Stiri 28 ianuarie 2021, a doua parteDIVERSEFermier rămas fără păşune, îşi caută dreptatea Marian MUŞAT 28 ianuarie 2021 Ajuns la vârsta majoratului, Zoltan Ferencz Ersek a vrut să crească bovine. A reuşit să-şi încropească ferma dorită. Acum, după 20 de an de muncă, se vede nevoit să vândă animalele... 

În urmă cu două decenii, Zoltan Ferencz Ersek, din comuna Adămuş, judeţul Mureş, a pornit cu o Bălţată Românească şi acum a ajuns la un efectiv de 40 de capete. Doar că animalele sale ar putea rămâne fără loc de păşunat.

  Atribuire directă, dar cu ofertare la plic!?

 „Am avut păşune închiriată de la primărie, însă a expirat contractul la data de 19 mai 2020. Pentru a putea participa la licitaţia ce urma să se organizeze, am înfiinţat Asociaţia Crescătorilor de Bovine şi Ovine Adămuş, cu şase membri fondatori, ce deţin împreună în jur de 70 de animale. În luna iunie, Consiliul Local Adămuş a hotărât ca 22 de hectare să fie repartizate prin atribuire directă, dar cu ofertare la plic! Din start, Asociaţiei noastre i s-au pus piedici cu intenţia de a nu lua parte la licitaţie, pe motiv că n-ar avea istoric, rulaj de bani şi nici activitate economică”, ne-a declarat Zoltan Ferencz Ersek.

 Păşunea... încurcată în contestaţii!

 În final a fost desemnat câştigător un fermier din sat, care îngrijeşte vreo 4-500 vaci de carne Limousine şi exploatează vreo 200 ha de teren. Acesta a ofertat suma de 1.500 lei/ha/an, mult mai mult decât ceilalţi trei competitori. În plus, procedura şi caietul de sarcini stabilite de comisie au iscat o undă de nemulţumire...

“Asociaţia noastră a contestat în instanţă atât caietul de sarcini, cerând anularea lui, cât şi modul şi procedura de organizare a licitaţiei, în sensul că nu s-au respectat reglementările legale în vigoare. Aşa se face că s-a permis participarea lui Ioan Mihu, cel căruia i-a fost atribuită închirierea păşunii pe 7 ani, cu încălcarea legii, deoarece, având fata funcţionar public angajat la Registrul Agricol din Primăria Adămuş, acesta s-a aflat în conflict de interese. De asemenea, tot conflict de interese trebuia să constate comisia de licitaţie şi în cazul lui Savu Neluţu, ginerele câştigătorului, întrucât este poliţist local cu contract de muncă la Primărie.

Or, reglementările legale sunt destul de clare: dacă ai rudă de gradul întâi, funcţionar public, în Primărie, sau dacă eşti angajat la UAT, nu ai voie să participi la nicio licitaţie. Deci, considerăm că s-a încălcat legea. În acest sens, şi Prefectura Mureş, prin direcţia juridică, ne-a dat dreptate în răspunsul primit la sesizarea noastră”, ne-a explicat Zoltan Ferencz Ersek.

   Ultimatum de evacuare

 În comuna Adămuş, situaţia juridică a păşunii este în continuare incertă. În luna iulie, anul trecut, Primăria, sub semnătura primarului Tibor László Miklós, aflat la al doilea mandat, a trimis o notificare pe numele lui David Ersek, unul dintre solicitanţii păşunii, prin care cerea în mod expres şi explicit „eliberarea în termen de 5 zile de la primirea prezentei a imobilului pe care îl folosiţi fără drept - teren, în suprafaţă de 22 ha, având categoria de folosinţă păşune, aflat în domeniul privat al comunei (...) cu denumirea topică Vuleşti - La vii. Dacă nu veţi proceda conform celor de mai sus precizate, în termenul acordat, învederăm că ne vom adresa instanţei de judecată cu acţiune în evacuare”. Însă, David Ersek nu scoate animalele din păşune până ce nu se va încheia procesul....

Nu avem unde ţine animalele. Dacă vom fi evacuaţi din păşune, va trebui să renunţăm! Şi dacă le vindem, nu mai avem din ce trăi. Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic ne-a ţinut în viaţă! - ZOLTAN FERENCZ ERSEK, crescător de bovine, jud. Mureş

 Câştigă cine dă mai mult!

 Firesc, în legătură cu acest caz, ne-am adresat primarului comunei Adămuş. Redăm pe scurt ce ne-a declarat Tibor László Miklós: „Unul dintre fermieri (David Ersek n.n.) nu a fost mulţumit de modul cum s-a desfăşurat atribuirea acelei păşuni. Cazul a ajuns în instanţă, să decidă judecătorii. Noi am aplicat procedura de atribuire directă pentru închirierea păşunilor/pajiştilor din domeniul privat al comunei Adămuş. Reglementările legale prevăd că în situaţia în care există mai mulţi solicitanţi pentru acelaşi lot/trup de păşune, în cadrul atribuirii directe, criteriul de departajare al ofertanţilor/solicitanţilor eligibili va fi cel mai mare nivel al chiriei”.

 Atribuire directă cu departajare!?!

 La întrebarea ce face familia Ersek dacă nu are o altă sursă de venit în afară de creşterea animalelor, edilul a răspuns: „Din asta trăieşte, se bazeză numai şi numai pe păşunea închiriată de la Consiliul Local. Dacă vine un fermier care oferă 1.500 lei an pe hectar, cum să dăm la altul care poate da doar 200 lei/ha? Consiliul Local nu a zis să-i dăm păşunea la omul ăsta (David Ersek n.n.) că-i mor animalele! A fost o procedură legală de atribuire directă, în momentul în care sunt mai multe oferte, trebuie să faci o departajare”..

 

Condamnaţi la... sărăcie!?

 În cazul lotului de păşune de 22 ha de la Adămuş va decide instanţa! Cert este că dacă va pierde procesul, familia Ersek nu va mai avea nicio sursă de venit şi va renunţa la creşterea animalelor. Neavând suprafaţă de păşunat, va fi condamnată la sărăcie!!

„Dacă s-a mers pe atribuire directă, nu se putea face ofertarea la plic! Ar fi putut să se împartă păşunea la cei patru solicitanţi. Nu ştiu de ce au ales această procedură! Suntem dezamăgiţi, nu ştim ce va hotărî instanţa! Sincer să vă spun, nu cred că o să avem câştig de cauză pentru că oamenii ăştia sunt influenţi, au şi bani! Noi am decis în familie să dăm din vaci; nu avem ce face”, încheia, cu amărăciune, Zoltan Ferencz Ersek.

 un articol de MARIAN MUŞAT

GLOBAL

THE CAPITALSIndustria ospitalității din UE caută soluții să iasă din criză, dar are nevoie de sprijin de la stat

Rețeaua EURACTIV 26 Ian 2021 -

După perioada de lockdown din primăvară, sectorul HORECA din Europa a fost printre primele care au adoptat noi măsuri de siguranță. Totuși, rămâne și singurul sector care a luat în plin toate costurile provocate de pandemie

În 18 din cele 27 de state membre ale UE, puburile, restaurantele și cafenelele rămân închise. În celelalte nouă țări, acestea funcționează parțial, cu restricții stricte.

Reporterii din rețeaua EURACTIV au vorbit cu reprezentanți ai industriei și oficiali guvernamentali din întreaga Europă pentru a identifica idei de relansare a sectorului ospitalității cu câteva idei. Implementarea practică a acestora va fi totuși o provocare, deoarece sprijinul guvernelor este crucial.

EURACTIV a realizat un material video, ce include interviuri cu Constantinos Michalos, președintele Camerei de Comerț din Atena și vicepreședinte al Eurochambres, precum și cu Simon Spillane, directorul de comunicare al asociației berarilor din Europa, care au discutat viitorul sectorului.

 https://youtu.be/2UpCaIkLbLo

În prezent, nu există nicio indicație când s-ar putea permite redeschiderea restaurantelor și cafenelelor la nivel european. Majoritatea afacerilor din sectorul ospitalității sunt IMM-uri și acestea își văd datoriile acumulându-se, chiar dacă au beneficiat de măsuri temporare de sprijin introduse în toată Europa.

La summitul UE din 21 ianuarie, cei 27 de lideri de stat sau de guvern au spus că pot fi luate măsuri mai stricte, ca urmare a avertismentului lansat de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) cu privire la probabilitatea „foarte mare” de apariție a unor tulpini de coronavirus cu o infectivitate mult mai mare.

Sunt două probleme spinoase: în primul rând, câte companii vor reuși să redeschidă și, în al doilea rând, cum vor supraviețui falimentului și în ce condiții vor putea opera.

„Afacerile din industrie caută acum sprijin pentru a redeschide, nu pentru a rămâne închise", a spus pentru EURACTIV Simon Spillane, directorul de comunicare al Brewers of Europe.

Industria ospitalității solicită acum UE și guvernelor să vină cu un plan durabil de redeschidere a sectorului și renunțarea la abordarea „deschis-închis”.

Ba chiar, în lipsa unui plan general, sectorul caută modalități ce i-ar permite redeschiderea, implementând măsuri inovatoare de siguranță suplimentare, pentru a face față noilor realități.

Guvernele din întregul bloc european au sprijinit întreprinderile cu scheme financiare temporare pentru a evita șomajul. Dar dezbaterea este acum dacă IMM-urile din sectorul ospitalității vor avea sprijinul de care au nevoie pentru a lua noi măsuri și, în cele din urmă, pentru a se redeschide.

„Cred că guvernele ar trebui să ofere fonduri pentru restauratori, astfel încât să își poată moderniza afacerile și să le facă sigure pe termen lung pentru clienții și personalul lor. Acest lucru va ajuta industria să supraviețuiască și va genera încredere, protejând în același timp cetățenii împotriva infecțiilor”, a declarat Eric Poirier, membru al consiliului de administrație al METRO AG, un retailer internațional specializat în livrări pentru clienți din sectorul ospitalității.

„Ospitalitatea ar trebui să fie în centrul planurilor naționale de redresare”

Comisarul UE pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat pentru EURACTIV că multe companii s-au grăbit să inoveze și să găsească soluții care să le permită să ofere un serviciu de livrare.

„Desigur, cu toții așteptăm cu nerăbdare momentul în care să mergem la cafeneaua sau restaurantul preferat și să ne bucurăm de timp cu familia sau prietenii la o masă, așa cum am făcut înainte de pandemie”, a spus el.

Schmit a spus că sectorul ospitalității ar trebui să se afle în prim-planul Fondului de redresare economică post-pandemie.

„Planurile naționale ar trebui să se concentreze pe reforme și investiții care vor genera cel mai durabil impact. Plasarea sectoarelor de ospitalitate și turism în centrul planurilor naționale de recuperare și reziliență ar fi, prin urmare, esențială și încurajăm statele membre să implice aceste sectoare în construcția, implementarea și monitorizarea planurilor de redresare”, a spus el.

Cu toate acestea, Comisia nu are o abordare specifică sectorială atunci când vine vorba de redresare.

„Obiectivul nostru este de a reconstrui economia într-un mod incluziv și durabil, care să fie potrivit pentru era verde și digitală”, a spus Schmit. COmisarul european spune că se bazează pe expertiza furnizată de Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European pentru Controlul Bolilor autorităților naționale în ceea ce privește „alegerile corecte atunci când vine vorba de redeschiderea sectorului”.

Eurodeputatul Paolo Borchia a criticat aspru maniera în care guvernele naționale au gestionat criza din sectorul ospitalității și lipsa unei planificări coerente: „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni a arătat că guvernele s-au îndoit de propriile decizii cu privire la măsurile care trebuie aplicate sectorului. Prețul acestor dubii a fost de fapt plătit de proprietari și angajați”.

Europarlamentarul italian a declarat că sectorul are nevoie de o infuzie imediată și substanțială de fonduri - subvenții și împrumuturi nerambursabile. Mai mult, inclusiv aceste instrumente financiare trebuie să fie corelate cu o strategie de redeschidere solidă și bine planificată.

„Astfel de planuri ar trebui să fie puse în aplicare la nivel național, în timp ce UE ar trebui să se asigure mai degrabă că niciun stat membru nu ia măsuri care ar putea duce la dezechilibre față de celelalte state membre, spre exemplu operațiunile de achiziție a vaccinului”, a spus el, adăugând că este posibilă redeschiderea într-un mod sigur.

În ceea ce privește fondul de redresare al UE, Borchia a avertizat că pot exista probleme de acces pentru IMM-uri, adăugând că există și scepticism cu privire la suma reală care va fi pusă la dispoziție.

„Observatorii din diverse domenii au pus deja sub semnul întrebării proiectele prezentate de unele guverne, de exemplu, prin identificarea obiectivelor contradictorii, iar acest lucru nu este cu siguranță un semn bun”, a mai spus eurodeputatul italian.

Nu în ultimul rând, el a adăugat că Comisia a stabilit standarde excesiv de stricte pentru aprobarea planurilor naționale.

„O astfel de condiționalitate puternică aruncă îndoieli asupra impactului real al planului de redresare. Inutil să spun că barurile și restaurantele care sunt deja închise de luni de zile nu își mai pot permite să mai aștepte”.

Deși majoritatea guvernelor nu au stabilit încă planuri de redeschidere a sectorului, asociațiile HORECA din întreaga Europă se gândesc deja la modalități de a reveni la normalitate într-o manieră durabilă, cu ajutorul solu'iilor digitale.

EUROPA DE VEST

PARIS Minister: Colaborăm cu sectorul pentru o redeschidere durabilă

Franța a acordat un ajutor financiar de urgență semnificativ după închiderea barurilor și restaurantelor, dar nu se bazează pe măsurile de sănătate pentru a le redeschide mai devreme.

„Toate deciziile guvernamentale referitoare la baruri și restaurante au fost și vor fi co-modelate cu asociațiile profesionale”, au declarat pentru EURACTIV Franța reprezentanții ministrului responsabil cu întreprinderile mici și mijlocii, Alain Griset.

Cabinetul a adăugat că, odată stabilită data redeschiderii restaurantelor și magazinelor, se va lucra în avans, pe baza protocoalelor sanitare puse în aplicare anterior.

Ministerul consideră că protocoalele anterioare privind sănătatea nu includ măsuri foarte costisitoare și nu vor cauza pierderi companiilor.

Dar protocoalele de sănătate ridică totuși probleme în privința veniturilor.

„Distanța de 1,5 metri între mese înseamnă reducerea numărului de mese. Când un restaurant are 50 de mese, chiria, personalul, împrumutul bancar reprezintă un cost care se bazează pe acestea. Dacă deschizi oricum cu 20 de mese, nu funcționează”, a spus Donpierre Suzarinni, director asociat al unei pizzerii din Paris, care are 13 angajați.

„Măștile și gelul hidroalcoolic nu costă mult din punct de vedere financiar. De ce nu un purificator de aer finanțat 100%, dar trebuie să fie și spațiu pentru instalare”, a adăugat el.

Pentru Suzarinni, redeschiderea restaurantului său „pe jumătate” l-ar face să piardă mai mulți bani decât prin continuarea livrărilor și a vânzărilor la pachet, a căror cifră de afaceri nu este dedusă din ajutorul de stat.

În ceea ce privește instrumentele digitale, sistemul „clic și colectare” face posibilă minimizarea contactelor. Start-up-uri franceze, precum Billee sau Skeat, dezvoltă sisteme cu meniu digitalizat și la plată direct la masă, de exemplu prin coduri QR. În ceea ce privește pașaportul de vaccinare, pentru ca măsura să fie utilă, este necesar ca mai întâi toată lumea să poată fi vaccinată.

BERLIN | Sectorul ospitalității și-a făcut treaba, acum a venit rândul guvernului

Din noiembrie, restaurantele și barurile din Germania au voie doar să facă livrări sau să vândă la pachet. Pe termen scurt, guvernul se concentrează pe ratele de infectare, nu pe planuri de redeschidere. Mulți reprezentanți ai industriei ospitalității au criticat această abordare, precum și întârzierile în distribuirea ajutorului de urgență.

„Cu cât cifrele pandemiei scad mai repede, cu atât economia noastră va începe mai repede să își revină. Restricțiile sunt, prin urmare, o poziție de forță în interesul sănătății noastre, precum și al economiei”, a comentat pentru EURACTIV Germania Ministerul german al Economiei (BMWi), întrebat despre calea de urmat pentru industria ospitalității.

În plus, BMWi a indicat ajutorul economic de urgență. Cea mai recentă rundă de asistență tranzitorie, care este valabilă până în iunie, rambursează companiilor până la 90% din costurile lor fixe, a subliniat ministerul.

Rundele anterioare de finanțare au inclus și rambursări pentru achiziționarea de dezinfectanți și sisteme de filtrare a aerului. Cea mai recentă schemă de ajutor poate finanța amenajări pentru respectarea standardelor de igienă de până la 20.000 de euro.

Asociațiile au criticat totuși modul în care guvernul gestionează acest blocaj. Săptămâna trecută, Guido Zöllick, președintele Asociației germane de hoteluri și restaurante (DEHOGA), a deplâns lipsa „unei perspective a deschiderii”.

„E cert că restaurantele nu sunt factori care favorizează pandemia, chiar conform Institutului Robert Koch. Au investit deja în planuri extinse pentru igienă și protecție în primăvară și în procese optimizate ... Instrumentele digitale au fost utilizate în 2020, în unele cazuri cu foarte mare succes”, a declarat pentru EURACTIV Germania directorul general al DEHOGA, Ingrid Hartges.

Deocamdată, Hartges este de acord că planul de redeschidere va depinde de „modul în care evoluează incidența infectărilor și de implementarea cu succes a strategiei de vaccinare”, însă rămâne preocuparea legată de distribuirea ajutorului de urgență. Din decembrie, companiile au semnalat că ajutorul vine prea târziu și nu la valorile promise.

Dincolo de aceasta, o altă asociație de restaurante, Leaders Club, a prezentat în noiembrie o propunere de redeschidere locală eșalonată, determinată de ratele de infectare pe o perioadă de șapte zile. Această sugestii s-ar aplica în locuri cu mai puțin de 50 de infecții noi la 100.000 de oameni, o cifră de care majoritatea municipalităților sunt încă departe.

Guvernul german a respins până acum ideea unor privilegii speciale pentru cei imunizați. „Mulți așteaptă solidar, astfel încât unii să poată fi vaccinați mai întâi, iar cei care nu sunt încă vaccinați se așteaptă invers ca aceștia să aștepte solidar”, a declarat ministrul sănătății Jens Spahn în decembrie.

BRUXELLES | Redeschidere rapidă sau risc de faliment

În Belgia, un sfert din companiile din Bruxelles și Valonia riscă falimentul și, prin urmare, au nevoie fie de o injecție urgentă de bani, fie de o redeschidere rapidă a sectorului, potrivit unei analize recente a firmei de avocatură Graydon.

În ultimele săptămâni, Comitetul consultativ al Belgiei, care include reprezentanți ai diferitelor guverne ale țării, a fost solicitat să ofere un calendar și soluții pentru sectoarele închise de mai bine de trei luni.

Data de redeschidere a sectorului nu este cunoscută în prezent, dar mai multe instituții mass-media belgiene au transmis că data propusă de 1 martie pare puțin prematură.

În privința planurilor de introducere a certificatelor sau a finanțării unor soluții practice pentru ca sectorul să fie redeschis cât mai curând posibil, un purtător de cuvânt al ministerului belgian al economiei a declarat pentru EURACTIV că „pentru moment, problema este încă în discuție la nivel politic”.

„A deschide într-un mod durabil în circumstanțele date nu este ușor. Nu e vorba doar de bani, dar aceștia pot ajuta”, a declarat Steven Rosseel de la Asociația Belgiană a Restaurantelor pentru EURACTIV.

„Atâta timp cât virusul circulă pe scară largă, nu va fi posibilă redeschiderea, prin urmare măsuri precum compensarea veniturilor și ajutorul pentru șomaj ajută sectorul să supraviețuiască”, a adăugat el.

„În momentul în care redeschiderea sectorului este posibilă, este important ca oamenii să se simtă în siguranță, de aceea sprijinul (financiar) pentru măsurile de igienă este binevenit”, a spus el, adăugând că investițiile în aplicațiile de urmărire COVID-19, ajutor pentru aplicații de gestionare a spațiului (asigurarea distanțării sociale în restaurante și baruri) și reducerea TVA sunt posibile variante de spriin a sectorului.

„În același timp, trebuie să existe posibilitatea de a lua măsuri împotriva clienților care nu respectă măsurile”, a adăugat el.

Întrebat dacă un potențial certificat de vaccinare (pentru a intra într-un bar) ar fi un instrument eficient de redeschidere mai devreme, Rosseel a spus că „ar putea fi eficient, dar este discriminatoriu față de persoanele care nu au avut încă șansa de a obține un vaccin”.

„Dar odată ce toată lumea poate avea posibilitatea de a fi vaccinată, merită luată în considerare”, a adăugat el.

VIENA | Este digitalizarea importantă?

Guvernul austriac nu a anunțat încă niciun calendar pentru redeschiderea barurilor și restaurantelor, iar măsurile actuale de lockdown vor fi reevaluate la jumătatea lunii februarie. Cu toate acestea, secția de gastronomie a Camerei de Comerț, cea mai mare asociație de afaceri din Austria, este în contact permanent cu guvernul, a declarat un purtător de cuvânt pentru EURACTIV Germania.

„Acest lucru este vital, întrucât situația privind virusul se schimbă constant”, a spus asociația.

Pentru a sprijini industria, ministerul și camera au dezvoltat anul trecut standarde pentru măsurile de igienă. Ministerul turismului se așteaptă ca acestea să ajute restaurantele și barurile după actualul lockdown, deoarece acestea vor fi adaptate în conformitate cu viitoarele reglementări ale autorităților din domeniul sănătății. 

În ceea ce privește instrumentele digitale, asociația se așteaptă ca aplicațiile inovatoare pentru înregistrarea oaspeților, în scopul urmăririi contactelor, să joace un rol important la redeschidere.

Cu toate acestea, proprietarii de afaceri nu sunt la fel de siguri. Sascha Schlesig, proprietarul cafenelei vieneze „Weimar”, consideră că digitalizarea nu va fi atât de crucială. „Dezinfectarea și păstrarea distanței - nu este mult mai mult decât atât”, a spus Schlesig pentru EURACTIV Germania.

Inovația nu este în atenția sa în acest moment, ci mai degrabă lipsa de certitudine privind data redeschiderii.

Deși înțelege că guvernul nu este în măsură să prezică evoluția infectărilor, el este dezamăgit de sprijinul, sau mai degrabă de lipsa acestuia, pe care asociația gastronomică l-a acordat sectorului. Nu a existat un sprijin financiar dedicat pentru implementarea măsurilor de igienă, „doar ne-au înmânat niște măști, nimic altceva, ceea ce e ridicol”, a spus Schlesig.

Asociația a declarat că sprijinul financiar acordat întreprinderilor a fost conceput pentru a fi cât mai larg posibil, rambursând proprietarilor pierderile de venituri.

Nici ministerul, nici asociația nu pot prevedea în ce condiții li se va permite companiilor să-și deschidă din nou porțile, dar vor fi comunicate proprietarilor „cât mai curând posibil”, a precizat camera de comerț.

Deocamdată, Schlesig nu planifică nicio etapă concretă. El intenționează să-și deschidă cafeneaua Weimar cel mai devreme în preajma Paștelui, atunci când clienții pot sta afară, chiar dacă perioada de lockdown se va încheia mai devreme. El a estimat că oamenilor încă nu le va plăcea să stea înăuntru și preferă să obțină banii guvernului până în acel moment.

HAGA | O problemă de abordare

Surse din Haga au declarat pentru EURACTIV că, în prezent, accentul este pus pe vaccinări și limitarea extinderii virusului, înainte de orice discuție cu privire la redeschiderea restaurantelor.

În primul val, s-au folosit multe inovații, de la terase verticale până la alarme bluetooth care indicau dacă personalul stă prea aproape.

„Dar în Olanda, cultura este că antreprenorii inovează ei înșiși aceste lucruri, de jos în sus, mai degrabă decât să fie impuse de sus în jos”, au spus sursele citate.

Acestea au adăugat că guvernul a stabilit limitele, iar antreprenorii inovează în consecință.

„De exemplu, protocoalele pentru restaurante sunt create chiar de sector, în consultare cu autoritățile și alte organizații relevante”.

SUDUL EUROPEI

MADRID | Temeri privind concurența

Sectorul spaniol HORECA, în principal baruri și restaurante, își concentrează toate eforturile pe menținerea funcționării bazându-se pe ajutoare de stat, măsuri de siguranță și creativitate, ca rețetă pentru depășirea impactului economic puternic al pandemiei COVID-19.

Organizarea cvasi-federală a Spaniei a fost esențială pentru a contribui la atenuarea impactului negativ al pandemiei în baruri și restaurante. În timpul primei stări de urgență, decretată de guvern în martie 2020, barurile și restaurantele au fost închise în toată țara și au fost permise doar servicii de livrare.

Restaurantele care furnizează aceste servicii au instituit de atunci măsuri igienice pentru lucrătorii lor (măști, ecrane, curățenie...) și pentru livrarea la domiciliu (măști, distanță de siguranță, livrare fără contact...).

Când starea de urgenă a expirat la 11 mai 2020, barurile și restaurantele s-au redeschis, dar au fost obligați să respecte un plan în patru etape conceput de guvern.

Cele patru faze au permis doar o capacitate redusă în afara barurilor, interzicerea consumului în interior și o reducere a orarelor de funcționare. De atunci, regiunile din Spania au adaptat aceste reguli la situațiile lor specifice de sănătate, mai degrabă decât la o singură strategie națională coordonată de Madrid.

Barurile și restaurantele au instalat, atât pentru angajați, fie pentru clienți, gel hidroalcoolic, zone de dezinfectare pentru încălțăminte, distanța dintre mese, ecrane, meniuri electronice, materiale de unică folosință și un control strict în utilizarea toaletelor publice, printre alte măsuri.

Companiile din sector au trebuit, de asemenea, să se bazeze pe scheme publice de concediere temporară (Expedientes de Regulación de Empleo, ERTE, un sistem public de menținere a 70% din salariile lucrătorului pentru o perioadă limitată de timp), ca frână de urgență pentru a opri dispariția locurilor de muncă pe piața HORECA.

Guvernul spaniol a aprobat o gamă largă de măsuri economice speciale pentru aceștia pe 22 decembrie 2020. Totuși, executivul nu a aprobat un ajutor direct ci, în schimb, a ales să ofere o serie de măsuri de sprijin financiar, precum reduceri de impozite sau chirii. Costul planului de urgență este estimat la 4,22 miliarde de euro, dar cea mai mare parte a banilor corespunde schemelor financiare. Singurul element major de ajutor este creșterea reducerii impozitelor pe veniturile personale.

Dar barurile și restaurantele consideră că aceste măsuri au fost insuficiente și au solicitat alte acțiuni pentru a acoperi nevoia.

În ciuda gamei largi de măsuri adoptate de guvern, sectorul se află într-o „furtună (economică) perfectă”: numai în decembrie companiile din domeniu au pierdut în jur de 6 miliarde de euro.

Și chiar dacă s-a folosit mult efort și creativitate, de exemplu cu deschiderea de noi spații și terase, cu meniuri digitale, servicii de „servire la pachet” și „livrare”, aproape în fiecare zi un bar sau restaurant este obligat să închidă în Spania ca victimă colaterală a crizei COVID-19.

Există discuții despre o concentrare masivă viitoare a companiilor din sector, cu o reducere a numărului de baruri, restaurante și cafenele mici și mijlocii, care ar putea rămâne în mâna unor grupuri puternice.

Cea mai pesimistă perspectivă pentru sectorul HORECA din Spania evidențiază dispariția a 40% din sector și pierderea a aproximativ 400.000 de locuri de muncă.

Pentru a putea supraviețui acestui „tsunami” financiar, sectorul își bazează speranțele pe cele 10 miliarde de euro ale REACT-UE și este încrezător într-o distribuție „corectă” de către guvernele și regiunile locale.

În plus față de ajutorul direct, barurile și restaurantele își vor adăuga propriile proiecte durabile și vor paria pe digitalizare pentru a recupera un sector care înainte de criza COVID-19 reprezenta 6,2% din PIB al Spaniei și angaja 1,7 milioane de oameni.

LISABONA | Asociații portugheze: clienții nu vor tolera medii slab ventilate

Sectorul ospitalității din Portugalia a putut să se redeschidă în luna mai 2020 după primul lockdown după adoptarea unor măsuri de siguranță, cum ar fi scăderea numărului de clienți sau utilizarea obligatorie a echipamentelor de protecție individuală.

Deși nu este sigur când și în ce condiții vor redeschide acum, cele două asociații principale care reprezintă proprietarii de restaurante au câteva idei.

„Sprijinul guvernamental trebuie să includă achiziționarea de produse de curățare și dezinfectare și echipamente de protecție individuală, precum și efectuarea de teste moleculare (RT-PCR) sau teste rapide de antigen [pentru COVID-19]”, a declarat secretarul general al asociației portugheze a hotelurilor și restaurantelor AHRESP, Ana Jacinto.

„Pentru o perioadă minimă de timp (câteva zile), a existat un anumit sprijin pentru achiziționarea unor produse, dar acestea nu au ajuns la toate companiile care aveau nevoie, iar astăzi acestea cheltuiesc mii de euro în fiecare lună pentru a se asigura că angajații lor nu sunt infectați”, a adăugat ea.

Jacinto a evidențiat, de asemenea, sigiliul Clean & Safe, lansat în luna mai, pentru a asigura respectarea de către unități a normelor de sănătate și siguranță și pentru a ajuta consumatorii să se simtă suficient de încrezători pentru a reveni.

Pentru a redeschide în mai anul trecut, unele restaurante au dezvoltat în mod proactiv aplicații pentru a permite clienților să acceseze meniul de pe smartphone și chiar să își plaseze comanda, reducând astfel contactul cu materialele care ar fi partajate cu alți clienți sau cu personalul.

Acum, în mijlocul unui al doilea blocaj, Asociația Portugheză de Ospitalitate, Catering și Turism (APHORT) consideră că este necesar să „fim atenți la organizarea spațiului și a ventilației”.

„Clienții vor dori cu siguranță mai mult spațiu și mai multă distanță și vor fi mai intoleranți în fața mediilor aglomerate și slab ventilate”, a declarat președintele executiv al APHORT, André Condé Pinto.

APHORT consideră, de asemenea, că este relevant să reconsiderăm serviciul, cu „echipe mai scurte și mai flexibile, care sunt pregătite să servească în cameră sau la domiciliul clientului (prin take-away), precum și adoptarea unor proceduri mai atente în ceea ce privește interacțiunea cu clienții”.

André Condé Pinto consideră că este timpul să „realizăm că fiecare restaurant are acum camere noi: camerele caselor clienților”. „În acest context, serviciile de preluare și livrare ar trebui acum să fie văzute ca o zonă de afaceri structurată și profesionalizată”, a adăugat el.

VISEGRAD

BRATISLAVA | Slovacii țintesc soluțiile digitale

Platforma slovacă #StáleMámeChuť (#WeStillHaveAppetite), care reunește 13 asociații și inițiative ale susținătorilor gastronomiei, oferă asistență tradițională pentru sector.

Ei ar dori să obțină scheme de despăgubiri fără birocrație, garanții pentru împrumuturi, subvenții pentru chirie, reducere de TVA sau sprijin direct sub formă de bonuri - care a fost aplicat în diferite țări ale UE cu un anumit succes.

Nu în ultimul rând, reprezentanții industriei cer termeni și cerințe clare pentru redeschiderea restaurantelor, cafenelelor și puburilor.

Ministerul slovac pentru Transporturi, care se ocupă parțial și de sectorul ospitalității, a promis despăgubiri în valoare de 100 de milioane de euro, dar se confruntă cu unele blocaje în procesarea cererilor. Nu se discută deocamdată nicio soluție inovatoare care ar contribui la consolidarea rezistenței sectorului atunci când se confruntă cu perioade incerte.

Totuși, industria caută soluții și măsuri digitale care promit. „Trăim într-o eră a transformării digitale, motiv pentru care are sens să folosim pe deplin tehnologia modernă și în această situație”, a declarat Magdalena Koreny, purtătoare de cuvânt a inițiativei Help for Gastronomy (Pomoc pre gastro), pentru EURACTIV Slovacia.

Ea a citat ca exemplu sistemul TrustOne, deja operațional în Slovacia, care, potrivit site-ului lor oficial, „permite organizațiilor să automatizeze examinarea medicală a angajaților, oaspeților și pasagerilor lor pentru a diminua efectele COVID-19”.

Sistemul este compus dintr-o aplicație și un portal web pentru angajatori cu posibilă utilizare în administrarea oaspeților - în cultură, sectorul ospitalității sau arene sportive. Permite oamenilor să se prezinte cu un test negativ sau cu dovada vaccinării oriunde merg fără să fie încălcată siguranța datelor lor. Este deja utilizat de persoanele care intră în Marea Britanie și care doresc să-și scurteze carantina.

În Slovacia, a fost lansat după un proiect-pilot de succes în orașul Nitra, care a trebuit să fie supus unei testări de masă, ca urmare a unei rate mari de infectare cu coronavirus. Aplicația a înlocuit necesitatea de a purta un certificat pe hârtie care confirmă negativitatea în testarea antigenului.

„Principalele sale avantaje sunt securitatea, rapiditatea, scalabilitatea masivă și flexibilitatea. A fost deja aprobat de Autoritatea de Sănătate Publică  și oferă revenirea la o viață normală”, spune Koreny.

Potrivit lui Henrich Simonics, executiv al companiei care reprezintă TrustOne în Slovacia, ei sunt încrezători că sistemul ar putea fi util în restabilirea economiei Slovaciei, inclusiv în ceea ce privește punerea în funcțiune a restaurantelor.

PRAGA | Presiuni pentru adăugarea în planul național de redresare

Ministerul ceh al Industriei și Comerțului, responsabil cu schemele de compensare și sprijin, nu a publicat și nu a comunicat niciun ajutor pentru o modalitate modernă și durabilă de redeschidere a sectorului ospitalității. Dar în Republica Cehă sunt vehiculate mai multe idei.

Digitalizarea sectorului ospitalității este deosebit de importantă, potrivit Confederației Cehe de Comerț și Turism.

„Milităm pentru ca investițiile din sectorul gastro să fie incluse în planul de redresare națională pentru a avea posibilitatea de a utiliza aceste finanțări în modernizarea industriei”, a declarat pentru EURACTIV.cz președintele confederației, Tomáš Prouza.

În Cehia, există deja soluții inteligente pe masă, dar se confruntă cu o lipsă de sprijin din partea guvernului. De exemplu, Care Plus Service a introdus brățări inteligente care asigură distanțarea socială și urmărirea cazurilor, care ar putea fi implementate de restaurante. Camera de comerț cehă promovează, de asemenea, „porți inteligente” moderne, capabile să măsoare temperatura și să dezinfecteze persoanele care trec.

Cu toate acestea, implementarea lor în restaurante nu a fost încă explorată în mod corespunzător de către guvern.

„Desigur, astfel de soluții sunt scumpe și administrația de stat a refuzat până acum să ramburseze companiilor fondurile investite astfel”, a spus Prouza.

Potrivit acestuia, sunt necesare informații clare de la stat despre ce ar trebui făcut pentru a deschide restaurantele. „În acest fel, toată lumea ar putea vedea că are sens să investim în astfel de măsuri. Măsurile restrictive actuale nu motivează pe nimeni să facă nimic”, a mai spus el.

Totuși, restaurantele cehe încearcă să facă față acestei situații dificile.

„Am lansat un program de autoreglare numit „Bezpecna restaurace” (restaurant sigur), care include 6 reguli privind modul de operare a unui local gastro într-o manieră sigură. Am avut capacitatea de a-l testa și am avut rezultate foarte pozitive. Am susținut campania prin intermediul rețelelor de socializare și a comunicării către consumatori direct în local”, a declarat Luboš Kastner, fondatorul Asociației cehe a restauratorilor APRON.

El a precizat că este nevoie de o demistificare în privvința clișeelor privind riscul mare de infectare în restaurante și baruri, astfel încât clienții să se simtă în siguranță.

„Problema este că discutăm prea mult și se întâmplă foarte puțin, în special în domeniul asistenței non-directe, cum ar fi subvențiile tehnologice, marketingul și dezvoltarea capacităților", a declarat fondatorul APRON.

Kastner a subliniat, de asemenea, că restaurantele cehe au fost adesea descrise ca locuri care încalcă restricțiile, dar oaspeții lor prezintă un nivel ridicat de autocontrol și un nivel ridicat de respectare a măsurilor de igienă.

În ceea ce privește certificatele de vaccinare, ministrul ceh al industriei și comerțului, Karel Havlíček, a recunoscut că este modalitatea de a „menține în viață comerțul și serviciile”. Cu toate acestea, încă nu este clar dacă persoanele vaccinate pot răspândi coronavirusul.

BUDAPESTA | Viitorul igienei: „straturi de protecție”

Ca și în alte părți ale Europei, sectorul ospitalității din Ungaria a resimțit puternic efectele măsurilor guvernamentale împotriva celui de-al doilea val al pandemiei, cifra de afaceri a restaurantelor scăzând cu aproape 50%.

Cu toate acestea, potrivit surselor EURACTIV, nu există un plan strategic pentru redeschiderea durabilă a sectorului la nivel național, dincolo de continuarea subvențiilor salariale până când campania de vaccinare va da roade. Ministerul pentru inovație și tehnologie nu a răspuns solicitării de comentarii adresate de EURACTIV.

Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că soluțiile inovatoare se regăsesc chiar în Ungaria. Resysten, o companie de familie cu sediul la Budapesta, produce un strat de auto-dezinfectare pe bază de dioxid de titan care rămâne eficient luni de zile, până la un an.

Stratul inodor și incolor interacționează cu lumina, producând o reacție care distruge contaminanții.

Lansată în 2014, compania a crescut de la a servi doar piața maghiară înainte de pandemie la a-și vinde produsele în 35 de țări, inclusiv în SUA sau India.

„Aici este viitorul igienei - acoperiri de protecție, la fel cum apa și săpunul erau viitorul igienei în urmă cu 100 de ani”, a declarat pentru EURACTIV Shajjad Rizvi, manager pentru dezvoltarea afacerilor internaționale la Resysten.

Cu toate acestea, implementarea produselor de tehnologie curată precum Resysten nu este subvenționată de guvern pentru companiile private.

Rizvi a spus că, în timp ce în unele țări compania a auzit că planuri de subvenționare pentru programe de igienizare sunt în curs de desfășurare, în special în SUA, nimic nu s-a concretizat încă în Ungaria.

„Sper doar că aceste industrii pot fi salvate și putem ajuta în acest sens. Dar îi înțeleg perfect, ei nu au acum banii pentru a plăti”, a adăugat el.

BALCANI

SOFIA | Ieșirea Bulgariei: vaccinarea personalului și livrări la domiciliu

Vaccinarea prioritară a tuturor celor angajați în sectorul ospitalității înainte de începerea sezonului turistic de vară este ideea bulgară pentru depășirea crizei din această industrie.

O astfel de propunere a fost făcută de Ministerul Turismului. Ministrul Mariyana Nikolova a explicat că este o modalitate de a arăta clienților cât de sigur este turismul bulgar. Până în prezent, ideea nu a fost susținută de autoritățile sanitare.

Cu un număr limitat de vaccinuri disponibile până la mijlocul anului 2021, guvernul dorește să protejeze personalul medical, serviciile de securitate și persoanele în vârstă. Restaurantele și industria turismului nu sunt o prioritate pentru autoritățile din Sofia până acum, scrie EURACTIV Bulgaria.

Președintele Asociației Restaurantelor Bulgare, Richard Alibegov, a comentat că statul a abandonat această industrie. Nici asociația, nici guvernul nu discută concret despre formele inovatoare de sprijin financiar pentru sector.

Restaurantele se bazează pe o subvenție unică de 20% din cifra de afaceri pentru anul precedent al restaurantului închis. Angajații trebuie să primească 12,5 euro pentru fiecare zi în care restaurantul este închis. Alibegov a declarat pentru EURACTIV Bulgaria că guvernul nu și-a îndeplinit promisiunile și că banii promiși pentru ultimele trei luni nu au fost plătiți. Aceasta înseamnă că mii de bulgari rămân fără venituri.

„Suntem lăsați să ne descurcăm singuri”, a spus el. Problema este standardul dublu în ceea ce privește restaurantele. La 1 ianuarie, guvernul a permis restaurantelor din hoteluri să funcționeze la jumătate de capacitate până la 22:30. Scopul a fost salvarea sezonului în stațiunile de iarnă. Cu toate acestea, restaurantele din afara hotelurilor rămân închise fără un calendar clar de deschidere. Alibegov spune că mulți dintre colegii săi vor începe să lucreze la 1 februarie, în ciuda interdicțiilor.

Asociațiile restaurantelor au anunțat că organizează un marș de protest pe 27 ianuarie.

„Ne vor aresta? Ne vor împușca? Ce poți lua de la o persoană de la care ai luat deja totul?”, a comentat Alibegov, care deține un popular lanț de restaurante în Sofia. Planul deja pregătit pentru redresarea din criza economică, de asemenea, nu acordă atenție sectorului restaurantelor și nu se așteaptă să fie modificat până în aprilie.

„S-a terminat și cu cei mari și cu cei mici din industria restaurantelor. Statul nu are cu ce ajuta. Industria trebuie să își găsească propria cale și să se restructureze”, a declarat pentru EURACTIV Nikola Barbov, care deține o mică pizzerie în Sofia. Restaurantul său a închis la mijlocul lunii octombrie înainte ca guvernul să decidă închiderea sectorului. Barbov a presupus că vârful pandemiei nu i-ar oferi șansa de a lucra.

Apoi a decis să-și restructureze complet afacerea. Ideea sa este să se concentreze pe livrarea la domiciliu și pe un camion alimentar care poate călători prin oraș, vânzând bere de calitate și burgeri gourmet în aer liber. „Nimeni nu va mai merge la un restaurant în compania a 40 de persoane. S-a terminat. S-au terminat și pentru cele mai mici restaurante. Multe dintre ele nu se vor deschide pentru că nu mai au bani. Într-o pandemie, nu poți face afaceri de amatori”, spune Barbob.

Mulți restauratori văd viitorul afacerii lor în dezvoltarea livrărilor la domiciliu cu meniuri online. Prețul mâncării bune livrate de un restaurant concurează deja cu prețul mâncării de calitate preparate acasă.

BUCURESTI | Lumina de la capătul tunelului

Autoritățile au descoperit câțiva pacienți cu varianta britanică a coronavirusului și ministerul sănătății a cerut amânarea oricăror relaxări planificate ale restricțiilor.

Dar, în pofida acestor recomandări, Comitetul pentru Situații de Urgență din București a decis să elimine unele dintre restricțiile impuse din cauza pandemiei, iar restaurantelor, barurilor și cafenelelor li se va permite să funcționeze la maximum 30% din capacitatea lor interioară.

În timp ce Europa întărește restricțiile, Bucureștiul face contrariul. Însă restaurantele și cafenelele încă se simt ignorate, cel puțin atunci când vine vorba de sprijinul guvernului.

Permisiunea de redeschidere în București a venit aproape din senin după săptămâni de semnale confuze din partea guvernului. Industria ospitalității a insistat asupra unei poziții clare în ceea ce privește calendarul de redeschidere și a cerut autorităților să elimine legătura cu incidența infectărilor, cel puțin în orașele mari, a explicat Răzvan Crișan, membru în consiliul de administrație al HORA, asociația patronală din sectorul ospitalității.

Ministrul Economiei Claudiu Năsui a recunoscut recent că ajutoarele de stat pentru operatorii de restaurante au fost în mare parte blocate, dar apromis că va grăbi deblocarea situației.

„Înțelegem că e un mix de birocrație și schimbare de guvern, dar întrebarea noastră este foarte simplă: așa cum s-au putut suspenda niște drepturi fundamentale ale cetățenilor în câteva zile (în timpul stării de urgență din primăvara trecută - n.r.), așa se pot da și niște hotărâri de guvern care să accelereze plățile către industriile afectate care nu au primit aproape nimic în materie de compensări financiare din martie și până în prezent”, a spus Crișan într-un răspuns prin e-mail la întrebprile adresate de EURACTIV România.

Autoritățile au anunțat mai multe măsuri de sprijin pentru companiile afectate de închiderea afacerilor, dar cele mai multe dintre ele nu sunt încă funcționale sau sunt prea complexe. Doar câteva dintre măsuri au fost direcționate în mod special pentru restaurante, baruri și cafenele și nici măcar acestea nu au fost aplicate, a spus Crișan.

De exemplu, guvernul a propus o scutire pentru taxele locale aplicate sectorului HORECA, dar multe autoritățile locale „au uitat” să o aplice. Pe de altă parte, un sistem de subvenții pentru a acoperi o parte din diferența dintre încasările din 2019 și 2020, solicitat expres de industria ospitalității, a fost adoptat înainte de alegerile generale din 6 decembrie, dar elaborarea normelor de aplicare cade în sarcina noului guvern, astfel încât ajutorul va ajunge probabil la companii abia la vară.

În ceea ce privește sprijinul pentru redeschiderea restaurantelor și altor localuri, Crișan a spus că doar schema Kurzarbeit (care permite companiilor să reducă timpul de lucru, fără a afecta în mod semnificativ salariile angajaților) introdusă anul trecut ar putea ajuta într-adevăr industria ospitalității în următoarele luni. Dar schema, care precizează că statul acoperă o parte din salariu, pare foarte complicată și nu funcționează excepțional, potrivit reprezentantului HORA.

Între timp, pentru a pregăti industria pentru redeschidere, HORA a lucrat cu mai mulți parteneri din sectorul sănătății la un ghid de bune practici pentru a ajuta operatorii să aplice regulile într-un mod corect și coerent.

Dar, parcă pentru a pune sare pe rănile industriei, după toate acuzele de anul trecut, sectorul ospitalității nu a fost considerat suficient de important pentru a-și pune angajații printre cei care pot fi vaccinați în a doua fază.

„Noi, ca industrie, susținem foarte mult campania de vaccinare și am fost foarte dezamăgiți că personalul care lucrează în HORECA nu a fost inclus în etapa a doua de vaccinare. Cumva, industria noastră a fost constant arătată cu degetul de către autorități ca fiind acel mediu în care virusul se răspândește și totuși personalul care lucrează în domeniu nu a fost considerat esențial astfel încât să fie inclus în această etapă prioritară”, a mai spus Răzvan Crișan.

ZAGREB | O penurie de personal post-pandemie?

„Suntem conștienți de problemele cu care se confruntă industria serviciilor de alimentație, dar acestea pot participa la programul de ajutor de stat în valoare de 700 milioane de euro, plus subvențiile pentru salarii de până la 4.000 kuna (550 €) per lucrător”, susține Ministerul croat al Turismului și Sporturilor.

Ministerul și Camera croată de Economie sunt mulțumite de numărul scăzut de infectări și se așteaptă ca, cu un procent bun din populație vaccinată, acest sector vulnerabil să-și poată relua activitatea la un moment dat în viitorul apropiat.

Când, totuși, este încă prea devreme pentru a spune.

Ambele instituții lucrează la un marcaj de securitate „Rămâi în siguranță în Croația” (în principal pentru turiști, dar sectorul de catering din Croația este partea economică cea mai dependentă de turism) care le va oferi oaspeților - din Croația sau din străinătate - un fel de confirmare că intră într-o zonă care aderă la toate măsurile epidemiologice armonizate cu Institutul de Sănătate Publică din țară (dezinfecție, măști, distanță etc.). Acesta ar trebui să fie emis de la începutul lunii februarie.

Și, așa cum a declarat Camera pentru EURACTIV.hr, „credem că în acest moment nu este necesar să se ia în considerare opțiunile de prezentare a oricărui tip de certificat de vaccinare” pentru a intra în restaurante, cafenele sau baruri.

Reprezentanții industriei au subliniat că sunt încă în discuții intense cu ministerul cu privire la măsurile de igienă și siguranță și „cred că deciziile finale vor fi în favoarea statului și a bugetelor lor”.

De cealaltă parte, Ministerul Turismului speră că „redresarea sectorului turistic va însemna cu siguranță redresarea pentru multe alte activități conexe, cum ar fi ospitalitatea. Toate activitățile noastre vizează reluarea turismului și poziționarea Croației drept o destinație sigură și de dorit”.

Asociația națională a firmelor de catering strigă însă pentru o ușurare a poverii fiscale. Acest sector are TVA de 25%, unul dintre cele mai ridicate din UE, plus o taxă de consum de 3%. Prima lor cerere și pledoarie către Guvern este reducerea imediată a TVA la cafea, bere, vin, băuturi și sucuri la 13%.

Și una dintre cele mai mari probleme asupra cărora vor să atragă atenția este că proprietarii de cafenele și restaurante sunt obligați să-și urmărească munca făcută de magazine, benzinării, brutării și chioșcuri de ziare, în ciuda faptului că pot servi cafea și băuturi într-un mod mult mai organizat și mai sigur din punct de vedere sanitar decât oricare dintre cele menționate mai sus.

Iar companiile spun că, atunci când își vor reporni afacerile, se așteaptă la o altă problemă: o penurie de lucrători, deoarece în timpul perioadei de lockdown forța de muncă s-a îndreptat spre alte industrii.

Beyond Meat și PepsiCo lansează brandul Planet 27 Jan 2021 | de Bogdan Angheluță

Producătorul de carne din proteină vegetală Beyond Meat și PepsiCo au semnat un parteneriat pentru a aduce pe piață o serie de produse pe segmentele de băuturi și snackuri sub brandul Planet Partnership.

"Proteinele bazate pe plante reprezintă o oportunitate de creștere pentru noi, o nouă frontieră în eforturile de a construi un sistem alimentar sustenabil și de a fi o forță pozitivă pentru oameni și planetă", a declarat Ram Krishnan, Chief Commercial Officer pentru PepsiCo. "Beyond Meat este o companie inovatoare pe o piață în continuă creștere, și suntem nerăbdători să aducem la un loc experiența lor și capacitatea noastră unică de a construi un brand, de a înțelege nevoile consumatorilor pentru a distribui noi produse", a mai spus el.

"Suntem încântați să ne unim forțele cu cei de la PepsiCo în cadrul Planet Partnership", a declarat și Ethan Brown, Fondator și CEO al Beyond Meat. "Este un demers global atât ca dimensiuni, cât și ca importanță, iar PepsiCo este partenerul ideal în acest sens."

Producătorul Beyond Meat a fost activ în zona parteneriatelor, anunțând la finalul anului trecut că a lucrat alături de McDonald's la lansarea unui burger cu carne produsă pe bază de plante, McPlant.

Piața produselor pe bază de plante este căutată de tot mai mulți consumatori, dovadă stând și numărul mare de produse lansate anual pe acest segment. Reacția companiilor de fast-food, care includ tot mai des carne din proteină vegetală în oferta lor, a ajutat la popularizarea acestei opțiuni.

UNIUNEA EUROPEANA

Highlights - Cumulative impact of trade agreements on EU agriculture (Jan. 26) - Committee on Agriculture and Rural Development 26-01-2021 08:33 PM CET

Exchange of views with Mr Janusz Wojciechowski, Commissioner for Agriculture and rural development. At the end of 2016 the Commission published the study "Cumulative impact of trade agreements on EU agriculture" prepared by the Joint Research Centre (JRC). The Commissioner will give to the AGRI Members some information concerning the update of this study, expected to be published at the end of January. Presentation of the Study to EP's Committee on Agriculture and Rural Development - Commissioner J. Wojciechowski ; Source : © European Union, 2021 - EP

Press release - MEPs: Hold companies accountable for harm caused to people and planet 27-01-2021 06:43 PM CET

Legal Affairs Committee MEPs pave the way for a new EU law that requires companies to comply with human rights and environmental standards within their value chains. Committee on Legal Affairs ; Source : © European Union, 2021 - EP

Highlights - EU-UK trade deal: committee debate - Committee on International Trade 28-01-2021 08:28 AM CET

The Committee on International Trade will hold a further discussion on the EU-UK trade deal on 28 January. Special emphasis will be put on the immediate trade problems encountered by operators from both sides as of 1 January 2021. The first upcoming issues linked to the implementation of the deal will also be looked into. INTA webpage Meeting agenda and documents Live streaming EU Fact Sheets: International trade

Source : © European Union, 2021 - EP

Comisia Europeană a demarat o anchetă asupra practicilor anticoncurenţiale ale Mondelez . 28 ian, 2021 | Agerpres

Comisia Europeană a anunţat joi că a demarat o anchetă care vizează grupul alimentar american Mondelez, prezent şi pe piaţa din România, pe care îl bănuieşte că a restricţionat concurenţa pe mai multe pieţe naţionale de ciocolată, biscuiţi şi cafea, informează AFP

Mondelez este unul dintre cei mai mari producători de ciocolată, biscuiţi şi cafea din Uniunea Europeană iar pieţele pentru aceste produse au o valoare de zeci de miliarde de euro în fiecare an. "Ciocolata, biscuiţii şi cafeaua sunt produse consumate zilnic de cetăţenii europeni. Am decis să demarăm o anchetă pentru a vedea dacă Mondelez, un important producător al acestor produse, a restricţionat libera concurenţă pe pieţele respective prin implementarea unor diferite practici care limitează libera circulaţie, ceea ce ar putea conduce preţuri mai mari pentru consumatori", a declarat comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.

Executivul comunitar este îngrijorat de posibilitatea ca Mondelez să fi restricţionat aşa-numitul "comerţ paralel" cu ciocolată, biscuiţi şi cafea între statele membre prin acorduri şi practici unilaterale. Traderii şi retailerii încearcă să îşi fabrice produsele pe pieţele unde preţurile sunt mai mici şi să le vândă pe pieţele unde preţurile sunt mai mari. În general, aceasta conduce la scăderi de preţuri în ţările unde preţurile sunt mai mari. Restricţionarea comerţului paralel poate conduce la izolarea unei pieţe naţionale astfel că producătorul sau furnizorul poate percepe preţuri mai mari în detrimentul consumatorilor. De asemenea, restricţionarea comerţului paralel poate conduce la o mai mică diversitate de produse. Suspiciunile Comisiei au determinat Executivul comunitar să deruleze mai multe inspecţii inopinate la birourile Mondelez în luna noiembrie 2019.

Grupul Mondelez a realizat în 2019 o cifră de afaceri de 25,9 miliarde de dolari şi un profit net de 3,9 miliarde de dolari. Pe piaţa locală, Mondelez Romania, fosta Kraft Foods, este o companie de produse alimentare care deţine mărci precum Milka, Jacobs sau Oreo. Pe piaţa românească a ciocolatei, principalii producători sunt Nestle, Kandia Dulce SA şi Heidi Chocolat SA. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), un român a consumat lunar în 2016, în medie, 157 de grame de ciocolată, bomboane, rahat şi alte produse zaharoase, pe care a cheltuit 3,17 lei.

Ajutoare de 2,9 miliarde de euro pentru industria bateriilor, aprobate de Comisia Europeană : Lidia Neagu in Energie 28 January 2021

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de stat de 2,9 miliarde de euro pentru o nouă alianță continentală care să sprijine producţia de baterii pentru mașini electrice și tranziția producătorilor auto.

Alianța este formată din 42 companii din 12 state europene, inclusiv BMW, filiala Tesla din Germania, Enel X, InoBat şi Varta și va realiza proiectul denumit „European Battery Innovation”, destinat sprijinirii lanțurilor de valoare în producția bateriilor.

Finanțatorii proiectului vor fi Germania, Franța, Austria, Belgia, Croația, Finlanda, Grecia, Suedia, Spania, Polonia, Suedia și Slovacia.

Comisia vrea, totodată, să atragă 9 miliarde de euro de la investitori privați.

Cele 12 state membre UE vor finanța cercetarea și inovarea în sectorul bateriilor, fiind vizat întregul proces de obținere a acestora, de la extracția materiilor prime, design și producție, până la returnare și reciclarea lor într-o economie circulară, cu un accent puternic pe durabilitate.

CE se așteaptă să contribuie la dezvoltarea unui întreg set de noi descoperiri tehnologice, incluzând diferite chimii ale celulelor și noi procese de producție, precum și alte inovații în lanțul valoric al bateriei, în plus față de ceea ce va fi realizat grație primei baterii IPCEI (Proiect Important de Interes European Comun).

“Până în 2025, acțiunile noastre în cadrul Alianței Europene a Bateriei vor avea ca rezultat o industrie robustă pentru alimentarea a cel puțin șase milioane de mașini electrice în fiecare an. Succesul nostru constă în colaborare, cu aproximativ 300 de parteneriate între actori industriali și științifici prevăzuți numai în cadrul acestui proiect”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič.

Programele de baterii IPCEI vin după lansarea de către Comisia Europeană a Alianţei Europene a Bateriilor în 2017 şi adoptarea ulterioară, în mai 2018, a unui plan de acţiune strategic pentru promovarea dezvoltării unei industrii europene a bateriilor, având în vedere rolul cheie pe care îl joacă bateriile în tranziţia energetică. Iniţiativa promovează dezvoltarea unor tehnologii extrem de inovatoare şi durabile pentru bateriile litiu-ion concepute pentru a-şi extinde durata de viaţă, pentru a reduce timpul de încărcare şi pentru a le face mai sigure şi mai ecologice.

Potrivit analiştilor de la Bank of America, piaţa mondială a bateriilor pentru automobilele electrice ar urma să înregistreze un ritm mediu de creştere de 52% pe an până în 2025, anul când cererea va depăşi capacitatea, iar piaţa totală ar putea ajunge la 247 de miliarde de dolari în 2030.

UNGARIA / ROMANIAUngaria mai dă o palmă României. Investiții de milioane în Harghita Andreea Vlad 25 ianuarie 2021, 23:34

Luni a fost inaugurată prima pârtie de schi dotată cu telescaun din Munţii Harghita, la Vărşag. Investiția a fost realizată cu sprijinul financiar al statului ungar și face parte dintr-un program economic mai amplu al guvernului Orban în Transilvania.

Ungaria, investiții în România! Luni a fost inaugurată prima pârtie de schi dotată cu telescaun din Munţii Harghita, la Vărşag, realizată cu sprijinul financiar al statului ungar, relatează DCNews, care citează Hirado. La ceremonia de inaugurare, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului ungar, a vorbit despre conectarea pârtiilor de schi din aceşti munţi. De asemenea, demnitarul a adus în discuție crearea unui sistem coerent de pârtii de schi.

Ungaria, investiții masive: a oferit o subvenție de 1.18 milioane Euro pentru pârtie

Pârtia de schi, cu o lungime de 1 050 metri şi cu o diferenţă de nivel de 161 metri, este dotată cu un telescaun cu două locuri, un ratrack pentru întreţinerea pârtiei, 5 tunuri de zăpadă. De asemenea, pârtia, cu un grad mediu de dificultate, dispune de un bazin de alimentare cu apă de 8.000 de metri cubi și un sistem de conducte. Asociaţia “Székelyvarság Négyévszakos Sí és Túraközpont”, care a realizat pârtia, a obţinut o subvenţie de 420 de milioane de forinţi (1.18 milioane euro). Subvenția provine de la Secretariatul de Stat pentru Politici Naţionale al Cancelariei Prim-ministrului. La realizarea pârtiei a fost consultată și campioana de schi alpin Edit Miklós, originară din Miercurea Ciuc, fosta preşedintă a Federaţiei Ungare de Schi.

La ceremonia de inaugurare, Árpád János Potápi a declarat că ministrul ungar al finanţelor, Mihály Varga, a susţinut iniţiativa localnicilor. Astfel s-au realizat mai multe investiţii în Vărşag. Secretarul de stat a declarat că un obiectiv pe termen lung ar putea fi conectarea staţiunilor de schi care funcţionează izolate în Munţii Harghita. Acesta a dat ca exemplu pârtiile de schi de la Băile Harghita şi Harghita-Mădăraş, care ar urma să fie dirijate spre Depresiunea Ciucului şi Vărşag. Astfel se va realiza un sistem de pârtii de schi unic în regiune.

În discursul său, Ernő Tamás, primarul comunei Vărşag, a declarat că localitatea montană a reuşit până în prezent să atragă turiştii. Potrivit edilului, prezenta investiţie face comuna atractivă chiar şi în sezonul de iarnă, nu doar vara.

O strategie controversată: Ungaria, investiții masive în România 

În octombrie 2020,  Péter Szijjártó, ministrul Comerţului şi Afacerilor Externe al Ungariei, a anunțat că guvernul Ungariei va extinde în aproape tot vestul României un program de dezvoltare economică transilvăneană. Acesta se derulase doar în Ținutul Secuiesc.

Însă planurile de investiții în țara noastră ale Ungariei sunt ceva mai vechi. Strategia Unității Naționale, adoptată de Ungaria în 2011, are ca scop declarat reunirea maghiarilor din bazinul carpatic. „Planul Kos Karoly” din 2016 a trasat prioritățile dezvoltării economice a Transilvaniei.

Investiții maghiare de un miliard de euro/an în România

Potrivit unui calcul făcut de Europa Liberă, investițiile maghiare în Transilvania trec de un miliard de euro/an. Suma include și banii alocați culturii, sănătății și educației. Budapesta plătește de la terenuri agricole și școli până la instituții sanitare și stadioane. Doar în 2019, Ungaria a investit 75 de milioane de euro în România, în activități de agricultură.

Aceste investiții se fac doar pe baza unui acord verbal cu unii politicieni români.  Péter Szijjártó spune că țara sa a investit bani în România având “un acord verbal” din partea fostului ministru Teodor Meleșcanu. În mai 2020 însă, Bogdan Aurescu, actualul ministru de Externe, a solicitat un acord oficial.

Printre cele mai importante investiții realizate de guvernul Viktor Orban, în România, se numără cele derulate în fotbalul românesc. Echipele Sepsi Sfântu Gheorghe (din Liga 1) și FK Csikszereda Miercurea Ciuc (din Liga 2) beneficiază de ajutor financiar din partea statului vecin. La Satu Mare se pregătește construirea unui complex fotbalistic după cele mai noi standarde.

Peter Szijjarto a anunțat că Ungaria va continua programul de dezvoltare economică din Ardeal. Planul este “sincronizat cu legislaţia României şi cu cea internațională”. Anunțul făcut de ministrul Comerţului şi Afacerilor Externe al Ungariei a avut loc în decembrie 2020, ceea ce arată că Ungaria are planuri mari în România. Oficialul a declarat că Ungaria a deschis un buget nou de 6,5 miliarde forinţi (în jur de 18 milioane de euro) pentru investiţii în agricultură şi în industria alimentară în România.

ISRAELIsraelul dezvoltă primele roșii rezistente la viruși, economisind 50% din recolta mondială ianuarie 26, 2021, Anima News

După cinci ani de muncă intensă, cercetătorii de la compania israeliană Syngenta Vegetable Seeds Company, lider mondial în agro-tehnologie, au făcut un pas decisiv cu dezvoltarea unui nou soi de roșii, primul soi din lume rezistent la virusul fructelor (ToBFRV).

Acest virus a devastat peste 50% din recolta de roșii din Israel și din întreaga lume în ultimii șase ani.Israelul este prima țară din lume care a început să cultive noul soi în sere din nord-vestul deșertului Negev.Deoarece soiul este rezistent la virus, va fi posibilă reabilitarea recoltei de roșii, din care, o mare parte a fost distrusă de virus.Odată cu revenirea producătorilor, va fi posibilă extinderea sectorului la dimensiunea inițială. Aceasta va însemna, de asemenea, o creștere semnificativă a producției de tomate israeliene și, prin urmare, mult mai puțin sau chiar nici un import de roșii în Israel și prețuri mai mici pentru consumatori.

Până în 2014, randamentele anuale ale culturilor de tomate în Israel au avut în medie aproximativ 200.000 de tone.Infecția cu virusul ToBRFV a dus an după an la o scădere persistentă a randamentelor, care au reprezentat doar 50% din realizările lor anterioare, daunele economice ajungând la aproximativ 120 de milioane șekeli.Zeci de ferme mici din Israel s-au confruntat cu prăbușirea financiară.Scăderea accentuată a randamentelor a dus, de asemenea, la prețuri mai mari pentru consumator și la importul unor cantități fără precedent de roșii, în principal din Turcia și din Fâșia Gaza.Conform statisticilor Ministerului Agriculturii, importurile de roșii au crescut constant și în 2019, iar roșiile au reprezentat aproape 40% din importurile de legume proaspete.Statisticile arată că, în timp ce în 2014 au fost importate 3.000 de tone de roșii, în 2019 au fost importate 40.000 de tone în urma scăderii persistente a returnării naționale.

Criza a avut, de asemenea, efecte negative asupra prețurilor tomatelor pentru consumator.În 2013, prețul mediu de vânzare cu amănuntul al unui kilogram de roșii a fost de 5,16 șekeli, dar până în 2019 a crescut la 6,46 șekeli.Idan Alon, care este cultivator de roșii în regiunea nord-vestică a Negevului și cultivă noul soi rezistent numit Lansor, a spus că „în ultimii ani și eu și colegii mei cultivatori ne-am simțit neputincioși în fața unui virus care a redus randamentele cu 50%. Am fost nevoiți să distrugem cantități uriașe de roșii și unii chiar am trecut la cultivarea diferitelor culturi. Vestea bună de la Zeraim Gedera – Syngenta reprezintă speranța noastră că putem reveni la cultivarea de roșii sănătoase și rezistente pentru consumatorii israelieni”.

Idan Alon

”Din acest moment, pot vedea că noile soiuri de plante sunt promițătoare și rezistente; sunt în stare foarte bună și potențialul unei culturi eficiente și sănătoase este cu siguranță acolo”, a subliniat el. Echipa de agronomi Zeraim Gedera – Syngenta, împreună cu cultivatorii de roșii din nord-vestul Negevului, au înființat sere cu o suprafață de un hectar pentru a crește și a reproduce noul soi și în această lună , va începe comercializarea către lanțurile de supermarketuri din Israel.Când virusul mortal ToBRFV a fost descoperit pentru prima dată în 2014, a început o cursă globală în laboratoarele de cercetare și în institutele de cercetare ale companiilor de semințe, totul în efortul de a găsi o varietate de roșii rezistentă la virus.Laboratoarele de cercetare și dezvoltare ale companiei Syngenta au făcut prima descoperire. Roșiile sunt una dintre cele mai importante culturi agricole din lume.În Israel, consumul anual de roșii pe cap de locuitor este în medie de aproximativ 20 de kilograme.Există 400 de cultivatori de roșii în Israel care lucrează o suprafață totală de aproximativ 2.400 de hectare. (Anima News)

VIETNAM MEXIC

AFRICA DE SUD

Africa de Sud, a doua țară care a dat undă verde folosirii Ivermectinei în tratarea bolnavilor de COVID. Țara lansează un „program controlat” De Iulia Roșu, Joi, 28 ianuarie 2021, 17:00. Ultimul update Joi, 28 ianuarie 2021, 17:41

Autoritățile sud-africane au aprobat pe 27 ianuarie utilizarea Ivermectinei, un medicament folosit în combaterea paraziților la animale, ca tratament pentru bolnavii de COVID.

Organismul de reglementare sanitară din Africa de Sud a anunțat lansarea unui program monitorizat, pentru a colecta date despre rezultatele folosirii acestui medicament, scrie Bloomberg. Și Slovacia a permis tratamentul cu Ivermectină pentru bolnavii cu SARS-CoV-2. Medicamentul, cunoscut sub numele de Ivermectină, va fi utilizat într-un program cu „acces controlat” a declarat miercuri, 27 ianuarie, șefa Autorității de reglementare a produselor sanitare din Africa de Sud (Sahpra), conform Bloomberg. Programul este unul restricționat, asta înseamnă că nu toți pacienții cu COVID vor primi tratamentul cu Ivermectină. Solicitările făcute de medici pentru utilizarea medicamentului vor fi evaluate de la caz la caz de către Autoritatea de reglementare. Ivermectina este utilizată de zeci de ani pentru tratarea animalelor infestate cu viermi paraziți. Pentru uz uman este numai unguentul, aplicat local în cazul unor infecții ori inflamații la nivelul pielii.

Conferința Autorității de Reglementare a produselor de sănătate din Africa de Sud despre programul controlat de folosire a Ivermectinei Profesoara Helen Rees, din bordul Sahpra, a declarat că nu există încă suficiente date pentru a recomanda autorizarea totală a medicamentului pentru uz uman, dar că programul pus în aplicare va „da răgaz, în timp ce așteptăm date mai bune”, scrie Timeslive. Organizația Mondială a Sănătății a sugerat că Ivermectina are efecte încurajatoare asupra coronavirusului, deși, la fel ca alți agenți de reglementare, a recunoscut că medicamentul nu a fost încă evaluat corespunzător. Ivermectina se folosește deja Un medic român din Africa de Sud a explicat pentru Libertatea că Ivermectina se folosește deja de către unii medici, în tratarea în regim ambulatoriu a pacienților cu COVID. Un ghid de tratament din 17 decembrie 2020 arată că Ivermectina este utilizată în ziua 1 și ziua 3, de la debutul bolii COVID, la indicațiile specialiștilor infecționiști pentru pacienții care nu sunt internați în spital.

Documentul a fost realizat în contextul aglomerării spitalelor și a lipsei de paturi la ATI. Ghidul mai notează că „Ivermectina are proprietăți anti-inflamatorii și antivirale puternice, iar Doxiciclina are proprietăți antiinflamatorii și antivirale, în combinație cu Ivermectina”. Programul va permite colectarea de date științifice Autoritatea de reglementare sud-africană a identificat deja utilizarea pe scară largă a Ivermectinei pe o piață neagră în plină dezvoltare. Și asta din cauza faptului că Africa de Sud se confruntă cu un al doilea val de infecții cu COVID, generat și de mutația mult mai contagioasă descoperită la sfârșitul anului trecut.

Peste 1.400.000 de cazuri de infecții cu SARS-CoV-2 și peste 42.000 de morți s-au înregistrat în Africa de Sud până la această dată. Permiterea utilizării controlate a medicamentului va ajuta Autoritatea de reglementare sud-africană să monitorizeze aplicarea tratamentului cu Ivermectină și îi va asigura o colectare de date care să fie mai concludente, cred autoritățile. Întrebarea despre Ivermectină și automedicație rămâne în picioare, în toată comunitatea științifică. Nu știm dacă funcționează și nu știm dacă nu funcționează. De aceea trebuie să obținem date. Helen Rees: Rees a avertizat că persoanele care iau un tratament cu Ivermectina, fără recomandarea unui medic, „trebuie să fie foarte atente, deoarece nu avem nicio informație despre calitatea a ceea ce luați”. Africa de Sud vrea studii clinice În următoarele două zile vor fi date instrucțiuni clare cu privire la modul în care urmează să fie lansat programul de acces controlat la tratamentul cu Ivermectină, a explicat și Semete-Makokotlela, CEO Sahpra. Există, de asemenea, planuri de a organiza studii clinice la scară largă, a completat ea. Nu este prima dată când tratamente și medicamente pentru COVID-19 au primit undă verde fără o bază solidă. Multe dintre acestea însă s-au dovedit ineficiente, odată examinate în studii clinice mari.

Slovacia, prima țară care a autorizat Ivermectina împotriva COVID

Ministrului sănătății slovac, Marek Krajčí, a aunțat că Ivermectina va putea fi utilizată în toate unitățile medicale, dar și de personalul ambulanțelor, pentru prevenirea și tratarea infecției cu noul coronavirus. În plus, va putea fi eliberată și în farmacii, pe baza prescripției medicale. Decizia sa a venit după ce expertul în boli infecțioase al ministerului, prof. dr. Ivan Schréter, a înaintat o cerere oficială pentru permisiunea folosirii acestui medicament în spitalele COVID. Ce se întâmplă în România Dr. Adrian Marinescu de la ”Matei Balș” a salutat decizia Slovaciei de a autoriza folosirea Ivermectinei. În emisiunea ”Adriana Nedelea la FIX”, medicul a spus că ”E o decizie logică ce s-a întâmplat în Slovacia. S-a făcut un pas important şi în România în acest sens. Comisiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii l-au avizat favorabil pentru a fi folosit uman în studiile clinice şi urmează să vină cu avizul şi Agenţia Naţională a Medicamentului. Dacă este sigur va putea fi folosit ulterior. În Europa era folosit ca deparazitar. Sunt şanse mari ca acest medicament să fie folosit şi la noi pentru tratarea COVID. Anterior, mai mulți medici s-au arătat împotriva folosirii acestui medicament veterinar în tratamentul pacienților infectați cu noul coronavirus. Secretarul de stat al Ministerului Sănătăţii, Andreea Moldovan, a explicat că Ivermectina nu este în prezent un medicament care să dovedească eficienţă în tratamentul împotriva COVID. Aceasta a precizat că studiile de până acum sunt inconsistente și consideră că, deocamdată, este un risc utilizarea medicamentului de către oameni.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a avertizat că toate produsele medicinale veterinare care conțin Ivermectină sunt autorizate doar pentru utilizarea la animale. Efectele adverse care sunt asociate Ivermectinei includ: erupție cutanată, grețuri, vărsături, diaree, dureri de stomac, umflarea feței, efecte neurologice adverse, confuzie, parestezii, scăderea presiunii arteriale și hepatită, a explicat și Alexandru Rafila. Foto: Profimedia Citeşte întreaga ştire: Africa de Sud, a doua țară care a dat undă verde folosirii Ivermectinei în tratarea bolnavilor de COVID. Țara lansează un „program controlat”

SUACel mai scump hamburger din lume costă 5.000 de dolari și este preparat în Las Vegas de un bucătar francez lantulalimentar 2021-01-28, Ce-l face, totuși, să coste atât de mult? În primul rând, pentru preparare este folosită carne de wagyu, una dintre cele mai scumpe de pe piață. Rasa de vaci wagyu trăiește în Japonia și a fost creată pentru a avea mai multă rezistență la intemperii, cu straturi de grăsime intramusculară, fapt care face carnea mult mai fragedă decât la alte rase. Deoarece guvernul japonez a impus o reglementare puternică asupra acestui tip de carne, valoarea acesteia a crescut considerabil, costând mai mult de 400 de euro/kg. Pe lângă carnea de wagyu, hamburgerul mai conține foie gras și bucăți de trufe negre. Prețul de 5000 de dolari acoperă și valoarea unei sticle de vin Chateau Petrus de Bordeaux din 1995, unul dintre cele mai scumpe și rafinate vinuri din lume, notează publicația spaniolă ABC.

Restaurantul unde este preparat hamburgerul The Fleu Burger se numește Fleur și se află în incinta cazinoului Mandalay Bay din Las Vegas. Restaurantul este condus de prestigiosul bucătar francez Hubert Keller și în oferta sa se află, mai presus de toate, mâncăruri tipic franțuzești, precum coq au vin, supă de ceapă. Dar, între meniurile sale i-a făcut loc și acestui produs reprezentativ pentru bucătăria americană, hamburgerul.

Hubert Keller

De remarcat că restaurantul lui Keller are și prețuri destul de accesibile, deoarece o cină normală poate costa în medie 75 de dolari, dar are alte feluri de mâncare nu sunt potrivite pentru toate bugetele.

DOSARFarmecul interbelic reinventat de Casa Timiș 28, 2021 https://www.horecainsight.ro/farmecul-interbelic-reinventat-de-casa-timis/

Anul 2018 a marcat intrarea familiei fondatoare Cris-Tim în domeniul Ospitalității. Cunoscuți datorită poziției puternice din industria alimentară, familia Timiș avea deja experiența necesară în domeniul viti-vinicol deoarece deține 40 de hectare de viță de vie în arealul Dealu Mare. Achiziționarea conacului construit în 1925, împreună cu cele 5 hectare de vie din jurul său, a constituit începutul aducerii la gloria binemeritată a domeniului din satul Chițorani din apropiere de Ploiești.

Anul 2020 a fost unul de grea încercare pentru toți jucătorii industriei și implicit pentru Casa Timiș, care abia din luna august a anului trecut a revenit la un grad de ocupare de 90%. Proprietara Casei Timiș, Cristina Timiș, seocupa personal tot ceea ce înseamnă amenajările interioare și a dorit ca in fiecare zona noua dezvoltata,  designul şi decorurile să poarte cate cateva elemente ca arcade, coloane, capiteluri, din stilul în care conacul a fost construit, respectiv stilul neo-românesc. Noutatea de la domeniu este de această dată barul englezesc, intitulat sugestiv 1925 – anul fondării domeniului, dar și un moment de înflorire în cultura românească: perioada interbelică.

În primul rând, la cald, care sunt concluziile anului care tocmai s-a încheiat. Cum a fost 2020 pentru Casa Timiș?

Am inceput 2020 cu o energie si o dinamica de exceptie, un elan incredibil, cu agenda plina de proiecte si evenimente, cu echipa noastra magica, hotarata sa impresioneze la fiecare punct de contact. Din pacate, odata cu aparitia acestei “picături chinezesti”, activitatea ne-a fost oprita brutal, fără să ne oprească și proiectele de dezvoltarea, atat ale echipei care timp de 2 luni a avut in fiecare zi cursuri online, cat si proiectele de dezvoltare ale domeniului.

Desi cu aspre restrictii de functionare, noi am fost printre cei binecuvantati, pentru ca am avut o capacitate foarte mare de servire pe terasa si ne-am exprimat cu toata energia specifica noua.

Astfel Vara 2020 ne-a surprins extrem de placut pe toti, chiar si in contextul restrictiv in care ne-am aflat. Datorită perioadei de izolare la domiciliu , oamenii au cautat mai mult ca oricand natura, pentru miscare, aer curat, dar mai ales sentimentul de siguranta.

Iar noi, La Casa Timis le oferim pe toate.

Oaspetii nostri se bucura de o exprienta multisenzoriala datorata odata tipului de natura in care  ne aflam – areal vini-viticol si astfel o minunata conectare cu un tip de natura si energie aparte, servicii impecabile atat la nivel de cazare, cat si in restaurante, gastronomie desavarsita, cu suflet, cum imi place mie sa spun, facilitati supplementare oferite ca: loc generos de joaca pentru copii, parc, zeci de km de alei pavate in vie, pentru plimbare, biciclete, jogging, dar mai ales sentimentul de acasa pe care noi il daruim aici.

Ne dorim sa oferim oaspetilor notri un turism experiential si mi se umple inima cand vad oaspeti care revin la noi constant, care au deja aleasa camera preferata, masa preferata… cat si oaspeti noi in fiecare zi, pentru ca reusim sa surprindem de fiecare data prin noutatile cu care venim atat din punct de vedere al ofertei si temelor culinare, cat si in directia dezvoltarii, păstrând si manifestand permanent în suflet, gând si fapta, emoția celui care primește oaspeți în propria casă!

Am fructificat maxim perioada in care nu ne-a fost permis sa primim oaspeti pentru a ne ocupa intens de trasformari la interiorr ca largirea bucatariei din conac, crearea unui spatiu special pentru pregatirea prajiturilor si a patiseriei, si, ca proiect special realizat integral – transformarea spatiului de la demisol al conacului in Bar Englezesc, cu o noua bucatarie dedicata.

La exterior, am reușit să creăm in perioada aprilie-iunie noua platformă de evenimente în natură, zeci de km de alei pavate si iluminate intre vii, să continuăm lucrările la parc,sa terminam  cele 3 lacurile din care unul de pastrav pentru preparate din meniul nostru, unul decorativ si unul de agrement si sa incepem primele facilitati de cazare tip casute si spa, aferente viitorului resort.

Cu multa bucurie si recunostinta pot spune ca in pofida situatiei generale, pentru noi a fost un an de dezvoltare foarte bun incepand cu 1 iunie, momentul in care cand am deschis si pana la finalul anului, am avut o perioada foarte frumoasa cu casa plina.

Și pentru ca intotdeauna atragi ceea ce oferi, universul ne-a rasplatit cu tot ce am trimis catre el!

De ce un bar englezesc?

„1925” – Noul Nostru Bar Englezesc este un spatiu ce a luat fiinta din pasiunea mea pentru locuri, tradiții şi obiceiuri, acumulată în călătoriile fizice, virtuale sau imaginare ce m-au inspirat de a lungul vietii si  pe care le-am adus din minte si suflet in acest spatiu.

Bar englezesc pentru ca m-a fascinat întotdeauna acest  stil de bar, mi se pare ca are o caldura aparte, imi da un sentiment de calatorie in timp si vremuri, emotie ce o intalnesti in intregul spatiu al conacului si pe care visez sa o perpetuez pe intregul domeniu.

Amenajat în stil eclectic, adică o contopire a epocilor, formelor, culorilor și texturilor, cum a venit inspirația pentru Barul 1925?

Intr-adevar, stilul in care am creat barul are pe langa predominanta caracteristica English style, foarte multe aspecte ale stilului eclectic, pentru ca acest stil  este liber de reguli stricte, presupune indrazneala, ceea ce ma defineste total. El reprezinta o simbioza a diferitelor elemente si stiluri din epoci diferite, ceea ce mi-a permis sa adun si sa alatur fara limite, dar cu atentie, tot ce mi-a placut. Si pentru ca imi plac atat de multe piese din stiluri diferite, indifferent ce spatiu decorez, asta ramane marea mea provocare, sa pot sa ma opresc, dar si marea mea crestere, pentru ca din dorinta de a aborda tot ce ma atrage mi-am definit un stil propriu si inimitabil.

Dar marele test  a fost sa le aduc intr un echilibru perfect si in afara de multumirea personala, aprecierile generoase ale celor care ne-au vizitat deja, imi confirma ca am si reusit.

M-am asigurat ca toate culorile, texturile, formele si obiectee de decor, de la fotoliile de piele şi canapele de catifea Chesterfield, decorațiunile English style, tapetul inedit din țesătură fină, al cărui design redă o scena de golf din 1930 şi care a fost realizat de artistul Melvyn Buckley, mocheta cu design tartan patentat, pentru prima oara adusă în România, mobilierul din coarne de caprioară naturale şi din coarne rare din Africa de Sud, toate se reunesc sinergic si complimentează întregul spațiu ce are rolul si dorinta  de a te purta  într-o calătorie a formelor, culorilor,  texturilor, chiar a contrastelor, calatorie in care descoperi o  sinergie perfecta.

Au și italienii un Dolce far niente, francezii un Joie de vivre și iată englezii – sweetness of doing nothing. Cum se împacă asta cu românul veșnic agitat, e nevoie de o educare în acest sens?

Chiar am avut o dezbatere cu echipa mea legat de abordarea expresiei ‘ Sweetnesess of doing nothing’ care imi spunea ca nu e cunoscuta, dar tocmai pentru ca fiind foarte english, deci conguenta perfect cu tema, am hotarat sa o abordez si sa o folosesc.

Tocmai pentru ca viata noastra este atat de agitata si supusa permanent la presiuni, fiecare spatiu pe care il creez si ambientez, doresc sa aduca in starea celor care il viziteaza emotia linistii si a conectarii cu sine.

Aici nu e nevoie sa educi, pentru ca energia si atmosfera creata, pur si simplu te invaluie si iti transforma starea, o stare la care toti visam , o cautam  si care, iata, aici o primesti in dar.

Pentru o experienta completa  am ales sa cream o atmosfera aparte in „1925”, care, pe langa scopul firesc al unui astfel de spatiu ca servirea bauturii preferate, sa invite la relaxare, deconectare, un spatiu cald, perfect pentru a te destinde si a te lasa inspirat de ceea ce te inconjoara. Un loc in care ambientul, energia, muzica, serviciul discret si specialitatile oferite se complimenteaza  reciproc, te vrajesc si te conduc subtil spre o stare in care tot ce iti doresti este sa savurezi momentul prezent , sa savurezi aceasta stare de ‘ Swetness of doing nothing’.

Odata ce ai pasit in acest spatiu, esti invaluit de aceasta ambianta speciala, ce te poarta intr-un univers atemporal.

Respect pentru stilul arhitectonic neo-românesc, îmbinat firesc cu amenajări Anglo-Saxone, care sunt piesele de rezistență și decorațiunile de suflet din bar? 

Stilul in care am amenajat barul este clar predominant  autentic englezesc – bar si retrobar din lemn, intregul spatiu imbracat total in panouri de stejar, piele, , catifea, motivul tartan, iar eclectismul se remarca in piesele de mobilier si decoratiuni.

Mi am dorit  sa construiesc prezentul pastrand si adaugand frumusetea formelor trecutului.

De aceea, din admiraƫie pentru stilul neo-românesc al conacului , a carui emotie arhitecturala imi doresc  sa o port in toate proiectele noi, am ales sa integrez replici din arcadele, coloanele şi capitelurile originale ale conacului . Toata aceste piese sunt sculpate manual din stejar  masiv, de către adevăraƫi artizani români.

Sunt mandra de aceasta noua creatie si de fiecare element pe care il puteti regasi in „1925”, creatie de care de la idee la realizare m-am ocupat personal, atat de la alegerea fiecarei piese in parte, cat si la decorarea tuturor camerelor care compun intregul spatiu, fiecare cu o personalitate aparte, dar care se complimenteaza reciproc. Va invit sa le descoperiti!

Câte persoane poate găzdui în cadrul unui eveniment privat? Oaspeții domeniului au accesul la barul 1925 inclus în serviciile de cazare?

Putem gazdui in deplina siguranta pana la 60 de persoane in „1925”, ca si evenimente private cu loc de dans, la care putem capacita relaxat 40 persoane.

Accesul  in bar este permis tuturor oaspetilor peste 18 ani si in afara de bucuria servirii bauturii preferate si a unei selectii de praparate culinare special create, pentru pregatirea carora am amenajat o mica bucatarie special destinata , oaspetii nostri  se pot delecta cu variate  jocuri de societate, precum sah, remy, table, monopoly, darts, Domin