibile imediat: este eliminată crusta, îngrășămintele de la suprafață vor fi încorporate, rădăcinile sunt acoperite cu puțin pământ.

Horsch Finer este un combinator de primăvară, dar nu numai. „Utilajul, cu care se va putea interveni pentru nivelarea unei arături, este în plin proces de dezvoltare. Are inclusiv funcția de scalpat, necesară în cazul unei culturi nereușite. Unghiul de atac al cuțitelor poate fi reglat pentru a fi mai mult sau mai puțin agresiv. Rădăcinile vor fi retezate, iar restul plantei va rămâne la suprafață pentru a se usca și a permite înființarea unei noi culturi. Produsele din gama ProfiBio pot fi deja comandate în diferite configurații”, precizează Constantin Curcă.

O noutate absolută, cu care Horsch va intra pe piață începând din acest an, sunt mașinile de erbicidat cu o gardă la sol mai mare. „Autopropulsatele Horsch Leeb, variantele VN (Variable Narrow) și VL (Variable Large), se adresează fermierilor mari și foarte mari din România. Vor avea o gardă la sol între 1,60 și 2 metri și o capacitate a bazinului între 5.000  și 8.000 de litri. Desigur, mașinile de erbicidat vor fi echipate cu sistemul de control al rampei, Boom Control, care deja a ajuns la cea de-a treia generație, fiind mai stabil, mai eficient și mai ușor de întreținut”, a specificat reprezentantul Horsch în țara noastră.

80

De la Valtra, o serie de tractoare complet nouă

Valtra a lansat de curând o serie complet nouă de tractoare, Seria G, prima din generația a 5-a. George Tănase, brand manager Valtra la Mewi, subliniază avantajele sale. „Cu puteri între 100 CP și 145 CP, dezvoltate de motoarele în patru cilindri AGCO Power 4,4 litri, Valtra G se situează între seriile A și N. Tractoarele sunt puternice, dar compacte, ceea ce înseamnă că sunt potrivite pentru efectuarea tuturor lucrărilor dintr-o fermă, fie că este vorba de lucrări de erbicidat, pentru producerea hranei sau cultivarea legumelor”.

Transmisia 24+24 R, cu patru domenii și șase trepte Powershift (comutările din domeniul B în C și din C în D sunt automate) înlesnește exploatarea tractorului. Sunt dotate cu sisteme puternice de prindere frontală și hidraulic, oferă o vizibilitate crescută și un confort sporit la interior, fiind simplu de utilizat. Este un tractor ideal pentru lucrările cu încărcătorul frontal, acesta fiind integrat șasiului. Are, de asemenea, o distribuție bună a greutății. „La fel ca toate tractoarele Valtra, este potrivit și pentru lucrări forestiere. Iar funcțiile și sistemele inteligente cu care este echipat, precum cotiera SmartTouch sau sistemul de telemetrie Valtra Connect, transformă munca într-o plăcere”, conchide George Tănase. 

Fermierii cer despăgubiri în urma atacurilor de lup, urs și mistreț, 6 februarie 2021

81

Pentru că mistreții, respectiv lupii și urșii le-au distrus fie culturile agricole înființate, fie au ucis animalele crescătorilor din județul Bistrița-Năsăud, 95 de fermieri au solicitat despăgubiri statului.

Concret, scriu cei de la Timpul Online, citând informații ale Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Bistrița Năsăud, anul trecut au fost întocmite 95 procese de evaluare a pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic (lupi, urși, mistreți) la culturile agricole și animalele domestice.

Reprezentanți ai Direcției pentru Agricultură au făcut parte din comisii mixte alături de Garda Forestieră și Agenția pentru Protecția Mediului. Despăgubirile se acordă în baza Legilor nr. 1679/2008 și nr. 407/2006.

În urmă cu doi ani aveau să fie constituite 109 de comisii în vederea constatării și evaluării pagubelor produse de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, culturilor agricole, silvice și animalelor domestice, potrivit HG nr.1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea Vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.

Statisticile sursei citate spun că Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 297.738 ha, ceea ce reprezintă 55,5% din suprafaţa totală a judeţului de 535.849 ha.

Suprafaţa agricolă aparţine în cea mai mare parte sectorului privat. Terenul arabil se întinde pe o suprafaţă de 91.473 ha cu o pondere mai însemnată în comunele din zona colinară a Câmpiei Transilvaniei (partea sudică a judeţului), păşunile şi fâneţele naturale se întind pe o suprafaţă de 198.754 ha, suprafaţa de livezi este de 7.065 ha, iar suprafaţa ocupată cu viţă de vie este de 446 ha. Total terenuri neagricole 238.111 ha.

Într-o intervenție la Agro TV, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, recunoștea că și el a fost victima atacurilor de mistreț.

„Trei sau patru ani la rând am lăsat 30 de arii de porumb neprotejat, fără gard electric, iar restul l-am protejat cum am putut. Cele 30 de arii au fost mâncate an de an, iar în rest am avut pagube foarte puține”, a explicat ministrul Mediului, în direct, la emisiunea „Agricultura la Raport”, cu Ovidiu Ghinea. Sursă foto: Pixabay (caracter ilustrativ)

Cu cât mai cumpără procesatorii români tona de grâu în paritatea FCA (ferme-siloz-bază) 7 februarie 2021, Ionel Vaduva

82

Potrivit analizei făcute de expertul Casei de Trading a Fermierilor (CTF), Cezar Gheorghe, valabilă la data de 1 februarie 2021, procesatorii de pe piața internă a României contractează grâu de la fermierii autohtoni cu până la 1.080 lei pe tonă, în paritatea FCA (ferme-siloz-bază).

„În piața internă, interesul procesatorilor rămâne constant, cu niveluri de 1.070-1.080 lei /tonă (echivalent 221,5 euro/tonă sau 269 USD/tonă), în paritatea FCA ferme/siloz/bază. Pe lanțul de vânzare, intermediarii oferă pentru loturile mici identificate în diverse locații circa 1.000 lei/tonă (echivalent 205 euro/tonă sau 250 USD/tonă). Pentru loturi mai mici, prețul poate coborî sub acest nivel”, scrie analistul pe pagina de internet a Clubului Fermierilor Români (CF).

Totodată, a mai adăugat expertul, la ora actuală, micii deținători de materie-primă, dar și cei care dețin loturi mai mari de grâu au început să tranzacționeze, alimentați de căderea abruptă a prețurilor înregistrate în urmă cu câteva zile.

„Momentele de neliniște sunt firești, mai ales dacă sunt alimentate de scadențele la credite, ceea ce face ca piața să se miște, un lucru care nu s-a întâmplat des în ultimii ani”, a mai scris Gheorghe pe pagina CF.

Oferta pentru recolta 2021-2022

Un alt aspect sesizat de analist este și cel potrivit căruia prețurile oferite de comercianți și procesatori pentru recolta nouă de grâu sunt mai scăzute față de zilele trecute.

„Efectul căderii se manifestă și la acest nivel. Dacă săptămână trecută observam cotații de 187 euro/tonă, minus 4-7 EUR/tonă în cazul în care grâul este declasat, în săptămână aceasta, notăm medii de 180-182 euro/tonă, minus 5-7 euro/tonă, cotații pentru grâul 2021-2022. Toate prețurile reflectă nivelul de paritate CPT Constanța. Pentru o imagine completă, adaugați la

83

prețul CPT 5-5,5 EUR/tonă și veți regăsi prețul în FOB Constanța”, mai precizează Cezar Gheorghe.

Aceiași procesatori interni manifestă și ei un interes deosebit pentru recolta nouă. Conform precizărilor analistului, cotațiile acestora pentru grâul cu livrare în unitățile de procesare sunt în jurul a 164-166 euro/tonă.

Cu toate acestea, mai precizează analistul, în planul tranzacțiilor de grâu, activitatea a stagnat după căderea prețului pentru acest tip de materie-primă.

„Actorii din piață sunt încă ancorați în prețul precedent, iar piața este deosebit de calmă. Nu se înregistrează tranzacții notabile, fermierii așteptând revenirea la cotațiile anterioare.

Mai mult, analistul a atras atenția că a apărut practica garanției Bilet la Ordin, avalizat în nume propriu, atunci când vine vorba de tranzacții cu grâu.

„Un element descurajant, am putea spune, din punct de vedere al potențialului de încredere. Spunem asta pentru că este aplicat uniformizat tuturor fermierilor, fără a segmenta pe baza comportamentului contractual precedent”, a conchis Gheorghe.

„Câmpiile României arată bine”

În toamna lui 2020, țara noastră era creditată cu o suprafață de grâu însămânțată de 2.150.000-2.170.000 hectare.

„Este o suprafață în creștere față de anul trecut cu 100.000-120.000 hectare. Creșterea s-a efectuat prin deplasarea asolamentului din cauza condițiilor secetoase din 2020.

„Câmpiile României arată bine spre foarte bine la această oră. Încrederea în noua recoltă și în potențialul său este la cote înalte. Conform productivității cu care suntem creditați, și anume 4,73 tone/hectar, producția României ar depăși în anul de marketing 2021-2022 bariera celor 10.000.000 tone cu circa 300.000 tone.

„Acest aspect ne poziționează drept un jucător extrem de activ în bazinul Marii Negre. Ultimele licitații din Iordania pentru recolta nouă au dat acest semnal clar și puternic.

„Poziția geografică a României, cu un avantaj logistic față de vecinele ei, Rusia și Ucraina, potențialul de producție al 2021-2022 (din care extragem

84

necesarul intern), ne duc la un potențial de export de peste 6.000.000 tone”, a conchis analistul CF.

Recolte cu 50% mai bogate! SOLUȚIA pentru creșterea productivității culturilor agricole 7 februarie 2021, Autor: Ionuț Fîntînă

Seceta de anul trecut a produs pagube uriașe și a înjumătățit practic producția de cereale a României. În acest context, în spațiul public se vehiculează strategii care ar urma să fie implementate în anii următori, pentru a evita un dezastru similar în sectorul agricol. Majoritatea se bazează pe refacerea infrastructurii de irigații, însă președintele Asociației Fermierilor din România, Ion Cioroianu, atrage atenția asupra unei alte soluții care nu trebuie neglijată: perdelele forestiere. Potrivit lui, acestea pot crește productivitatea culturilor agricole cu până la 50%.

”Prima cale de a stopa o parte din efectele schimbărilor climatice sunt perdelele forestiere. Noi am înființat 120 de hectare. Avem 100 km de perdele în Bărăgan. Am început din 2017 și deja au început să-și facă efectul. Este extraordinar!

În primul rând, diminuează viteza vântului cu până la 50%. Apoi, creează un microclimat în acel areal. Trei: micșorează evapotranspirația plantelor cu până la 30%. Patru: zăpezile se stabilizează pe sol. Cinci: creează biodiversitate; în aceste pâlcuri de pădure trăiesc păsări, animale; păsările mănâncă insectele care atacă plantele, se creează o biodiversitate fantastică. Apoi, stochează dioxidul de carbon din aer. Este o treabă extraordinară! Perdelele forestiere pot să crească producțiile cu până la 50%. Rolul unei perdele este sinonim cu 100 litri/mp de precipitații”, a explicat Ion Cioroianu în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Președintele AFR a mai precizat că deși se acordă fonduri europene pentru înființarea de perdele forestiere, condițiile care trebuie îndeplinite pentru aprobarea proiectelor sunt aberante, astfel încât fermierii sunt descurajați.

”Au băgat perdele forestiere pentru fonduri europene prin AFIR. Știți cât s-a făcut? 1%, pentru că sunt condițiile atât de aberante și de neîndeplinit. E ca și cum i-ai arunca unui câine mâncare la doi metri, dar el are lanțul până la un metru, și îl întrebi de ce nu mănâncă.

Academia a făcut perdele pe bani proprii. Devizul și proiectul ni l-a făcut Institutul de Silvicultură, iar față de deviz, cheltuiala a fost doar de 30-40%. Am făcut cu fonduri proprii, am cumpărat mașină prototip și am plantat cu mașina care suplinea 40 de oameni. Se poate, iar Romsilva și direcțiile silvice au fost foarte cooperante și ne-au dat puieți de calitate. (…) Încă o

85

dată o spun: Bărăganul trebuie împădurit! Până în 1960, Bărăganul și Dobrogea aveau perdele care apărau 1 milion de hectare”, a mai subliniat Ion Cioroianu.

Tânăr fermier: ”Trebuie să înțelegem că viitorul aparține exclusiv științei” 7 februarie 2021 Ionuț Fîntînă

Schimbările climatice cu care se confruntă întreaga planetă au fost resimțite din plin anul trecut de fermierii români, care au fost loviți de o secetă cum nu s-a mai văzut în țara noastră de zeci de ani. Mulți dintre ei au avut de suferit și trag și acum din greu să-și salveze afacerile. În acest context, trebuie să înțelegem că avem nevoie de investiții majore și de tehnologii de ultimă oră pentru a face performanță în agricultură, susține Cosmin Iancu, un tânăr fermier din județul Ilfov.

”Având în vedere contextul climatic prin care trecem, trebuie să înțelegem că viitorul aparține exclusiv științei, iar lucrurile care până acum au funcționat din inerție nu vor mai putea fi sustenabile”, a subliniat Cosmin Iancu în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

În ceea ce privește situația culturilor în momentul de față, tânărul fermier ne-a spus că începutul acestui an este mult mai bun decât anul trecut, iar culturile arată bine. Acesta avertizează însă că mai este mult până departe, iar fermierii nu trebuie să se culce pe o ureche până nu se văd cu cerealele recoltate.

”Tindem să ne îndreptăm spre un an cât de cât normal. Am trecut printr-un an extrem de dificil care ne-a încercat foarte greu, iar zona de unde vin eu este o zonă oarecum mai norocoasă, spre deosebire de colegii din Constanța, Brăila și așa mai departe. Sper că ușor-ușor, lucrurile vor intra în normal. Am încheiat câteva luni excedentare din punct de vedere pluviometric. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Mai este mult până departe și este prematur să ne pronunțăm, însă să spunem că începuturile ne dau speranțe”, a mai precizat Cosmin Iancu pentru AGRO TV.

86

Cosmin Iancu este un tânăr fermier care administrează peste 1100 hectare de teren în Grădiștea, județul Ilfov.

PERICOL pentru agricultorii români! ”Fermierii riscă să le crească costurile cu 25%” , Ionuț Fîntînă, 7 februarie 2021

Fermierii români risc să aibă parte de costuri mai mari, dacă regulamentul european privind finanțarea sustenabilă va fi adoptat. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Florentin Bercu, președinte al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a avertizat asupra pericolului care îi paște pe agricultori. Potrivit acestuia, costurile cu finanțarea ale fermierilor s-ar putea majora cu 25%.

”Pe lângă întâlnirile din trialog ce au loc privind Politica Agricolă Comună, iar următoarea întâlnire în acest sens va fi pe 11-12 februarie, mai sunt și alte noutăți. De exemplu, finanțarea sustenabilă – este un act delegat care urmează să apară în perioada următoare, prin care fermierii riscă să le crească costurile cu finanțarea cu 25%.

Îmi pare rău că trebuie să dau această veste proastă. Este și un studiu făcut referitor la această directivă. Noi ne-am mobilizat la nivelul Alianței pentru Agricultură și Cooperare și la nivelul COPA-COGECA și am transmis pentru această consulare că are un efect dezastruos. Această directivă presupune că orice fermier, atunci când se va duce la bancă, dacă vrea să realizeze investiții, trebuie să facă dovada că utilizează tehnologii prietenoase cu mediul și tot felul de condiții ce țin de partea de Green Deal”, a precizat Florentin Bercu.

Facem precizarea că executivul Uniunii Europene a decis să amâne planurile care vizau finalizarea regulilor privind finanţarea sustenabilă până în luna aprilie, în urma numeroaselor împotriviri venite din partea statelor din estul Europei. 

Comisia Europeană spera să publice în luna ianuarie 2020 o variantă finală a listei de activităţi economice “verzi”, un sistem de clasificare pentru activităţilor economice cu caracter durabil în care sunt încurajate investiţiile, însă draftul publicat în luna noiembrie a anului trecut a atras critici vehemente.

Fără scroafe cu purcei în gospodărie?! Un senator trage semnalul de alarmă, Ionuț Fîntînă, 7 februarie 2021

87

Porcul românesc riscă să dispară, iar românii nu vor mai avea carne sănătoasă pe masa de Crăciun, avertizează senatorul Călin Mătieș. În urma publicării în dezbatere publică a Ordinului de ministru nr 24 din 29 ianuarie 2021 pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României, criticile din spațiul public nu ai întârziat să apară.

Într-o intervenție la un post de radio local, senatorul de Alba Călin Mătieș a tras un semnal de alarmă privind măsurile care ar urma să fie implementate, susținând că acestea ar putea duce la distrugerea gospodăriilor țărănești.

”Am luat atitudine împotriva Ordinului 24 de luna trecută care este încă în dezbatere publică. Sper să nu fie adoptat. Acesta spune, pe scurt, că țăranul nu poate să aibă mai mult de 5 proci, nu are voie la reproducție în fermă, deci nu are voie să aibă scroafă cu purcei; el nu va putea să cumpere de la fermele mari, pentru că fermele mari au interzis să vândă purcei către populație; atunci, eu zic că nu durează doi ani și o să dispară tradiția, pomana porcului, tradiția de Crăciun, o să dispară carnea sănătoasă de acasă. Toate aceste lucruri o să dispară pentru că pe motivul pestei porcine africane putem să distrugem gospodăria țărănească”, a declarat Călin Mătieș.

Senatorul susține că normele impuse ar fi imposibil de respectat pentru gospodari, iar în cazul în care aceștia dețin o scroafă care fată, investițiile pe care ar trebui să le facă sunt de ordinul sutelor de mii de euro.

”Problema este că dacă fată scroafa, ai sărit pragul de 5 porci și atunci trebuie automat să respecți condițiile de biosecuritate, ceea ce înseamnă că trebuie să-ți faci un PFA, să ai o contabilă, îți trebuie pazinc angajat doctor angajat, cameră de medicamente, vestiar filtru, cameră unde depozitezi dezinfectanții; toate acestea într-o construcție separată de fermă. Eu stau și mă gândesc – toate aceste investiții de sute de mii de euro la o fermă de 6-7 porci, cam în câți ani o recuperezi? Toate aceste măsuri vin să distrugă gospodăria țărănească”, a mai precizat senatorul de Alba.

88

Mai multe detalii despre Ordinul de ministru 24 pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României puteți citi AICI.

Ferma de vaci a lui Ilie Chifan. ”Bălțata Românească este cel mai bun animal”8 februarie 2021

În drumurile noastre, la 23 de kilometri de Arad, în satul Firiteaz, am găsit o fermă de vaci cu lapte a cărei poveste merită să v-o împărtășim. Proprietarul ei, fostul comisar de poliție Ilie Chifan, a dat viața de la oraș pe cea de la țară. La început, a adus în ferma sa cinci vaci din rasa Bălțata Românească, dar cu timpul a adunat nu mai puțin de 500 de capete de bovine. A învățat din mers zootehnie și a reușit să insufle dragostea pentru animale întregii familii.

Fermierul spune că a ales Bălțata Românească pentru că, pentru el, acesta este cel mai bun animal. ”De la vacile Bălțata Românească ai lapte, ai carne, ai de toate”, ne-a explicat Ilie Chifan. Dar mai multe detalii vă lăsăm să aflați chiar de la el, în materialul video de mai jos.

https://youtu.be/5GrXrH3lsZY

Este corect ca fermele mici să primească gratuit utilaje agricole mari și performante? Autor: Ionel Vaduva , 8 februarie 2021

Unii deținători de exploatații de nivel mediu de la noi din țară cred că nu este nici echitabil, dar mai ales nici fezabil economic, ca fermele de subzistență și semi-subzistență să aibă parte de finanțări europene nerambursabile în proporție de 90% sau chiar mai mult, la achiziția de utilaje agricole de puteri și dimensiuni mari.

Nina Gheorghiță, asociat în cadrul unei ferme de familie de peste 500 de hectare, recunoaște că nici măcar exploatația de care se ocupă, nu-și permite să întrețină un parc complet de utilaje performanțe.

„Suntem fermă de familie cu 520 de hectare. Nu intrăm sub lupa… (n.r. – autorităților, ca ferme mici). Am citit un material mai zilele trecute, în care Comunitatea (n.r. – Uniunea Europeană) mă încadrează, adică ei văd până în

89

500 de hectare, totuși, ferma mijlocie. Mi-a plăcut poziția respectivă pentru că, totuși, nu este chiar așa, cum foarte mulți fermieri, așa-ziși fermieri de familie, își imaginează că o fermă, dacă ai 10-20 de hectare, Comunitatea Europeană (…) să ți se dea gratuit inclusiv combina, ca să poți tu să-ți practici meseria.

„Eu înțeleg că ferma de familie, aia pe care încă n-a definit-o nimeni de maniera ce suprafață să aibă, câte SO-uri, acum, dacă ne ducem până la 250.000 de SO-uri, așa cum era socotită în vechiul PNDR ca fermă de familie, o fermă vegetală nu-și poate susține întreținerea unui parc complet de utilaje”, a declarat telefonic pentru ediția online a Agro TV, Nina Gheorghiță.

Și fermiera și exemplifică. Au fost cazuri de mici agricultori care au reușit imposibilul, și anume să achiziționeze combine de peste 350.000 de euro bucata cu care, din păcate, nici măcar prestări servicii nu au putut face în primii cinci ani.

„O fermă care are 150 de hectare de cultură mare, cu un parc gratuit dat de la stat, deși n-ar fi corect, dar au fost mulți care au luat nerambursabile în proporție de 90% și au achiziționat combine care costă 350.000 de euro și cu care lucrează pe an trei zile, că în trei zile a recoltat 100 de hectare, în primii cinci ani, cât ruginește bine combina, nu pot face prestări servicii cu ea.

„După cinci ani pot face prestări servicii. La o astfel de combină, o revizie obișnuită te va costa, din experiența mea, peste 20.000 – 25.000 lei, doar să-i faci schimburile de filtre și ulei. Nu vă puteți imagina cât este de costisitor un parc de utilaje”, a adăugat fermiera.

Ea consideră că soluția cea mai eficientă este aceea a închirierii de utilaje pentru nevoile imediate, nu de a bloca bani în utilaje performante, dar neexploatate la capacitatea lor corectă.

Și Gheorghiță dă un exemplu concret din ferma sa.

„Până anul trecut, noi am avut 600 de hectare, dar am pierdut vreo 80 de hectare pentru că n-am mai putut prelungi contractele (n.r. – de arendă), așa cum voiau proprietarii, după ce acestea expiraseră. Eu nu mi-am putut permite, în 2011, să cumpăr o combină cu care să recoltez 35 ha pe zi. Am decis să iau una mai mică, cu care recoltez 15-20 ha, urmând ca, în vară, când aveam cel mai mare grad de încărcare pe combină, să mai închiriez pentru 8 – 10 – 100 ha, că era mult mai ieftin.

90

„Așa trebuie să gândim. Cât lucrează utilajul acela? Îmi iau o combină cu care lucrez 35 de hectare de grâu pe zi. Dacă eu am 20 ha, lucrez jumătate de zi? (…) Îmi cumpăr camion că mă mut cu mobila dintr-un apartament cu două camere, într-unul cu patru, de două ori în viață? Închiriez!

„Pentru fiecare bănuț pe care îl vom băga în agricultură, nerambursabil, trebuie să ne gândim că dacă bag un euro, cât scot după un ciclu de producție? Că dacă scot 0,7, pentru că 0,3 a ruginit anul acesta, și mai facem asta o dată la patru-cinci ani, să-i dau parcul de utilaje gratuit? Dar ăla nu produce!”, a conchis Nina Gheorghiță.

Realitatea o spune și Comisia Europeană

Zilele trecut a fost publicat oficial documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene (CE) care cuprinde recomandările Executivului de la Bruxelles pentru planul strategic PAC al României și care însoțește comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.

În acel document scrie, negru pe alb, că majoritatea fermelor românești sunt ferme familiale, în care marea majoritate a forței de muncă regulate este alcătuită din membri ai familiei (99,3 %). În plus, majoritatea fermelor din România sunt foarte mici, având o producție standard (SO) mai mică de 8.000 euro (94,6 %).

„Aceste exploatații sunt, de obicei, ferme de subzistență și de semi-subzistență”, scriu experții europeni.

Pe de altă parte, aceștia mai precizează că, deși gestionează 30% din suprafața agricolă, aceste tipuri de exploatații sunt slab echipate din punct de vedere tehnic și nu sunt orientate către piață.

Restul de 70% din suprafața agricolă este gestionat de ferme de dimensiuni medii și mari, care au un potențial competitiv clar. Cu toate acestea, ele reprezintă doar 7% din exploatațiile agricole.

Structura fermelor continuă să fie polarizată, cu un număr foarte mare de exploatații individuale mici (multe dintre acestea fiind exploatații de subzistență) și mii de întreprinderi mari, care și-au sporit performanțele tehnice în ultimii ani.

O mare parte a veniturilor a fost înregistrată de fermele mari specializate în cereale, oleaginoase și proteaginoase (COP), în cazul cărora productivitatea

91

muncii a crescut datorită dotării cu utilaje moderne (a căror achiziție fost sprijinită prin fonduri de dezvoltare rurală).

O mecanizare învechită

Agricultura României are un nivel insuficient de dotare cu utilaje/echipamente, uzate fizic/moral cu impact negativ în productivitate, scriu experții români în Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, modificat la data de 28 ianuarie 2021 și aprobat de Comisia Europeană.

Aceștia le-au explicat europenilor că, mulți fermieri români, inclusiv cei din zona montană, au sistemele de producție bazate pe o mecanizare învechită, de calitate slabă și clădiri/facilități de depozitare inadecvate.

„Activele corporale nu sunt adaptate condițiilor de producție, mai ales în perioadele de vârf”, se mai scrie în noua formă a PNDR 2014-2020, aprobată de CE.

De asemenea, în document se mai precizează că, multe ferme au dificultăți în adoptarea de noi tehnologii din cauza mijloacelor financiare proprii insuficiente și accesului redus la finanțare.

„Fermele mici și mijlocii au nevoie de sprijin pentru a valorifica potențialul și a deveni competitive. Au nevoie de investiții în modernizare și construcții de facilități, echipamente, mașini, spaţii post-recoltare şi condiţionare, sisteme de sortare, calibrare, mijloace de producție, etc.

„Fermierii cu parcele agricole fragmentate au nevoie de sprijin pentru a-și comasa parcelele pentru a ajuta la îmbunătățirea eficienței și randamentului exploatațiilor agricole, atât din punct de vedere al productivității cât și al protecției mediului. Comasarea va permite un acces mai bun și o mai bună eficiență a utilajelor, îmbunătățirea opțiunilor de producție ale exploatației și managementului, va contribui la o piață funciară operațională și va îmbunătăți viabilitatea generală a exploatațiilor”, se mai arată în documentul aprobat de Executivul European.

Fermele peste 50 ha gestionează 52% din SAU

Potrivit aceluiași document care vizează modificarea PNDR 2014-2020, dimensiunile fizice şi economice ale exploataţiilor agricole din România înregistrează diferenţe semnificative faţă de mediile UE.

92

De altfel, în urmă cu două decenii, pe teritoriul României se aflau 32,1% (3.859.040) din totalul exploataţiilor agricole din UE27 (cu 10,0% mai puţine faţă de 2005).

Dimensiunea medie a unei exploataţii de la noi din țară (3,4 ha SAU/fermă, în creștere doar cu 0,1 ha SAU/fermă față de 2005) este de patru ori mai mică decât cea a UE (14,3 ha SAU), iar gradul de fragmentare este foarte ridicat, suprafața medie a parcelei fiind de 0,45 ha, fiecare fermier deținând în medie 4,8 parcele.

„Creșterea lentă a dimensiunii medii este cauzată în special de efectele crizei economice din ultimii ani”, le explică românii, europenilor.

În cazul României, forma predominantă de deținere a terenurilor este în proprietate. 89,8% din exploatații dețin în proprietate 60,4% din SAU și 1,7% din exploatații au în arendă 27,4% din SAU.

Un decalaj mare faţă de UE27 există şi în cazul dimensiunii economice/exploatație agricolă, de 9,4 ori mai mică în România (2.700,2 euro producţie standard [SO]/fermă în România, față de 25.450,0 euro SO/fermă în UE27).

Conform RGA 2010, faţă de 2002, la nivel naţional, modificările structurale nu au fost semnificative. Fermele mici, sub cinci hectare, reprezintă 93,1% din totalul exploataţiilor şi utilizează 29,7% din SAU. Fermele, peste 50 hectare, mult mai puţine la număr (21.210), gestionează 52% din SAU.

„Pentru cea mai mare parte a exploataţiilor agricole, România înregistrează un nivel scăzut de dezvoltare economică. În categoriile sub 8.000 euro SO (coeficient de producție standard) se încadrează 96,7% din numărul total de ferme, ce reprezintă 43% din fermele din UE 27 din această clasă de mărime.

„Fermele cu dimensiunea economică începând cu 8.000 euro SO (în număr de 127.100 exploatații, adică 3,29% din totalul exploatațiilor din România) au cele mai mari șanse de îmbunătățire a performanțelor economice, în special prin creșterea nivelului de comercializare a producției proprii.

„Dintre acestea, categoria 8.000-12.000 euro însumează circa 61.000 exploatații agricole (aproape 48% din total exploatațiilor peste 8.000 euro SO) și reprezintă fermele care au caracter de semi-subzistență și potenţial ridicat de orientare către piață”, au scris specialiștii MADR în documentul citat.

93

Tot ei spun că exploatațiile de dimensiuni medii (12.000 – 250.000 euro SO), reprezentând 50% din total exploatațiilor de peste 8.000 euro SO, reprezintă segmentul important în care există nevoia de investiții pentru depășirea lacunelor legate de dotare și productivitate.

Fermele mari, de peste 250.000 euro SO, pe de altă parte, sunt în număr de 2.462, conform documentului MADR.

Experții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) explică faptul că, la nivel regional, nu există diferenţe semnificative faţă de situaţia naţională.

„Excepţie face Regiunea V care are un nivel superior de dezvoltare a fermelor, atât din punct de vedere al dimensiunii fizice (6,3 ha SAU/unitate), ce depăşeşte cu 2,9 ha SAU media naţională/fermă (3,4 ha), cât şi al dimensiunii economice (4.096 SO/fermă)”, au mai menționat experții citați.

În zona montană se remarcă o pondere crescută a exploatațiilor de mici dimensiuni, conform INS 2010 (din totalul de aproximativ 750.000 ferme în zona montană, 69% < 2ha și 22% – 2ha – 5ha).

... citeste si partea a doua ...

94